Analiza grasimilor sanguine 

        Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de
energie pentru organism, deoarece prin “arderea” unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii.
Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea
majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte
circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile
in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste
situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de
energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in
cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar
cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie.  
        Grasimile corpului provin din consumul alimentelor grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a
dulciurilor, fainoaselor, carnii, etc. care se pot transforma in grasimi. Cand lipidele depasesc
concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor (ateroscleroza). Cu timpul
arterele se ingroasa, iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare. Din aceasta
cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc. Astfel, prin
astuparea arterei coronare, care iriga inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic.
Datorita cresterii rigiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscreloza), acestea se pot rupe producand
hemoragii in creier sau in alte organe. Pentru scopuri medicale, se analizeaza numai grasimile din
sange, care sunt de mai multe tipuri: lipide totale, trigliceride, acizi grasi, colesterol, lipoproteine si
altele. 

        Lipidele totale

         Reprezinta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. Scaderea
lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie, in bolile ficatului, in boala Basedow
(hiperfunctia glandei tiroide), in afectiunile acute, dupa eforturi fizice. 
        Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml
Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita. Mai daunatoare pentru
sanatate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hiperlipidemie).
Atunci sangele devine albicios, circula mai greu, mai ales la inima si creier. Prin actiunea cronica,
indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a
arterosclerozei. Cresterea lipidelor totale se intalneste in: 
        - supraalimentatie in special cu grasimi 
        - in unele boli ereditare, constitutionale, in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu
alimentatia, ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat 
        - in unele boli de ficat si de rinichi 
        - in insuficienta glandei tiroide 
        - in diabetul zaharat, netratat in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange 
        - in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice 
        - in stresul psihic puternic (teama emotii, suparari), situatii care mobilizeaza grasimile din
depozitele corpului si le trec in sange. 
        La 4-8 ore dupa masa, lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este necesar ca analizele
lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. Hiperlipidemia de origine alimentara dispare dupa
o zi in care nu se consuma grasimi, pe cand cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar
se si accentueaza. 

        Trigliceridele

         Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este
produsa de aceleasi cauze care produc si cresterea lipidelor totale, dar trigliceridele in exces prezinta
un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor. 
        Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. 
        Acizii grasi

         Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. Sunt de doua tipuri: acizi
grasi saturati (palmitic, stearic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi
nesaturati (olei, linoleic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Un consum prea mare de
acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la boli cardiovasculare.
Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac rara ateroscleroza.
Concentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. De obicei, acesti acizi cresc
in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. 
        Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml. 

        Colesterolul

         Face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna
functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea
arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol
ca: oua, unt, lapte, icre, creier, etc. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din
unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile, proteinele si glucidele. 
        In general, scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Acest lucru se
intampla in cazul subnutritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. In
bolile ficatului, organ care sitetizeaza colesterolul, scaderea acestuia este un indiciu de reducere a
functiei ficatului (insuficienta hepatica, ciroza hepatica). 
        Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin
colesterol, unei supraalimentatii, vietii sedentare, etc. Cea mai frecventa cauza a cresterii
colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism. 
        Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide, glanda a carei hormon are rolul
de a “arde” substantele grase. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane
permanent crescut, riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. De aceea prevenirea
cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai
mult sau mai putin irevesibile in artere. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor
contribuind la formarea aterosclerozei. La unele persoane colesterolul se depune si sub piele, mai ales
la fata sub forma de pete galbui (xantom). 

        Multe persoane confunda starea de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se
gaseste in grasimea corpului, ci in sange si in unele organe. 
        Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, colesterolul creste cu varsta
pana 50-60 ani. Dupa varsta de 60 ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult, ramanand stationar. 

