Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Sistemul reproducator (genital) al femeii este alcatuit din doua glande sexuale,
numite ovare, si urmatoarele organe : doua trompe, uter, vagin, vulva ; toate
acestea sunt localizate in partea inferioara a cavitatii abdominale.
Trompele se deschid in uter, organ asemanator unui sac, al carui perete fros si
musculos este captusit cu o mucoasa. Acest organ se continua cu vaginul, care se
deschide la exterior prin vulva. In timpul sarcinii, viitorul copil se dezvolta in
uter.
Celula sexuala (gametul) feminina, numita ovul, este produsa lunar de catre un
ovar, proces numit ovulatie. Ovulul cade in trompa si de aici spre uter.
Ovulul uman este o celula mare, sferica, nucleata, imobila, cu diametrul de 100
µm. Citoplasma sa este bogata in substante nutritive. Acest gamet este
inconjurat de un invelis moale si transparent.
Durata sa de viata nu depaseste 2 zile. Ovulul expulzat se ovar si ajuns in
trompa se poate intalni cu spermatozoizii care au ajuns si ele in urma acuplarii.
Cand toate conditiile necesare sunt asigurate, are loc fecundatia.
Daca fecundatia nu are loc, ovulul se elimina impreuna cu mucoasa uterina.
Igiena personala
Ceea ce nu cunosti pare mai amenintator si genereaza frica, iar aceasta din urma
poate fi redusa prin contactul direct cu membrii ai grupului, care permite
infirmarea ideilor preconcepute si a stereotipului si o orientarea spre judecarea
pe baza informatiilor individuale, sau prin informare. Însa nu întotdeauna
informarea este suficienta pentru a reduce reactiile negative si respingerea
anumitor indivizi. Acest lucru este dovedit de faptul ca specialistii, care se
presupune ca sunt bine informati, nu au o atitudine mai pozitiva fata de
persoanele care poseda un stigmat decât restul populatiei.
Desi exista campanii de informare prin canalele mass-media si de propaganda
împotriva discriminarii, observam ca atitudinile negative fata de anumite grupuri
sociale continua sa existe în societate.
Pentru nespecialisti, bolnavul psihic apare ca un personaj straniu, enigmatic, de
neînteles, care da impresia ca traieste în alta lume. La acest sentiment se mai
adauga cel de teama, manifest prin intoleranta, respingere, izolare, adesea
mascat printr-o pseudoindifereta. Toate aceste atitudini decurg din:
- aspectul imprevizibil al bolii psihice;
- boala psihica reprezinta un fel de amenintare pentru ratiune si sanatate
mentala;
- asupra bolnavului psihic este proiectata agresivitatea sociala;
- crearea unei bariere între persoana bolnavului psihic si societate;
- invidia fata de persoana bolnavului psihic, care “poate spune” si “poate face”
orice, spre deosebire de persoanele normale, ce trebuie sa se conformeze
normelor socioculturale.
Una dintre cele mai importante componente ale imaginii pe care o au oamenii
despre bolnavul psihic este pericolul social pe care îl reprezinta acesta pentru
societate în general si pentru ei personal în particular. Bolnavii psihici sunt
perceputi ca fiind periculosi si determina o reactie de teama pentru ca sunt
considerati agresivi, chiar si capabili de crima. În conceptia oamenilor, ceea ce îi
face sa fie agresivi sau sa nu îsi controleze agresivitatea sunt o serie de
trasaturi, precum faptul ca sunt: irationali, iresponsabili, inconstienti, superficiali
si lipsiti de discernamânt.
Cel mai pregnant apare în imaginea pe care o avem despre bolnavii psihici si o
serie de probleme emotionale care pot favoriza reactii agresive. Astfel, ei apar
ca fiind: instabili emotional si comportamental, agitati, anxiosi, iritabili, nervosi,
cu accese de furie, cu toleranta scazuta la frustrare, vulnerabili, traumatizati,
chiar si apatici, indiferenti afectiv, deci dezechilibrati emotional.
Igiena si anotimpurile
Activitate si odihna
Regimul de munca si odihna al elevului de gimnaziu
Repaosul rational
Odihna activa
Sanatatea mediului
Cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare
ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.
Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra
sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat
a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane.
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism
multiple functii, fara apa toate reactiile biologice devenind imposibile. Lipsa de
apa sau consumul de apa poluata are multiple consecinte negative asupra omului si
sanatatii sale.
Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor
componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care
provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat
actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica
folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a
O.N.U., Stockholm, 1972)
Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate
pentru poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai
ales social – economice a acestuia.
Orice individ trebuie să acorde o deosebită atenţie grupului social din care face
parte, aşadar nu poate exista în afara unei experienţe de grup. Naşterea,
creşterea, educaţia, asigurarea traiului zilnic, locul de muncă etc. sunt doar
câteva etape prin care trece omul în decursul vieţii sale.
