Universitatea

“Lucian Blaga “ Sibiu

Facultatea
de Ştiinţe Economice
Romania in AL II-LEA
RAZBOI MONDIAL

PROFESOR INDRUMATOR: DANCIU

STUDENTI : MITREA TEODORA
AMZA LUIZA
STREINU SORIN
MUNTEAN ALEXANDRU

AN I ,ECONOMIE GEMERALA 1
ANII DINAINTEA RAZBOIULUI

Până în 1938, forma de
guvernământ română a fost acea de
monarhie constituțională
parlamentară. Principalele partide
erau Partidul Național Țărănesc,
Partidul Național Liberal,
Partidul Național Creștin, „Frontul
Român” și alte grupări mai mici dar
mai radicale, care nu șovăiau să
folosească violența și luptau împotriva
democrației parlamentare : „legionarii
” și comuniștii. Tulburările politice și
economice din perioada următoare
Primului Război Mondial favorizau
dezordinea politică, precum și aceste
grupări radicale. Dezordinea politică
din România anilor 1928-1938 s-a
exprimat prin schimbarea a 25 de
guverne într-un deceniu. Constituția 2
din 1923 îi dădea regelui posibilitatea
 Dictatura regală a lui Carol al II-lea a
fost instaurată ca o reacție în fața
acestor tulburări, la 11 februarie 1938
, prin instalarea unui guvern condus
de patriarhul Miron Cristea.
Constituția a fost abrogată și înlocuită
cu una nouă intrată în vigoare la 27
februarie, prin care toate puterile
erau concentrate în mâna regelui, iar
parlamentul avea doar rolul de
instituție auxiliară legislativă. Printr-
un decret lege, toate partidele
politice parlamentare au fost
regrupate într-un Front al Renașterii
Naționale, din care legionarii și
comuniștii erau excluși. S-a format și
un consiliu de coroană, care avea însă
un caracter consultativ. În același
timp cu măsurile luate pentru
instaurarea și consolidarea dictaturii
regale au fost arestați și o serie de
lideri legionari, dintre care mai apoi,
13 au fost executați din ordinul
3
regelui la 30 noiembrie 1938. Printre
aceștia s-a aflat și șeful legionarilor
 O dată cu declanșarea războiului și
cu prăbușirea Franței, care garantase
frontierele României prin convenția de
la 23 august 1939, integritatea
regatului României era pusă în
primejdie din exterior de revendicările
sovietice, ungare și bulgare, susținute
de Germania și Italia, și din interior de
mișcările naționaliste ale minorităților
conlocuitoare și de grupările politice
extremiste printre care partidul nazist
Grupul Etnic German din România,
condus de Andreas Schmidt.
Carol al II-lea formează atunci, la
22 iunie 1940 Partidul Națiunii, un
partid unic în fruntea căruia se așează
el însuși. Acest regim politic,
dictatorial, antifascist și anticomunist,
naționalist și creștin, este denumit
carlist. Durata sa va fi scurtă, sub
patru luni : nici tulburările și
asasinatele politice nu încetează
(dimpotrivă), nici integritatea
teritorială nu este păstrată (prin
tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la
Craiova și Dictatul de la Viena 4
România pierde peste o treime din
 INCEPUTUL CELUI DE - AL II RABOI
MONDIAL
 Pe 23 august 1939 Germania nazistă și Uniunea Sovietică
au semnat pactul Hitler-Stalin, al cărui protocol secret
prevedea împărțirea Poloniei și României între cele două
puteri totalitare. În România, URSS revendica
Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie, Polonia este
invadată și împărțită conform pactului. România a rămas
oficial o țară neutră, dar a adăpostit refugiații polonezi și
mai ales a transportat armata, guvernul și tezaurul băncii
poloneze de la frontiera din Bucovina până în teritoriul
britanic (Alexandria din Egipt) prin căile ferate, șoselele și
porturile românești de la Marea Neagră, mulțumită
mobilizării CFR, SMR și LARES.