        Un colesterol de 2,50-3,00g/l este un semnal de alarma, in timp ce un colesterol de peste 3g/l
pune urgent problema unor masuri de tratament. Desigur ca exista si persoane cu
hipersolesterolemie, care nu fac ateroscleroza si nici accidente vasculare (cardiace sau cerebrale),
dupa cum exista persoane cu valori normale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza.
Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care: 
        - alimentatia nerationala, bogata in grasimi, care depasesc 30% din totalul caloriilor sau cu un
aport excesiv de dulciuri 
        - suprasolicitarea psihica, care duce la surmenaj, la oboseala nervoasa 
        - sexul, legat de factorul hormonal; femeile desi consuma aceleasi alimente ca si barbatii au
colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare 
        - factorul genetic, care contribuie la sinteza crescuta de colesterol din orice aliment; sunt pareri
care arata ca nu atat colesterolul alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism, care ar fi de
3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente. 

        Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau. Persoanele care au o
cantitate mai mare de colesterol“bun” prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat
persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol“rau”. Se admite ca valorile normale
ale colesterolului sanguin variaza intre 1,20-2,6g/l. Dar exista mari variatii individuale ale acestor
valori, in raport de varsta si sex, asa cum rezulta urmatoarea statistica: 
        
        Valori normale ale colesterolului:
 

Varsta (in ani)                           Valorile colesterolului sanguin (in g/l)

  barbati femei

Sub 20 ani           1,20-1,60           1,20-1,50

 
1,30-1,90 1,30-1,70
    21-30
1,60-2,20 1,50-2,00
    31-40
1,90-2,50 1,80-2,20
    41-50
51-60             2,00-2,80 2,00-2,60
        Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regimul alimentar recomandat de medic, la
care se vor asocia exercitii fizice in vederea consumari excesului de colesterol. La persoanele obeze,
scaderea in greutate poate duce si la scaderea colesterolului sanguin. Evitarea stresului psihic, a
oboselii deconectarea nervoasa, renuntarea la fumat pot contribui la scaderea colesterolului. Daca prin
aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ, probabil ca este vorba de o siteza crescuta
in organism si in acest caz medicul curant va indica si un tratament medicamentos. 

        Lipoproteinele

         Sunt lipide legate de proteine. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre
celule unde sunt arse. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg la 100 ml/sange. 
        Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml 

        Lipidograma, daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un curent
continuu, lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. Ultimele trei fractiuni ale lipidogramei
au o valoare foarte importanta in aprecierea predispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare.
 
Fractiunile lipidogramei Valorile normale in procente
Pre alfa-lipoproteine 8-13%
Alfa-lipoproteine 10-22%
Pre beta-lipoproteine 1-16%
Beta-lipoproteine 55-65%
Chilomicroni Lipsesc in mod normal
        Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbarea a
repartitiei grasimilor in corp, care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. De obicei persoanele
care au un colesterol crescut, au si beta-lipoproteinele crescute. Prin cresterea procentului de beta-
lipoproteine, scade procentul de alfa-lipoproteine care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel
creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2,3-3,0. 
        
        In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fecale sau trec in
cantitati foarte mici. Dar in tulburarile de digestie ale grasimilor, asa cum se intampla in bolile de ficat
si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru
digestia grasimilor), acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale.
Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin. Punerea in evidenta cu ajutorul microscopului, a
grasimilor din fecale poate aduce date indirecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul
bolnavilor. De altfel, scaunul acestor bolnavi este mai decolorat, albicios, unsuros si diareic. 

        Mai trebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o poate face
oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica. Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili
gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane. Un criteriu simplu de apreciere a greutatii
corporale normale este indicele Broca. Dupa acest indice greutatea ideala in kg trebuie sa fie egala cu
inaltimea in cm, minus 100. De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm, trebuie sa aiba
greutatea ideala de 170-100=70 kg. 
        O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica o obezitata de gradul intai
sau usoara. Cand depasirea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea
mijlocie sau de gradul doi. Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se
considera ca este o obezitatea mare, de gradul trei. 

