- Este constituit

din structuri
care produc,
transporta,
protejeaza si
asigura nutritia Canal déférent

spermatozoizilor
 Este organul copulator masculin, format din
tesut erectil, ce favorizeaza erectia penisului in
timpul excitatiei sexuale.
Este constituit din: gland, portiunea cea mai
voluminoasa si preputul, invelisul tegumentar al
glandului
Rol: introducerea spermatozoizilor in vagin in
vederea unei eventuale fecundari.
 Penisul

penis
testicul
preput
gland
epididim
Schema glandului
= sac de piele si tesut celular subcutanat.
interiorul scrotului este impartit
in doua compartimente, in interiorul
caruia se gaseste cite un testicul.
La nivelul tesutului celular
subcutanat se gasesc fibre musculare
netede.
Sub actiunea frigului fibrele
musculare se contracta, iar la cald se
destind. Astfel, testiculele sunt mentiunte
la o temperatura ideala, usor inferioara
scrot
temperaturii generale a corpului.
Acest lucru este important in
producerea unor spermatozoizi viabili.
 Testiculul este un organ solid de
forma ovala, de aproximativ 2,5 cm latime
si 3,8 cm lungime.
Reprezinta glanda
reproducatoare masculina.
Produc spermatozoizii si hormonii
masculini (de catre celulele Leydig), din
care cel mai important este testosteronul.
Spermatozoizii sunt stocati in
epididim pina in momentul ejacularii.
Fiecare testicul este format din 800m de
canale subtiri in care sunt produsi
spermatozoizii. testicul
Testiculele sunt situate la exteriorul
cavitatii abdominale, fiind protejate de un
strat cutant numit scrot.
 Epididimul est un tub
lung intortocheat de
aproximativ 6m ce asigura
stocarea spermatozoizilor
nou formati.
Sunt situati in scrot,
de-a lungul fiecarui testicul.
La polul inferior al
testiculului, epididimul
devine un tub mai mult sau epididim
mai putin regulat, denumit
canalul deferent.
 Testiculele produc
spermatozoizii, celulele
reproducatoare masculine,
denumite de asmenea gametii
masculini.
Dimensiunea
spermatozoidului este de
aproximativ 50 μm.
Ca si ovulul prezinta 23
cromozomi responsabili de
caracterele ereditare.
Durata sa de viata la
nivelul cailor genitale feminine
este de 48-72 ore. Schema unui spermatozoid
 Uretara porneste de la nivelul veziculelor seminale,
traverseaza penisul si se dschide prin meat (orificiul) uretral, la
extremitatea glandului.
Primeste urina de la vezica urinara si spermatozoizii din
canalele ejaculatoare.
Ejacularea este un reflex provocat de contractiile ritmice ale
penisului.

uretra
 Glandele anexe ale aparatului
genital masculin
Veziculele seminale: In numar de
doua, secreta un lichid alcalin
(mediul alcalin este favorabil
spermatozoizilor), bogat in glucide si
(necesar nutritiei spermatozoizilor) Vezicule seminale
Prostata: situata sub vezica, in jurul prostata
uretrei. Secreta un lichid albicios Glandele Cowper

responsabil de culoarea spermei.

Glandele Cowper: in numar de doua,
sunt situate de fiecare parte a uretrei
si secreta un lichid alcalin alunecos
care are rolul de a lubrefia uretra
şi de a o proteja de aciditatea
urinei
 Patologie
• Cancerul de prostata – cel mai frecvent cancer la
barbati, dupa cancerul pulmonar: dezvoltare lenta, in
general este curabil daca este descoperit in stadiile
incipiente.
• Dozajul PSA (Prostate Specific Antigen), tuseu rectal
• Adenomul de prostata afecteaza barbatii peste 50
ani, producand tulburari ale mictiunii.
 Sperma
- secretia glandelor anexe, este compus din:

10% spermatozoizi si 90% lichid seminal

 Hormonii testiculari
1. Hormonii androgeni

 Structura si metabolism
• 2 hormoni androgeni sunt secretati de celulele Leydig: testosteronul si
androsten-dionul.
• sinteza de androgeni este realizata in celulele interstitiale testiculare, pornind
de la colesterol sau de la acetati.
• Sinteza se poate produce plecand si de la steroizii prezenti in sange
(proveniti din cortexul suprarenal).
• In sangele circulant, testosteronul se gaseste sub 3 forme:
• o forma libera, rapid metabolizata;
• o forma conjuguata, in urma proceselor de conjugare hepatica;
• o forma legata de proteinele de transport.
• Testosteronul se poate lega de albumina plasmatica, dar exista de asemenea
o proteina specifica numita «proteina ce leaga testosteronul».
• La nivelul ficatului, testosteronul este convertit in androsten-dion.
• Androsten-dionul este cel care sufera transformarile catabolice.
 Actiuni
1. La nivelul organelor genitale:
• dezvoltarea organelor genitale;
• stimularea spermatogenezei.
2. Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare:
• dezvoltarea laringelui;
• pigmentarea cutanata, afectand in principal fata si
perineul;
• stimularea pilo-sebacee de la nivelul fetei si gatului, partii
superioare a toracelui si perineului.
3. Dezvoltarea tesutului mamar:
• stimularea cresterii canalelor galactofore;
• exista o ginecomastie limitata la zona sub-areolara
considerata fiziologica la adolescenti (regreseaza spontan
dupa 1-3 ani).
4. Efectele stimulatoare asupra centrilor medulari ai
erectiei, ejacularii si stimularii libidoului.
5. Efectele metabolice:
• actiune anabolizanta: retentie de azot, de sodiu, de calciu,
de fosfor, de apa;
• reductia depozitelor lipidice si modificarea distributiei
acestora;
• ingrosarea si vascularizarea pielii;
• stimularea eritropoezei prin actiune asupra secretiei
eritropoietinei;
• dezvoltarea oaselor lungi, care se face intr-un ritm de 4-5
cm pe an pana la pubertate, progreseaza din acest moment
de doua ori mai repede. Acest puseu de crestere este datorat
stimularii testosteronului. Cresterea oaselor lungi se opreste
la sfarsitul perioadei de pubertate. La baieti, talia este
definitiva pina la 18 ani.
 Reglarea
Activarea secretiilor endocrine de catre gonade, in momentul pubertatii,
depinde de secretia de catre antehipofiza a LH-ICSH.
Secretia acestei gonadotropine (LH la femei, ICSH la barbati) de catre
antehipofiza depinde de hormonul de eliberare LH-ISCH-RF
(releasing factor) de origine hipotalamica.
• Intre nucleul hipotalamusului specializat in secretia de LH-ICSH- RF
si gonade, prin intermediul antehipofizei, intervine un feedback
negativ:
 testosteronul scade in general secretia de FSH, via FSH-RF.
• FSH este gametotrop: stimuleaza pe de o parte spermatogeneza si
spermiogeneza (diferentierea spermatidelor in spermatozoizi).
• stimuleaza sinteza de acizi ribonucleici si de proteine in testicul, fara
a influenta secretiile endocrine.
• amplifica efectele stimulante ale LH-ICSH asupra acestor secretii.
• LH-ICSH, la barbati, stimuleaza secretia celulelor interstitiale Leydig.
• La barbatii adulti, gonadotropinele sunt secretate in mod continuu.
 Hormonii testiculari

2. Hormonii estrogeni

• O parte provine direct din celulele Leydig.

• O alta parte deriva din metabolismul androgenilor.
• Rolul lor nu este foarte bine cunoscut.
– Se pare ca moduleaza controlul hipotalamo-
hipofizar.
 Trompa lui Fallope

ovar Pavilion

uter Endometru (tunica

interna a uterului)