 În 1940, ca urmare a ultimatumului dat de
Uniunea Sovietică, România a fost nevoită în iunie 1940 să
evacueze și cedeze Basarabia și Bucovina de Nord. Pe lângă
aceste teritorii, a mai fost răpit și Ținutul Herța care nu
făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia, și nu fusese
revendicat de URSS. Evacuarea armatei și administrației
române a fost însoțită de acțiuni antiromânești ale
sovieticilor și grupurilor de comuniști evrei civili (jafuri,
ucideri, violuri). Două treimi din Basarabia au fost alipite
unei mici republici sovietice autonome pre-existente,
formând Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, 5
restul fiind anexate Republicii Sovietice Socialiste
Ucrainene. Ocupația sovietică a desfășurat o campanie de
 Instalat la 4 iulie 1940 în
speranța de a câștiga
bunăvoința Germaniei
hitleriste, guvernul
Ion Gigurtu a introdus o
legislație antisemită dupa
modelul german, potrivit cu
ideologia de extremă dreapta
care îl călăuzea. El însă nu a
reușit să obțină sprijinul
Germaniei, deoarece aceasta
îi sprijinea pe cei care
pierduseră primul război
mondial și care solicitau din
ce în ce mai tare revizuirea
granițelor. Astfel că, la
30 august 1940, prin
Dictatul de la Viena, puterile
Axei au forțat România să
cedeze Ungariei jumătate din
Transilvania. Zona respectivă
a fost cunoscută de atunci
drept „Transilvania de Nord”,
pentru a fi deosebită de
„Transilvania de Sud”, care a 6
rămas sub guvernarea
VENIREA LA PUTERE A LUI ANTONESCU
 În septembrie 1940, Ion Antonescu a fost numit
prin Decret Regal de Carol al II-lea prim-ministru,
însărcinat cu formarea unui guvern de uniune
națională. Generalul Antonescu le-a propus
țărăniștilor și liberalilor să colaboreze la guvernare
însă aceștia au refuzat. După abdicarea lui Carol al II-
lea, la cererea lui Antonescu, cele două partide au
refuzat în continuare să se implice în mod direct prin
liderii lor, desemnând doar niște „specialiști” din
rândurile propriilor membri, pentru a „sfătui”
guvernul format de Antonescu. În urma refuzului
celor două partide istorice de a intra la guvernare,
Ion Antonescu a format guvernul din apropiați ai săi,
militari și civili, și din legionari conduși în acel
moment de Horia Sima, la care s-au adăugat și
consilierii desemnați de celelalte partide politice. Prin
decretul semnat de către regele Mihai I, România a
fost declarată „Stat Național Legionar”.
 Steaua lui David: potrivit mărturiei lui
Raoul Șorban, onorat cu distincțiile de „
Drept între popoare” și „Cetățean de Onoare al
Israelului”, au existat în România legi discriminatorii
elaborate sub presiunea nazistă, însă multe dintre
prevederile legilor nu au fost aplicate niciodată,
găsindu-se tot felul de modalități de a le ocoli. Același
domn, dar și istoricul Dinu C. Giurescu afirmă că au
fost unele voci care cereau ca în România, evreii să
poarte „Steaua lui David” (steaua galbenă), însă în
urma întâlnirii dintre Wilhelm Filderman care deținea
funcția de președinte al Uniunii Comunităților
Evreiești și Ion Antonescu, mareșalul a dat, la 8 7
septembrie 1941, dispoziția ca nici-un evreu din
 In schimb, Garda de Fier, aflată la putere din
14 septembrie 1940 și până la 21 ianuarie 1941, a
aplicat strict legislația anti-semită existentă și a
înăsprit prigoana evreilor mult peste aceasta,
dedându-se la acte similare cu cele comise, cu câteva
luni mai devreme, de către comuniști în Basarabia
evacuată. Conform ideologiei sale xenofobe, Mișcarea
Legionară a reactivat și legislația împotriva
comercianților armeni și greci. Ca urmare a politicii
antilegionare din timpul dictaturii lui Carol al II-lea,