        Analiza bilirubinei sanguine 

          Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui, pe care o fabrica ficatul si care intra in
compozitia bilei. In mod normal, bilirubina nu se gaseste in sange decat in cantitati foarte mici. Insa
cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica), cand se astupa canalul biliar (calculi ai
vezicii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin si intra in circulatia sanguina,
colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin. 
        Cresterea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si cresterea
pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina. 
        Valori normale ale bilirubinei sanguine: 
        Bilirubina directa = 0-0,2 mg% 
        Bilirubina indirecta=0,8-1 mg% 
        Bilirubina totala=1-1,2 mg%.
 Colposcopia si biopsia cervicala
 Colonoscopia
 Bronhoscopia
 Biopsia sanului
 Artroscopia
 Examinari ale tractului digestiv superior
 Teste pentru probleme de erectie
 Endoscopia digestiva superioara
 Tomografia computerizata
 Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN)
 Histerosalpingograma
 Exudatul faringian
 Ecografia fetala
 Determinarea cariotipului
 Teste auditive (audiometria)
 Laparoscopia
 Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
 Bilirubina
 Artroscopia
 Electrocardiograma
 Analize medicale premergatoare sarcinii
 Totul despre mamografie
 Teste alergologice
 Testul pentru Helicobacter pylori
 Colonoscopia virtuala
 Biopsia aspirativa cu ac fin
 Metode imagistice
 Analiza biochimica a sangelui
 Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
 Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, proteinograma,
probe hepatice, fibrinogen)
 Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fosfataza acida,
aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin kinaza)
 Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante
organice, etc.)
 Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a
materiilor fecale, a secretiilor)
 Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale
 Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale
 Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale)
 Analize parazitologice si virusologice
 Antibiograma si autovaccinul
 Analize microbiologice (hemocultura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza
microbilor din nas, gat, urechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale
pielii)
 Analiza sangelui din materiile fecale
 Analiza sucului gastric si analiza bilei
 Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor
urinari, analiza microscopica a urinei)
 Analiza mineralelor (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod)
 Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii
glandelor suprarenale, frotiu citohormonal)
 Analize biochimice - analiza grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride,
lipoproteine), analiza bilirubinei sanguine
 Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia)
 Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza
grupelor de sange, etc.)
Sfaturi pentru bolnavii cu dislipidemie

Ce este colesterolul?
Colesterolul este o substanţă înrudită cu grăsimile şi care are un rol important în buna funcţionare a
organismului. El are în mod normal o concentraţie în sânge de până la 200-250 mg/dl.

Sursele de colesterol pentru organism sunt: alimentele grase (grăsimi animale, gălbenuşul de ou,
viscere) sau fabricarea lui de către ficat la persoanele cu predispoziţie ereditară, obeze, diabetice,
alcoolice sau care folosesc anticoncepţionale.

Creşterea colesterolulul peste valorile normale se numeşte hipercolesterolemie. Ea apare fie datorită
unei alimentaţii bogate în colesterol, fie prin fabricarea lui în exces în situaţiile mai sus amintite.

Hipercolesterolemia duce la ateroscleroză, o ameninţare majoră asupra inimii.

Ce reprezintă colesterolul rău şi cel bun?

Colesterolul care circulă în sânge se prezintă sub două forme. O formă este colesterolul rău. În cea mai
mare parte, el este colesterolul-LDL (sau col-LDL). Valorile normale ale col-LDL sunt de 130 mg/dl. O
mică parte din colesterolul rău circulă legat de trigliceride (deci nu este col-LDL). Termenul de rău se
referă la faptul că acest colesterol se depune în peretele arterelor, producând ateroscleroza.

O altă formă o reprezintă colesterolul bun sau colesterolul-HDL (col-HDL). Valorile lui normale în
sânge sunt cuprinse între 35-40 mg/dl. Se numeşte bun pentru că el reprezintă colesterolul scos din
artere şi alte ţesuturi pentru a fi eliminat din corp.

