MEDIUL INSTITUTIONAL

Majoritatea studiilor intreprinse de cercetatorii spatiului organizational cu privire la

procesele institutionale au pus accentual pe efectele lor asupra organizatiilor individuale.
Studile mai vechii au subliniat efectele contextului institutional asupra tuturor
organizatilor din interiorul unui mediu relevant.
Mediul institutional era considerat unitar si se credea ca el isi impune structurile
asupra fiecarei organizatii in parte,care erau obligate sa se conformeze,fie pentru ca se
considera de la sine inteles ca acesta era cel mai potrivit mod de organizare,fie pentru ca
o asemenea atitudine determina o aprobare de tip normative,fie pentru ca era o cerinta a
cadrului legal sau a altor structuri de reglementare.
In unele situatii,insesi cerintele sant negociate,pe masura ce organizatiile
incearca,printr-o actiune colectiva,sa modeleze cerintele institutionale sis a redefineasca
mediile institutionale.
Voi prezenta aici cateva exemple de studii care se opresc asupra acestor probleme:
Legitimitate si izomorfism
Weber a fost unul dintre primii teoreticieni ai socialului care au atras atentia
asupra importantei fundamentale a legitimitatii in viata sociala.Weber studiaza sursele
fluctuante ale legitimitatii,urmarind cum valorile traditionale sau credinta in natura
carismatica a unui lider sant inlocuite tot mai mult de o incredere in temeiurile rationale
sau juridice.
Parsons(1956-1960)utilizeaza conceptual de legitimitate in cazul evoluarii
scopurilor organizationale.In centrul sistemului de valori al organizatiei “trebuie sa se
afle legitimitatea scopurilorei,exprimata prin semnificati functionalaa reusiteisale pentru
sistemului caruia I se subordoneaza”Aceasta conceptie asupra legitimitatii care
evidenteaza compatibilitatea scopurilor organizationale cu functiile societatii a fost
adoptata mai trziu dePfeffer si colegii sai:Dowling si Pfeffer 1975;Pfeffer si
Salancik,1978.
Meyer si Rowan(1977)muta accentual de pe scopurile organizationale pe aspectele
structurale si procedurale ale organizatilor.Ei considera ca utilizarea vocabularului
structural al organizatiilor moderne ,aceentul pus pe formalism,pe birouri,functii
specializate,reguli,dosare,rutine,este determinate de prescriptiile impuse de mediile
institutionale rationalizate de dimensiuni mari cuprinzatoare si ca se reflecta acele
prescriptii.
Ideea central ape care o avanseaza Meyer si Rowan este aceea ca”independent de
eficienta lor productive,organizatiile care functioneaza in medii institutionale extreme de
complexe si care reusesc sa devina izoforme cu aceste medii isi castiga legitimitatea si
resursele necesare supravietuiri.Principiul izoformismului a fost aplicat pentru prima data
in cazul organizatiilor de specialistul de ecologie umana Amos
Hawley(1968).Neoinstitutionalisti evidentiau importanta adecvarii sociale adaptarea unei
forme considerate legitime intr-un mediu instiutional dat.DiMaggio si Powell (1983)au
adus iara in centrul atentiei izomorfismul institutional,indreptandu-si atentia asupra
mecanismelor coercitive,normative si mimetice care “care fac organizatiile sa semene tot
mai mult,fara sa le faca neaparat si mai eficiente”
O universitate are tendinta sa semene izbitor cu o alta universitate,iar un spital este
foarte similar cu un alte spitale.Cercetatori fenomenului organizational au observat de
multa vreme sau cel putin de la Barnard(1938)intoarce prezenta simultana a unei structuri
formale a unei informale,prima reflectand functiile si modele comportamentale si rutinele
functionale existente in realitate.
Prin urmare,exista justificari teoretice serioase pentru a ne ocupa de izomorfism in
cazul modelelor organizationale si al structurile formale,iar in urmatoarele sectiuni ale
cartii voi comenta si unele studii suplimentare,care se opresc asupra presiunilor
izoforme.Conformitatea este o reactie la presiunile izoforme,darn u si singura,caci
procesele institutionale se combina cu forte si impreuna modeleaza atat structura,cat si
actiunea.
Elementele diferentiale si mecanismele aferente.
Semnificatia legitimitatii si amecanismelor associate cu transmiterea ei varieza intr-
o oarecare masura in functie de cele trei elemente institutionale,asa cum am vazut
deja.Ele devin cu atat mai vizibile cu cat luam in calcul o perioada mai lunga de
timp.Aceste aranjamente sociale,care permiteau concentrarea capitalului provenit din mai
multe surse si stabileau limitele responsabilitatii pentru cei ce administrau valorile
respective,au fost create la sfarsitul secolului al XVIII-lea si la inceputul celui de-al XIX-
lea.
