Monolog dramatic

Omul si cercul
Matei Visniec

Cand vreau sa fiu singur ma opresc. Scot o bucata de creta din buzunar si trag un
cerc in jurul meu.In interiorul cercului ma simt la adapost. Cand sunt in interiorul
cercului, nimeni nu poate si nici nu are dreptul sa imi vrobeasca. Nimeni nu poate si nici
nu are dreptul sa ma atinga, sa intre in cercul meu, sau sa ma priveasca prea insistent.In
interiorul cercului nu mai aud nici zgomtele strazii, nici valurile marii si nici tipetele
pasarilor.Cand esti in cerc nu mai simti nici frica, nici foame, si nici durere, chiar si
timpul se opreste in loc. Te scufunzi pur si simplu in abstract ca intr-un vis protector,
devii centrul cercului.Daca vreau sa ies din cerc, intind pur si simplu mana si intrerup
linia cercului. Nimeni nu poate sa o faca pentru mine inafara de mine insami, nimeni nu
poate sa taie cercul din exterior pentru mine. Miracolul cercului sta in protectia totala pe
care o ofera. De cand a fost inventat cercul , lumea o duce mult mai bine. Nu mai sunt
razboaie, nu mai e foamete, nu mai sunt catastrofe, a scazut pana si criminalitatea.Daca
suntem intr-o calatorie si suntem obositi , cel mai bine ste sa ne odihnim in interiorul
cercului.Daca nu putem raspunde la o intrebare esentiala, cercul este cel mai bun loc de
refugiu si meditatie.Daca ni se apropie momentul mortii, si nu vrem sa murim, putem
vegeta la infinit in interiorul cercului.E adevarat ca doua finite umane nu pot intra
impreuna inauntrul aceluasi cerc. Sunt unii care au incercat, dar degeaba, un cerc pentru
doi? Asa ceva nu exista si nici nu va exista vreodata. De cand oamenii au invatat sa
utilizeze cercul, orasul si-a schimbat total infatisarea.Peste tot vezi numai cercuri, unora
le place sa-si instaleze cercul pur si simplu pe trotuar sau in mijlocul strazii, sunt altii care
n-au mai iesit din cerc de zile si zile in sir.In marile sali de asteptare, in pietele publice, in
gari nu vezi acum decat oameni ghemuiti parca uitati in cercul lor.Asa se face ca de la o
vreme orasul e mult mai curat si e mai multa liniste.Ceea ce ma nelinisteste insa putin
sunt unele zvonuri care circula de o vreme prin oras, se spune ca toate cercurile ascund
totusi o capcana, se spune ca oamenii intra in cercuri si nu mai pot iesi, se vorbeste chiar
despre oameni care in pofida vointei lor au ramas blocati in cercuri.S-ar parea ca de la o
vreme cercurile nici nu mai asculta de oameni. Se vehiculeaza ideea ca cei care traiesc in
cercul lor de 10 ani, de 20 de ani sunt in realitate prizonieri ai cercului.S-ar parea ca sunt
nenumarati cei care odata intrati in cercul lor descopera ca nu mai pot sa-si deschida
cusca in care au intrat si ca nu vor mai putea iesi defapt , niciodata