În condiţii normale în sânge se găseşte de aproximativ 4 ori mai mult colesterol rau decât colesterol
bun. Dacă acest raport creşte, este favorizată producerea aterosclerozei. Creşterea raportului se
realizează fie prin creşterea col-LDL (rău), fie prin scăderea col-HDL (bun). Scăderea raportului se
datorează reducerii col-LDL (rău) sau creşterii col-HDL (bun). În acest caz riscul producerii
aterosclerozei este diminuat.

Semnificaţia determinărilor de colesterol din sânge este următoarea:

Colesterolul total = colesterol rău + colesterolul “bun”, dar în general, se consideră că el reflectă
colesterolul rău;

Col-LDL = întotdeauna este colesterol rău

Col-HDL = întotdeauna este colesterol bun;

Raportul colesterol total/col-HDL arată de câte ori este mai mult colesterol rău decât colesterol bun
Dacă raportul este >5, există pericolul producerii aterosclerozei.

Ce reprezintă trigliceridele?
Trigliceridele sunt substanţe grase care reprezintă o importantă sursă de energie pentru organism. Ele se
găsesc în sânge, în concentraţie normală <200mg/dl. Sursele de trigliceride sunt de natură exogenă (din
alimentele bogate în grăsimi animale) sau endogenă (prin producţie hepatică). Acestea se găsesc
depozitate sub formă de rezerve de energie în grăsimea care se depune în diferite regiuni ale
organismului.

Hipertrigliceridemia reprezintă o creştere a trigliceridelor în sânge peste valorile normale. Ea apare, fie
datorită unei alimentaţii excesive în grăsimi sau dulciuri (acestea, în anumite condiţii se transformă în
grăsimi), fie prin fabricarea lor într-o cantitate crescută în ficat, datorită mai ales unei eredităţi
anormale.

Valori normale ale lipidelor din sânge

Colesterol total <200-250 mg%

Col-HDL >35-40 mg%

Col-LDL <130 mg%

Colesterol total/col-HDL <5 mg%

Trigliceride <200 mg%

Dislipidemiile
Ce este dislipidemia?
Aceeaşi denumire se referă la bolile datorate unor dezechilibre în ceea ce priveşte lipidele (adică
grăsimile) din sânge.

Modificări apărute în dislipidemie:

Creşterea colesterolului total sau a colesterolului rău (col-LDL);

Scăderea colesterolului bun (col-HDL);

Creşterea raportului colesterol total/col-HDL >5;

Creşterea trigliceridelor sanguine.

Care este riscul producerii dislipidemiilor?

Creşterea colesterolului rău (col-total sau col-LDL) sau scăderea colesterolului bun (col-HDL)
favorizează producerea aterosclerozei, adică: cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hemoragia
cerebrală, arteriopatia membrelor inferioare.

Creşterea trigliceridelor în sânge până la 500 mg/dl, mai ales împreună cu colesterolul rău favorizează
producerea aterosclerozei.

Creşterea trigliceridelor sanguine peste 500-1000 mg/dl favorizează producerea unei boli grave numită
pancreatită acută.

Cum poate fi redus nivelul lipidelor din sânge?

Prin alimentaţie;
Prin exerciţiu fizic care este un mijloc terapeutic extrem de important, chiar dacă se rezumă doar la
mersul pe jos;

Cu ajutorul medicamentelor, când vi le prescrie medicul. De obicei aceste medicamente se introduc

dacă după 2-3 luni de regim alimentar grăsimile din sânge nu scad la un nivel satisfăcător.

Sfaturi asupra alimentaţiei

Tipurile de grăsimi din alimente sunt reprezentate de:

· Grăsimi saturate: în general solide la temperatura camerei (unt, grăsime, untură, slănină, frişcă,
smântână);

· Grăsimi polinesaturate: majoritatea lichide (cele mai multe uleiuri vegetale, cu excepţia untului de
cacao, cocos);

· Grăsimi mononesaturate: lichide (ulei de măsline).