Însă, pentru ca individul ( copil, adult, vârstnic ) să poată trăi într-un mediu
social, trebuie să respecte unele norme şi reguli importante pentru societate.
Aceste reguli după care se ghidează individul în viaţa socială au şi caracter
social, motiv pentru care sociologia pune accent pe socializare.
Socializarea nu este un proces mărginit şi temporar, pentru că orice individ
participă vrând-nevrând la viaţa socială şi trebuie să se adapteze permanent
schim
bărilor care apar în societate, fiind tot timpul supus unor cerinţe şi provocări
sociale.
Copilul cu dizabilităţi trebuie considerat ca făcând parte din societate. Nu putem
să-l ascundem, nu are nevoie de mila noastră, ci de sprijinul nostru, permiţându-i
să trăiască alături de ceilalţi copii, ca parte integrantă a comunităţii.
Pentru a socializa o persoană cu dizabilităţi est important:
• Să beneficieze de intervenţie individuală;
• Să participe la activităţile de grup.
Educaţia trebuie făcută posibilă pentru orice copil, pentru orice persoană cu
dizabilităţi, atât în familie cât şi în grădiniţă, în şcoală, în grupuri sociale, în
comunitatea locală.
Teoretic, fiecare copil tebuie să aibă şanse egale la educaţie. Practic, rămâne în
afara şcolilor, a grădiniţelor un număr semnificativ de copii. Aceştia, cu timpul,
vor fi marginalizaţi de către societate, nemaiputând fi nicicând socializaţi.
Timiditatea/increderea in sine
Un cuvant atat de cunoscut parca nici nu mai cere o definitie de dictionar. Stim
prea bine ce inseamna a fi timid, a manifesta sau a ascunde o anumita
nesiguranta in raport cu ceilalti, a evita situatiile in care te afli in centrul
atentiei, a lupta in tacere cu ceea ce poate deveni la un moment dat o adevarata
"alergie" la interactiunea sociala.
La ce e buna timiditatea? Timidul, ceva mai tacut, cu mult mai putin agresiv
decat expansivul, cautatorul de noutati, s-a dovedit a fi sensibil la asumarea de
riscuri, dar si la posibilitatea recompensei si asta ne-ar putea sugera ca tocmai
de la cel sfios ne putem astepta la performanta, la succes in gasirea unor
raspunsuri adecvate, la o capacitate de adaptare superioara.
Timiditatea este o realitate, care poate interveni in viata noastra in orice stadiu
de dezvoltare. Un om poate face parte din cele 15-20% de persoane care se
nasc timide, sau poate deveni astfel pe parcursul vietii.
Sanatatea alimentatiei
Piramida alimentelor
E-urile sunt considerate adesea un rau necesar, dar studiul efectelor daunatoare
ale acestor substante a scos la iveala faptul ca unele dintre ele prezinta pericole
mortale pentru consumatorii amatori de alimente preambalate. Majoritatea
aditivilor alimentari, cunoscuti sub denumirea generica de E-uri, reprezinta un
atentat la viata oamenilor daca sunt consumati in exces
Drepturile consumatorului
A fi parinte este sentimentul cel mai de pret pe care il poate trai omul de-a
lungul existentei lui. Relatiile de familie devin mai solide daca se bazeaza pe o
comunicare sincera si de durata. Invatati sa diminuati conflictele intre generatii
pentru a trai o viata linistita.
prietenia este tot atat de pretioasa ca si dragostea, are aceeasi lege a iubirii.
Prietenia nu cere nimic pentru sine si este dispusa a da mai mult decat primesti.
Prietenia dulce si rabdatoare, atenta si senina, profunda si vie, matura si
puternica este mai tare decat iubirea.
curiozitatea
teribilismul
presiunea grupului
Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divortul
parintilor, abuz sau neglijenta din partea parintilor sau a scolii). Trebuie inteles
sa folosirea drogurilor rezolva doar aparent si temporar problema, ea continuand
sa existe si sa se agraveze.
Accidente, violente, abuz, valori umanitare
- efectuarea hemostazei:
- transport la spital.
- dezangajarea victimei;
Strada-loc de joaca?
Strada este un loc foarte periculos, de aceea exista parcurile sau locurile
amenajate pentru asa ceva.
Reactii in situatii critice
e numeşte "violenţa în familie" orice act vătămător, fizic sau emoţional care are
loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe
forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni
şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia
dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai
adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de
fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Funcţia principală a
familiei, creşterea copiilor, este distorsionată cu largi şi dramatice consecinţe în
viitor. Perturbarea acestei funcţii se petrece în general, ca o stare de boală
cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violenţă. Cercetările
arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu
ei sunt victimele directe, este mai intensă şi cu consecinţe mai profunde şi mai
de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor şi
neglijării din partea părinţilor