ALEXANDRU LĂPUȘNEANU

Introducere
-date autor/operă:
-prima nuvelă de inspirație istorică
-publicată în primul număr al revistei Dacia Literară(1840)
-surse de inspirație: Letopisețul Țării Moldovei(Grigore Ureche), Letopisețul lui Miron Costin
-din punct de vedere al curentului literar este romantică (destinul eroului principal, patetismul
gesturilor etc), dpdv al temei este istorică; prin proporție, echilibrul compoziției și observațiile
psihologice, nuvela este și clasică,
-temă: a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu;
-titlul: personajul este eponim, numele domnitorului este și titlul nuvelei;
-definiție: Nuvela este o specie a genului epic, în proză, cu o acțiune mai amplă, axată pe un
conflict central, cu personaje complex caracterizate;

Cuprins

Acțiunea:
-împărțită în 4 capitole, ce divid și momentele subiectului, fiecare dintre cele patru capitole
încadrându-se armonios în structura compozițională unitară a nuvelei:
1) venirea în țară și ciocnirea cu boierii trimiși de Tomșa să-l întoarcă din cale;
2) cucerirea tronului, măsurile de siguranță pe care și le ia, cruzimea față de boieri și ciocnirea cu
doamna Ruxanda care, din milă și frică, încearcă fără rezultat sa-l oprească de la actele de
cruzime;
3) omorârea celor 47 de mari boieri
4) uciderea lui Lăpușneanu (deznodământul)

-accentul cade pe acțiune și dialog, pentru a spori dramatismul conflictului:

-descrierea accentuează sentimental de autenticitate, prin descrierea îmbrăcămintei, a
împrejurimilor;
-elementele arhaice și regionale fixează atmosfera istorică și culoarea locală;
Spațiul: Moldova secolului XVI;
Timpul: acțiunea se desfășoară cronologic, bazat pe relatarea derulării unor evenimente situate
într-un trecut istoric
Conflicte:
-între Lăpușneanu și boieri, încă de la începutul nuvelei. Odată dezlănțuit, conflictul crește:
domnul ucide boierii, le arde casele, le confiscă averile. Punctul culminant al conflictului-
uciderea celor 47 de boieri.
Perspectiva narativă:
-naratorul este omniscient, narațiunea este la persoana a III-a;
-absența mărcilor formale din incipitul nuvelei subliniază distanțarea acestuia de evenimente;
Personaje

-toate personajele nuvelei se caracterizează prin individualizare puternică și complexitate

spirituală;
Alexandru Lăpușneanu-personajul principal, eponim, al nuvelei; i se conturează trăsături
neobișnuite și antitetice; acționează în situații excepționale;
Doamna Ruxanda- soția domnitorului; o femeie blândă, supusă și temătoare; principalul
procedeu de caracterizare este antiteza cu Lăpușneanu; vărsările de sânge, cruzimea domnului o
impresionează, dar ezită mult până să-i ceară acestuia stăvilirea omorurilor, iar în final se
hotărăște greu să-I întindă paharul cu otravă.
-pentru verosimilitatea istorică a personajului, Costache Negruzzi face o scurtă biografie doamnei
Ruxanda, cu trimitere directă la "cronică", ceea ce argumentează atestarea istorică a eroinei;
Moțoc: întruchiparea romantică a boierului feudal, intrigant, lingușitor, trădător, și laș în
fața primejdiei. este caracterizat in mod direct de catre narator. Naratorul nu iși
exprimă atitudinea față de personaj, dar se referă la gesturile acestuia prin care vrea sa
fie remarcat de Lăpușneanu ,,silindu-se a ride”, dar in realitate el își ,,simțea părul
zburlindu-i-se pe cap” si dinții săi clanțănind, ,,striga ticălosul”.
-personalitate istorică atestată documentar de cronica lui Grigore Ureche, transformat în personaj
literar prin fantezia autorului.
-este caracterizat in mod direct și de către Alexandru Lapusneanul: ,,invechit de zile rele” si
,,deprins a te ciocoi la toti domnii”.
-antiteza romantică domină textul, pusă mai ales in evidență prin relațiile dintre personaje:
Lăpusneanu-Moțoc (Calaul si victima) si Lăpusneanu-Ruxanda (Demonul si ingerul).
-caracterizare prin fapte
-este folosit de domnitor ca o unealtă pentru a-și pune în practică planurile malefice.

Personajul colectiv-poporul
în nuvelă apare pentru prima oară în literatura română personajul colectiv; este suprinsă
cu măiestrie psihologia mulțimii, prin felul în care reacționează,revoltîndu-se
față de nelegiuirile și jafurile boierilor;

Nuvelă istorică
-argumente:

-se inspiră din istoria națională, urmând îndemnul lui M. Kogălniceanu din
Introducțiunea Daciei Literare.
-atestarea istorică a existenței personajelor(Negruzzi citează ca surse Letopisețul lui G.
Ureche și cel al lui Miron Costin)
-utilizează elemente arhaice, regionale și populare pentru a recrea atmosfera trecutului;
-autorul tratează subiectul respectând anumite structuri mentale, comportamentale și
sociale specifice perioadei în care Negruzzi a plasat acțiunea;
-Costache Negruzzi face referiri directe la inspirarea sa din cronica Iui Grigore Ureche, atunci
când relatează prezentarea doamnei Ruxanda("La moartea părintelui ei, bunului Petru Rareş,
care, zice hronica, cu multă jale şi mâhniciune a tuturor s-au îngropat în sf.monastirea Probota…)

Încheiere

Concluzie
Critice- Nuvela Alexandru Lăpușneanu ar fi devenit o scriere celebră ca şi Hamlet, dacă
literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate
închipui o mai perfectă sinteză de gesturi patetice adânci, cuvinte memorabile, de
observaţie psihologică acută, de atitudini romantice şi intuiţie realistă".- George
Călinescu