PREVIZIONAREA PREŢURILOR

9.1. Definitia prognozei preţurilor

Prognoza preţurilor reprezintă cercetarea în perspectivă a evoluţiei proceselor şi fenomenelor

economice care determină preţurile şi fundamentarea pe baza informaţiilor furnizate a tendinţelor acestora.

9. 2 Metode utilizate în prognoza preţurilor

Metodele folosite în previzionarea preţurilor pot fi clasificate după anumite criterii:

1. Din punct de vedere al modului de cercetare a viitorului:
a) metode proiective;
b) metode prospective.
Metodele proiective se bazează pe proiectarea în viitor a tendinţelor conţinute în informaţiile
existente (date statistice), prin folosirea extrapolării tendinţelor pe baza funcţiilor de corelaţie (regresie) şi de
trend.
Din această categorie de metode se utilizează îndeosebi extrapolarea şi intrapolarea.
Metode prospective se bazează pe cercetarea viitorului indiferent de proiecţiile trecutului.
Refuzând orice legătură cu trecutul, igonorând un element esenţial potrivit căruia viitorul nu este
complet independent faţă de fenomenele ce le-au precedat, metodele prosective nu pot da rezultate
corespunzătoare, deşi ele aduc ceva nou - important - imaginaţia.
2. După specificitatea metodelor:
a) metode raţionale;
b) metode intuitive.
Metodele raţionale folosesc calcule, estimări pentru determinarea mărimii variabilelor, a
interdependenţelor dintre ele. Aceste metode presupun finalizări riguroase, folosind metodele matematice.
Metodele intuitive se bazează pe experienţa specialiştilor care, prin aprecieri, reflexii, sunt chemaţi
să determine tendinţele următoare.
3. Din punct de vedere al elementului informaţional:
a) metode normative
b) metode explorative;
Metodele normative au în vedere o mărime dorită a nivelului preţului la finele perioadei de prognoză.
Aceste metode urmăresc să scoată în evidenţă posibilitatea atingerii mărimilor preconizate, căile cele mai
indicate pentru realizarea lor, valorile intermediare ce trebuie obţinute pe parcurs.
Metodele normative presupun, deci, luarea în considerare a unor elemente cu caracter opţional,
introduse în mod deliberat de cei care au competenţe în stabilirea preţurilor pornindu-se de la necesitatea
realizării anumitor niveluri ale preţurilor în orizontul previzional.
Drept urmare, la aceste metode primează ca element informaţional fixarea, în prealabil, a unui
obiectiv final, de la care pornind şi regresând către prezent, se evaluează nivelul pe care îl va înregistra
preţul în fiecare moment din perioada de prognoză.
212  Previzionarea preţurilor
Previzionarea preţurilor presupune calcule complexe, care nu pot fi realizate corespunzător decât
prin folosirea mijloacelor moderne de prelucrare a informaţiilor, care trebuie să asigure cel puţin următoarele
cerinţe:
- să determine corelaţia, influenţa diverşilor factori care acţionează asupra structurii şi dinamicii
preţului;
- să ia în considerare interdependenţa dintre corelaţia diferitelor ramuri, subramuri, produse,
consecinţele dinamicii preţurilor asupra eficienţei economice a ramurilor sau produselor respective;
- să scoată în evidenţă interacţiunea dintre diferite categorii de preţuri, să permită determinarea mai
multor variante de programe ale preţurilor.
Metodele explorative la rândul lor, pot fi:
- mecanice;
- euristice.
Metodele mecanice pornesc de la premisa că relaţiile formate între variabile nu se modifică; admit,
deci, continuitatea riguroasă a tendinţelor.
Metodele euristice admit mai multe ipoteze posibile privind evoluţia viitoare a procesului de formare a
preţului, ţinând seama de una sau mai multe restricţii în curba de evoluţie a preţului.
Metodele explorative se caracterizează, în general, prin aceea că dinamica preţului în viitor e
concepută în funcţie de tendinţa, pe baza datelor privind situaţia din trecut în prezent. Ele au ca punct de
plecare folosirea unei serii cronologice dinamice ce caracterizează evoluţia preţurilor într-o perioadă
retrospectivă.
O metodă de previziune de tip explorativ o constituie metoda extrapolării. Ea presupune prelungirea
curbelor de evoluţie din trecut în viitor având în vedere anumite corecturi ale traiectoriei evoluţiei.
În cadru extrapolării analitice se utilizează două mari categorii de funcţii matematice:
- funcţia de trend;
- funcţia de corelaţie sau de regresie.
Funcţia de trend se utilizează atunci când evoluţia preţurilor este privită în timp, acesta fiind variabilă
independentă, înlocuind influenţele tuturor factorilor care condiţionează evoluţia preţurilor.
Forma generală a funcţiei de trend este:
y = f(t),
unde:
y = variabilă endogenă (preţul);
t = variabilă exogenă (timpul).
Există o diversitate de funcţii de trend dar în prognoza preţurilor şi a elementelor sale se utilizează
funcţia liniară şi funcţia hiperbolică.
De asemenea, având în vedere rolul cererii şi ofertei în formarea preţului de echilibru, pentru
preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată se poate utiliza funcţia logistică simplă pe baza căreia se poate
determina nivelul de saturaţie.
Această funcţie are forma:
K
y= ,
1 + be −ct
unde:
y = variabila dependentă;
ct = variabila independentă;
b,c = parametrii;
  Preţurile în economia contemporană 213
e = baza logaritmului natural;
K = nivelul de saturaţie.
Funcţia de corelaţie (regresie) include ca variabilă independentă un anumit factor concret de
influenţă, care condiţionează dinamica variabilei dependente (preţul), factor exprimat printr-un indicator
(costul de producţie).
În forma sa generală funcţia de corelaţie simplă are expresia:
y = f(x),
unde:
y = variabila endogenă (preţul);
x = variabila exogenă (costul).