Garda de Fier a ajuns la guvernare fără o seamă de
lideri importanți care fuseseră eliminați și fizic la
ordinul regelui. Violența membrilor Mișcării Legionare
era întețită de un sentiment de răzbunare împotriva
tuturor partizanilor "carliști" sau a regimului
parlamentar anterior, astfel că în momentul dezgropării
lui Codreanu, mai mult de 60 de foști demnitari
antebelici au fost uciși în închisoarea de la Jilava pe
27 noiembrie 1940, în timp ce își așteptau deciziile
judecătorești pentru implicarea în asasinarea lui
Codreanu [10] [11] . Pe lângă aceștia, au fost asasinați în
apropierea Ploieștiului istoricul și fostul prim-ministru
Nicolae Iorga și economistul Virgil Madgearu, de
asemenea un fost ministru, considerați de
Mișcarea Legionară ca "autorii morali" ai eliminării lui
Codreanu.[12] . Guvernarea legionară a redresat
economia statului (înregistrându-se la sfârșitul anului
1940 un excedent bugetar consistent) prin metode
similare cu cele ce vor fi folosite de comuniști șase ani
mai târziu: confiscarea averilor unor societăți, bănci
(îndeosebi cu acționari evrei) și foști demnitari din
epoca parlamentară.
 Coabitarea Gărzii cu Ion Antonescu a fost
conflictuală. Socotind legionarii fanatici, mult prea
violenți fără discriminare și incontrolabili, Ion
Antonescu a încercat îndepărtarea Gărzii de Fier de la
guvernare ceea ce a produs Rebeliunea legionară, prin 8
care Mișcarea legionară a încedrcat să-l înlăture pe
Antonescu de la putere, câștigând simpatiile ofițerilor
 CAMPANIA URSS
 Pe 22 iunie, 1941, unități ale armatelor
germană și română au început campania din est
împotriva Uniunii Sovietice, prima operațiune
numindu-se „Operațiunea München”, de
recucerire a Basarabiei și Bucovinei. Armata
română a început lupta împotriva forțelor
sovietice în dimineața zilei de 22 iunie 1941 pe un
front cuprins între munții Bucovinei și
Marea Neagră. La 5 iulie 1941 intră în Cernăuți
primele trupe române. La 10 iulie orașul Soroca
este eliberat de către Divizia blindată română
care apoi se îndreaptă către localitatea Bălți pe
care o eliberează la 12 iulie. Localitatea Orhei
este eliberată în data de 15 iulie de către unități
din Divizia 5 infanterie română. Pe 16 iulie, ca
urmare a acțiunilor întreprinse de Corpul 3 român
și Corpul 54 german, este eliberat orașul
Chișinău. A doua zi, pe 17 iulie, Cartierul general
al Comandamentului frontului germano-român
transmite că odată cu victoria pentru cucerirea
masivului Cornești, “cheia strategică a Basarabiei
e în mâna noastră” și că Hotinul, Soroca, Orheiul
și Chișinăul au fost eliberate. Pe 21 iulie, Divizia
10 infanterie trece Dunărea și eliberează
localitățile Ismail, Chilia Nouă, Vâlcov și continuă
să meargă către Cetatea Albă cu scopul eliberării 9
totale a Basarabiei.
 La 22 august 1941, Ion Antonescu este
ridicat prin decret regal la gradul de
mareșal al României (auto-promovare) și
decorat (auto-decorat) cu Ordinul militar “
Mihai Viteazul” clasa II-a și I-a.
Răspunzând la 12 septembrie la o
scrisoare a unor refugiați români din
Ardeal, Ion Antonescu spune: “Nicio
brazdă românească nu se uită. Nicio
umilire nu rămâne nerăzbunată. Jertfele
pentru Odessa nu sunt numai pentru
granița răsăriteană, ci pentru împlinirea
tuturor drepturilor și năzuițelor
neamului”.
 În continuare, trupele române au primit
ordin sa înainteze în interiorul U.R.S.S-
ului pe direcții diferite. Astfel, Armata a 4-
a a participat la Bătălia de la Odessa, unde
a dus lupte sângeroase între 6 august și
16 octombrie 1941, însemnând pentru
unitățile acestei armate 17.792 morți,
63.345 răniți, 11.471 dispăruți, în total
