MA$~ ELECTRI~EROTA~IVE fABRICAJ£ IN R,OMANIA

MASINI ELECTRICE ROTATIVE FABRICATE TN ROMANIA - TNDREPTAR -

.Dr. ing. CONSTANTIN RAOUTI

0(. ing. EUGEN NIGOlESCU

MASINI ELECTRICE ROTATIVE FABRICATE iN ROMANIA

INDREPTAR PENTRU: ALEGERE SPECIFICARE EXPLOATARE REPARARE'

(lU")
~

EDITURA
BUCURE~T

TEHNICA
1-1981

Lucrarea preztnta, unitar ~i sistema tic, intreaga gama a mestntlor electrice rotative de putere medie. segment reprezentativ sl cu un inalt grad de tipizare al Iabricetiei electrotehnice romanesti, Sint indicate, global. pe serif sau tipuri de mesinl, caractertstlcile functionale nominale, dimensiunile de gabarit st de montaj, condltti de functtonars speciale, supresolicttsrt admisibile, destinatla, simbolizarea, modul de specificare, constructia 51' tlpul de protectie, caracteristicile 51 tncercarile de Izoletie, performantele tehnlcc-economice, domeniiIe de utilizare, Iurnlzorii respeclivi. De asemenea, se evidentlaza modul de alegere st recalculare a puterii pentru diverse servicii, se fae precizar! privind punerea in Iunctlune, exploatarea, Intretinerea, defectoscopia si repararea, protectia munci! etc. Inlregul nomencIator al produselor prezentate este; in ce privesteconceptia, protsctarea, Iabrlcatia, de data relativ racenta, corespunztnd ratei de innoire a produselor in industria electrotehnidi romaneesca, alinierii ei la progresele tehnologice si normalizarfle pe plan international. Ca tndreptar privind alegerea, specific area, exploatarea si reperaree masinilor electrice, aflate in componenta aproape a tuturor utilajelor lndustriale, Iucrarea se adreseaza inginerilor si tehnicicnilor ell profH electrotehnic din proiectare 5i exploatare, eleciricienilor de Intretinere si reparare, tuturor beneficiarilor care aleg sau utiltzeaza maslnt electrice.,

Redactor : ing. Mircea Grosu Tehnoredactor: Valeriu Morirescn Copsrta : Simona Nlculescu
Bun ae tipar z Z7.01.81. oli de C C.z. 621.313_1(498) tipar : 25,5_

Iritreprtnderea Poligrafica "Oltenill" Str_ Mihai Viteazul nr, 4 - Craiova Comanda nr. 326

PREFATA

Fata de volumul cu aceeasi tema editat in anul 1965, ne gasim in lata Wlui material complet nou - si este iitesc sa fie ll$a - pentru in perioada scursii de atunci, in domeniul consiructiei de ma§ini eleciriee rotative a avut Joc in tara noosttti 0 adevaratd tevolutie tetmico-stiintiiicii. Putine ma$ini din nomenclatorul anilor65 semai gdsesc astiizi in iabrtcatie si aceJea pentra a face fata tiecesitatilot de piese de sehimb ale unor utilaje cottiplexe. In marea majoritate, masinile electriee care se pioduc 1n ptezetit s1nt ptoiectate dupi: anii 72-73, aliele ciiiar ioarte recent, ceea ce corespunde tatei de innoire a produselor din ramura iruiustriei electrotelinice, oe plan motuiia', In privinia nivelului periotmanielot tetmico-economice. masiniie electtice tonuinesti tin pasul eu cele mai bune tealiziiti ale iirmelot de renume, asiqurlndu-si competitivitatea lri schimburile cotnetciale cu peste 70 de tari ale Iumii. AItfel lucratea de fata pastreaza structura primului volum, care si-a dovedit pe deplin utilitatea. Fata de cresterea si diversliicarea materialului de baza a fast nevoie de a sistetnaiizate mai atetiui si adoptarea unei expiuieri succinte, cu dese ptezenuui tabelare a parametrilor si dimensiunilot, Au fast teactuaiizate ieieiirile 1a standarde, norme si conditii tehnice, lntruclt st acestea s-au modificat, cliniituiu-se normaliziirilor pe plan international. Ponderea priricipalii a lucttirii 0 constituie prezeniarea caracteristicilot de iuncliotuue st a dimensiunilot de gabarit si monta] ale masiniloi eleett ice fabricate in tara noasttii, care inieteseozii un Iarg cere de ingineri si tebnicieni din domeniuI proieetiirii Iii cetcetiirii, ca sl a1 iobricaiiei de utilaje cotnplexe si al exploaiiirii. ltur-o forma cotuiensatii au fost ptezentate principalele reguIi de uureiinere si exploatare a ttuisinilot, deiectoscopia acestora si metodele de intiiturore

ca

a tieiectelor.
Trebuie spus cii Iucratea nu are ptetetitia de a fi cuprins Intreaga gamii a tnasinilor electtice fabricate In tara tioasttii. liisind eu bun $tiinta in aiarii anumite domenii (micromasini

$i masitii lraciionate, masini de mare putere) care, desi ioarte impottante, reprezintii totusi dotuenii de intetes mal restruis. De asemenea, esie cazul sa aratam ca, in intervalul de publicare a1 Iuctiirii vor apiirea taasini noi, care nu vor tigura In paginile sale. Aceste diiicultati de cuprindere a Intreqului

nesti.

material, deosebit de bogat si divers, votbesc de 1a sine despre dezvoliarea impeiuoasii a indusiriei electrotetinice romd-

Autorii

CUPRINS

1. Alegerea specificarea ma,inilor electrice rotative 1.1. Introducere . . •• 1.2. Serviclut st regimul nominal al mastnilor eleclrice 1.2.1. Servicit lip 1.2.2. Servicii nominale tip 1.3. Marimile nomlnele ale maslnllor electrice 1.4. Conditii de functtonare . . . . . . . 1.4.1. Condltlt referiLoarp 1a locul de montare $1 exploetare 1.4.2. Conditlt referitoere 10 tensiune . 1.4.3. Conditii referitoare 1a pornirea motoarelor electrice 1.4.4. Conditl] prtv ind suprasarcinile admisibile ale ma!,iinilor elcetriee 1.4.5. Conditii privind incdlzirea musinllor e1ectrice 1.4.6. Condltfl prtvlnd izotatta mastnilor electrice . . . . . . 1.5. Abutort sl tolerante ale valorflor nominale ale parametrflor de functionarc eli masirrilor electrice rotative l.6. Forme constructive ~i moduri de monlaj 1.1. Grade normale de protectie 1.8. Nivele admisibile de vibratli 1.9. Nivele admisibile de zgomot 1.10. Marcarea borne1or meslnilor electric", 1.11. Placuta indieatoare a masinilor eleclrice rotative 1.12. Dimensiuni de montaj standardizate 1.13. Masurt privind tehnica securltatli l.I4. Indicatli privind aleqerea si speclncetie in eomandii a maslnilor electrice rotative 1.14.1. Caracteristica mccanlca a sarcinti 1.14.2. Alegerea motoarelor elcctrice de actionare . 1.14.3. Speciftcatla in comenda a masrntlor eJectrice rotative 2. CaracteristieiIe masinilor elect rice fabricate in Romania 2.1. Ma!?ini clectrice de curcnt continuu . 2.1.1. Motoare electrice de uz general, din serla C :U.2. Motoare electrice din seria MCG . . . . 2.1.3. Motoara de curent conti nuu pentru metalurgie 2.1.4. Motoare de curenl continuu penlru acttonarr de masint unelte 2.1.5. Motoaro de curenl eonlinuu penlm tractiune urbana 2.1.6. Motoare de curent continuu pentru transport uzinal . 2.1.7. Masini de curont continuu pentru tracttune feroviara. 2.1.8. Motoare de curent eontinuu pentru locomotive de mina. 2.1.9. Mastni de curcnt continuu auxiliare pentru transport urban $i r croviar 2.2. Convertizoaro pentru sudare 2.3. Mas ini sincrone " 2.3.1. Generatoare siner one de uz general 2.3.2. Generatoare slncrone in executie nevela, Iluviala ~i maritima 2.3.3. Generatoare sincrone pentru tructiune feroviara • . . . 2.3.4: Generator sincron trifazat pentru alimentarea ell energie a vaqoenelor de calc fer at a 2.3.5. Grupuri eleetrogenc de curent alternativ monofazat . . . . 2.3.6. Grupuri electrogene de curent allernativ trlfazat . . . 2.3.7. Grupuri electrogene de curent alternativ cu functtonare automata 2.3.8. Grupurl .e1ectrogene in executie navala

,i

9 9 9 10 11 12 14 15 16 17 18 19 19 24 26 28 31 32 34 39
40

45 46 47 51 54 55 55 55 65 78 87 97 101 116 121 131 149 162 162

168
170

112 173 175 199

197

2.4.
A.

2.3.9. Grupuri electrogene de forta si sudura 2.3.10. Grupuri electrogene pentru sudare 2.3.11. Grupuri convertizoare de medie trecventa 2.3.12. Motoare sinerone Motoare asincrone
pina La qabaritul 315

202 205 206 210 226

Ml?loare normalizale

trifazate eu rotorul in scurtcircuit. de uz general 2.4.2. Seria unitara de motoare asincrone trifazate cu rotorul bobinat, eu incle coleetoare. de uz general 2.4.3. Motoare asinerone derivate din seria unltara, de uz general, cu rotorul in scurtclrcuit 2.4.4. Motoare asinerone trifazate cu rotorul In scurtcircuit, in: constructie entlexploziva (entiqrizutoasa) antideflagranta, pentru actionart in medii cu pertcol de explozie 2.4.5. Motoare asincrone trifazate eu rotorul in seurleireuit, eu sl Iiira frina eiectromeeanica, eu regim intermitent de functionare, pentru actionarea instalatiilor de ridieat 2.4.6. Motoare asincrone trifazate cu inele colectoare, cu si lard Ir ina electromecanice, cu regim inlermilent de fuuctiouere. pentru actionerea Instaletitlor de ridicat 2.4.7. Motoare asincrone trifazate ell rotorul in scurtcircuit, ell cornutatie de poll, pentru actionarea troliilor de asccnsoare 2.4.8. Motoare asinerone trifazate cu rotorul inscurtcircult. eu seu fara comutatie de poll. en sau fara Irina electrornecenica, pentru actionarea mecanisme lor de punte ale navelor 2.4.9. Motoare asinerone trifazate cu rotorul in scurtcircuit, pentru actionarea cailor cu role 2.4.10. Motoare asincrone trifazate cu rotorul in seurteircuit, pentru actionarea benzilor transportoare (electrotamburelor) 2.4.11. Motoare asincrone tTifazate -cu rotorul in scurtcircuit, pentru ac" tionarsu pompelor submerslhile 2.4.12. Motoare asinerone trifazate curotorul In scurtcircuit. in eonstructie in aluminiu. pentru uz general 2.4.13. Motoara electriee asinerone monolazate eu rotorul in seurtclreuit, cu faza auxlltara eapacitiva B. Moloare normalizaie peste gabaritul 315 2.4.14. Motoare asincrone trifazate de joasd tensiune, eu arb ore orizontal, din serille de baza 2.4.15. Moloare asincrone trifazate de inaIta tensiune, eu erbore orizontal, din seriile de baza "3. Instalarea, punerea in fnnctinne, exploatarea ~i tntretlnerea maslnllor electrice rotative 3.1. Generalitatt . -; 3.2. Conservarea masinllor 'electrlce In vederea transportului $i depozitarit 3.3. Ambalarea masinilor eleetrice 3.4. Trensportul masinilor electrice 3.5. Depozitarea masinilor electrice 3.6. Deeonservarea masinilor electrice 3.7. Instalarea si punerea in Iunctiune a masinilor electrice rotative 3.8. Exploatarca sf tntretlnerea mastnilor electrice rotative -4. ReviziUe $i reparafiile masinflor elect rice rotative 4.1. Termene pentru revizii si reperatii 4.2. Demontarea rnasinilor . ,4.3. Repararea contactelor alunecatoare 4.4. Repararea bobinajelor "4.5. Exacutia bandajelor dupa reparare (rebohinare) 4.6. Impregnarea masintlor electrice 4.7. Repararea pachetului de tole a circuitului magnetic 4.8. Aeoperiri de protectie 4.9. lncercartte masinilor electrice reparate

2.4.1.

Seria unitara

de motoare

asinerone

226

237 242 253 267 268 275 286 294 298 300 302 303 310 314 341 341 341 342 343 34:345 346 351 386 386 388 391 396 400 401 403 405 406

1.