Col uterin
vagin
uter
col uterin
vagin

vulva

Aparatul genital feminin in sectiune sagitala

 Colul uterin este mai putin
mobil ca si corpului uterului.
O portiune fibromusculara
inconjura canalul cervical care
este acoperit de o mucoasa.
Canalul cervical comunica
in sus cu cavitatea uterina prin
orificiul intern al colului si in jos
Col
cu vaginul prin uterin
orificiul extern.
Limita intre corpul uterin
si col este numita istm uterin.
= Glandele reproducatoare feminine,
sunt in numar de 2, sunt situate la
extremitatea fiecarei trompe a lui
Fallope (trompa uterina), de fiecare
parte a uterului.
Produc ovulele si hormonii feminini,
progesteronul si estrogenii.
La nastere, ovarele contin milioane de
foliculi ovarieni primari.
ovare
La pubertate, devoltarea foliculilor este
stimulata de hormoni, se dezvolta si
elibereaza fiecare un ovul matur, la
fiecare ciclu menstrual.
ovulatia ovul
Folicul vid
Ovulul este celula reproducatoare feminina, numita de
asemenea gamet feminin.
Este produs de ovare.
Dimensiunea lor este de 200-250 μm.
Durata de viata dupa ovulatie este de 12-24 ore. Nucleul
sau contine 23 cromozomi.
Daca, in urma fecundatiei, ovulul fuzioneaza cu un
spermatozoid, al carui nucleu contine tot 23 cromozomi, vor
forma un zigot de 46 cromozomi.
Schema unui ovul, celula reproducatoare
feminina, numita de asemenea si gamet.
Uterul este un organ muscular neted
cu pereti de aproximativ 1 cm grosime.
In timpul sarcinii, aceasta
cavitate creste foarte mult. Ea este
captusita la interior de o mucoasa
numita endometru.
Aceasta mucoasa este bogata uterul
in vase sanguine si in glande. Ea creste
sub influenta hormonala in vederea
unei eventuale nidatii a ovulului
fecundat.
In absenta fecundatiei, aceasta
mucoasa se decoleaza in aproximativ 2
saptamini dupa ovulatie, vasele
sanguine se rup, provocand sangerari.
Acest fenomen se numeste
menstruatie.
= 2 conducte ce leaga, fiecare, un ovar de
uter.
Peretele intern este captusit de
cili care au ca rol progresia ovulului de la
ovar la uter.
Prezinta 2 regiuni, pavilionul si
ampula:
PAVILIONUL este extremitatea
franjurata a trompei. Pavilionul inconjura
aproape in totalitate ovarul si primeste Trompele lui Fallope
ovulul in momentul ovulatiei.
AMPULA este regiunea largita a
trompei care este situata aproape de ovar,
in primea treime a lungimii trompei.
Este locul unde are loc
fecundatia.
 Este un conduct care se
intinde de la nivelul vulvei pina
la colul uterin.
Este organul copulatiei
care are rolul de a primi
spermatozoizii in urma actului
sexual, precum si canalul vagin
descinderii fatului in momentul
nasterii.
Dimensiuni: 8-12 cm
lungime si 2-4 cm latime.
 Ciclul ovarian
• Consta intr-o serie de modificari care se produc in ovar:
(i) dezvoltarea foliculilor,
(ii)Eliberarea unui ovul provenind dintr-un folicul matur in
urma ovulatiei si
(iii)Formarea unei structuri numita corpul galben.

Durata ciclului ovarian variaza intre 20-40 zile, cu o medie de

28 zile.
! doar 30% dintre femei au un ciclu de 27-28 zile.
• Ciclul menstrual implica modificari repetitive ale
interiorului mucoasei uterine si, intr-o masura mai mica, ale
mucoasei vaginale.
• Este in strinsa legatura cu ciclul ovarian
 Dezvoltarea foliculilor
• Sub influenta unei stimulari hormonale adecvate, citiva foliculi
primari isi continua dezvoltarea.
• Stratul unic celular ce formeaza peretele fiecarui folicul primar,
prolifereaza pentru formarea straturilor celulelor ovariene, denumite
celulele tecale.
• Acesti foliculi devin foliculi secundari.
• In functie de cresterea lor, o membrana translucida noncelular, zona
pelucida, se formeaza in anumitit foliculi secundari.
• Aceasta zona pelucida separa ovulul fiecarui folicul de celulele
foliculare inconjuratoare.
• Daca unul din acesti foliculi creste in dimensiuni, se formeaza o
cavitate (antru) umpluta cu lichid.
• Cu cit cantitatea de lichid creste, cu atit foliculul continua sa creasca si
se deplaseaza catre suprafata ovarului unde formeaza o protuberanta.
• Acest folicul matur se numeste folicul De Graaf.
• Perioada de dezvoltare de la foliculul primar la foliculul De Graaf =
10-14 zile
 Ovulatia
• In conditii hormonale adecvate, foliculii De Graaf se rup si
elibereaza ovulul: ovulatia.
• In timpul ovulatiei, ovulul antreneaza anumite celule
foliculare; aceste celule se ataseaza de membrana pelucida a
ovulului pentru a forma o anumita coroana numita corona
radiata.
• Dupa ovulatie, ovulul inconjurat de corona radiata trece in
cavitatea peritoneala.
• Miscarile ciliare ale franjurilor pavilionului trompe lui
Fallope produc un curent de lichid peritoneal, care impinge
ovulul prin trompa lui Fallope.
 Formarea corpului galben
• Dupa ovulatie si pierderea lichidului folicular, foliculul De
Graaf se strange.
• Dupa care, celulele foliculului rupt se hipertrofiaza, se
ingalbeneste datorita acumularii granulelor lipidice,
foliculul se transforma in corp galben.
• Iesirea corpului galben depinde de cea a ovulului.
• Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben, dupa 14 zile,
degenereaza si formeaza o cicatrice subtire alba formata din
tesut conjunctiv, corpul alb.
• Daca ovulul este fecundat, corpul galben continua sa se
dezvolte si ramine in acelasi loc pana la sfarsitul sarcinii.
 ampula trompei lui Fallope