92.608 oameni.
 În anii 1941 și 1942, unitățile române,
operând sub comandament general
german, au luat parte la bătăliile din
Crimeea, Caucaz, la Cotul Donului și
Stalingrad. La pierderile generale de
130.000 militari morți, răniți și dispăruți în
anul 1941, s-au adăugat marile pierderi 10
ale Armatei a 3-a la cotul Donului și ale
Armatei a 4-a în Stepa Calmucă, la
 După aceste înfrângeri, în februarie 1943, armatele 3 și
4 au fost trimise în țară pentru refacere. În prima
jumătate a anului 1943, pe frontul de Est mai
rămăsesera 7 divizii românești, care au acționat în
capul de pod din Kuban, de unde s-au retras în
Crimeea, înfrânte în toamna anului 1943. În timpul
luptelor din Caucaz și a celor din capul de pod din
Kuban, unitățile române au pierdut 39.074 de
militari.
 În anul 1944, principalele acțiuni la care armata română
a participat au fost mai restrânse: 7 divizii de
infanterie, cavalerie și vânători de munte în Crimeea,
în cadrul Armatei a 17-a germană. În urma ofensivei
armatei sovietice din primavara anului 1944, din
totalul de 65.000 de militari români aflați în Crimeea,
la 1 aprilie 1944 au fost evacuați 35.857 (54,61%).
Cu unitățile refăcute, cele două armate române, a 3-
a si a 4-a, au luat parte în continuare la luptele care
s-au dus, inclusiv pe teritoriul României, până la 23
august 1944, în cadrul Grupului de armate german
sub denumirea „Ucraina de Sud”.
 În anii regimului lui Antonescu, România a alimentat
economia de război a Germaniei cu petrol, cereale,
precum și produse industriale.
 România a devenit o țintă a bombardamentului aliat,
mai ales pe 1 august 1943, când au fost atacate
câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (
Operațiunea Tidal Wave). 11
 Deși și România și Ungaria erau aliate ale Germaniei,
ROMANIA SI HOLOCAUSTUl
 În iunie-august 1940, printr-un pachet de legi
similare Legilor de la Nürnberg, autoritățile
române i-au exclus din serviciul public pe
funcționarii evrei. Etnicilor evrei li s-a interzis
excercitarea oricăror funcții publice, fiind
înlăturații nu numai din aparatul funcționăresc,
din armată și din magistratură, ci și din societățile
comerciale, din echipele sportive etc. Totodată li
s-a interzis cumpărarea de imobile. Pentru
amănunte: Decretul-lege din 8 august 1940
privind situația juridică a evreilor, publicat în
Monitorul Oficial nr. 183/1940. În continuare, prin
Decretul-lege din 9 august 1940, publicat în
Monitorul Oficial nr. 193/1940, au fost interzise
căsătoriile etnicilor români cu etnici evrei, iar cele
deja existente au fost declarate nule. În octombrie
1940 bunurile funciare ale evreilor au fost
naționalizate.
 Chiar și după înlăturarea de la putere a Gărzii de
Fier, regimul Antonescu, aliat al Germaniei
naziste, a continuat politica de opresiune și
masacrare a evreilor (și, mai apoi, a țiganilor), mai
ales în teritoriile estice. Pogromurile și
transporturile erau la ordinea zilei în Moldova,
Bucovina, și Basarabia. Numărul morților este incă
în discuție, dar și cea mai mică estimare atinge un
număr de 250.000 de evrei (și 25.000 rromi) în
regiunile estice, în timp ce 120.000 dintre evreii
din Transilvania ocupata au fost adunați de
autoritățile maghiare și transferați autorităților
germane. Atrocitățile au început în luna iunie
1941 prin pogromul de la Iași. În așa-numitele
trenuri ale morții (trenuri cu deportați plimbate 12
atâta timp prin Moldova, până când pasagerii au
 În conformitate cu raportul oficial al Comisiei
Internaționale privind Studierea Holocaustului în
România: „În trenul morții care a plecat din Iași către