ALEGEREA $1 SPEC1FICAREA MA$INILOR ELECTRICE HOTATIVE

1.1. INTRODUCERE La alegerea celei mai indicate masini electrice pentru 0 anum ita utilizare (actionare electrica) trebuie avute in vedere urmatoarele criterii principale : a. Diagrama de sarcina a utilizarii (in cazul actionarilor cu motoare electrice - caracteristica mecanica a masinii de lucru). b. Conditiile de functionare (lac de montaj si exploatare, micro si macrocltmat, modul de aliment are ell energie electrica etc.). c. Conditiile speciale impuseensamblului uttllzarh (nivele de zgomot si vibratii, abateri de la anumite marlmt, probleme de tehnica securitatil]. Practie, cerintele diverselor utilizari se transpun intr-o mare diversitate de conditii tehnice, dificll de satisfacut de catre producatorii de maslni electrice daca nu s-ar recurge Ia 0 serie de normalizart si standardizari de reqimuri si conditii de Iunctionare tip, care reproduc en un anumit grad de fidelitateconditiile Teale din exploatare, Proiectantii utilizarilor [actlonarllor] cu masini electricerotative trebuie sa echivaleze conditiile reale in care va fi exploatata mesina cu unul din serviciile de functionare norroalizate sl sa aleaqa in mod corespunzator masina electrica cea mai indicata tehnic si mai eflcienta din punct de vedere economic. Inaintede a prezenta unele notiuni referitoare Ie alegerea si specificarea masinilor eledrice rotative, este deosebit de ntil sa examinam regimurile si conditiile generale standard impuse acestora, la care sa-vor face referiri atit in leg~tura cu alegerea optima aznasinii, dar si in restul Iucrarii, Ia expunerea pe grupe de rnaslnt a caracterlsticilor tehnice si conditiilor de tunctionare. 1.2. SERVICIUL SI REGIMUL NOMINAL AL MA~INILOR ELECTRICE ROTATIVE Conform STAS 1893-78, ieqimul masinilor electrice rotative consta din ansamblul valorilor numerice ale marimilor electrice $i mecanice care caracterizeeza functionarea masinii electrice la un moment dat. Nu se includ in marimila care caracterizeaza regimu'l masinilor electrice temperatura, umiditatea, corozivitatea mediului si alti parametri esemanatort, care Iac parte din "conditiile defunctionare" ale masinti electrice considerate.

Setviciul masinilor electrice rotative consta in precizarea succeslunii si duratei de mentinere a regimurilor care ll compun. Serviciul tip al masinilor electrice rotative este caracterizat printr-o succesiune stendardizata a regimurilor care il eompun. Serviciui nominal al masinilor electrice rotative esle serviciul mareat prin slmboluri pe placuta tndicatoare a masinii. Serviciul nominal se stabileste de catre producator. Pcntru acest rcqim masine clectrtca satisface prescriptiile standardelor si normelor interne care se refera la rnasina considerate. Setv iciul nomina] tip este un serviciu nominal care eorespunde unui serviciu tip. Reqimul nomina] a1 masinilor electrice rotative este oricare din regimuriIe slabilizate care compun serviciul nominal al masini i considerate. Regimul nominal principal este eel indicat de producator ca reqim nominal de referinta, pentru caracterizarea performantelor masinii in expJoatarea curenta, Dacd nu pot rezulta eonfuzii, se va folosi numai termenul de "regim nominal". 1.2.1. SERVICIf TIP Serviciile tip se cIasifica si se simbolizeaza in felul urmator : - serviciul continuu (S 1) ; - serviciul de scurta durata (S 2) ; - serviciul intermitent periodic (S 3) ; - serviciul intermiLent periodic cu durata de pornire (S 4) i - serviciul intermitent periodic cu durata de pornire ~i de frinare electric a (S 5) ; - serviciul neintrerupt cu sarcina intermitenta periodic (S 6) ; - serviciul neintrerupt cu frmari electrice peFiodice (S 7) ; - serviciul neintrerupl cu modificare periodlca de turatia (S 8). a. Setviciul continuu (S 1) consta in .functionarea masinli 1a un regim de lucru constant, avind 0 durata suftcienta pentru ca echilibrul termic sa fie atins. b. Setvieiul de scuttii duraUi (S 2) consta in tunctionarea masinii un timp determinat, mat mic decit cel necesar pentru atingerea echiIibrului termie, Ia un regim de lucru constant, urmat de un repaus cu o durata suficienta pentru ea masina sa atinga practic starea reee. (Starea praetie rece a masinilor electrice este starea Ia care temperatura orlcarei piese a masinii electrice difera de temperatura fluidului de racire cu eel mult 2°C). c. Setviciul intermitent periodic (S 3) consta in tuncttonarea masinii Intr-un serviciu de exploatare compus dintr-o succesiune de cicluri identice, fiecare continind un timp de functionare 1a un regim de lucru constant si un timp de repaus. in timpul fiecaruia dintre cicluri curentul de pornire nu tnfluenteeza sensibil tncalzirea masinii (faetorul de inertie FI al masinll - definit ca raportul dintre momentul de inertie total al partilor rotative ale ansamblului masma electrica-mecanism si momentul de inertia a1 rotorului masinii eledrice 1uat sepa10

rat, ambele fiind raportate la arborele masinit electrice respective nu depaseste valoarea 2). . d. Setv iciul iniermiteni periodic eu durata de potnite (S 4) consta in functionarea masinii lntr-un sarviciu de exploatare compus dintr-o succesiune de ciclur i Identice. Iiecare cuprinzind un timp de pornire, un timp de Iunctionare Ia regim de lucru constant ~i un timp de repaus. (Factorul de inertie depaseste valoarea 2). e. Setviciul intermitent periotilc eu duratd de pot nlre ~i de iruuue electricd (S 5) coasts in functionarea unei masinl Intr-un serviciu de exploatare compus dintr-o succesiune de cicluri identice contintnd cite un timp de pornire, un timp de Iunctionare in regim constant, un timp de Irtnare electric a raplda si un timp de repaus. f. Setvlciul nelntrerupt periodic cu sarcina - inietmitenui (S 6) consta in tunctionerea masinii lntr-un serviciu de exploatare compus dintr-o succesiune de cicluri identice continlnd cite un timp de functionare in regim de Iucru constant si un timp de functionare in gol, nira timp de repaus. g. Setviciul neintrerupt periodic cu iruuiri electrice (S 7) consta in Iunctionarea masinii intr-un serviciu de exploatare campus dintr-o succesiune de cicluri identice continlnd un timp de pornire, un timp de functionare in regim de Iucru constant si un timp de frinare electrica, tara timp de repaus. h. Setviciul nelntrerupt cumodificare periodicd de tuiatie (S 8) consta in functionarea masirui intr-un serviciu de axploatare compus dlntr-o succasiune de. cicluri identice continind un timp de Iunctionare in regim de lucru constant corespunzind unei turatii determinate, urmat de unul san mai multi timpi de Iunctionare in alte regimuri de lucru corespunzmd la turatil diferite {realizate de exemplu prin schimbarea numarului de poli in cazul moloarelor asincronej fara timp de repaus. 1.2.2. SERVICII NOMINALE 'TIP Incadrerea unei masini electrice rotative Intr-un serviciu nominal tip se efectueaza de catrc constructor, prin alegerea serviciului tip caracteristic axploetdrii masinii ~i precizarea - de Ia caz Ia caz - a urmatorilor parametri : - durata Iunctionarii in sarcina: 10, 30, 60, 90 minute, sau nelimitata r . - durata ciclului : to min. pentru servicii intermitente 1 - durata relative de Iunctionare active = 15, 25, 40 sau 60'/0 din durata ciclului 1 - Iactorul de Inertia FI sau constanta acumularti energiei cinetice H (conform STAS 1893-78, H se defineste ca raportul dintreener.gia cinetica acumulata in rotorul masinii - aflat Ia turatla nominaHisi puterea aparenta nomjnala) ; - numarul de conectarl po ora (frecventa de conectare) daca' este mal mare ca 6. Sint standardizate urmatoarele valori: 60, 90, l20, 360, 480 sau 600 conectari pe or s, Pentru valorile frecventelor de conec11

Notarea serviciilor nominale tip se face ~n felul urmator : a. Pentru serviciul nominal tip corespunzator servidului tip S 1 (eu durata de mentinere a sarcinii nellmltata) : Exemplu de notare : S 1. b. Pentru serviciuI nominal tip corespunzator serviciului tip S 2 : Exemplu de notare : S 2 60 min. (pentru durata 'de functionare de 60 min.). c. Pentru scrviciul nominal tip corespunzator serviciului tip S 3 : Exemplu de notare : S 3 250/0 (pentru durata relative de functlonare activa eqala cu 250/0), d. Pentru serviciul nominal tip corespunzator serviciului tip S 4: Exemplu de notare: S 4 250/0 motor H 2, sarcina H 4, sau : S 4 250/0 motor H 2, PI3 in simbolul notarii intervenind si carecterizarea raportului dintre masa de rotatis a masinii insas! si masa de rota tie a sarcinii, ambele raportate la arborele mesinii electrice, e. Pentru serviciul nominal tip corespunz ttor serviciului tip S 5 : Exemplu de notare: S 5 40% motor H 3, sarcina H 4 sau : S 5 40% motor H 3: PI 4 f. Pentru serviciul nominal tip corespunzator serviciului tip S 6 : Exemplu de notare: S 6 150/0 g. Pentru serviciul nominal tip corespunzator serviciului tip S 7 : Exemplu de notare: S 7 motor H I, sarcina H 5 sau: S 7 motor H I, PI6 h. Pentru serviclul nominal tip corespunzator serviciului tip S 8 : Exemplu de notare: S 8 motor H 1, sarcina H 9,40% sau :
S 8 motor

ducator sl beneficiar.

tare depasind 600 conectari pe ora este necesara

Inteleqerea illtre pro-

In cazul unui numar deconectari pe ora mal mare decit cilra 6, trebuie inscrisa sl valoarea frecventei de conectare. Exemplu de notare in cazul serviciului tip ciclic S 4, cu 0 durata relativa de functionare activa de 25%, cu 0 frecventa de conectare de 240 conectari pe ora si cu constants acumulerii energiei cinetice a motorului H=2 ~i a sarcinii H = 4 : S 4 240 c/h 25% motor H 2 sarcina H 4 Serviciul nominal tip, notat conform exemplelor de mai sus, se Inscrie obligatoriu pe placuta indicatoare a masinti;' Inscrierea serviciului nominal tip nu este ohligatorie pentru serviciul continuu. 1.3. MARIMILE
NOMIN ALE ALE ~INILOR ELECTRICE

H 1, PI 10, 400/0

Regimurile nominale care intra in componenta serviciului nominal tip sint determinate printr-un grup de marimi nominale care caracterizeaza comportarea masinli electrice considerate. Acestea slnt de natura electtica, maqnetica si termica, Marimile nominale se Impart in doua categorii : a) marimi nominale impuse ; b) marimi nomina Ie derivate. 12

Marimile nominale impuse se Iixeaza de catre producator si in :principiu 'ele nu pot fi afectate de abateri, avind caracterul unor va.rtabile independente ale carer valori sint impuse in calculele de pro.iectare de catre proiectantul masinii electrice, iar in Incercarlle de .platforma, de catre experimentator. Ele determine comportarea masinii -electrice in conditil de lucru date. Valorrle lor trebuie sa coincide cu cele standardizate, clnd acestea exista, far~ abateri. Marimile nominale derivate sint determinatepentru masina electrica de constructie data si pentru conditiile de lucru date - de catre .marimila nominale impuse. Valorile lor masurate la platform a de Incercari, in conditiile de lucru prescrise, se pot abate de la valorile garantate sau de la cele standardizate, in Iimitele pres crise pentru maslnile -electrice de uz general si specializate. Marimiie nominale impuse sint urmatoarele : a) pentru masinile de curent continuu : - tensiunea la bornele principale, U; - puterea utila, P; - turatla, n: b) pentru motoarele asincrone: - tensiunea la bornele principale, U: - puterea utila, P: - frecventa tensiunii Ia bornele prtncipale, f; c) pentru masinile sincrone: - tensiunea la bornele principale, U: - puterea utila, P (Ia motoare) ; - puterea aparenta S (Ia generatoare) ; - frecventa tensiunii la bornele principale, i ; - faetorul de putere, cos 'P. Pentru masinile electrice speciale se adopta ca marimi nominale impuse cele care rezulta din particularitatile lor de functionare sau de utilizare, dlndu-se prioritate celor enumerate mai sus. Avindu-se in vedere 0 serie de dificultati practice de pun ere Ia punct a functionaril masinii, se iau in consideratie, in realizarea re-qimului nominal, unele abateri ale tensiunii sau turatiei nominale, ale carer valori admisibile sint precizate in STAS 1893·78. Tensiunile nominale ale masinilor electrice (generatoare si motoare -de uz general) au urmatoarele valori standardizate, conform tabelului 1.1. Valorile sint date in IV]. Se vor evita pe cit posibil valorile din rparantezti. Tensiunile sint Intre faze, Ia bornele masinii. Puierile nominaie se definesc astfel : a. pentru qeneratoarele de curent continuu, ca puterea la borne, -exprimata ,in wati [W] sau kilowatt [kW] ; b. pentru generatoarele sincrone (alternatoare) ca putere electrica .aparents la borne, exprimata in voltamperi [VA] sau kilovoltamperi '[k VA], completata cu indicarea factorului de putere : . c. pentru motoare ca putere mecanica disponibila la arbore, exipr imate in wati IvV] sau kilowatt [kW] ; 13

Tenshmfle Curent continuu

neminale ale mastnllor electrice,

Gnrent altcrnattv monorazat Generator (130) 230

rVl
la 50 Hz trifazat

Tabelul 1.7

Generator 115 230

lIfotor

Motor

Generator

,
1

Motor
-

460

440
-

110 220

(127) 220

231 400 (525) 700 6300 10500

380 (500) 660 6000 10000

220

urmatoarele :

d. pentru compensatoarele sincrone, ca putere reactive Ia borne exprlmata in voltamperi reactivi [var] sau k.ilovoltamperi reactivi [kvar] in reqim subexcitat ca si in regim supraexcltat. Turoiiile nominate ale maslnilor electrice eu 0 sinqura viteza sint

a. La masinile deeurent alternativ: Valorile standard pentru turatille sincrone nomlnale, la frecventa de 50 Hz, sint date in tabelul 1.2.
ValoriJe turaJiilor stnerone nolllinale [rot{min, Ia 50 Hz] 2p n (rotlmin)
2p 3000 2 4 1500 1000 6

Tabelul 1.2

3
750 0

12
500 ~16 375

~
18 20
300

24
250

32
.