Efectul influentelor normative asupra structurii organizationale este ilustrat de
trasaturile specifice ale spitalului dintr-o comunitate americana.Forta modelelor culturale
impartasite ca baza a organizarii este scoasa in evidenta de un studio al lui
Certina(1999)asupra laboratoarelor de fizica energiilor inalte si de biologie
moleculara.Activitatea are loc in contextual impartasirii cunostintelor stiintifice,al
“cunoasteri disseminate,care ulterior functioneaza si ca un mechanism de organizare si
administrare:prin intermediul acestui discurs,activitatea sjunge sa fie coordonata si
autoorganizarea devine posibila.
Pe langa studiile anterioare,care sant mai curand istorice si axate pe procesul
organizationale,putem adduce in discutie si alte studii.Studiile lui Fligstein mai mare
corporatii din Statele Unite pe parcursul secolului XX..Fligstein ajunge la concluzuia ca
aceste organizatii mai mari opereaza in medii similare si prin urmare se urmaresc unele
pe altele ,ajungand sa semene unule cu altele cu altele independent de judecatiile lor
strategice.Palmer,Jenningz si Zhou (1993) anunta descoperiri similare de remarca si
existenta unor dovezi ale actiunilor fortelor normative.
Valoarea asociata acestei organizatii comerciale nuy depend numai de performantele
sale economice,ci si de concordanta sa cu categoriile cultural-cocnitive existente.Geneza
aceasta este verificata deZuckerman(1999),intr-un studio ingenios intreprins asupra
efectelor pe care le au asupra preturilor actiunilor cotatiile pronosticalede analistii
financiari.
Efectele de sustinere ale proceselor reglatoare si normative sint illustrate de
descoperirile incluse intr-un studio asupra organizatiilor de asistenta sociala din
Canada .Organizatiile de asistenta sociala care castiga aceasta sustinere normative adica
sint trecute pe lista unei agenti a comunitati.
Sursele diferentiale si relevanta
In studiul sau asupra bancilor comerciale care opereaza in zona metropolitana
Minneapolis-St Paul ,Deephous(1996)studiaza efectele a doua surse diferite de
legitimare;agentii regletoare ale statului,care fac evaluari la fata locului asupra sigurantei
si stabilitatii activelor unei banci si ziare metropolitane care ofera publicului niste
informatii asupra activitatilor bancare.Descoperirea se verificadupa ce luam in calcul si
diferentele de varsta dintre debitori ,marimea imprumutului si performanta.
Relevanta unor asfel de agentii ai legitimari poate varia in randul programelor
unor subunitatilor organizationale dar si in decursul timpului.Dupa 1980 acreditarile
manageriale au devenit un element predictive mai puternic decat certificarile medicele.
In concluzie,fiecare organizatie care prezinta forme si activitati corespunzatoare din
punct de vedere cultural primesc sprijin din partea autoritatilor normative si beneficiaza
de recunoastere.
Context institutional si structura organizationala.
Stinchcombe(1965)este primul theoretician care recunoaste puternicile influente
exercitate de conditiile sociale asupra structurii organizationale in momentul intemeierii
organizatiei .Pe parcursul celei de-al doua parti a perioadei respective convingerile si
normele culturale care sustine aceste ateliere s-au modificat trecand de la acentul pus
initial pe latura comercialsla un aceent pe latura terapeutica,18 % din atelierele create
inainte de 1946 erau axate pe ieea rehabilitate,in cazul celor create dupe 1946 procentajul
se ridica la 64%.
Boeker(1989)a studiat factori carte influenteaza institutionalizarea diferentelor de
putere existente in momentul intemeierii,analizand un esantion de 53 de companii
producatoare de semiconductoare.Broker compara impactul pe care il au efectele
anteprenoriale si de mediu existente in momentul creeari firmei asupra strategiei actuale a
firmei
Mryer,Scott si Strang(1987)utilizeaza informatiile legale de structura administrative
a inspectoratelor scolare districtuale a scolilor primare si gimnaziale pentru a demonstra
ca scolile si inspectoratele care depend intr-o masura mai mare de finantare federala
finantarte care implica multe programe idependente si multe categorii bugetale au
structurii administrative disproportionate de mari in comparatile cu scolii care se bazeaza
in primul rand pe finantarea din partea statului de care apartin si unde tendinta de
concentrare a activitatilor e mult mai acentuala.