ovul fecundat
pavilion

ovul
 Reglarea hormonala a activitatii ovariene
• Ovarele produc hormonii sexuali feminini: estrogenii si progesteronul.
• Primele surse de estrogeni sunt celulele foliculare si corpul galben.
• Corpul galben constituie de asemenea principala sursa de progesteron.
• Reglarea functiei ovariene implica actiunea hormonilor de eliberare (releasing
factors), a gonadotropinelor provenite din hipotalamus si a hormonilor,
foliculostimulina (FSH) si hormonul luteinizant (LH), produsi de hipofiza.
• Hormonii sexuali feminini influenteaza secretia hormonilor de eliberare. Acestia, la
rindul lor, stimuleaza atit secretia de FSH, cit si cea de LH.
• Cresterea si maturarea unui folicul necesita FSH, LH si estrogeni; nivelele adecvate
ale acestor hormoni sunt responsabili de ciclul ovarian si de dezvoltarea foliculara.
In prima parte a ciclului concentratia estrogenilor este doar putin crescuta.
• Pe masura dezvoltarii foliculare, secretia de estrogeni creste putin cite putin
(celulele foliculare reprezinta una din primele surse de estrogeni).
• In prima parte a ciclului ovarian, estrogenii (in concentratie doar usor crescuta)
actioneaza prin mecanism de feedback negativ asupra hipotalamusului pentru a
impiedica secretia hormonilor de eliberare si asupra hipofizei pentru a impiedica
secretia de FSH: se pare ca acest efect este responsabil de scaderea concentratiei de
FSH, care se produce in timpul celei de-a doua saptamani de ciclu.
• Pe parcursul dezvoltarii foliculare nivelul de estrogeni
creste rapid (la sfarsitul celei de-a doua saptamini de ciclu),
efectul estrogenilor asupra hipotalamusului si hipofizei se
schimba: stimuleaza secretia hormonilor de eliberare din
hipotalamus si cresc sensibilitatea mecanismelor de secretie
ale LH hipofizar la actiunea hormonului de eliberare.
• In consecinta, exista o crestere puternica a secretiei de LH
in timpul ovulatiei.
• Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben ajunge la
dimensiunea sa maxima intre 8-10 zile de la ovulatie, apoi
incepe procesul de degenerare.
• Odata cu acest proces de degenerare, nivelul estrogenilor si
progesteronului diminua, fiind astfel stopata inhibarea
secretiei de FSH si LH.
• In consecinta cresc nivelele de FSH si de LH, incepe deci
dezvoltarea altor foliculi si astfel, a unui nou ciclu ovarian
 Fecundarea
• Cuplarea unui gamet masculin si a unui gamet
feminin, fiecare continind jumatate din bagajul
genetic.
• Spermatozoizii ajung in vagin (1spermatozoid: capul, ce
contine 23 Cr si 1 flagel)
• 1% ajung in cavitatea uterina datorita miscarilor flagelului
(necesita energie).
• La nivelul colului ajung in contact cu mucusul cervical, bogat
in substante nutritive → traiesc 3-4 zile.
• Apoi trec in trompe datorita miscarilor de peristaltism
 (continuare)
– In a 14a zi a ciclului ovulul este expulzat, fiind inconjurat
de o coroana protectoare, corona radiata
– In urma fecundarii, oul trece prin trompa, ajungind in
cavitatea uterina in ziua a 9a, unde se si fixeaza
– Atentie in cazul sarcinilor ectopice: ECHO++
 Menopauza

