P. 1
CIOCNIREA CIVILIZAȚIILOR ȘI REFACEREA ORDINII MONDIALE

CIOCNIREA CIVILIZAȚIILOR ȘI REFACEREA ORDINII MONDIALE

|Views: 376|Likes:
Publicado porAlexandra Izsak

More info:

Published by: Alexandra Izsak on Mar 21, 2011
Direitos Autorais:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/24/2012

pdf

text

original

CIOCNIREA CIVILIZAiIILOR gI REFACEREA ORDINII MONDIALE ~ SAMUEL HUNTINGTON ~

DAROCZI SANDRA MAN IULIA Clasa a XI- a E Profesor Rus Vasile

SAMUEL HUNTINGTON
Samuel Phillips Huntington (n. 18 aprilie 1927, New York) este un politolog american, conoscut pentru teza sa referitoare la ciocnirea civiliza iilor. Samuel P. Huntington, supranumit un Machiavelli al vremurilor noastre, s-a impus pe plan mondial, în 1993, când a publicat Ciocnirea civilizaìiilor èi refacerea ordinii mondiale. O alt carte fundamental , Ordinea politic a societ ìilor în schimbare. În prezent pred la John M. Olin Institute for Strategic Studies al Universit ii Harvard i este consilier al Departamentului de Stat (Ministerul de Externe) al SUA. Tezele lui Huntington le contrazic pe cele ale lui Francis Fukuyama, exprimate în 1991, care preconizau succesul global al democra iei liberale dup sfâr itul R zboiului Rece.

SAMUEL HUNTINGTON

TEORII ASEM N TOARE
ARNOLD JOSEPH TOYNBEE - În scrierile sale a prezentat istoria ca pe un complex de elemente ale civiliza iilor, i nu neap rat ca o succesiune de evenimente dintr-un stat. Cea mai important lucrare a sa este ÄA Study of History³ (1934-1961), publicat în 12 volume i clasificând civiliza iile dup criterii culturale i religioase. S-a ar tat nepl cut surprins de impactul industrializ rii i al tehnologiei moderne asupra mediului fizic i social i a sus inut c trecutul nu determin viitorul, oamenii putând construi viitorul.

arab i cultura vestic (faustic ). maturizare i moarte/declin. Un rol însemnat îl are de asemenea compararea componentei clasice a civiliza iei cu cea faustic . clasic (civiliza ia greco-roman ). fiecare din acestea parcurgând un ciclu de via identic. chinez . Spengler a identificat opt culturi care au propiul ³stil´ sau ³suflet´. .aceea c toate culturile urmeaz un ciclu de dezvoltare analog evolu iei organice: na tere . de câteva sute de ani. istoria este biografia general a acestor culturi care sunt asemeni unor organisme. indian .TEORII ASEM N TOARE OSWALD SPENGLER ± Declinul Occidentului ± tema central . Astfel. babilonean . cultura: egiptean .

Pe scurt.1. lumea este divizat între o lume occidental èi mai multe non-occidentale. O lume a civilizaìiilor Abordarea civilizaìionala asupra comparaìiei lumilor vine cu principiile: Forìele de integrare în lume sunt reale èi sunt exact ceea ce genereaza contraforìele revendic rilor culturale èi cunoètiinìelor civilizaìionale. Lumea este într-un sens bipolar . au în comun mai mult decat nimic.totuèi. . îns principala distincìie este între Occident ca civilizaìie dominanta pân în prezent èi toìi ceilalìi care.