D’Aunno,Sutton siPrice au studiat o serie de organizatii cu profil psihiatric din cadrul
comunitatilor americane,urmarind efectele produse de utilizarea a doua modele
comflictuale la stabilirea personalului si a servicilor necesare pentru programele de
dezintoxicare
Procese interactive
Desi toate organizatiile din interiorul unui camp sau sector institutional dar sint
supuse efectelor proceselor institutionale in contextul respective.In situatile similare
unele organizatii adopta anumite structuri si practice iar unele nu.Problema este
interesanta nu numai pentru institrutionalisti ci si pntru cercetatori propagarii
invatiei.Exista mai multew cauze care determina
comformismului;capricile,moda,ameliorarea statului,invatarea indirecta.
Presiuni institutionale variabile
Nu toate organizatile din acelas camp sint supuse in egala masura proceselor
institutionale care functioneaza in interiorul lui.Variatia presiunilor institutionale isi are
originea si in diferentele ce apar in ceea ce priveste intensitatea convingerilor cognitive
sau a controalelor normative care se modifica dupa spatial geographic si de momentul
istoric.Intre anii(1885-1904)trasaturile caracteristice ale oraselor de acest tip sugerau
foarte puternic idea ce ele vor adopta reforma.
Variabile associate adoptarii inovatiilor
O serie intreaga de studii de data recenta au incercat sa indentifice trasaturile
organizationale associate cu adoptarea timpurie a unor tehnici structuri,proceduri
etc.Desigur trasaturile respective au un grad de variabilitate imens care depinde de natura
inovatiei aplicate.Exista o serie de caracteristici generale carw par sa fie associate ci
comportamentul specific adoptarii.
Organizatile se deosebesc in multe privinte dar s-a observat ca numai cateva dintre
diferentele existente sant associate in mod regulat cu adoptarea grabnica a anumitor
inbovatii.Efectele provocate de dimenisiune au beneficiat de interpreatari diverse toate
fiind favorabile unei reactii rapide.Organizatiile care actioneza in interiorul; sectorului
public sau sant mai strans legate sau el se arata mai dispuse sa reactioneze la presiunile
institutionale in special la cerinte reglatoare si juridice.
Organizatiile se mai deosebesc si prin numarul si tipurile de legaturi pe care le au cu
ceilalti actanti din mediul institutional.Efectele unor asfel de legaturi asupra adoptarii a
doua tipuri diferite de inovatii sint analizate intr-un studiu a lui Davis si Greve?(1997)Ei
compara modelele de propagare a doua inovatii recente in ceea ce priveste sistemul de
conducere al companiilor parasite auriite”.Spre deosebire de parasite ,pastille otravite
care erau considerate o masura de protejare a integritatii firmei impotriva incercarilor de
prelure agresiva s-au propagrat foarte rapid imediat ce au fost introduce adica dupa 1985
raspandirea lor find foarte strans legata de tipul conexiunilor existente in conducerile
firmelor..
Reactii organizationale individuale
Desi este util da admitam ca organizatiile pot reactiona in multe feluri la presuni
institutionale este la fel de important sa remarcam masura in care mediile institutionale
influenteaza si delimiteaza srategiile pe care le pot utiliza organizatiile.
Reactii colective
Reactii concentrate ale multor organizatii au forta potentiala de a modela
caracterul cerintelor si chiar de a redefine logica si regulile ce functiuoneaza in interiorul
campului.Aceasta forta este mult mai mare decat in cazul actiunilor unor organizatii
isolate.
Concluzii:
Majoritatea cercetarilor importante realizate de teoreticienii institutilor in ultimele
doua deceni au fost cuprinse in scopul de a testa influenta fortelor sociale si simbolice
asupra structurii si componentului organizational.Studiile aplicate au analizat diferitele
feluri in care sistemele institutionale modeleaza organizatiile,in functie de amplasarea
acestora in mediul institutional,de dimensiunea si gradul lor de vizibilitate,de apropierea
de sfera publica,de pozitia structurala si de contactele si legaturile pe care le au.
Organizatiile sant influentate si chiar patrunse de mrdiile lor institutionale insa e;le
au si capacitatea de a reactiona creative si strategic la tentativele de influentare.Actionand
impreuna cu alte organizatii care au de infruntatr siyuati similare,organizatiile pot uneori
sa contracteze,sa infraneze,sa ocoleasca sau sa redefineasca respectivele
cerinte.Organizatiile sant creatiile mediilor lor institutionale,insa cele mai multe dintre
organizatiile moderne sant constitue sub forma de jucatori active,nu de pioni pasivi.