(36) (167) 150

n
(rotIIllin)

335

188

w~

Valorile scrise in paranteze se vor evita pe cit posibil. b. La masinile de curentcontinuu valorile nomlnale ale turatiei se stabilesc prin standardele de produs sau normele interne specifice, Frecventa nominala tstandard a tensiunii alternative a masinilor electrice de eurent alternativ are valoarea de 50 Hz. Pentru masinileelectrice speciale sau specializate pot fi prevazute in standardele de produs sau in normele interne specifice si alte frecvente nominale, in acord cu prevederile STAS 7772-67. Factorul de putere nominal al masinilor sincrone (cos cp) are urmatoarele valori, daca prin standardele de produs sau prin normele interne specifice nu se prevede altfel : - la generatoarele sincrone: cos cp =0,8 - 1a motoarele sincrone (supraexcitate) : cos q>=O,9; 11.4. CONDITn DE FUNCTIONARE Prin conditii de functionare se mteleq ceilalti oarametri [diferith de m3.rimile nominale) care caracterizeeza regimul de Iuncttonare al unei masini electrice. Tot in cadrul callditiilor de functionara sint in14

-cluse si 0 serie de referiri la marimile nominale, altele decit valorile mominale, ca de exemplu forma undei de tensiune, vartatia tensiunii <dela gol la sarcina, etc. 1.4.1. CONDITII REFERITOARE
1.4.1.1. ALTITUDINEA

LA LOCUL DE MONTARB SI EXPLOATARE-

FATA DE NIVELUL .MARII

In Iipsa altor prevederi speciale in privinta Iocului de montare, se -constdera ca masinile electrice se afla in conditii normale de functionare daca altitudinea Iocului de montara nu depaseste 1 000 m deasu{pra nivelului marii. In cazul masinilor destinate sa Iunctioneze la altitudini de peste -1000 m trebuie avut in vedere ca aerul se rarefieza si In consecinta -conditlile de racire se vor tnrautati. Pe de alta parte, pe masura ce creste altitudinea, temperatura aerului de racire se mlcsoreaza, consti1uind un factor ameliorator in ceea ce priveste conditiile de racire. De aceea, daca nu exista alte indicatii, supratemperaturile admisibile prevazute la pet. 1.4.5 se aplica tara eoreetii si peste altitudinea de 1 000 m, _pilla la 4 000 m, daca temperatura aerului de racire nu dep'i~e~te limitele indicate in tabelul1.3 in functie de aItitudine sl de clasa de izolatie,
peste 1 000 m, pentru A1titudini
D1

Temperatnrile

maxlme ale aernIui de -racire Ia altitullini

corectin supratempeeaturttoe
maximli.

Tabtlul admJsibile

1.3

care no este neeesari Temperatura

a aerului de rlicire In ·C

Clasa de Izolape
A

1000 2000 3000 4000

H 4.0

40
34
"2/\

40 33 30 20 10

28
15

26
19

3 ~~ Daca nu exista indicatii asupra temperaturii aerulul de racire Ia -altitudini de peste 1 000 m, adica se considera temperatura standard -de 40°C, din valoarea supratemperaturii admisibile se seade cantitatea ~
::2 K.H-1000

in care: HK-

1000

reprezinta altitudinea locului de utilizare exprimata in metd: este un coeficient de corectie cu valorile din tabelul 1.4.
Valorile eoeffeientuln!

K tn funelte
Clasa

TabelUI de elasa de izolatil"

1.4

de .izola1-ic

E 0,7

n
0.8

F 1

0,6

1.25

1.4.1.2. TEMPERATURA

MEDIULUI

DE RACIRE

In'ilpsa altor indicatii speciale in privlnta temperaturii Iluidului de racire, se considera ea aceasta temperatura este 40°C. Dadi este specificata in mod explicit 0 alta temperatura a mediului de racire. trebuie etectuata corectie supratemperaturii admisibile conform eelor aratate la pet. 1.4.1.1, daca altitudinea depasesto 1000 m, sau conform tabelului 1.5, daca alLitudinea este sub , 1 000 m.
.

Tabcllli Corectille supratemperaturilor admisibilc In Junette de temperatura speeifica a aerului de raeire Ia altitudini sub 1 000 m Temperatura specificlltJi a aerului de racire '" l\{ocUflcarea. prevazuta a suprafemperaturflor admisibile Supratemperaturlle adrnisi-

1.5

Observatii

bile se majoreazii cu 10°C

in

dus sau in normelc

se vor prevedea

standardele

de

pro-

in-

terne

corecttlle sub 1HCC

La snpratemperatunle admlsibile se adauga suma

algebrlca

Valorfle supratemperaturilor admislhile obtinute-

(·to - t.tC

se rotunjcsc

la numasu'-

rul intreg perlor

lmediat

Pentru masinile prevazute cu racire eu apa, temperatura apei de. racire la intrarea in racitor se considera ca nu depaseste 25cC.
1.4_1.3. MEDIUL CUMATIC

Daca nu sc precizeaza altfel, se considera ca maslnile electrice slnt destinate sa functioneze in climat tehnic normal (temperat) conform. STAS 6535-62, eu precizarea ca umiditatea relative a aerului se pre .. supune ca nu depaseste 800f0la temperatura de +25°C. Masinile electrice destinate a Iunctiona in alte medii climatiee (climat tropical umed sau uscat, atmosfera salin'i] se vor executa in conformibate cu prescrlptille date in standardele de produs si normele Interne speeifice aTe aces tor masini, precum si instructiunllor generale ICPE privind protectia climatica a masinilor si instalatlilor. 1.4.2. CONDITII REFERITOARE LA TENSIUNE a. In legaturQ cu lotma utuiei de tensiune : Generatoarele sincrone sl compensatoarela sincrone cu puteri nominale mai mari de 1000 kVA, la functionarea ca generatoare sincrone in gol, trebuie sa produce 0 tensiune practie sinusoldala. Generatoarele sincrone si compensatoarele sincrone cu puteri cuprinse intre 10 si 1 000 kVA trebuie sa produce Ia mersul in gol 0 tensiune a caret curbs se poate abate de la sinusoida cu pina la 100/0, continut de armonici. 16

Pentru puteri sub 10 kVA nu se prescrie nici 0 conditie , abaterile dela forma sinusoidala a undei de tensiune, la mersul in gol. pot fi stabilite prin Inteleqere intre producator si beneficiar. b. in leqiituiii eu abateriIe de Ia voloaiea notninalii a tensiunii: Generatoarele de curent continuu !;ii compensatoarele sincrone la turetia nominala, iar generatoarele de curent alternativ Ia factor de putere nominal, trebuie sa. dezvolte puterea nominal a pentru abateri ale tenslunii de ± 50/0 din valoerea nominala, Puterea generatoarelor sicompensatoarelor sincrone pentru abeteri mai mari de ±50/o, [Inse nu mai mari de +10010) din valoarea nominala a tensiunii trebuie sa fie indicate de Iabrica producatoere; la cererea beneficiarulni. Cresterea tensiunii generatoarelor sincrone nu trebuie sa depaseesca valoarea nominala cu mai mult de 50% la un factor de putere cos ql =0,8. inductiv, atunci cind regimul de incarcere trece de la sarcina nominala laomersul in gol, in situatiile in care nu se functioneeza eu reqlajul automat al excitatiei. Motoarele electrice trebuie sa dezvolte la arbora puterea nominaHl in cazul abateriIor t~$iHllii dinj etea ~at~ 4~ t~nsiune91prI10minala in limite cuprinse -IlllTe :±50/o~ La motoarele de curenf alterilii'tivaoah:iriIeftetVerttei fata de-frecventa nominala nu trebuic sa_ depaseasca limitele de :;bp0l:o. Daca sint abateri simultane ale tensiunii si Irecventei, motoarele trebuie sa dezvolte puterea nominala daca suma valorilor absolute ale -acestor abateri nu depaseste 50/0• 1.4.3. CONDITII REFERITOARE LA PORNIREA MOTOARElJOR ELECTRICE

Cuplul mmim in timpul pornirii la motoarele asincrone cu rotoIa tensiunea nominala, trebuie sa fie eel putin egal cu valorile din tabelul 1.6.
tul in scurtcircuit,

raseuu
Valorile minime ale cuplnrilor ill timpul pornirii In motoarele asincr.one eu rotorul In seurtelrcult
Tipul motorului Puterea motorului Valcarea cuplului

1.8-

Motoare trifazate smgura turatle

eu

La puteri

sub [no kW

0.5 (san 0;3) ori eupluI nominal ~ eel putrn 0.5 ori cuplul initial de pornire
~i

La putert egah' san rna; man de 100 kW l\Iotoare monofazale!ii motoare trffazate ell mal

I 0,31.'.5oricnplul nominal (le eel putin ori cnpJuI initial pornire

I ".~'.o'i
'cuplllI nominal

rnulte turatu

I
fabricate
1n RomAnia -

2 - M'~

electr.lce rotative

cd. 32&

IT

Cuplul initial de pornire al motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit, raportat la valoarea cuplului nominal, se pres erie in standar dele de produs si in normele interne specifiee. In cazul pornirii asinerone a masinilor sincrone, pentru a evita aparitia unor tensiuni periculoase in infasurerea de excitatie, aceasta trebuie sa fie sau scurtcircuitata, sau legata la a rezistenta exterioara, .a carei valoare ohmica nu trebuie sa depaseascs de 10 or! valoarea rezistentei infasurarri de excitatie. 1.4.4. CONDITII PRlvl:ND SUPRASARCINlLE ADMISIBILE ALE MASINILOR ELECTRICE a. Suprcituensiuiti de curent admisibile. Masinile eleetrice trebuie in stare calda, curenti care depasesc curentul nominal dupa cum urmeaza : - toate masinile electrice, timp de doua minute, de 1,5 ori curentul nominal; - masinile de curent eontinuu cu tensiuni nominale sub 250 V trebuie s§. suporte timp de doua minute curentul de scurtcircuit dace • acesta este mai mie decit 1,5 ori curentul nominal. - excitatoarele de orice tip, avind raportul intre limita superioara .a tensiunii si tensiunea nominala mai mare ca 1,6 trebuie sa suporte timp de 50 secunde dublul curentului nominal. - generatoarele trebuie sa suporte timp de 15 secunde un curent egal cu 1.5 ori curentul lor nominal, 1:ensiunea mentinlndu-se in vecinatatea valorii nominale. - masinile sincrone trebuie sa suporte curentul de scnrtcircuit brusc, care rezulta dintr-un scurtcircuit bruscIa borne pe toate fazeIe, masina functionind initial in gol en 1,05 ori tensiunea nominalji, b. Suptosatctni (cupluri maxime) iuimisiblle. Motoarele asincrone trifazate trebuie sa dezvolte la tensiunea sl frecventa nominata un cuplu de eel putin 1,6 ori cuplul nominal. Pentru motoarele asincrone monofazate si pentru motoarele de curent alternativ cu colector, valorile cuplurilor maxime se stabilesc prin standarde de produs sau norme interne specifice. Motoarele sincrone trebuie sa dezvolte la tensiunea si frecventa nomlnala, precum ~ laexcitatie nominala un cuplu maxim de eel putin 1,5 ori cuplul nominal. Pentru motoarele sincrone mai mari de 1000 kW cuplul maxim trebuie s~ fie eel putin 1,8 ori cuplul nominal, daca un acord special Intre producator st beneficiar nu prevede altfeL Motoarele de curent continuu trebuie sa dezvolte la tensiunea nominala un cuplu maxim a carui valoare trebuie sa fie de eel putin 1,6 ori cupIuI nominal.

~a suporte,

18

c. Supraiuraiii adtnisibile. Toate masinile electrice trebuie sa suporte timp de doua minute supraturatiilespecifice mai jos : - motoarele electrice de curent continuu sau de curent alternativ cu eolector, cu excitatie serie, 20% peste turatia maxima Inscrisa pe placuta indieatoare, Insa nu mai putin de 50010 peste turatla nominala . - motoarele electrice cu turatie reglabiEi: 200/0 peste turatia maxima; - turbogeneratoarele: 250/0 peste turatia nominala (se presupune ea inehiderea aburului turbinei se face rapid, la 1.1 ori turatia nominala a agregatului) ; - hidrogeneraloarele: turatia de ambalare a intregului ansamblu turbina-qeneretor, Insa minimum 80010 peste turatia nominals . - toate celelalte tipuri de masini eledriee: 20.% peste turatia nominals. 1.4.5. CONDITII PRIVIND lNCALZIREA Prill supratemperatura MASINILOR ELECTRICE electriee

se inteleqe mediului de racirc, In cezul folosirii unui fluid de racire diferit de aerul din jurul mesinii, prin mediul de racire se inteleqe Iluidul folosit in ec est scop, Limitele supratemperaturilor admisibile in functionarea masinilor electrice racite cu aer, in functie de clasa de lzolatie adoptata pentru masina electrica sau subansamblele aeesteia, sint date in tabelul 1.7. in cezul masinilor cu racitoare cu .ape, supratemperaturile se vor raporla Ia temperatura fluidului de racire care cedeaza caldura acumutata de el, racitorului cu :apa.

unei parti a masinii

diterenta dintre temperature aeelei parti ~i temperatura

1.4.6. CONDITII

PRIVIND IZOLATIA

MASINILOR

ELECTRICE

1.4.6.1. RIGIDITATEA DIElECTRICA A IZOLATIEI MA~INUOR

a. Izolatia Infasurar ilor fala de masa masinilor si izolatia intre Infasurarile masinilor electrice trebuie sa reziste in bune conditii la tensiunile de incercare cuprinse in tabelul 1.8, masinile fiind curatate, uscate si in stare calda (dupa incerearea la tncalzire), complat montate, daca standardele de produse sau normele interne specifiee nu prevad alte conditii. in cazul in care standardele de produs san normele interne specifiee nu prevad la incerdirile p~ lot probe in sarcina, tncerearea se va efectua pe masina in stare reee. 19

.....; ...

