Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Hipocrate
Unul din marile adevaruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca
alimentatia a devenit extrem de haotica. Este un lucru pe care il observam cu totii,
pentru noi insine sau altii.
De cele mai multe ori, obisnuintele determina oamenii sa consume aperitiv,
felul 1, felul 2, desert, fructe, bauturi – toate la o singura masa ! Practic se creaza un
adevarat dezastru in organism – sistemul digestiv, in complexitatea sa, este dat peste
cap intr-un mod extrem de dur. Pentru a-si reveni si a putea digera, asimila si excreta
reziduurile, el ‘imprumuta’ energie din alte zone – si rezultatul il constituie, in timp,
inevitabila imbolnavire.
Combinatiile nefaste de alimente au loc, dupa cum spuneam, datorita
obisnuintelor de alimentatie ‘mostenite’ indeosebi din perioada copilariei. ‘Placerea
emotionala’ data de un anumit gust sau de senzatia oferita de ‘burta plina’ este practic
un drog pentru creier. In aceste conditii, el care nu mai poate discerne ce este cu
adevarat de folos corpului si facealegeri emotionale (nu rationale, iar de intuitive nici
nu poate fi vorba). Iar deciziile luate emotional sunt aproape intotdeauna
(auto)destructive.
Aceasta se intampla aproape intotdeauna in cazul alimentatiei. E nevoie de
oprirea ‘hranirii emotionale’ datorata stresului, emotiilor negative, obisnuintelor si
placerii gustului. Trebuie sa ne punem mintea la contributie si sa facem alegeri
alimentare folositoare pentru corp, pentru a ne recapata sanatatea si vitalitatea.
Haideti sa vedem de ce este atat de importanta o combinare corecta a
alimentelor.
Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrana are nevoie de un anume tip de suc gastric
secretat de stomac, si nu toate sucurile gastrice pot fi secretate in acelasi timp. Iar asta
deoarece fiecare aliment este digerat in mod diferit. Alimentele ce contin amidon –
anumiti carbohidrati (orez, paine, cartofi s.a.) au nevoie de un mediu digestiv alcalin
ce este furnizat initial in gura de enzima ptialina, apoi de amilaza pancreatica, ce
ajunge in intestinul subtire. Alimentele ce contin proteine (carne, lactate, alune,
seminte si altele de acest fel) au nevoie de un mediu acid pentru digerare, furnizat de
acidul clorhidric si pepsina.
Cum spuneam si in cazul raportului alcalin-acid, exista in chimie o lege care
spune ca doua medii cu efect contrar - acizi si baze (alcalini) - nu pot actiona in
acelasi timp. Se neutralizeaza unul pe celalalt. De exemplu, daca mancam o proteina
impreuna cu un amidon, digestia este ingreunata sau complet blocata. Ei, ia ghiciti
care este una din mancarurile preferate ale oamenilor ! Bineinteles, celebra friptura cu
cartofi prajiti (sau orice combinatie de carne si cartofi). Gustul este bun, senzatia de
satietate – la fel (ce mai conteaza somnolenta dupa o asemenea masa copioasa –
sistemul digestiv consuma din greu energie din creier pentru a asimila). Iar asimilarea
de catre celule este practic extrem de redusa.
Se intampla altceva in schimb. Hrana nedigerata fie sufera un proces de
fermentatie (si oamenii incep treptat sa se ingrase) fie sufera un proces de putrefactie
(iar oamenii slabesc, cu timpul). Asta se intampla deoarece hrana nedigerata constituie
un mediu fertil pentru diversi agenti patogeni (bacterii, viermi) care o descompun,
dand nastere la diverse tulburari digestive. Impreuna cu ‘tulburarile emotionale’
datorate stresului si emotiilor negative si cu alte modalitati de a pierde energie, duc la
ingrasare (in special) sau slabire. In plus, combinatiile necorespunzatoare creaza exces
de aciditate ce face sangele sa se ingroase si sa circule mai greu prin vase, consumand
astfel mai mult oxigen (o alta cauza a somnolentei).
Pare o adevarata ‘sperietoare’ alimentatia, nu-i asa ? Ei bine, chiar nu e asa !
Haideti sa vedem cum remediem situatia – natura ne-a oferit suficiente mijloace !
Sa impartim alimentele in categorii.
I. Prima categorie : Proteine (branza, oua, peste, crustacee, carne, lapte, iaurt,
nuci, seminte, soia)
II. A doua categorie : Carbohidrati (amidonoase) : dovleac, grau, porumb (toate
cerealele), fasole, orez, linte, paine, cartof, produse de patiserie si fainoase, fructe
uscate, zahar, miere
III. A treia categorie : Vegetale, care pot fi :
- fara amidon si cu un continut mare de apa : varza, sfecla rosie, broccoli,
castravete, vinete, andive, loboda, gulii, patrunjel, spanac, nap, salata, stevie, ardei,
rosii, fasole verde
- cu continut moderat de amidon : anghinare, morcov, mazare, conopida, ciuperci,
telina,
sfecla
IV. A patra categorie : Lipide - Grasimi si Uleiuri (unt, margarina, smantana,
frisca, ulei de floarea soarelui, soia, porumb, susan, masline s.a.)
V. A cincea categorie : Iritanti (usturoi, ceapa, praz, hrean, ardei iute, ridichi,
arpagic)