O dietă sănătoasă pentru Dumneavoastră înseamnă:

Să reduceţi grăsimile şi să le evitaţi pe cele saturate; Limitaţi consumul zilnic de grăsimi la 30% din
calorii, din care 10% trebuie să reprezinte grăsimile saturate;

Colesterolul trebuie să reprezinte 100 mg/1000 cal, mai puţin de 300 mg/zi (pentru detalii şi lămuriri
adresaţi-vă medicului);

Reduceţi cantitatea de colesterol consumată:

Mâncând mai degrabă Mâncând mai puţin

Peşte
Mezeluri

Carne albă
Carne roşie, organe

Lactate cu conţinut scăzut în grăsimi

Dulciuri cu conţinut crescut în zaharuri rafinate

Fructe, vegetale proaspete

Ouă, maioneze, creme

Grăsimi poli- şi mononesaturate

Grăsimi saturate

Produse de patiserie, prăjituri, sucuri

 Alimente interzise:
Cărnurile grase, mezelurile, viscerele, conservele, ouăle (este permis doar albuşul şi nu mai mult de 1-2
galbenuşuri/săptămână), pastele făinoase cu ouă, fasolea uscată, mazărea uscată.

Grăsimile animale (unt, smântână, frişcă, slănină, untură).

Dulciurile interzise: toate preparatele cu ouă, îngheţate, creme cu unt, frişca, prăjiturile cu fructe
oleaginoase (nuci, alune, arahide), ciocolata şi în general dulciurile concentrate.

Sunt permise (dar nu în cantitate mare) dulciurile preparate din albuş (spume, bezele), tarte de fructe,
gelatine cu fructe, orez cu lapte degresat.

Fructele sunt permise cu excepţia: smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor, alunelor, arahidelor,
prunelor, bananelor.

Cresteri patologice

Valori crescute ale trigliceridelor se intalnesc in:

 Sindrom nefrotic

 Hipotiroidie

 Diabet zaharat

 Pancreatita acuta

 Alcoolism

 Guta

 Sarcina

Scaderi patologice

Valori scazute ale trigliceridelor se intalnesc in:

 Infectii cronice

 Neoplasme

 Hipertiroidie

 Omega 3 - Ulei pur de somon cu un continut bogat in acizi grasi Omega 3 si Omega 6: regleaza
nivelul de colesterol si trigliceride din sange precum si tensiune arteriala.  Recomandat  - 3
capsule pe zi
 GRUPA SANGUINA A-II

Generalitati
Persoanele cu grupa sanguina A-II au un sistem imunitar sensibil-tolerant si de aceea, trebuie sa consume
alimente proaspete, in starea lor naturala pe cat posibil si, cat mai multe vegetale.
Ar trebui sa fiti vegetarian!
Persoanele cu grupa sanguina A-II, cu o alimentatie incorecta sunt predispuse la bolile cardiace ,
cancer si diabet.
Folositi suplimente alimentare pentru a face fata stresului!
Practicati exercitii usoare, cum ar fi Yoga sau golful!

Suplimente alimentare benefice persoanelor cu grupa sanguina A-II:

Vitamina B, se poate asimila din: cereale integrale, sos de soia, peste, oua;
Vitamina C, se poate asimila din: fructe cu boabe, grapefruit, ananas, cirese, lamaie, broccoli;
Vitamina E, se poate asimila din: ulei de legume, cereale integrale, arahide, legume cu frunze verzi;
Calciul: iaurt, lapte de soia, oua, lapte de capra, somon conservat/nedezosat, broccoli, spanac;
Iodul: cereale integrale, fasole, smochine, melasa neagra;
Fierul: din suplimentele alimentare recomandate pentru grupa A-II;
Zincul cu precautie, sub supraveghere medicala; se poate asimila din: oua, legume;
Seleniul cu precautie, sub supraveghere medicala;
Cromul cu precautie, sub supraveghere medicala.