"'" » ~

oJ.onl~
;;:

* ~ C'I
<0

1111l~l! o.!zaU 3UI

C'I

t1')

....

~ ... C'I
10 0

1Ul -0=.1. <I

I '"
0

"

"t: 0

'" e l1lU3l1 :; ,.; ., -5JZ31:1 '" .s n.lpml c: .. -0=.1. .O~

....

oJ.TI!;::; -

* ~
,.;

-~

..,
r:l

'" a
c:

..
:;

* "
00

..

"0

.!::

.3

...

O.LTI! ;::: 11I "1! <:> ..S'!zcall ..U

": c
00

-::: '"

_g

., '"

'-'

... ..
'"

"" ~ ... 1l.ll"UII_ c:: :... -0=.1. ~o

§'

a;

" ..... " ~

e0

c:

°.LTI
-S!Z~1:I

00

\:-'

vlt"'ll

to-

.....
.",

-OU1.l,).1.

noll

'lUlI

<:> e>
<l-

.. ~
""

.."
""
<0
0

0.1. ii

I'"

111Ui111 .. -SJZ31:1
-OlW~~.

noll,nu

" 10
0

C'I

120

:§~-_,--------~------------------7_-----1
!
I

I I a~ I ~ ~I ~ --~-------~~-------~---------,_.~~--~
~ r-

I ~I I

II

~
1

BI
1

... ... ...

<'I

I
r

§ §
I

I =I
1

~
I

~ g;
ii ~
~]

=I
I

T"""

s
1

§~ 5
~ ..

'~

g
I
00

II
I I

I I
I
I

~
I

I gI ~
g
I

i'
i!

I I §I
I

~I
I

I I

" ;
Co

.".
*

o
0>

.=!~ .::~

':0

!O

II I

~~

I
I I

gj
I I

t2 t2
I

.~ ~

)1-- ----~_T----------------_7-----1

II -

;-=- ------I---<-I-------g--------~-t)-i-I---g-I

~I

I 1.3:; I
1

I ~ i~ '" ..
g~
d ~

~: ~ =~
:..

~.I
II
I

j]

~~

gI

--,------~----------_7----~--~----~--~---

loci

~
21

Taliclu't 1. 8 Tenstunt presertse pent r 11 ineerriirile

crt. 1

IIil'lt'tlrice
Tc-nsiun; dicace de tncercarc

Nr·1

l"a~ina suu organul

Infa~urari izolate ale masinllor rotative de puteri mID mici ca 1 kW sau 1 kVA sau de tenslune nomlnala Inferfoar a valorii de 100 V; cu exceptta cclor de la poz. "y8 tnfa~urari izolate ale. masinilor rotative mai mici ca 1000n kW sau kVA, eu exccptia
celor de la poz. 4-8 (vezl ohs. 2)
ell

500 V

nala

-+ de

doua

ori tensluneu nornl-

1 000 V
minala,

+ dc
+ 2U

(vezi obs, 1)
1000

dar

dOlla ori tenstunea mihimum 1 roo

v-

no-

Jnfiil?urari Izolate ale masinllor rotative (vezl obs. 2): Tensiunea nominal:l (vez! obs. 1): U l>inii la 2000 V incIusiv U tntre 2 000 'ji 6 000 V lnclustv - U Intre 6 000 si 17 000 V incl. - U peste 17000 V

puteri egale san mai marl ca 10000 kW sau kVA. eu exceptta celor de 13. pet. ~-8

2,5U

V + 2U Conform standardelor terne speclflcc 3000

~ normelor

in-

1nfii .. urari dc excttatle separata ~ lor de curcnt continuu

ale masfnl-

1 000 V + de dona ori tenstunea nominalA maxiJna de exeitatle, dar minim 1500 V

Illf~ur:iri de excttatle ale gcncratoarelor sincrone. ale motoarelor sincrone ~i ale compensatoarclor sincrone : 3) fnf~urari de excital ie ale generatesrelor siner one
b) Cind masina
J

De 10 or; tenstunca nominalii de excitatlc. dar minim 1 500 V l1i maxim

:{ 50(') V

este 'destinata sa porneasca cu inductorul scnrtcircuitat sau inchls pc 0 reztstenta mai midi decit, 10 uri
rczlstenta lnfli~arii

De 10 on tensiunea nominala de excltafle, dar minim 1 500 V !;ii maximum

:I 500 V

c) Cind masina este destinatii. sA porneasca eu jnfa~urarca Inductorului inchisi, pe 0 reztstcnta de valoare egala sau mat mare de 10 ori rczistenta Inf~lIrarii, sau eu infii~rarile de excitatte in circurt deschis cu sau rara divlzor de ctmp

1 000 V + de dona on valoarea maxima a tensiunii efieaee carl' poatc sa 51' producii in conditule de pornlre specificate. tntre bornelc infllsnrarii de excltatie san in cazul unel infii.!5uriiri de excitatte secttonate, Intre borncle fiedirei secttuni dar minim 1 500 V (veti obs. 3)

tnfii~lIrari secundare (obisnuit rotoare) are motoarelor asincrone ncscurtclrcuttate in permanent a . (destinate de exernplu pentru pornlrea cu reostate) : a) Pentru motoarc nerevcrslbtle sau pentru motoare rcversibile pomind numai dtn stare de repaus

1 000 V + de doua ori tensiunea in circuit deschis in stare de repaus, masurata intre inele sau Ia bornele secundare, cu tensrunea nominala aplicata in tnfru,urarca prtmara

22

Tabrtul -ert.

1. S (continuare)

Nr'l
J))

~Ja~ina

s..'1II

organul

Tenshm! ,.(icacc de tncercare 1 000 V ~ <1: patru ori tensiunea sccundara in c. rcult desehis. cu masina in rcpcus, dermlt dca la pozltia 6a en ~i pentr II infil~uriirilc la care stnt conectate 1 Ollll V + d;' doua ori tensiunea nollIinalii " excitatoarct, dar minim 1 "Oil V

Pcntru motoarelc care pol. fi tnversate san Ir inat e invcrsuul allmcnturea prtmara cind mot.or ul cste ill mnctiunc

-;

Excttntoare (in afarn except ;ilor de mni jos) Exceptia I: excitatoarete mol oarelor sincrone (inclus iv motourelc asincrone sincronlzatc) c ind srnt leg..tt(· Ia pam tnt S311 dcconectate de la infa~llI iirjlc- de cxcttatte, in t impul por nir il Exceptia I': inrii~\(riiri d~ excitat:c separat a ale cxcitatoarclor (vezi poz.t.a I) Grupe de rnasinl ~i -aparate asarnblate

Trchuie sa sc evltc, da('a este posibil repetarea incercirilor dc la poz. 1-7. insa daca lncercarca este f:1cuta asupra unui grup de mal muJtc maslnl sail aparate noi. instalate ~i conectate lmpreuna, dintre care flecare 'a sufcrit deja 0 incercare dielectrrca, tcnsiunea de tncercare nu va dep~i 80 % din tcnsiunea cea mat scazuta apllcablla la unul din aceste aparate

Obsecvoiil : 1. In cazul infa~urarilor bifazate avtnd 0 borna comuna, tensiunea nominala care -se ia in consider are pentru calculul tensiunii de incercare trebuie sa fie Iuata egala -cu l~:4.Ol'itensiunea separate a Iiecarei faze. 2. Incercarea dielectricii a mastnlt cu izolatla gTadata trebuie sa faca obiectul standardelor de prodns ~i a normalor interne specifice. 3. Tensiunea care se stabllesta la bornele infa~uriirilor de excitatle sau a sectiunilor, in conditi] de pornire specificate, po ate fi miisurata Ia 0 tensiune rodusa -adecvata . tensiunea asUel masurata trebule sa fie miiritii in raportul tensiunii de pornira specificate, fata de tensiunea de incercare. 4. Pentru infa:juriirile uneia sau mai mutter masinl care sint legate Impreuna -electrtc, tensiunea care trebuie sa se ia in considerare este tensiunea maxima care se stebtleste in raport cu pamtntul. 5. Izolatla tntre splrele infa::;urarilor masinilor electrice trebuie sa rezisc timp de 5 minute la tensiunlls indicate in tabeIuI 1.9, maslna fiind curatata, uscata sl -complet monteta, dacli standardele de produs sau normele interne specifice nu prevad altfel. 1.4.6.2. REZISTENT A DE IZOLATIE

Rezistenta de Izolatie a infa~urarilor fata de masa si intre inf3.~urart, masurata dupa efectuarea incercartlor dielectrice de la paraqraful anterior, trebuie sa aiba eel putin valoarea data de relatia de znai jos : r;.=-----10::0+

100

23

TaQeilli

1. Ii·

Tenslnnea de Ineercare intre spireJe inra~uriirilor mastnilor eteetrh-e

Nt. crt, F.. ul tnIii~ur1irii J

Cocttclentul k de multtpltcare a tensiunii nominale F. .

1nIii.5urari care nu sint supnsc la incercarca Izolatlei intre faze (cu exccptia lndusurtlor de curent cont.inuu) tnrii~urari en lzolatle esalonata in trepte degresivc ~j cu legarea Ia piimint a unei borne, in exploatare tllfii~urarj de eurent contmuu si toate infasurarile nementtonate Ia numarul curent 1 si 2 Nota. Incercarea se poate face cu Irecventa marita, pentru

·1.5

.2

1.5

:3

1,3 limitarea curentului

de magnetizare.

in care:
Ii.

U· P-

rezistenta de izolatie in Mfl r tensiunea nominala maxima, in volti, puterea nominal a maxima, in kW san kVA.

1.4.6.3. DURATA DE UMEZIRE A IZOLATIEI

Durata de umezire a izolatiei unei masini electrice este timpul in care rezistenta de izolatie a masinii in stare de repaus, aflata Intr-o atmosteracu umiditate relativa de 95±3% si temperatura de 20°C+S°c, scade la jumatata din valoarea rezistentei de izolatie initiaEi (in stare uscata], 1.5. ABATERI ~I TOLERANTE ALE VALORILOR NOMINALE ALE PARAMETRILOR DE FUNCTIONARE A MASINILOR ELECTRICE ROTATIVE Abaterile valorilor masurate ale parametrilor de functionare garentati de producator, pentru regimul nominal principal al unei masini electrice rotative (definit conform subcap, 1.2), trebuie sa se mcadreze in plaja de tolerante prevazute in tabelul 1.10. Valorile nominale de relerinta vor fi eonforme cu prevederile STAS 1893-78 (vezi si subcap, 1.3), sau ale altor standarde ~i norme interne specifice in vigoare.

24

Tubellli 1.10
Tolerante pentru valorlte nomina Ie IIUisurate all' parametrflor de rQnt'~iouare garan1ap ai ma~inilor eleetri ..e rotatjve

, 'crt. Nr·1
1 Randament

Denuml enunurea parametrunn

'Ij :

-<_.. .

Toleranta

a) Determinat

prin Insurnarea pierderllor :

_ 15 % din (1-7) _ 10% din (1-'1) 15%

_ . masini de putcre infcrioara sail egalii cu 50 kW ._ masinl de putere mai mare ca 50 kW b) Determtnat ca raport intrc puterea nominala ~i putcrea absorbitll 2 Plerderilc putere totale (aplicabile Ia mal mare ca 50 kW) pentru masinile masini de

din (1-"1)
pierderilor totale 0.02

asincrone _

10'% din valoarea

Factor de putere (cos 'P) Turatil

l)i

1/6 din (1 _ cos 9) sau minim maxim 0.07

a) Turatia
excitatte

motoarelor derivatle sau cu separata, de curcnt contlnuu, in pllna sarcina ~i Ia temperatura de runcttonare

: Pentru puteri. la 1 000 rot /mln : - mal 'mici ca 0.67 kW: ±15% _ de [a (),67' k W la 2.5 kW exclusiv : ±10';.) _ de Ia 2.5 k W la '10 k\V excluslv : ±7,.5~~ - 10 kW ~i mai mull: ±5% Pentru putert, [a 1 000 rot/min; _ mai mici ca 0,67 kW: ±20% _ de Ia 0.67 kW la 2;5 kW excluslv :

b) Turatia motoarelor sertc de curent contfnuu (iu pJina sarcina ~i la temperatura de tunctronare)

c) Turatla

rnotoarclor de curent continuu cu excttatla mixta (in plinii sarcina $i Ia temperatura de functtonarc)
motoarelor aslncrone (in ~i la temperatura de func-

10kW. cxclusiv: ±10% _ 10 kW (ii mai rnult : ±7.5% Tolerante cuprlnse tntre valerile indide la2.5 kWIa cate [a pel. a sl b Se 'lor indica in standardele normcic interne specifice ±20 % din valoarea garantata a alunceiirii

±15%

*i

c) Turatia
ttv

d) Alunecarea plina sarclna tionare)

mot oarclor de curcnt alternacu caractertsttca dertvatlc (in plillii sarcina ~i la temperatura de runcttonare)

f) Variatia de turatte la mot.oarele denvatie sau cu excttatle rnixt a de cnrent contlnuu (intre sarcina nula ~i pllna sarcina) .5 Tcnsiunca ; a) Vartatla de tensiune a generatoarelor de curent continuu cu excttatie derlvatle

Pentru turatta cea mai mare: - 3 % din turatia de slncronisru Pentru turatta cea mai scazuti; +3 % din turatta de slncronlsm ±20 % din variatla garantata, Ctl minim de ±2 % din turatta nominalii