îns conflictele care pun cele mai mari pericole pentru stabilitate sunt cele între state sau grupuri provenind din diferite civilizaìii. asocierile èi conflictele între ele sunt din ce în ce mai mult limitate de factori culturali èi civilizaìionali.Statele-naìiuni sunt èi vor r mâne cei mai importanìi actori în afacerile internaìionale. grupuri etnice sau nationalitati´ Huntington .potential. ÄLumea este oricare stat nu oricare 184 de state ori. îns interesele lor. Lumea este într-adevar anarhica. pres rat de conflicte tribale èi de naìionalitate. un aproape infinit numar de triburi.

regulile. ale c rei forme reprezint într-un fel întregul istoric èi care coexist împreun cu alte variet ìi ale acestui fenomen".. o colecìie de caracteristici èi fenomene culturale" Braudel .CIVILIZAiIE gI CULTUR ambele implic .. instituìiile èi modurile de gândire c rora generaìii succesive dintr-o societate dat le-au ataèat o importanì primar " Bozeman . Wallerstein . o înl nìuire special de viziuni asupra lumii. valorile. o arie cultural "... structuri èi cultur (material èi spiritual . deopotriv ). obiceiuri. .un spaìiu.

.. fiecare cultura nationala fiind doar o forma specifica a intregului" Durkheim si Mauss ..o concluzie. lucrul devenit in succesiunea lucrului ce devine" Spengler . inevitabilul destin al culturii. care este opera unui anume popor" Dawson ... in special de creativitate culturala. un fel de milieu (mediu) moral ce inconjoara un anumit numar de natiuni.proces original..cele exterioare si mai artificiale stari de care umanitatea dezvoltata este capabila..CIVILIZAiIE gI CULTUR produsul unui .

2.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE .

. cum este cazul culturilor înrudite ale Vietnamului èi Coreei.Sinic (chinezeasc )-supranumit èi civilizaìia confucianist . Termenul sinic devine într-un mod potrivit cultura comuna a Chinei èi a comunit ìilor chineze din S-E Asiei èi de oriunde în afara Chinei. 2. ce a aparut în perioada 100-400 d.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 1.este o civilizaìie distinct deèi este urmaèa civilizaìiei chinezeèti.Hr.Japonez .

On History.hinduismul a fost cultura central a Subcontinentului(India) începand cu al II-lea mileniu î. Subcontinent.d. peninsulei iberice.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 3..originar din peninsula arab în sec VII d.Hr. S-E Asiei.p.226).Hindus ..în Asia central .Islamul s-a r spândit rapid de-a lungul Africii de Nord.Mai mult decât o religie sau un sistem social. 4. .Islamic .Hr.. ea este miezul civilizaìiei indiene"(Braudel.

savanìii fac o distincìie în cadrul acesteia:o civilizaìie ortodox centrat în Rusia èi una in Occident. èi este vazut în general ca având trei componente majore: în Europa. 6.Hr. America de Nord èi în America Latina.Occidental .MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 5. .datat ca perioad între 700-800 d.Ortodox .

acest fapt datorânduse trecutului istoric al Africii.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 7.Latino-american . .savantul Ferdinand Braudel este printre puìinii care recunosc aceast civilizaìie. se dezvolt într-o civilizaìie distinct de Occident 8.African (posibil ).originar din civilizaìia european .

marxismul..Toate acestea sunt produsele civilizaìiei occidentale. cele ale popoarelor au început" R. . anarhismul.iar locul lor este luat de religii èi alte forme culturale de baz ale identit ìii. conservatorismul. fascismul èi democraìia creètin .Occidentul a reuèit s creeze ideologii politice semnificative îns nu a creat niciodata o mare religie. raìionalismul. socialismul. Palmer . corporatismul.r zboaiele religiilor au luat sfârèit. comunismul. Ciocnirea intracivilizaìional a ideilor politice inventate de Occident este înlocuit de o ciocnire intracivilizaìionala a culturii èi religiei.Mari ideologii politice ale secolului al XX-lea includ: liberalismul.Ideologiile ce au întruchipat Occidentul sunt în declin. social-democraìia.R.

La sfârèitul secolului XX. conceptul de civilizaìie universal ajut la justificarea dominaìiei culturale a Occidentului asupra altor societ ìi èi nevoia acestor societ ìi de a maimuì ri practicile èi instituìiile occidentale.CIVILIZAiIE UNIVERSAL Conceptul de civilizaìie universal este un produs distinct al civilizaìiei occidentale.3. .