Plante/substante fitochimice:
-paducelul: tonic vascular;
-plante care cresc imunitatea: echinaceea;
-plante cu efect calmant: musetel, radacina de valeriana;
-quercitina-bioflavonoid gasit mai ales in ceapa galbena- previne cancerul;
-ciulinul de lapte-antioxidant eficient in protectia ficatului, chiar in timpul chimioterapiei;
-bromelaina-enzima din ananas-ajuta tractul digestiv, impotriva balonarilor;
-suplimentele pro-biotice, bogate in "factor bifidus"-tulpina bacteriana cea mai adecvata organismului cu
grupa sanguina A-II.

De evitat:
-vitamina A ca supliment alimentar, ci mai degraba din surse naturale si anume din: oua, dovlecel galben,
spanac, broccoli.

Alimentele se impart in trei mari categorii:

            Deosebit de benefice = alimente care reactioneaza precum un medicament
            Neutre= simple alimente
            De evitat= alimente care reactioneaza precum o otrava
  Deosebit de benefice Neutre De evitat

Carne eliminati pe cat posibil pui, gaini Conwall, curcan vita, bivol, porc, rata, miel, oaie,
produsele din carne; potarniche, fazan, iepure, vanat,
daca totusi o prepelita, gasca, sunca, costita
consumati, alegeti
numai carne slaba si,
aceasta numai de pui

Alimente in cantitati modeste: ton, biban, stiuca, rechin, ansoa, baracuda, biban cu branhii
marine crap, cod, macrou, sturion, snapper, peste spada albastre sau dungat, drac de mare,
stiuca, pastrav, curcubeu, caviar, moluste, scoici, crap, rac cu
somon, sardina, biban platosa, tipar, platica, broasca,
galben sau argintiu, melc hering proaspat sau murat, somon
afumat, midii, caracatita, scrumbie,
creveti, calcan

Uleiuri si uleiul de in si uleiul de ulei de Canola, ulei din ficat de ulei de porumb, ulei de seminte de
grasimi masline au efecte cod bumbac, ulei de arahide, ulei de
pozitive asupra inimii si sofran, ulei de susan
arterelor si pota juta la
reducerea colesterolului

Produse -trebuie reduse drastic si branza farmer, branza feta, branza, blue cheese, lapte batut,
lactate si oua inlocuite cu branza si branza de capra, lapte de capra, camembert, unt, cazeina, inghetata,
lapte de soia kefir, mozzarella degresata, iaurt parmezan, zer, lapte integral

Nuci si seminte de dovleac, migdale si unt de migdale, nuci braziliene si de mahon, fistic
seminte arahide/unt de arahide castane, alune, nuci, seminte de
mac, unt de susan si seminte de
susan, unt de floarea-soarelui si
seminte de floarea-soarelui

Fasole fasole verde, neagra,  fasole cu boabe late, fasole fasole aramie, fasole mare, fasole
Aduke, Azuki, Pinto saltareata, fasole cataratoare, lima, fasole rosie
fasole alba

Cereale si amarant, hrisca, faina de orz, fulgi si faina de porumb, faina de cartofi, faina alba, faina de
paste ovaz, faina de orez, faina orez, crema de orez, mei grau integral, paste fainoase
fainoase de secara, paste fainoase expandat, tarate de ovaz, faina semolina, paste fainoase cu spanac,
de anghinare de ovaz, orez expandat, tarate de granola, grape nuts, germeni de
orez, secara alba, faina de secara grau, cereale combinate, grau
alba, faina de cus-cus, faina de decorticat, tarate de grau, crema de
orz, faina de grau arnaut, faina grau
cu gluten, faina graham, faina de
 grau germinat

Produse de paine din faina de soia, paine din orez brun, briose de grau arnaut, briose englezesti, paine
panificatie paine din grau germinat, porumb sau din tarate de ovaz, hiperproteica, paine poli-cerealiera,
prajituri cu orez paine fara gluten, lipie, mei, briose din tarate de grau, paine din
paine de secara, fulgi crocanti de grau integral
secara, taitei de secara alba