±20% din vartstta

rantatii

de tensiune

ga-

sau separata

b) Variatla

excitatte
nominal

de tensiune a gcneratoarelor en mixta (Ia factorul de putere in cazul curentului alternatlv)

±20 %
rantata,

tenslunea

din variafia de tensiune gaeu minlmul de ±3 % din

nominala

25

Tabclul 1.1f/ (conttnuare)-

Nr·1 "rt.
I;

Dcnumirc.a parametrului

Toleranta

Curentul : a) Curentul initial de pornlrc al mot 0;]relor asmcrone -m scurtclrcult prcvazute cu Ull dlspozltiv de pornlre speclttcat b) Valoarea de creasta a cnrenluiui ,I" scurtcircuit al unui generator sincron, in condtttt specificate C) Curentul de seurtcircuit stabillzat al unui generator sincron. pentrn 0 excltatit· specificat a d) Curentul lnitlal de relor sine) om! porntre al mot oa-

-:-20 % din curentul de pornire garantat (rara Ilmltare Inlerioara) ±~O % din ~ 15 % din valoarea valourea garantat a ~aranlat:1

+2U % din valoarea ~pr:;\Iltatii., laraIlmitare inkriOluil

Cuplul :, a) Cuplul

aslncr one b) Cnplnl

maxim al

ini~ial

de pornire

ul rnol.oarelor

rnotoarelor

asincrone

1:) ~;, respectlv +25 ~;, din valoarea garantata in standardcle SlIU normcle Interne de produs 10°" din vnloarea garantatii, daJ-

c) Cuplul initial de pornlre al mQloarelor sincrone d) Cuplul maxim al motoarelor sincr one

de J.6 rcspcctiv nominal 15 <::; respectiv +25 ';" !lin valoa rea garantata 1(I % din valoarea garantata, dar
1,1) ori cuplul nu mat pu ~in de 1,35 respectlv 1.3 ori cuplul nominal

nu mal putln

Momentul de merue san constanta cinettca

de euergie

± HI~"

diu vuloarea gar ant at it

1.6. FORME CONSTRUCTIVE

SI MODURI DE MONTAJ

Formele constructive si modurile de montaj ale masinilor electrice rotative sint simbolizate conform STAS 3998/1-74 si STAS 3998! 2-74. Primul standard cuprinde sistemul international de simbolizare, alcatuit din urupe- de litere si cifre (deoumit CODUL I in standard). A1 doilea standard cuprinde un sistem de simbolizare format numai din cifre, recomandat pe Iinie CAER (denumit CODUL II). Acesta din urma are un ctmp de aplicare mal larg, lnqlobind atit masinila electrice de uz general cit si' ceJe ell utilizari speciale, in timp ce STAS 3998/ 1-74 se aplica numai masinilor e'ectrice rotative cu scuturi portlaqar. In codul 1. conform STAS 3998/1-74, eel mai utilizat pentru masinile eledrice de uz general, simbolizarea .formei constructive sl a modului de monta] cuprinde literele majuscule 1M, urmate de 0 litera majuscula si de un numar format din eel mull 2 cifre. Semnificatia simbolurilor este urmatoarea : 1M simbol de baze, de 1a "international mounting", arata ea simbolizarea masinii este cea adoptata pe plan international; 26

B simbol penlru masinlle ell axa orizontala , V simbol pentru masinile cu axa verticala ; x. (xy) numar earaderistie pentru variantele constructive. La masinile ell 2 eapete de arbore Iibere. se va speclfica simbolizarea de mai sus si sc va mentiona "ell 2 capete de arbore Iibere", Exemple de simbolizare. conform STAS 3998/1-74: 1M B3: Masine cu axa orlzontala, eu Hilpi, cu 2 scuturi portlaqar, care se fix2aza pe t"llpi pe 0 placa de baza. 1M B5 : Masina ell axa ortzontala, nira talpi, cu 2 scuturi portlaqar din care eel dins pre capatul de arbore cu Ilansa, care se Iixeeza prin seu tul- Ilansa. . IM R35 : Masina ell axa orizontala, cu talpi, cu 2 scuturi portlaq'ir din care eel dinspre capatul de arbore, cu flansa, care se monteaza pe o place de baza pa talpi eu fixare suplimentare prin Ilansa, 1M VI : Masina cu axa verticals, far§. talpi, cu capat de arbore tiber in jos, cu 2 sculur i portlaqar din care eel dinspre capatul de arborc cu Ilansa, care se monteeza pe Ilansa scutului inferior. 1M V3: Masina cu axa verticala, fara. HUpi, cu capat de arb ore liber in sus, eu 2 seuturi portlaqar din care eel dinspro capatul de arbors cu flansa, greutatea masinii Iiind suportata de scutul-flansa superior. IM V5 : Masina cu axa verticals, ell talpi, eu 2 scuturi portlaqar, ell capat 'de arbore liber in jos, care se Iixeeza pe un perele sau pe o place de baza verticals. IM V6: Masina cu axa verticala, cu talpi, en 2 scuturi portpalier, eu capat de arbore liber in sus, cu fixate pe un perete sau pe 0 placa rre baza verticala. 1M VIS : Masina cu axa verticals. en talpi, eu 2 scuturi portlaqar, din care eel dinspre capatul de arbore eu flansti, cu cepat de arbore liber in jos, cu fixare pe perete prin talpi si fixare supllmentara prin rlanss in partes de jos. 1M V36: Masina ell axa verticala, en talpi, ell 2 scuturl portlaqar din care eel de partea capatului de arbore eu flansa, cu capat de ar.bore Iiber in sus, cu fixare pe perete prin talpi si fixare suplimentara prin Ilansa pe partea de sus. Acestea stnt principalele forme constructive in care sint oferite masinile electriee de uz general fabricate in Romania; pentru cazuri spcciale eele doua standarde indicate mai sus ofera posibililatea unei aleqeri diversificate. Uneor i, mai ales in tractiune electrica, apar moduri de montaj care nu se incadreaza in nici un standard (vezi motoarele de curent continuu pentru locomotive de mins. fixate pe bosaje $i axil de suspensie); in aceasta situatie forma constructiva Si modul de monlaj se stabilesc prin norma intern a de produs, Corespondenta dintre codul I (conform STAS 3998/1-74) $i codul II (conform STAS 3998/2-74) este data in tabelul 1.11.
27

Tabelul 1.11

Corespondenln din Ire simbolurile Cod 1 Cod II 1M 83 BII001

1M B5

('odurilor I ~f Jl\lVa [M 3031 IMV5

n
HI VV6 I?IJ1031 HI V15
T:I'I2Ull

nIB35 HI 2001

DI VI 1~13011

1M3001

1M1011

1.7. GRADE NORMALE DE PROTECTIE Gradele normale de protectie, referitoare la protectia persoanelor contra atingerii accidentale a pieselor interioare mobile sau sub tensiune si Ia protectia masinilor contra patrunderii corpurilor straine $i contra patrunderfi apei, sint reglerrientate .prin STAS 625-71. Clasificarea si simbolizarea gradeJor normale de pro tee tie corespund STAS 5325-70. Tipurile normale de protectie sint simbolizate prin literele majuscule IP urmate de doua cifre, dintre care prima simboIlzeaza gradul de protectie contra atinqerilor $i contra patrundertlor de corpuri strainer iar cea de a doua caracterizeaza tipul de protectie contra patrunderii apei. Sint standardizale 6 grade normale de protectie contra atingerilor si a p~trunderii corpurilor solide straine si 9 grade normale de protectie contra patrunderil apei.' Protectia contra atingerii accident ale si a patrunderii corpurilor straine este simbolizata dupa cum urmeaza : Simbolul 0 corespunde masinilor electrice fara protectie, existlnd posibilitatea atingerii partilor aflate in miscare sau sub tenslune, precum sl a patrunderii corpurilor straine. Din aceste cauze 0 asemenea executie se adopta foarte rar. Simbolul 1 corespunde masinilor cu protectie impotriva atingerii intinrplatoare cu 0 mare parte a corpului omenesc, de exemplu ell mina, carcasa sau invalisurile de protectie putind avea deschideri pina la 50 mm in diametru sau l~rgime. Verificarea acestei protectli se face cu 0 bila de 0 52,5 mm, care - impinsa cu 0 Iorta de 50 N - nu trebuie sa patrunda prin gaurile Invellsulul. Aceasta protectio este IoIosita mai mult la masinile mari si la cele destinate a fi instalate in locuri inchise unde are acces numai personal specializat. Simbolul 2 corespunde masinilor electrice cu protectie impotriva atingerii cu deqetele si a p~trunderii corpurilor straine solide CU dimensiuni peste 12,5 mm., ele putind avea deschideri pina la 12,5 mm, diametni sau larqime. Aceasta executie se adopta in special la masinile care Iucreaza in Incaperi, deoarece - pe de 0 parte - posibilitatea patrunderii corpurilor straine este lnlaturata, iar - pe de alta parte - permite autoventilarea interioara a masinilor, factor hotaritor in reducerea dimensiunilor acestora. Verificarea protectiei IP 2 se efectueaza cu degetul de control cu 0 12,5 mm, prevszut in STAS 6588~62 si, in plus cu 0 hila de control de 0 12,5 mm, care nu trebuie sa patrunda prin gaurile invelisului. 28

Simbolul 3 eorespunde masinilor cu protectie impotriva atingerii eu unelte ascutite sau a patrunderii corpurilor straine cu dimensiuni peste 2,5 mm, ele putindavea deschideri ptna la 2,5 mm diametru sau Hirgime. Aceasta executie permite inca autoventilarea masinilor, asigurind totodata 0 protectie mai buns rmpotriva atingerii ~i patrunderil corpurilor straine, Simbolul 4 corespunde mesinilor -cu protectie tmpotriva atingerii cu unelte Ioarte ascutite ~i a patrunderii corpurilor straine cu dimensiuni peste 1 mm. Aceasta executie este suficienta, in general, pentru masini destinate sa Iunctioneze in locuri descoperite, eu procent redus de prat. Careasa sau Invelisul masinii nu poate avea deschideri, admitindu-se interstitii de maximum 1 mm la imbinart, la treeerea arborelui si Ia intrarea cablurilor in cutia de borne. Verifiearea protectlei se face cu 0 srrma rotunda de otel eu diametrul de 1 mm care nu trebuiesa patrunda in interiorul invelisului si sa atinqa piese interioare in miscare sau -aflate sub tensiune; se excepteaza de Ia aceasta verificare partea refularli de la tnvelisul ventilatorului masinilor racitacu ventilator exterior. Simbolul 5 eorespunde masinilor cu protectie contra atingerii ell orice mijloace ~i 'contra patrunderii prafului. Dasi patrundersa prafului nu este complet Impiedicata, protectia este totusi suficienta pentru a permite mont area maslnilor in locurtcu mult praf, de exemplu In fabrielle de dment sau in morarit. La verificerea protectiei IP 5, conform STAS 6588-62, se examineaza cantitatea de praf pstrunsa in masina si se iau in consideratie in special depunerile pe liniile de fuga dintre partile sub tensiune sau intre partile sub tensiune si masa. Protectia contra patrunderii apei este simbolizata dupa cum urmeaza : Simbolul 0 eorespunde masinilor fiha protectie, 0 asemenea executie se adopts pentru masini destinate. a fimontate in Incaperi inchise, in carenu exists pericolul ca aburii sa condenseze si sa cada apoi sub forma de plcdturi pe masina. . Simbolul 1 corespunde masinilor cu protectie contra picaturilor de opa. condensata, fiind prevazut cu acoperis la partea superioara. Simbolul 2 corespunde rnasinilor cu protectiecontra picaturilor de apa cazrnd pe directie verticala. Aceasta protectie este ceracteristlca masinilor care nscesita 0 puternica autoventilatie, de exemplu masinilor de curent continuu de mare intensitate Ia care problema ractrit colactorului este osentiala. Simbolul 3 corespunde masinilor cu protectie contra patrunderll picaturilor de apa caztnd pe directii inclinate prna la 45° fata de verticala. Este cea mai raspindWi protectie Ia masinila autoventilate. Utilizarea masinilor cu aceasta protectie in locuri complet neferite de precipitatii atmosferice trebuie facuta ins a cu multa prudenta, tntructt piditurile de ape. pot cadea si pe directii cu 0 Inclinatie mai mare de 45" fata. de verticals. . . Simbolul 4 corespunde maslnilor cu protectie contra stropirii cu apa, Bra presiune. din orice directie, Masinile cu aceasta protectie pot

fi montate in principiu in Iocuri expuse precipitatitlor atmosferice : se va evita Ins a montarea lor in regiuni taractcrizate pr ln ploi torentiale freevente. Verificarea protectlei la patrunderea apei, pentru gradele de protectie 1-2-3 si 4, se face in general prin examinarea desenelor. In caz de dubiu, mai ales la gradul 4 de protectie, se supune masina incercarilor pravazute tn STAS 6588-62. _ Simbolul 5 corespunde masinilor cu protectie contra jeturilor de apa aruncate de catre un furtun cu diametrulde 12,5 mm tinu; la 0 dlstanta de 3 m de masina. Presiunea apei trebuie sa fie de 3.104 Nfm2 -(0,3 kgf/cm2), tar debitul de aproximatlv 50 litri pe minut. Durata incercarii va Ii de 10 minute. Simbolul6 corespunde masinilor cu protectie impolriva jeturilor de apa aruncato din toate directiile de un fur tun cu diametru de 12,5 mm tinut Ia 0 distanta de 3 m de masina, dar de data aceasta presiunea .apei trebuie s'i fie de 105 N/m2 (1 kgf/cm2), iar debitul de aproximativ 100 litri/minut. Durata tncercerii va fi de 10 minute. Masinile cu aceasta protectie contra patrunderii apei sint destinate functionarii pe puntea navelor. Simbolul 7 corespunde masinilor cu protectie impotriva culundarii in apa, dar nu sub presume. Simbolul 8 corespunde masinilor cu protectie impotriva cufundarii in apa sub presiune. Conditiila de incercare pentru qradul de protectie 8 (presiunea, durata] trebuie sa fadi obiectul unui acord intre producator $i beneficiar. Masinile electrice care dups constructia lor si dupa izolatia folosita sint destinale a functiona in apa si la care epa patrunde normal in interiorul masinii in timpul functionarti (de exemplu unele motoare pentru pompe submersibile) se considera avind gradul de protectie 8. , Intre protectia contraatingerii si patrunderil corpurilor strainepe de 0 parte - si protectia contra patrunderli apei' - pe de alta parte - exista 0 anumita corelatie, neputindu-se asocia oricum intre ele, In tabelul 1.12 sint indicate gradele normals de protectia pentru masinils electrice rotative, conform STAS 625-71. Mai trebuie remarcat faptul ca nu intotdeauna masina are 0 protectie unitar s. Astfel, este posibil ca masina sa fie construita in protectia IP 23. cu excaptia cutiei de borne care poate avea protectia IP 55. in acest caz notatia se efectueaza inscriindu-se mai intii protectia qenerala a masinii, urmata de prctectia speciala a unei anumite part! a acesteia, indicindu-se denumirea subansamblului cu protectie speciala. Exemplu de notare in cazul considerat: "IP 23S, cutia de borne IP 55". In unele cazuri, protectia masinilor electrice trebuie completata la montarea lor cu masuri de protectie suplimentare. Astfel, motoarele de tractiune trebuie sa Il se prevada protectii suplimentare Ia integrarea lor pe vehicul, deoarece a Hisa in acest caz protectia contra patrunderti apei numai in seama motoarelor ar avea ca rezultat constructii complicate .
.30

Tabelul

1.1~

I
Simbol lib'ra)

Gradele normale de protet'tie pentru mastnlle ele<·triee rota tin

Prima cUrd.