. în toat lumea a creat o civilizaìie universal .valorile èi doctrinele ce au fost în mod curent deìinute de c tre mulìi oameni în cadrul civilizaìiei occidentale èi de c tre unii oameni în cadrul altor civilizaìii. precum èi a mass-mediei.Aceasta ar putea fi numita cultura Davos (Forumul Mondial de la Davos .CIVILIZAiIE UNIVERSAL Termenul poate face referire la: Fiinìele umane din toate societ ìile care împ rt èesc unele valori de baz .în Elveìia. lucru ce poate fi explicat printr-o constant a comportamentului uman ceea ce societ ìile civilizate au în comun.Acest argument nu este nici profund.) avansarea ideii conform c reia r spândirea modelelor de consum èi a culturii populare occidentale. unde peste 1000 de intelectuali din toat lumea se întâlnesc anual. care le disting de societ ìile primitive èi de barbari Presupoziìiile. nici relevant.

.

.

4.DECLINUL OCCIDENTULUI Naìiunile occidentale : Deìin èi opereaz în sistemul bancar internaìional Controleaz toate valutele puternice Sunt principalul client al lumii Procur majoritatea produselor finite din lume Domin pieìele internaìionale de capital Exercit o considerabil influenì moral în untrul mai multor societ ìi Sunt capabile de intervenìii militare masive Controleaz strâmtorile maritime Dirijeaz cele mai înalte cercet ri tehnice èi dezvoltarea Controleaz principalele domenii de vârf ale înv ì mântului tehnic Domin accesul în spaìiul cosmic Domin comunicaìiile internaìionale Domin industria armelor de înalt tehnologie .

a unor noi forme de comunitate stabil si noi grupuri de precepte morale pentru a-i înzestra cu un sens al semnificaìiilor èi scopurilor. Bisericile sunt cele mai ocupate locuri din oraè" James Billington.sunetul clopotelor de biserica se propag din nou. Noi cupole aurite str lucesc în soare. ca urmare a necesit ìii unei identit ìi. ca urmare a indigeniz rii de a doua generaìie. ..The Case for Orthodoxylucrurile revenite pe f gaèul natural.în urma c derii ideologiei stricte a totalitarismului. .Biserici c zute nu demult în ruin se reflect în cântece splendide.Vom asista la o renaètere religioas .

DEMOGRAFIE .5.

de inferioritate) faì de popoare care sunt percepute ca fiind foarte diferite. lipsa de familiaritate cu presupoziìiile.èi extracivilizaìional descind din: sentimente de superioritate (èi. . ca rezultat al diferenìelor de limb èi de ceea ce se consider a fi comportament civil. motivaìiile. leg turile èi practicile sociale ale altor popoare. teama èi lipsa de încredere faì de asemenea popoare. dificultatea de comunicare cu acestea. în mod ocazional. RECONFIGURAREA CULTURAL A POLITICII GLOBALE Diferenìele de comportament intra.6.

Un stat de nucleu îèi poate efectua funcìia de ordine deoarece statele membre îl percep ca pe o rud cultural . Islamul èi-a intensificat conètiinìa comun îns a construit doar o rudimentar structur politic comun .7. Lumea va fi ordonat pe bazele civilizaìiilor sau nu va fi deloc ordonat . i rile cu cultur similar tind s se al ture èi s echilibreze ì rile cu care nu formeaz o cumunitate cultural. CERCURI CONCENTRICE gI ORDINEA CIVILIZAiIONAL Statele nucleu ale marilor civilizaìii înlocuiesc cele dou superputeri ale R zboiului Rece.STATE DE NUCLEU. În lipsa unui stat nucleu recunoscut.

Frontiera estic a civilizaìiei occidentale .

Republicile baltice sunt singurele republici foste sovietice care.E.A. cultura èi religia . èi a N. ± GRECIA .T. sunt occidentale în ceea ce priveète istoria. N.T.O. O ìar non-occdidental este membr a U.O reprezint organizaìia de securitate a civilizaìiei occidentale .A. iar destinul lor a fost o preocupare major a Occidentului. în mod clar.În lumea posterioar R zboiului Rece .