Călărași, în sudul României, care transporta probabil
până la 5.000 de evrei, doar 1.011 au ajuns la
destinație în viață după șapte zile. (Poliția română a
numărat 1.258 de trupuri, dar sute de cadavre fuseseră
aruncate din tren pe drum, la Mircești, Roman,
Săbăoani și Inotești). Trenul morții către Podu Iloaiei
(la 15 km de Iași) îmbarcase aproape 2.700 de evrei la
plecare, dintre care doar 700 au mai coborât în viață.
În raportul oficial, autoritățile române au declarat că
1.900 de evrei s-au urcat în tren și "doar" 1.194 au
murit”. Trupele române care au ocupat orașul Odessa
s-au făcut responsabile de masacrele de la Odesa, în
timpul cărora peste 100.000 de evrei au fost împușcați
în toamna anului 1941.
 Totuși, în zona Europei Centrale și de Est, majoritatea
evreilor de naționalitate română au supraviețuit
războiului. Regimul Antonescu făcuse planuri pentru
deportări în masă din Valahia, sudul Transilvaniei, și
din sudul și vestul Moldovei, dar nu le-a pus niciodată
în practică. Istoricii nu s-au pus de acord cu privire la
rolul fostului coleg de clasă, evreul Wilhelm Filderman,
în nepunere în aplicare a acestor planuri, sau
Antonescu a calculat că România de Vest nu era destul
de anti-semită pentru a putea pune în aplicare
planurile, sau nu voia să înlăture contribuția evreiască 13
la economia românească. (Este de notat că deși
Demiterea si arestarea Maresalului
Antonescu
 În septembrie 1942 începutul ofensivei și
încercuirii de la Stalingrad l-au convins pe
Antonescu că războiul este pierdut.
 Începând cu 1944, economia României era în
pragul colapsului datorită cheltuielilor de
război, iar resentimentul împotriva
„bocancului german“ a crescut în rândul
celor care în primă fază au sprijinit alianța
cu Germania. Regele Mihai, care inițial nu s-
a implicat efectiv în politica României, a fost
atras să colaboreze cu liderii partidelor
opoziționiste. La 23 august 1944
Regele Mihai și-a dat acordul pentru
înlăturarea prin forță a mareșalului
Antonescu dacă acesta va refuza semnarea
armistițiului cu Națiunile Unite. În urma
refuzului net al lui lui Antonescu la 23
august 1944, Regele Mihai
l-a destituit și l-a arestat (deoarece
Antonescu a fost numit prim-ministru prin
Decret-Regal al lui Carol al II-lea a fost
dreptul Regelui Mihai să abroge decretul
anterior, deci, acțiunea a fost legală și nu o
lovitură se stat). Imediat, el l-a numit prim-
ministru pe gen. Constantin Sănătescu, în
fruntea unui guvern compus din militari și
reprezentanții Blocului Național Democrat,
ca miniștri fără portofoliu. În aceeași zi, 14
seara, la orele 22:00, Regele a difuzat
"Proclamația către țară", prin care anunța
 RAZBOIUL PE FRONTUL DE
 La 12 septembrie, România semnează Armistițiul cu
VEST
Națiunile Unite, asumându-și obligația de a contribui cu 38
de divizii la efortul de luptă antihitlerist. La 25 octombrie,
sunt eliberate ultimele localități românești: Carei și
Satu-Mare. România participă la eliberarea Ungariei și
Cehoslovaciei, mobilizând pentru aceasta cca. 567.000 de
soldați. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei
și în munții Tatra, ele fiind soldate cu mari pierderi de vieți
omenești. Cele 260 de zile de participare la războiul
DATE
antihitlerist se încheie la 12 mai 1945, lăsând loc întăririi
STATISTICE
influenței sovietice în România.
TARA INCEPUT TERMIN EFECTIV PIERDE MASIV CURSURI LOCALIT DIN PAGUBE
UL AREA E (MORTI E DE APA ATI CARE
CAMPAN CAMPAN ,RANITI MUNTO FORTAT EVACUA ORASE
IEI IEI ,DISPA- ASE E TE
RUTI) CUCERI
TE
ROMANIA 23.08.’44 25.10.’44 >275000 58330
900 8 11000 raniti
si morti
material de
lupta