A doua cifra caractertst iea (protectia contra piitnm(l"rii ap ..i)

(I

Ill'a patrund-rfi ,5i:l

0
1

caractertst ica (prot. "till conat ing-rilor corpur ilor solhlt. stralnc)

-S

2
(i. I'

a (1

3 (i e

protectie

IF 00

--

IP llS IP 21S IP 225 IP 23S

2 IP
j

IP,"'
4
5

===
--

~_r-±
----~

;,

fi

-_._-• IF 48·
---IP~6

IP ·14

IP5-J

JP55

Observcjn : 1) Litera S indica faptul Cd verificarea se efectueaza pe masina stationlnd. 2) La intelegere intre producator ~i beneficrar, in cazuri bine justificate. se admit :$i aIte grade de protectia in afara celor prevazute in tabel. 3) Gradul de protectie IP 00 se poate alege numai la inteiegere Intro producator si beneficiar.

Incadrarea conditiilor existente in exploatare in unul din tipurile normals de protectie conform STAS 625-71 este foart.e importanta, deoarece a1egerea unei masini cu 0 protectie superioara celei necesare Inseamna - pentru acelaasi caracteristid electrice - 0 masina mai voluminoasa, mai grea si deci mai scumpa, in timp ce alegerea unei protectii inferioare celei necesare conduce mai devreme sau mai tirZIU Ia deteriorarea mesinii. 1.8. NlVELE ADMISmILE DE VIBRATII

Masinile electrice rotative Iunctionlnd Ia 0 anumlta vitcza constituie, din cauza dezechilibrului unor ptese in miscare, veritabile surse de vibratli. Desigur este de dorit ca mastnile sa lucreze practic tara. vibratii, deoarece acestea conduc la solict Pi ri suplimentare asupra unor organe ale masinii (in special asupre rujm=ntilor], cit si 1a Inrautatirea. functionar ii utilajelor actionate, Dar 1a 0 productie de serie se poate pune numal problema Ilmltsril vibratiilor la anumite nivele admisibile, care sa nu afedeze buna functionere a diferitelor clase de utilaje. In aeest sens STAS 8681-70 stabileste clasificarea si trepLele de calitate ale masinilor electrice rotative, in functie de nivelele de vibratil. Din punet de vedere al calitatii, ca surse de vibratli. masinile electrtce se impart in patru lrepte de calitate conform tabelului 1.13.
31

Tabelul 1.13 'Trepte!e de ealuate ale mashrilor trice ea surse de v1bralii, elee-

Trcplc de ealitalc N

Caractertzaroa ma~inii ea _ursa de vibratii Norrnala

Clasele admisibile de vibratii pentru treptelede cali tate definite mai sus, tn cazul formei constructive B3 conform STAS 3998/1-74; sint date in tabelul 1.14, in functie de valoarea nominala a turatiei si inaltimea axei arborelui masinii. 1.9. NIVELE ADMISIBILE DE ZGOMOT

Redusa
Speciala

Obsetvoil) : 1) Treptele R, S, P se mar-cheaza pe placuta indiicatoare la cererea beneficiarului. 2) Clasa .P se executa numai in cazuri justificate tehnic, Ia intelegere intre producator ~i beneficiar.

Utilizarea tot mai larga a masinilOT eledriee rotative in instalatii Ia care silentioz.itetea este un factor hotarttor a impus neeesitatea stabilir.ii unor niveleadmisibile de zgomot in functie de puterea (gabaritul) masinii ~i de turatie, La noi in. iara, nivelele admisibile de zgomot stnt reglementate prin,$1:AS 8274-74, care se aplica masinilor electriee rotative [motoare, generatoare, convertizoare etc.) de uz general, cu puteri pina 1a 400 kW inclusiv ~i turatii -peste 600 rot/min, pina la 3750 rot/min inclusiv. Standardul se aplica masinilor de curentalternativ polifazate ali:mentate eU tensfuni poIifazate practic sinusoidale, precum si masinilor de curent continuu alimentate cu tensiuni practlc far a ondulatii. Nu se -eplica grupurilor formate din dous sau mai multe masinicare Iormeaza o unitate functionala, Valorile maxime admisibile pentru nivelele de zgomot prevazute in STAS 8274-74 slnt cele masurate pe masinile electrice cu turatie constanta, Ia mersul in gol. Marlmea acustica ce se mesoara este nivelul ponderat A al presiunii acustice, in dB (A), la distanta de 1 m de la carcasa masinii, in caz de litigiu Intre producator si beneficiar, se calculeaza nivelul ponderat A al puterii acustice. M9.suratorile se efectueaza conform STAS 7301-74. Nivelul ponderat A al presiunii acustice masurat la mers in gal, Ia distanta de 1 m de la carcasa masinii, nu trebuie sa depaseasca valoarea prevazuta in tabelul 1.15, la puterea ,$i turatia corespunzatoare, pentru gradele de protectie n> 22 si IP 44 (conform STAS 635:-71). Nivelul ponderat A al puteril acustice, calculat in caz de litigiu, TIU trebuie sa depaseasca valoarea prevazuta in tabelul 1.16, 1a puteTea si turetia corespunzatoare pentru gradele de protectie IP 22 si IP 44 (conform STAS 625-71).

Foarte

redusa

32

TabeluI

1.U

Clasele admisibile de vihra!ii pentru masmtle eleetrtee rotatfve

lniil!ilnea axei arborc·lui H (mm) Trp-apta (Ie cali tate Tllra\i" nomlnala (nn)' In rot/min 56 ~ II ~ 711 SO~ H ~ 1321160~ H ~ 225:250~ H~ :U5

Clasa de yibra\ij admlslbtle. Valoarea eficaC<.' ominaUi a n vttezei de vihratfi admisibilc (Vet) tn rum/s

de Ia 300 pina la :3 000

de la 300

1.12

1.8

2.8

4.5

pilla la 1 SOO

0.45

0.71

1.12

1,8

R peste

1800 pilla la 3 600

0.71

1.12

1.8

2.8

de Ia 300

ptna la 1800 S
peste 1 800 pillii. la 3600 - de la 300 p

0.28

0..1;;

0,71

1.12

0,45

0.71

1.12

1.8

plna 1:1 1800

peste

0.17

0,28

0.45

0.71

1 SOO P ina Ia :3 GOD

0,28

0.4;;

0.71

1.12

Observaiii : 1) Conditiila de masurara si eroarea de masurare conform STAS 7536-11. 2) Valorile din tabelul 1.14 nu se referd la motoarele trifazate eu colector, la motoarele asincrone monofazate sau Ia motoarele alimentate ca motoare monofazate ~i nici la eele care au alte forme constructive dsctt B 3. STAS 3998/1-14. Pentru asemenea rnaslni conditiile privind vibratiilo se prevad in standardele de produs sau normcle Interne specifice, iar nivelele adroisibile ale V tf se recomanda sa se deduce prin extrapolara din tabelul 1.14. mentintndu-se factorul 1,6 intre clasele consecutive.

Valorile edmisibile ale nivelului ponderat A al presiunii acustice, respectiv puterii acustice, date in tabelele de mai sus, sint valori maxime, 1a care nu se admite nici 0 toleranta. Pentru valorile LA;;?; 90 dB [A] din tabelul 1.15 se vor lua mssurt Ia utilizare pentru incadrarea zqomotului in normcle republicane de protectia muncii. Daca anumitor motoare li se impun conditii speciale in ceea ce priveste zgomotul, acestea vor fi precizate in standardele si normele interne de produs,
3 - Ma..,lnl electrice rotative fabricate tn Romania cd. 326

33

Tabelul 1.15 Valorile maxime admisibilf! ale nfvelnlu! ponderat A al presinnii aeustice LA, til dB (A)
Gama de turatf i 600< n';;; 960 960 <n';;;1320 1320 < n.;;; n ..,; 1900 (rot/min) Gradul de protectfe Putcrea
p In kW IP

1900<n';;; .;;;2360
IP

2360<n';;; .;;;3150 IP2211P44

3150 <; n';;; .;;;3750

221

IP 44

IP

221 IPH IP221 IP44

I

2211P44

IP221 IP44
79

nominata

LA. in dD(A)

P"'; 1,1 1.1

2,2

67

--

- 70 -- -- --

< P';;;

-- -- :--- -- -- -73
-

71

74 78

75

-82

69

-72
-

-- -74
-

70

-77
I-

-82

-- -- -- -83 -- -87 87

80

2,2 < P';;; 5,5 5,5 < P';;; 11

72 75

-75

-78

-- -78 81

-- -86 87

--93 90

85

-- -- -- -'(8 78 82.

-85

-- --85 83 89

81

-- 87 88

84

-91

11

< P';;; < P"'; < p"" < < <

22

75

81

90

~
22 37

-- -78 80
--

-- -8·1 83

-86

-92 92

-95

-79 82-

81

-81 83

-- -- -86 86 88

-88

-- -92 90

-- -- -91 93

37

55

-- -- -- -- -84
-85

-92

-- -!)O 93
,-

-92

-96

-95

--100 102 98

97

55

P"'; 110

89

88

-87
91

-90
92

-94

-- ~
96
9·l

93.

9il

-96

110

P"" 220 ~87

98

98 95
99

220

e«

400

88

9U

92

96

98

1.10. MARCAREA

BORNELOR MA~INILOR

ELECTRICE

Marcarea extremitatilor libere de iesire ale tnfasurarllor masmilor electrice rotative de curent continuu cu colector si de curent alternativ fara colector este reglementata prin STAS 3530-71. Standardul nu acopera toate cazurile posibile j el stabileste principii pe baza carora se pot trata cazurile neprevazute. Pentru produsele destinate exportului, la intelegere intra producator sl beneficiar, se poate folosi orice alt sistem de marcare. 34

Tabelul 1.16 Valurile maxime admisibile ale utvetutut ponderat A. al pnlerli

aeustiee Gama de turapi n
(rot.rmfn)

Ln. In dB (A) 1320<n~ .;; 1900 1900<n~ .;; 2 :160 II> 2360 < n";; .;;;3150 3150<n';;:;
.;; 3 750

600<n~960

Gradul de protecue Puterea

p tn kW

IF 22

I IP44
-79 -89 76

960 -c n ~ ,;;:;t 320

IP221

IF 44

IP22I
-

IP44

221 IF 44 1 221 IF 44 IP
ss
92

IF

221IF«
S8

nominata

L P_1 In dB(A)

p ~ 1.1 1,1 2.2

< P';;:; < P';;

2.2 5.5

5.5< P';;:; 11 11 <P';; 22 22 37 55 110

82 185 82 86

- 79 -- -- 80 -- ---84 85

I-

-- -- -- -- -- -- -- 91 87 83 - 89 -- - -- I- -- -- -

80

81

-- -88 88

-- -- -91

87

93 -- -94

-97 100

95

--

-- -- -- -- -- --- --95

91

96

--

97

I-

--

< P';;:;

-I-

37 <P';;; 55

< P';;

-_ -90

--

89

91 92

-92 --94

89

93

92

90
I-

--

94

--

97

-- --- -99
103
I-

94

98

96

100

-- -- -- --99

97

101

-103 105 107

100

--

103

94

110 < P ~ 220 220

98

< P';;

-roO 100

-- -100 100 -- -102 104

96

97

-- -- -ioi

97

-- -104

102

97

99

--106

-I-

100

10·1 103 106

--109 106

104

---- -- -- -102 105 104 107 106 100 -- I- -- -- -- -108 107 110 lU8 112 tOl? -- -- -- -- -- -107 111 108 112
110

101

105

114

Conform STAS 3530-71, pentru a indica functia si caracterul in-' fa~urarii ale carei extremitati trebuie marcate, se Ioloseste 0 combinatie de litere majuscule si dfre arabe, de aceaasi mjirime. Fiecare Infasurare ieste desemnata printr-o litera (de exemplu U). Extremitatile si punctele intermediare ale unei Infasurari slnt desemnate printr-un sufix numeric, adauqat literei care desemneaza Infasurarea. Citra 1 indica inceputul inf~~urarii, iar cifra 2 sfirsitul sau, In figura 1.1, at se exemplifidi 0 intasurare U. fara prize. cu doua extremitati libere scoase, iar in figura 1.1, b este redata 0 infii!?urare U cu doua prize intermediare sl doua extremltati libere scoase. Daca 0 infa~urare se executa din sectiuni, pentru a se erea posibilitatea cuplaril lor in serie sau in paralel, numarul care se da Inceputului celei de a doua sectiuni trebuie sa fie primul numar irnpar care urmeaza celui mai mare numar al sectiunii precedente, dar la distant a de eel putin doua numere de acesta. In figura 1.2. a se exemplified 0 infasurara U executata din doua jumata]! ce urmeaza a fi cuplate serte- paralel. 35

0.