Legume soia rosie, linte sparanghel, avocado, muguri de varza, vinete, ciuperci de casa,
verde/rosie, mazare bambus, sfecla, chimen, masline negre/grecesti/spaniole,
neagra, anghinare, sfecla,conopida, telina, asmatui, ardei verzi/rosii/galbeni, cartofi
broccoli, morcovi, coriandru, porumb, castravete, dulci/rosii/albi, rosii, ingame
verdeturi, cicoare, andive, laptuci, ciuperci, alge,
papadie, hrean, nap, masline verzi, ceapa verde,
laptuci, gulie, praz, ridichii, arpagic, varza de
ceapa, usturoi, patrunjel, Bruxelles, dovlecei, castane de
dovleac, ridichii, spanac, apa
tofu

Fructe caise, mure, afine, cirese, mere, stafide, curmale, boabe de banane, nuci de cocos, mango,
merisor, grapefruit, soc, agrise, struguri, kivi, pepene cantalup, pepene dulce,
smochine, lamai, ananas, capsuni, pepene, lubenita, portocale, papaya, rubarba,
prune piersici, pere, rodii, zmeura mandarine

Sucuri si de caise, de morcovi, de mere, cidru de mere, de suc de portocale, de papaya, suc de
lichide telina, cirese negre, varza, de castraveti, struguri, de rosii
grapefruit, ananas, prune,legume, merisor
lamaie

Mirodenii usturoi, ghimber, sos de agar, cuisoare englezesti, esenta capere, gelatina simpla, piper negru
soia, malt de orez de migdale, anason, busuioc, macinat, piper Cayenne, piper
frunze de dafin, pere pergamute, boabe, boia de ardei, piper alb, otet
sirop de orez brun, nucsoara, de cidru de mere, otet balsamic, otet
roscove, asmatui, arpagic, din vin rosu, otet alb, perisor
ciocolata, scortisoara, cuisoare,
coriandru, amidon de porumb,
sirop de porumb, crema de
tartru, chimion, marar, miere,
hrean, varec, orégano, boia,
patrunjel, menta, rozmarin,
sofran, salvie, sare, cimbru,
zahar alb, zahar brun, tarhon,
vanilie

Condimente mustarul - stimuleaza gem sau jeleu din fructele Ketchup , muraturi, maioneza, sos
sistemul imunitar - permise, mustar, condimente worchestershire
 pentru salata cu continut sarac
de grasimi, din ingredientele
permise

Ceaiuri de ceai de aloe, brusture, studenita, podbal, papadie, soc, iarba matei, ardei rosu, matasea
plante musetel, echinaceea, gentiana, hamei, radacina de porumbului, trifoi rosu, rubarba,
schinduf, ghimber, lemn dulce, tei, dude, stevie galbena
ginseng, ceai verde, lumanarica, menta, frunze de
paducel, ciulin laptos, zmeura, salvie, traista ciobanului
macese, ulm alunecos,
valeriana

Diverse cafea, ceai verde, vin vin alb bere, bauturi distilate, apa
bauturi rosu carbogazoasa, cola, sifon dietetic
sau alte tipuri de sifon,ceai negru

Alimentele care favorizeaza scaderea in greutate a persoanelor cu grupa sanguina A-II,sunt

alimentele care:

     
Ajuta digestia, se prelucreaza/metabolizeaza rapid si optimizeaza sistemul imunitar:alimente pe baza de
soia;
Eficientizeaza digestia, previn retentia de apa :uleiurile vegetale;
Favorizeaza eficient metabolismul, cresc utilizarea caloriilor, cresc motilitatea intestinala: legumele,
ananasul

Alimentele care favorizeaza cresterea in greutate a persoanelor cu grupa sanguina A-II,sunt

alimentele care:

Afecteaza eficienta insulinei si utilizarea caloriilor:graul in cantitati excesive;

Sunt greu de digerat, se depoziteaza sub forma de grasime si cresc nivelul toxinelor :orice fel de
carne;
Inhiba metabolismul adecvat al substantelor nutritive/sporesc secretiile mucoase:produsele lactate;
Au rata metabolica lenta si interfereaza cu enzimele digestive:fasolea.