Rusia èi fostele ì ri ale U.R.S.S. Ucraina : o ìar sfâèiat .

magnet civilizaìional înspre care toate celelate comunit ìi chineze ar trebui s se orienteze èi s îèi reia poziìia istoric de putere hegemonic în Asia de Est .Marea Chin èi sfera sa de co-prosperitate China urm reète dou scopuri : s devin campionul culturii chineze. Relaìiile dintre China èi populaìiile chineze din exteriorul continentelor ± în 1992 80% din investiìiile str ine directe în China proveneau din teritoriile chineze de peste m ri. . statul de nucleu.

nu faì de stat . . originale èi persistente au fost familia.1972. clan.´ La cealalt extrem oamenii au avut Älimba . mai mult decât puterea emirului.ISLAMUL : conètiinì f r coeziune În cadrul Islamului cele dou structuri fundamentale. cultura èi felul de viaì ´ în comun . religie èi imperiu pe o scar mai larg pe de alt parte . clanul èi tribul . Ä Loialitatea se manifest faì de trib. pe de o parte èi unit ìile de cultur .´ Organizaìia Conferinìei Islamice. reèedinìa la Jiddahorganizaìie interstatal în care calitatea de membru este bazat pe religie. faì de familia restrâns . iar Ä Islamul a reprezentat cea mai puternic forì unificatoare a oamenilor . religia.

Turcia. Pakistan. Conètiinìa f r coeziune este o surs de slabiciune a Islamului èi o surs de ameninìare a altor civilizaìii. State islamice care ar fi putut fi nucleul Islamului : Iran.Absenìa unui stat islamic de nucleu are o contribuìie major la importantele conflicte interne èi externe ce caracterizeaz Islamul. Arabia Saudit . .

hinduèi. . africani èi creètini occidentali. cele mai intense conflicte având loc între societ ìile musulmane èi asiatice. Occidentul èi restul La nivel micro.8. La nivel macro diviziunea dominant este între Occident èi restul. pe de o parte èi Occident pe da alt parte. cele mai violente linii de falie sunt între Islam èi vecinii s i ortodocèi.

forìarea altor societ ìi la respectarea drepturilor omului 3.Trei asemenea probleme implic eforturile Occidentului : 1. a menìine superioritatea sa militar prin intermediul politicilor de proliferare èi contraproliferare în legatur cu armele nucleare. migraìia . biologice èi chimice èi mijloacele folosite pentru a le lansa.Chestiunile care divizeaz Occidentul èi alte societ ìi sunt din ce în ce mai importante pe agenda internaìional . 2.

acìiunile organizaìiilor globale de tipul O. protecìionism 5.N. valori èi cultur ( impunere èi încurajare) 6.U. puterea militar 3. 2.9. conflictele statelor de nucleu se produc între marile state ale diferitelor civilizaìii. Politica global a civilizaìiilor La nivel global sau macro. discriminare. teritoriul în care statele de nucleu devin participanìii din linia întâi în conflictele liniilor de falie. . F. Problemele ridicate de aceste conflicte includ: 1.M. Banca Mondial . bun starea èi puterea economic 4.I. excludere.

Islamul èi Occidentul Relaìiile între Islam èi creètinism. au fost deseori furtunoase. deopotriv ortodox èi occidental.KOVO? Cine este condus ? Ä un r zboi rece societal cu Islamul va servi pentru afirmarea identit ìii europene în aceast perioad crucial a procesului de înt rire a Uniunii Europene´ ( Barry Buzan ) . Islamul este singura civilizaìie care a pus la îndoial supravieìuirea Occidentului èi a facut-o de cel puìin dou ori. Cauzele conflictului reînnoit între Islam èi Occident se g sesc astfel în întreb rile fundamentale legate de putere èi cultur : . Fiecare a fost Cel lalt al celuilalt.KTO? Cine conduce ? .