Vt,

o, u,

U1

us

ruf

2U1

o.
tremitatilor

b
infa!?uJ

Fig. 1.1. Marcarea exararilor: tnrasurare u fara

Fig. 1.2. Marcarea extremitatilor infasurarrlor executate din sectiuni :

a - infasurare U. executatll d.In 2 jumltatl ce urrneaza a fi cuplate serte-paralel j b - iniasurari U similare, care nu se prete37..ii cuplarii ser le-paralel, eu 4 extrerrdtatl li:Jcre scoase,

prize, cu z extrcmttatl Iibere scoase : b - tnfasurare U, ell 2 prize intermediare st 2 extrcmitatl seoase.

Daca exista mai muI te tnfasurart de acela~i Iel, carora Ii se acorda deci aceeasi litera, tnfa~urari care insa nu se preteaza cuplarli serieparalel, ele se deosebesc printr-un prefix numeric ad~ugat Iiterei, asa cum se arata in fig. 1.2, b. Tot cu un prefix numeric se indica ordinea vitezelor in cazul motoarelor eu mai muIte turatii, indiferent dad! diferitele turatit se obtin "prin tnfasuran separate sau in cadrul acelelasi Infasurarl, prin folosirea un or prize judicios dispuse. Prefixul reprezentat de numarul eel mai mic corespunde vitezei celei mai mici, vitezele succesiv mai mari fiind indicate de numerele urmatoare in ordinea crescatoare, Literele desemnind infa~urarile parcurse de curent continuu stnt alese din prima jumatata a alIabetului, iar cele pentru infasurartle parcurse de curent alternativ, din cea de a doua jumatate, indiferent de tipul masinii rotative. 1.10.1. MARCAREA BORNELOR MA$INILOR DE CURENT CONTINUU Extremttatile conform tabelului Inceputul l>i mina astfel inch 36 libere ale masinilor de cnrent continuu se marcheaza 1.11. sfirsitul infa:;;urarilor de curent continuu se deteratunci cind maslna functioneaza ca motor si se TO-

teste spre dreapta [privit dinspre capatul de arbors), curentul cule in toate bcbinajele de Ia mceputul spre sftrsitul lor.

S3 cir-

Tabelul 1.11 lIarcana e.xtremitlililor libere ale ma§inilor de cureDt eontinuu

Marearc

Fl']ul lnla~uriirii

pentru tneeputul bobinajului

~blnajului

tru s!tqitnl

lnfa~urllre de indus ell 2 extremttatl Iibere scoase InI~urarea polilor auxiliarf berc scoase lnr~area parate,
2 extrernlta]!

Al

CIl

Ii-

Hl

H2

polilor auxiJiari din 2 jumata~i eu 4 extremitatt Iibcre scoase

se-

IBt 2Bt

lB2 2B2

Infli.~rarc de compcnsatie seoase

eu 2 extremltatl ltbere

Cl

C2

Infallurare de compeusattc scparatii Ill' doua circutte, cu ,1 exlremitilti Iibere scoase

lCI 2Cl
D1

lC2 2C2
D2

lnra~urare de excitatle serte

Infiillnrarc de excltatte derlvatte

E1

E2

tnliillurare

de excltattc separata

Fl

F2
H2

Int~ur'iri

ajut:'i.toarc situate pc axa pcrlilor

Hl

Infa~urari ajutatoare situate pe eulara pe axa periilor

axa pcrpendlJl
J2

conexiunile dintre extremitatlle infadiferitele situatii de Iunctlonara si tipuri de masini, precum. ~i corel area dintre marcajul capetelor libere si sensu! de rotatia slnt aratate in tabelul 1.18.

surarilor masinilor de eurent continuu, pentru

Modul in care se executa

...

31

Tabelul 1.1 8 Corelarea dintre maroojnl eapetelor libere ~i seusnl de rotatie la Dlaljinile de enrent coalinua

Brn
IJreoolo [1

Seoso! de rolufie

fwEkJ
~ Cl
2

Stin(Jo

relul m(Jsinii Fe/vicxcilo/iei

:

Molar

6enel'Olor

Derivu!ie

Molor
Ceneralor

AI
Al

A2 B2
A2

C!~?

icB"MMk I
a ~
£2 £1
Bf 82

serte

Mofor

E1 f2

B1 B2

[1

C!

AT C2

f2

A_?) 8/ B2

fiener%r

MixfU udifiono/ti

1.10.2. MARCAREA

CAPETELOR LIBERE ALE iNFAsuRARILOR MASINILOR DE CURE NT ALTERNATIV si normele interne

Tobelul 1.19

Daca nu este prevazut altfel prin standardele de produs, se face conform tabelului 1.19.

llarcare:t eapetelor Infii~urlirilor mastntlor de eureut utternattv

Marcare Felul tnf~urarii pentru Inceputul lllfit~unlrii

pentru

inffi)iuri'lrii

sflr~itul

Numarul

bornelor

lnf~arile stator ale masinilor trifazate toate -cxtremitattlc scoase la borne 1nfa~rarilc stator ale rnasinilor eonexiune trhmghl in interior trifazate

ell
U1 Vt 'V1

U2 V2 W2

ell

U V ,y

lnfii~uriirile stator ale maslnllor trltazatc eonexiune stea ~i uulul scos la borne

eu

UVW

38

T ubelul 1.19
Marearc

Fdul lnfa§U!'iu"ii

pentru Incepu tul

~urlirii

p-ntru sflrt;llul lnf~uriirjj

NumArul bornelor

InfA~nral'(' stator sectlonata in dona jumaUti. pentru cuplarea serle-paralel, cu toate extrcmttattle scoase la borne Doua inf~rari mdependente. care nn se Ilecare ell preteaza eupliirii serle-paralel, 6 extremltatl scoase Ia borne 1nI~are rotor pentru ma~na trifazata rotor. bobinat, en conextune in stea, nulul scos Ia borne en eu

U1 VI W1 U5 V5 W5 1U1 1V1 lWl 2Ul 2V1 2Wl

U2 V2 W2 U6 V6 W6 1U2 1V2 1W2 2U2 2V2 2W2

12

12

KLM

Inf~riirile stator ale motoarelor monofazate : a) fnf~are principalii en 2 extremltatl scoase Ia borne b) fnf~are princlpala cxecntats din 2 juJibere; pentru malii~i en 4 extremitatl cuplare serie-paralel, In vederea Iunctlonaril Ia 2 tenstunl fnfa~nrarea allxiliara a motoarelor monofazate en 2 extremltatl seoasc Ia borne 1nfa~urarea de excttatie a masinllor slncrone in cnrent continuu

U1

U2

2 4

U1 U5
Zl

U2
U6 Z2

Fl

F2

1.11. pLACUTA

INDICATOARE

A MA~INILOIi

ELECTRICE ROTATIVE

Continutul ~i dimensiunile placutelor indicatoare cu care se prevad, in mod obligatoriu, masinile eleetrice eu puteri Intra 0,06 ~i 1000 kW sint reglementate de STAS 3528-71. Dimensiunile recomandate slnt urmatoarele : 37X52, 52X74, 74XI05 ~i 105X148. Pentru dmpurile interioare ale placutelor Indicatoare se iau oa bazfl dimensiunile din fig. 1.3, care corespund placutei indicatoare de marlmea 105X148 mm. Pentru celelalte rnarimi de placute indicat.oare, dimensiunile cimpurllor interioare rezulta din reducerea proporfionala cu micsorarea cotelor de gabarit ale placutalor fo- ..... losite in raport cu marimea 105X148 mm. La cererea beneficiarilor externi, masinila electrice destinate exportului pot fi prevazute ell placute indicatoare convenite cu acestia, 39

16 75 ~
5J

116 2

2
~ 1
I~I

~r
I

L ______

Tip
3 7 1il 14 17 Glasa iz. 48
11

~
5

2
Nr

6
9

1
A

~ ~
a:. co
<>:l

I
p

V
12

I
vi

15
18 21

rof/min
19

cos 0/
f6
20

13

l-

eo
<:0

Hzl

00 <0
00

I IP

221 241
2

23

Ka

1~
2

f---

44-

12 75
93
-

5.5

135

Fig. 1.3. Placu~a indicatoare a masinilor electrice rotative.

Placutele indicatoare se vor complete in dmpurile numerotate de la 1 la 24 conform indicetlilor din tabelul 1.20. Semnele conventionale pentru conexiunea tnrasuraru statorului la masinile de curent altematlv, care se inscriu In cimpul 1 al placutei indicatoare, slnt aratate in tabclul 1.21.
1.12. DIMENSIUNI DE MONTAJ STANDARDIZATE

Normalizarea dimensiunilor de montaj ale masinilor elec1rice rotative a fost abordata pe plan international inca din anul 1950 clnd, la 0 reuniune tinuta la Londra, Comisia Electrotehnica Internationala (C.EJ.) prin Comitelul sau de studii nr. 2, (CE-2), a atacat aceasta problema. stabilind ca scopul lucrarilor este obtiuerea interschimbabilitatii motoarelor fabricate de constructori din diferite tari si de la diverse firme. Reuniuni ulterioare ale CE-2, tinute la New-Delhi in 1960 si Paris in 1·963. au condus la redactarea urmatoarelor racomanddri ale C.E.I. : a) Publicatia 72-1 : Masini cu fixare pe tiHpi, cu tnaltlmea axului intre 56 sl 315 mm. b) Publicatia 72-2: Dimensiunile flanselor cu diametrul exterior intre 80 si 1 150 mm. 40

Tubellll 1,20
lndiealii pentru eomp lctarea

pliicu!elor Indleatoare

Ctmpul 1

I
Marc.'l de fabrlca Tlpnl maslnii, forma STAS 6692-63

Indica t i i pentru oomph-tare l1i denumlrea Intreprindertl

producatoare

2
3

sa constructlva,

lipul

de protcctte
serrme

cljtnattca, conform :

FeInl curentului, Iolosmdu-se urmatoarele - pentrn curent continuu curent alternativ monofazat 1 ~pentrlT 2 ~ pentrn curent alternativ btfazat 3 ~ pentru eurent altcrnaliv trlfazat 6 ~ pentru curent alternativ hexafazat N pentru curent conttnnu sl alternativ -/- pentru eomntatrice
Modul

conventtonule

.(

de lucru pentru care este destlnata masina, Iolosindu-se urmatoarele prescurtari : Gpentru generator C peutru cornutatrrce M pentru motor E pentru regulator de mductte F pentru compensator de f37.a
se rlel (If Iabrlcatic

5 6
'7

Nnmarul

Ia Intreprtnderea

produciitoare

AnuJ Iabrlca ~ici

Conexlnnea

tnra~llrarii statoruiui la maslnl de curent alternativ , Iolostndu-se semneie conventionale din tabelul 1.21

I)

Tensiunea nominala, in voll l

Curentul nomtnal,

in amperi de curent conlinuu ~i IlcnCl'llde faza sincrone

10

Puterea nommala, can' va fi exprimata in: i-w san W Ia t oate motoarelc, generatoarele
Loareje aslncrone ; kVA san VA la generatoarele

siucrone ~i compensatoarc puterea

11

Unitatea Servlciul

de

masura

in care a fost lnscrtsa

(kW. \V. kVA san VA)

12 13 11

nominal tip de Iucrn al masinli

(conform STAS 1893-72)

Factorul de putere (cos Q) numai -Ia masinile dc curent allcrnativ Sensul de rotatle obligator al masinii (cind el ex.ista), fo!osindu-se urrnatoarelc scmne conventlonale : ~ antiorar (in sens Invers acelor ceasornlcului) 'orar ('in,~~,$UL acelor ceasornicuIul)
-0

Obserlla/ie: La rnaslnile
scrle nimic

pentru

c:ue sensul de rotatle

este lnd'ferent,

nu se

41

Tabellll

1.20 (conttnuare)

Clmpul

I
Frecventa nomtnala, in Hz

Indicatii pentru eompletare

11) 16
17

Turatla nominalii a ma!1inil, in rot/m1n

Indlcatta : - "Excita~ie" san ..Exc." la maslnile de curent conttnuu, la maslnlle slncrone !ii Ia comutatrice - HRotor" sau ~Rot. .. la maslntle slncrone eu Inele de contact
.-

18

Modul de conectare a excltatlel, la masinilc de curent continuu ~i Ill. comutatrice, folosindu-se prcscurtartle : I pentru cxcltatte separata (mdependenta) D penlru excitatle in derlvatle S pentru excltatie serie C pentru excitatie compusa (mixtii) Modnl de conectare a infii~arti rotorului la maslnlleaslncrone cu inele de contact (rolosindu-se semnele conventlonalc din tabelul 1.21) .Tensiunea nominal a de excltatte, in volt], Ia maslnile de curent contlnuu ~i la masinile sincrone TensiUnea intre Inele, in voltl, la motoarele asincrone cu inele de contact, avtnd infii~rarea· rotorului in circuit deschis o!11 rotorul in stare de repaus

19

20

Curentul de excftatic. in amperi, in rcgtm nominal. la maslnile de curent conttuuu sl maslnilc stncronc Curentul rotorlc, in amperl, pentrn regimul nominal, la moloarele asincrone cu Inele de contact

21

Qasa de Izolatte a mastnti, folosind simbolurile y, A, E, B. P, H, C, (conform STAS 6247-60) sau tnciilzirea Iimitii

22
23

Gradul de protectte. simbolizat conform STAS 625-71

Masa aproxlmattva

a masinll, in kllograme

24

Observatlt supllmentare, de exemplu : - standardele sau norme!cspeciCice (de exemplu pentru motoare de tractiline urbana: STAS 5679-68/NID ...) - nlvelul maxim de vihratll admis, conform ST;'i.S 868l-70 - dcbitul san preslunea Iluldulul de racire

42

Tabela.l 1.21

Semne/e
IJenUmJl'eo

conven/fOno/e COfle)t.lun;1

centro

r:onexillll;

Semno)

conventionol

MonorOlo/

deschis
ell !Jobin,!! o/Jxi/i(Jf'
Cu

T
de
/ego/urti sica

Iorete

seporote

Bi/arot

cu 4
C/J

3 borne boroe , Sl'(}S 0101'0

ell

co pone!