Aplicaţia 1 :
Utilizarea funcţiei de trend în previzionarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
Nivelul cheltuielilor de producţie la 1000 lei cifră de afaceri pe perioada t1-t5 a fost conform datelor din
tabelul de mai jos:

Perioada Cheltuieli de producţie la

1000 lei CA (y)
T1 860
T2 845
T3 830
T4 827
T5 823
Să se determine nivelul acestor cheltuieli în anul t10 utilizând o funcţie de trend hiperbolică de forma
1
y= .
a + bt
Rezolvare:
Pentru a determina nivelul cheltuielilor de producţie la 1000 lei CA în oricare din anii ce urmează
perioadei date trebuie calculate valorile parametrilor funcţiei, a şi b cu ajutorul cărora se scrie forma explicită
a funcţiei de trend. Pentru aceasta se ataşează funcţiei următorul sistem de ecuaţii:

 1
 n a + b ∑ t = ∑ y
 ,

 a ∑ t + b∑ t 2 = ∑ t
 y
în care n = 5 şi ∑t =0
Deci putem extinde tabelul iniţial astfel:

Perioada y t t2 1 t
y y
T1 860 -2 4 0,0011627907 -0,002325581
T2 845 -1 1 0,0011834320 -0,001183432
T3 830 0 0 0,0012048193 0
T4 827 1 1 0,0012091898 0,001209190
214  Previzionarea preţurilor
T5 823 2 4 0,0012150668 0,002430134
Total 0 10 0,0059752986 0,000130311

 5a = 0,0 0 5 9 7 5 2 9 8 6
 ⇒
 1 0b = 0,0 0 1 3 0 3 1 1
0,0 0 5 9 7 5 9 8 6
a= = 0,0 0 1 1 9 5 0 5 7 2
5
0,0 0 0 1 3 0 3 1 1
b= = 0,0 0 0 0 1 3 0 3 1 1
10
Deci forma explicită a funcţiei de trend hiperbolice este:
1
y= .
0,0011950572 + 0,0000130311 ⋅ t
În anul t10 valoarea variabilei independente timpul este t=7 iar valoarea cheltuielilor de producţie la
1000 lei CA se determină după formula:
1
y= = 778 lei la 1000 lei CA.
0,0011950572 + 0,0000130311 ⋅ 7

Aplicaţia 2 :
Utilizarea funcţiei logistice la prognoza preţurilor bunurilor de consum de folosinţă îndelungată.
Evoluţia gradului de înzestrare a populaţiei cu maşini de spălat automate exprimat în număr de maşini
de spălat la 100 de familii, a fost în perioada t1-t5 în conformitate cu datele prezentate în tabelul de mai jos:

Anii Y (gradul de
înzestrare)
T1 30
T2 35
T3 39
T4 45
T5 50
Se cere:
1) Utilizând funcţia logistică simplă să se determine gradul de saturaţie k;

Rezolvare:
Deşi forma generală a funcţiei logistice simple este:
k
y= ,
1 + be −ct
mai utilizată este forma transformată a acestei funcţii, şi anume:
∆y c
=c − y ,
y k
în care y= variabila dependentă.
  Preţurile în economia contemporană 215
c ∆y
Dacă folosim notaţiile: c=A şi − = B , vom avea: = A + By .
k y
Sistemul de ecuaţii ataşat funcţiei este:

( n − 1) A + B∑ y = ∑ ∆ y

 y
 A y + B y2 = ∆ y
 ∑ ∑ ∑
∆y t = y t +1 − y t
Pentru simplicarea calculelor folosim un tabel de forma:
Anii y y2 ∆y ∆y
y
T1 30 900 5 0,1667
T2 35 1225 4 0,1143
T3 39 1521 6 0,1538
T4 45 2025 5 0,1112
T5 50 2500 - -
Total 149 5671 20 0,546

 4 A + 1 4 B9= 0,5 4 6

 1 4 A9+ 5 6 7B =1 2 0
A = c = 0,2402
c 0,2402
B= − = -0,002795 ⇒ k = = 87
k 0,0002795

Aplicaţia 3 :
Utilizarea funcţiei de corelaţie pentru determinarea evoluţiei costului de producţie la 1000 lei cifră de
afaceri.

Perioada Cost de producţie la Cifra de afaceri

1000 lei CA % faţă de anul de bază(x)
(y)
T1 860 103
T2 845 105
T3 830 110
T4 827 114
T5 823 118
Să se determine evoluţia costului de producţie în următorii 3 ani (t6,t7,t8)ştiind că în anul de bază (t0)
nivelul acestuia era de 865 lei la 1000 lei CA iar cifrei de afaceri i se preconizează o creştere proporţională
cu 2% pe an.
Rezolvare: Având în vedere că evoluţia costului de producţie este analizată în legătură cu evoluţia
cifrei de afaceri pentru această previziune se poate utiliza funcţia de corelaţie de forma:
216  Previzionarea preţurilor
1 , în care x ' = x − x .
y' =
a + bx '
Sistemul de ecuaţii ataşat funcţiei este de forma:

 1
 n a + b ∑ ∑ y'
x ' =

 a ∑ x ' + b∑ x ' 2 = ∑ x '
 y'
∑x' = 0;
în care y tn
y' = ⋅ 100
yt 0
Tabelul iniţial poate fi extins astfel:

Perioad (y) (x) x' x'2 y' 1 x'

y' y'
a
T1 860 103 -7 49 99,42 0,0100583 -0,0704084
T2 845 105 -5 25 97,69 0,0102365 -0,0511823
T3 830 110 0 0 95,95 0,0104221 0
T4 827 114 4 16 95,61 0,0104592 0,0418366
T5 823 118 8 64 95,14 0,0105108 0,0840866
0 154 0,0516869 0,0043325

x=
∑ x = 550 = 110
n 5

 5a = 0,0 5 1 6 8 6 9

 1 5b =4 0,0 0 4 3 3 2 5
 a = 0,0 1 0 3 3 7 4
⇒
 b = 0,0 0 0 0 2 8 1
Forma explicită a funcţiei de corelaţie se scrie astfel:
1
y′ =
0,0103374 + 0,0000281 x '
Pentru a afla valoarea costului de producţie în anul t6 vom înlocui în forma explicită a funcţiei pe x '
cu (120-110)
1
y t′6 = = 94 ,18 % ceea ce înseamnă că valoarea absolută a costului y este 865
0,0103374 + 0,0000281 ⋅10
lei la 1000 lei CA x 94,18%=814,65 lei la 1000 lei CA
1
y t′7 = = 93,68 % sau
0,0103374 + 0,0000281 ⋅ (122 − 110 )
  Preţurile în economia contemporană 217
y =865x 93,68%=810,332 lei la 1000 lei CA
1
y t′8 = = 93,19 % sau
0,0103374 + 0,0000281 ⋅ (124 − 110 )
y =865x 93,19%=806 lei la 1000 lei CA