Schimburile economice fac posibile contactele între oameni. Conflictele S.U. altereaz echilibrul de putere între ì ri èi regiuni.A.Asia . China èi America Schimb rile economice din Asia. S. .U. nu doresc s accepte conducerea sau hegemonia chinez în Asia. îns nu-i pot face s se înìeleag .A cu China acoper mai multe domenii. în special cele din estul Asiei reprezint unul din cele mai semnificative evenimente din lume în a doua jum tate a secolului XX. incluzând chestiuni economice. Afirmarea Chinei constituie o provocare fundamental pentru Statele Unite. Creèterea economic creeaz instabilitate politic în interiorul ì rilor èi între ì ri . drepturile omului èi proliferarea armelor. China nu doreète s accepte conducerea sau hegemonia american în lume.

opuse Occidentului în ceea ce priveète proliferarea armelor. În aceast conexiune elementul central a fost cooperarea societ ìilor musulmane èi civice. conflictele între Occident èi civilizaìiile provocatoare vor fi totuèi mai importante decât alte linii de clivaj. drepturile omului èi alte chestiuni.Cu timp expansiunea demografic musulman èi cea economic asiatic vor continua. . Conexiunea confucianisto-islamic va continua èi probabil se va l rgi èi se va adânci.

Alinieri pe cale de apariìie Japonez African Ortodox ( Rusia) Islam Occidental Latino-american Hindus ( India ) Mai conflictuale Mai puìin conflictuale Sinic ( China) .

Aceste r zboaie îèi au r d cinile în istorie ( memoria prezent a trecutului ) . indigestibilitatea èi proximitatea de anumite civilizaìii ) . Acestea reprezint uneori lupte pentru controlul popoarelor. R zboaiele liniilor de falie au loc întotdeauna între popoare de religii diferite. R zboaiele liniilor de falie R zboaiele între clanuri. Ele sunt coflicte prelungite care tind astfel s produc multe vistine èi refugiaìi. grupuri etnice. comunit ìi religioase èi naìiuni au fost dominante în orice er èi în orice civilizaìie. în schimb rile echilibrului demografic èi în politic ( militarism. triburi. deoarece ele sunt înr d cinate în identit ìile oamenilor.10. Conflictele liniilor de falie sunt conflicte comune între state sau grupuri din civilizaìii diferite.

Din punct de vedere psihologic religia procur cea mai sigur èi cea mai bun justificare pentru lupta împotriva forìelor f r Dumnezeu.Dinamica r zboaielor liniilor de falie R zboaiele liniilor de falie trec prin procese de intensificare. Violenìa r zboaielor de falie se poate opri în întregime pentru o perioad de timp. îns rareori ia sfârèit în permanenì . . foarte rar. soluìionare. extindere. secundari èi terìiari.11. În cadrul unui r zboi de falie exist participanìi primari . èi . întrerupere.

12. antagonismele èi politicile statale are 3 mari implicaìii pentru Occident : 1. . religioase. civilizaìionale) sunt centrale. Viitorul civilizaìiei O lume în care identit ìile culturale ( etnice . 2. diversitatea civilizaìional èi cultural contest încrederea occidental în importanìa universal a culturii occidentale. iar afinit ìile culturale èi diferenìele configureaz alianìele. oamenii de stat pot modifica constructiv realitatea doar dac o recunosc èi o înìeleg. 3. naìionale. gândirea politic extern american sufer de asemenea de o rezistenì de a-èi abandona èi modifica politicile adoptate pentru a corespunde cerinìelor R zboiului Rece.

În era pe cale de a se naète.spirituali èi intelectuali ai marilor civilizaìii ale lumii. iar o ordine mondial bazat pe civilizaìii este cea mai sigur paz împotriva r zboiului mondial. ciocnirile dintre civilizaìii reprezint cele mai mari ameninì ri la adresa p cii mondiale. .Concluzii Atât viitorul p cii. cât èi cel al civilizaìiei depind de înìelegerea èi cooperarea dintre liderii politici .

You're Reading a Free Preview

Descarregar
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->