15
IUGOSLAVI
A 15 21.045
prizonieri
9.700 morț i
răniț i
material de
luptă

UNGARIA 8.10.’44 15.01.’45 210.000 42.000 3 4 1.237 14

CEHOSLOV 18.12.’44
ACIA
12.05.’45 248.430 66.495 10 4 1.722 31
AUSTRIA 10.04.’45 12.05.’45 2.000 100 7 4.000
morț i,
răniț i,
1 prizonieri
tehnică de
luptă

TOTAL 23.08.’44 12.05.’45 538.536 169.822 20 12 3.821 53 117.798

ESTIMAT prizonieri
18.731
morț i

16
 DUPA RAZBOI
 În ciuda actului de la 23 august 1944, România a constituit,
în ochii URSS, o pradă de război, iar în ochii aliaților
apuseni, un stat dușman învins. Delegația română la
tratativele de pace de la Paris a argumentat că și guvernul
Pétain, singurul legal în Franța în perioada iunie 1940 -
august 1944, fusese un aliat al Germaniei fără ca asta să
tăgăduiască Franței dreptul de a fi numărată printre
cobeligeranți, dar URSS și-a impus punctul de vedere și
prin condițiile Tratatului de la Paris din 1947, Aliații au
refuzat României statutul de stat cobeligerant. Pe
principiul că "cel care ocupă un teritoriu își impune și
sistemul său social", armata sovietică a impus venirea la
putere a cominterniștilor și comuniștilor. La presiunile
URSS, guvernul Sănătescu este dizolvat și înlocuit cu
guvernul Rădescu (decembrie 1944 - martie 1945), unde
sunt incluși reprezentanți ai Frontului Național Democrat
(constituit în octombrie 1944), în posturi cheie ca justiția
(Lucrețiu Pătrășcanu) și transporturile (
Gheorghe Gheorghiu-Dej).
 Deși URSS-ului i-a fost recunoscută definitiv anexarea
Basarabiei și a Nordului Bucovinei, iar Bulgariei
recuperarea Cadrilaterului (regiune locuită în majoritate
de bulgari), totuși contribuția României de partea Aliaților
nu rămâne total fără urmări. În ciuda încercărilor Ungariei
de a conserva Oradea și Satu-Mare, nordul Transilvaniei a
fost, din nou, recunoscut ca parte integrantă a României, 17
până la frontiera trasată în 1918 de comisia internațională

 Nordul Bucovinei și partea de sud a Basarabiei au revenit
RSS Ucrainene, iar restul Basarabiei, împreună cu o parte din fosta
Republică Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, a
constituit o nouă republică a URSS denumită "RSS Moldovenească".
Aceasta a devenit independentă în 1991, sub numele de
Republica Moldova.
 La 6 martie 1945, Iosif Stalin impune numirea guvernului Petru Groza
, controlat de FND cu dominantă comunistă, care deținea 14
ministere. Pentru a-și atrage simpatia populației, acesta
legiferează reforma agrară, prin care sunt expropriate peste
1.400.000 ha de pământ, care sunt date la 900.000 de familii de
țărani. La 21 august 1945, Regele Mihai I începe "greva regală",
adică refuză să mai promulge decretele-legi ale guvernului. În mod
ilegal, însă, guvernul le aplică. Între 7 și 18 mai are loc procesul
mareșalului Ion Antonescu și al principalilor săi colaboratori;
condamnat la moarte, mareșalul va fi executat la 1 iunie 1946.
Comuniștii asociază pe mareșal partidelor istorice pentru a le
discredita pe acestea.
 La 19 noiembrie 1946 au loc primele alegeri parlamentare postbelice.
Cu toate că rezultatele reale indicau victoria decisivă a
Partidului Național Țărănesc, rezultatele oficiale falsificate au
prezentat victoria cu peste 70% a Blocului Partidelor Democratice
(PCR, PSD, PNL-Gheorghe Tătărescu, PNȚ-Anton Alexandrescu,
Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular). La 30 iulie 1947, în
urma înscenării de la Tămădău, liderii Partidului Național Țărănesc
sunt arestați și trimiși în judecată (vor fi condamnați la 12
noiembrie 1947 la închisoare), iar partidul este dizolvat. La 6
noiembrie 1947, gruparea PNL-Gheorghe Tătărescu este eliminată
din Parlament și Guvern.
18
 Devenită ultima piedică în calea instaurării depline a comunismului,
monarhia este abolită prin abdicarea silită a Regelui Mihai I la
 BIBLIOGRAFIE
1. Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,
1975, Constantin C. Giurescu & Dinu C. Giurescu
2. Un pas înainte și trei înapoi pentru economia de piață din
Basarabia, prof. univ. Sergiu Ion Chircă
3. Evreii din România (1939-1944), Dinu C. Giurescu
4. Magazin istoric, iunie 1991, România în al doilea război
mondial, Alesandru Duțu, Mihai Retegan, Marian
Stefan
5. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român,
Univers Enciclopedic
6. http://www.worldwar2.ro/operatii/

19