• Oprirea definitiva a ciclului menstrual (in jurul

varstei de 50 ani).
• Precedat de o perioada de premenopauza / ciclurile
devien + scurte, sau + lungi, tensiune mamara,
insotita de dureri, de cresteri in greutate, balonari,
anxietate.
• Inceteaza secretia ovariana (bufeuri, transpiratii,
angoase, aparitia tulburarilor cardio-vasculare…
→ necesita tratament hormonal de substitutie.
 Tulburari ale ciclului

– Durerile menstruale sunt frecvente in cazul tinerelor fete

= dismenoree, adesea insotite de varsaturi, dureri de
cap…
! Trebuie verificate cauzele organice
– Tulburarile ciclului menstrual sunt la fel de frecvente
– Cauze: anxietate, anorexie, sarcina…
! Trebuie verificate cauzele
 Contraceptia hormonala
Définitia metodei contraceptive: metoda ce permite prevenirea
conceptiei unui copii.
• Metoda contraceptiva cea mai utilizata este contraceptia hormonala
sau pilula estro-progestativa.

Mecanismele contraceptiei
Se descriu 4 mecanisme contraceptive:
• inhibarea cresterii foliculare cu absenta ovulatiei (efectul principal al
pilulei);
• absenta valorii maximale a LH si FSH, sub dependenta estrogenilor si
mai ales a progestativelor;
• modificarea consistentei mucusului cervical – devine gros, impiedcand
trecerea spermatozoizilor, sub dependenta progestativelor;
• atrofia endometrului, inapt pentru nidare, sub dependenta
progestativelor.
Clasele de pilule
in functie de compozitie exista 2 clase principale de pilule:
1. Estroprogestativele care contin:
o un estrogen sintetic, etinil-estradiol;
o un progestativ derivat din 19-nortestosteron - 3 generatii:
􀂃 1a generatie: noretisteron si linestrenol;
􀂃 a 2a generatie: levonorgestrel si norgestrel;
􀂃 a 3a generatie: desogestrel, gestoden si nogestimat.
2. Progestativele pure sunt contraceptive care se administreaza in timpul alaptarii sau
in cazul contraindicatiilor la pilulele clasice (mai ales in cazul riscului de flebita).
Exista 2 tipuri de progestative:
a. Microprogestativele:
- contin doze foarte scazute de progestative derivate din 19-nortestosteron;
- actioneaza exclusiv la nivel uterin, determinind in principal modificarea
mucusului cervical si a endometrului (facultativ, actioneaza asupra secretiilor de LH
si FSH).
b. Macroprogestativele:
- contin derivati de 17-hidroxiprogesteron si 19-norprogesteron;
- actioneaza prin inhibarea gonadotropinelor hipofizare si prin modificarea
mucusului cervical.
 Contraindicatiile contraceptiei orale

􀂉 Contraindicatii absolute ale estroprogestativelor:

- afectiune sau antecedente trombo-embolice;
- afectiuni vasculare: cardiace, cerebrale sau oculare;
- HTA;
- dislipoproteinemie;
- diabet;
- hepatita evolutiva, antecedente de icter colestatic gravidic,
litiaza biliara;
- IRC;
- tumori maligne ale sanilor, uterului sau ovarelor;
- tumori hipofizare;
- administrarea concomitenta de tuberculostatice,
barbiturice, anticonvulsivante (exista riscul ineficientei).
􀂉 Contraindicatii relative:
- varice importante;
- antecedente psihiatrice;
- Antecedente de fibroame, mastopatii benigne;
- obezitate;
- tutunul – dupa varsta de 35 ani, asocierea tutun-pilule este
periculoasa datorita riscului bolilor cardio-vasculare.

􀂉 Contraindicatii absolute la progestative:

• Micro si macroprogestativele nu prezinta contraindicatii
absolute.
• Prudenta - in cazul antecedentelor trombo-embolice.
􀂉 Observatii

Prescriptia de estroprogestative, in conditiile unui

examen clinic normal, necesita dozarea colesterolului total
si a TG – se repeta la fiecare al 3lea ciclu de tratament.
• In caz de supraponderabilitate, cazuri familiale de diabet sau
de antecedente personale de diabet gestational: se prefera
evaluarea tolerantei glucidice - dozajul glicemiei à jeun este
preferabil.
• In cazul femeilor fara nici un factor de risc, cea mai buna
pilula este cea pe care o suporta cel mai bine.
• Dupa varsta de 35 ani, trebuie sa se tina cont de riscurile
patologice (in special riscul trombo-embolic si mamar),
astfel, tipul de contraceptie trebuie reevaluat in functie de
terenul fiecarei femei.