Y<
III
-~
-

II L

Iorete scpara/e

Tr,f01OI

In ! riunghi In sieo cu oeatro! neaccesiod

In sleo C/J neu/ru/ occesib,/

--

6--- y ---

'r
J)
...
,

fn tl'liJtlghl dub//J
Hexotarot
in

poligon

0
n

in sieo
Poli/l:llol

co n tore seporat« (dnr rna) muile dl'lre!)

*I

---

in urma reuniunilor tinute la Londra in 1966 ~i Ia Baden-Baden in 1967, Subcomitetul 2B, (SC-2B) al CE-2, avind ca preocupare dimensiunile masinilor eledrice rotative, a unificat si extins domeniul de aplicare al celor dona publicatii, facind S'l apara, dupe. derularea RegUlii celor 6 luni si aprobarea explicWi a proiectului noului document de catre Comitetele nation ale C.E.I. din 24 de tari, printre care ~[ Romania, 0 sinqura rocomendare C.E.!. : Publicatia 72: Dimensiuni si puteri normale ale maslnilor electrice rotative. Desemnarea carcaselor intre 56 $i 400 mm si Ilanselor intre F55 si F.I080. Pe plan intern, normalizarea dimensiunilor de montaj al~ masinilor electrice rotative este reglementaUi prin STAS 2755/1-74. Pentru definirea dimensiunllor de monta] si de gabariL ale masinilor trebuie indicate cotele din fig. 1.4. Dimensiunile A, B, C, D, E, P, G, 1-1 si K pentru masinile cu fix are prin talpi, precum sl dimensiunile M, N, P, R, S ~i T, specifice masinilor cu fixare prin Ilansa, stnt dimensiuni de baza, care asiqura interschimbabilitatea 1a montaj, iar celelalte sint dimensiuni de gabarit. 43

If
L

Fig. 1.4. Dimensiurrile de montaj ~i gabarit, standardizatc, electrice rotative.

ale masimlor

Simbolizarea carcaselor si Ilanselor se face in felul urmator : a) Simbolul carcaselor cuprinde : - Inaltimea H a axei masinii, in mm ; - lungimea carcasei, reprezentata prin una din literale : 44

S pentru carcase scurte M pentru carcase medii L pentru carcase lungi V pentru carcasa mai lunga Y pentru carcasa foarte Iunqa. Exemplu de notare: 132 M, repreztnta carcasa unei masinl ell tnaltimee axei de 132 mm, executata in lungimea medie. Daca masinile se executa intr-o sinqura lungime, a doua parte a simbolului poate lipsi. b) Simbolul flanselor cuprinde : - litera F, indicind fix are prin Ilansa , - diametrul M al cercului gaurilor de trecere sau filetate de fixare din flanse, in mID. Exemplu de notare : F 350. Valorile dimensiunilor de montaj, aut pentru masinile cu fixare prin talpi ctt si pentru cele cu fixare prin flensa sau prin talpi ~i flansa, sint prev szute in STAS 2755/2-74. Ele nu vor mai fi redate la acest paragraf, Intrucit sint indicate pe parcursul lucrerii pentru diferilele tipur i de masini. 1.13. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII Masinile electrice rotative trebuie sa fie prevazute cu posibilitatea aplicarii protectiei principals impotrtva electrocutarlt prin Jegarea la nul (sau Ia .conductorul principal de legare la pamtnt in cazul retelclor electrice eU neutrul izolat) si a protectiei suplimentare prin legare la Pentru realizarea protectiel principale impotriva electrocutarii, masinile electrice rotative cu tensiunea peste 42 V trebuie sa fie prevazuts eu 0 borna de protectie amplasata in apropierea bornelor de alimentare, respectiv in cutia de borne. Dimensiunea a.eesteiborne se alege egala cu cca a bornelor principale ale maslnil. Pentru realizarea protectiei suplimentare, carcasels masinilor eleetrice trebuie sa fie prevszute ell 0 borna pentru legare Ia pamtnt. Suruburile, piulitele st saibclo care intra in componenta bornei pentru legarea la pamtnt trebuie sa fie protejate impotriva coroziunii. Suprafetele de contact eu piesa de legare la pamint trebuie sa fie metalice si curate. Pentru masinile cu tensiuni pina la 1 000 V, fi1etul bornei de legaTe la pamint trehuie sa fie : - M 4 pentru masini pina 1a 1 k\t\T; :!VI 6 pantru masini de Ia 1 la 3 k W : - M 8 pentru masi ni peste 3 kW pina la 7,5 kW inclusiv ; ~ M 10 pentru masini peste 7,5 k\\T ptna .la 15 kW Incluslv i - M 12 pentru masini peste 15 kvV pina Ia 1 000 kW inclusiv i - M 24 pentru masini peste 1 000 kW. Pentru masinile eu tensiune peste 1000 V, dimensiunile bornei de Ieqare la pamtnt se aleg de catre intreprinderile constructoara, in rapsmtnt.

45

port eu marimea si locul de montaj at masinii, pre cum si. in functie de dimensiunea conductorului de legare Ia pamlnt. Bornele de protectie pentru legarea Ia pamint st la nul trebuie sa fie marcate vizibil cu semnul conventional de legare la pamtnt, conform STAS 1590-64. PArtile conductoare care pot fi atinse accidental si nu apartin de circuitele aflato normal sub tensiune trebuie sa fie in contact electric attt intre ele cit si cu borna de protectie prin legare la nul sau la pamint. Arborele nu trebuie sa fie legat cu aceste borne, dar daca toate lagarele' stnt izolate, trebuie ea toate psrtile accesibile ale arborilor si ale Iaqarelor izolale sa nu poata prelua tensiuni de atingere nepermise. in caz de defectiune, Masinile electrice cu puteri sub 60 'iN pot Ii executale tara borna de protectie pentru legare la pamint pe carcasa, daca este prevezuta 0 aHa masura de protectie suplimentera impotriva electrocutarii. In ceea ce priveste protectia contra atingerii pieselor in miscare se impun urmatoarele masuri : a) Toate pieseleTn miscare, cu execeptia capatului liber de arbore folosit pentm cuplarea mecanica a masinii electrice, trebuie sa fie prevazute cu un sistem de protectie contra atingerii in timpul Iunctionarii masinii. care sa se incadreze in gradele de protectie conform STAS 625-71 Ia care corespunde masina, b} Piesele rotorului si ventilatoarele, cu exceptia capetului de arbore Ilber, care pot fi atinse cu mina in timpul functionaril trebuie sa fie de euloare difcrita de restul masinii. Pentru electromotoarele ell rscire axterioara a earcasei, cu ventilator protejat, atunci cind orificiile de aspiratie din capac nu sint mai mari ce eele corespunzatoere gradului de protectie IP 22, conform STAS 625-71, nu se prevad condifil speciale pentru euloarea ventilatorului. Piesele si culorile respective S8 vor stabili prin standardele sau normele interne de produs sau, in lipsa acestora, in baza Inteleqerii cu beneficiarul. Se recorn anda culoaraa rosu doschis psntru piesele in miscare. 1.14. INDICATII PRIVIND ALEGEREA ~I SPECIFICATIA IN c..'VMANDA A MA~INILOR ELECTRICE ROTATIVE Alegerea celei mal indicate masini pentru 0 anum ita utilizare COIlstituie adesea 0 problema dificila, dat fiind Iaptul ca beneficiarul (proiectantul sau) trebuie sa achivaleze conditiile in care va exploata maslna cu unul din regimurile nominale standardizate ~i apoi sa prescrie tipul eel mai indicat. Alegerea nu trebuie racuta acoperitor, deoarece 0 mesina care poate salisfaee conditii mult mai grele decit cele absolut necesare Inseamna implicit 0 masina mai scumpa si care va lucra in exploatare cu randament mal mie si - in eazul motoarelor aslncrone - chiar cu un factor de putere mai scazut. Pe de alta parte. alegerea unei masini care sa nu satisface toate necesitatile reale din exploatare inseamna omasina nesiqura, care intr-un timp relativ scurt

se.rva defecta, neprezentInd deci garantia unei slqurante depline in Iunctionare. . Din motivele expuse mai sus, sarecomanda ca alegerea masinilor electrice de acttonare sa fie efectuata de catre un specialist.fn actionari electrice. Pentru Inteleqerea aspectelor generale ale acestei probleme de dtre inginerii si tehnicienii care exploateaze masinile electrice, precum sl pentru rezolvarea unor cazuri mai simple, se prezinta in continuare ctteva notiuni privind aleqerea motoarelor electrice de Alegerea motoarelor cu care sint echipate masitiile de luen: se efectueaza in baza diagramei de sarcina (caracteristica mecanlca) a masinii de lucru. 1.14.1. CARACTEiUSTICA MECANICA A SARCINII_

ectionare.

Reprezinta dependsnta dintre cuplui static si una din urmatoarele marimi : viteza, unqtiiul de rotaiie, spaiiu! sau titnpul. Cuptul static (M ..) este un moment rezlstent, adica opus. momeniuhi] motor M, fiind specific fiecarui tip de sarcina (pompa, ventilator, compresor, strung etc.) si cuprinde atit momentu! necesar lucrului mecanic util, cit si momentul de frecare mecanica (frecare in Iaqara; frecare cu aerul, frecarile Ia perii colectoare) . . Leqstura dintre cele doua cupluri este data de ecuatia fundamenta Hi de miscare : M=M~+M<t
in care Mil tcuplui dinamic) este un moment de asemenea rezistent, prin care masele Inertiale se opun schimbarilor de viteza (acest termen tine seama de variatla energiei cinetice a sistemului]. Dadi sistemul motor-masina de lucru Iunctioneaza la turatie constanta cuplul dinamic este nul. Cuplul motor al rnasinilor electrice poate fi clasificat in urmatoarele categorii principale : a) Cuplul motor constant. Desi in functionare normala nici una din masinile electrice nu dezvolta la arborele sau un cuplu constant, adica independent de viteza si de pozitia relative intre cimpul statoric si cimpul rotoric, se admite, totusi, ca motoarele electrice pot dezvolta un cuplu constant; aceasta se Intimpla real in cazul unui sistem de comanda automat, care men tine cuplul constant indiferent de varia[iile altor pararoetri. b) Cuplul motor dependent de viteza unqtuularii. La 0 grupa mare de motoare electrice cuplul variaza in Iunctie de viteza rotorulul, Din aceasta grupa fae parte motoarele de curent continuu si motoarele asincrone cu si nira eolector. c) Cuplul motor dependent de unghiuI de decaJaj al rotorului fata de cimpul' rezultant a1 masinii. Viteza de rotatie a masinilor care fae parte din aceasta qrupa este constanta $i Independenta de sarcina,

47

Cuplul motor in aceste masini se produce ca urmare a existentei unui unghi de decalaj Intre pozitia rotorului in miscare si cimpul tnvtrtitor 0.1 masinii, vitezele de rotatie fiind aceleasi. Cuplurile dependente de unqhiul de decalaj al rotorului caracterizeaza masinile sincrone. Cuplul static este compus dintr-un cuplu util, corcspunzator lucrului pe care trebuie s8.-1indeplineasdi mecanismul actionat ~i un cuplu de pierderi dalorit frecarilor. Cuplul uti! poate varia in functie de unul sau mai multi parametri. Astfel, el este dependent de temperatura piesei care trebuie prelucrata, in cazul masintlor de prelucrare prin deformare; este dependent de viteza in cazul ventilatoarelor. pompelor, masinilor centrifuge etc.; este dependent de cursa etectuata de catre piesele mecanismului, in cazul troliilor de actionat vagonete pe poduri lnclinate ~i in cazul troliilor pentru balansiere , poate varia in timpul unui ciclu de Iunctionare , poate fi constant in cea mai mare parte a ciclului de Iunctionare, ca in cazul masinilor de ridicat si transportat. Dupa modul de vatiatie a cuplului static, se pot deosebi cinci qrupe principale de masini de lucru : a) Grupa l-a : Cuplul static este independent de vitez3. (fig. 1.5, u). La toate masinile care etectueaza ridicari de sarcini, sau inving Ireceri, cuplul nu varieza in Iunctio de viteza, ramlnind constant 0 anumita perioada. Puterea este in acest caz proportionala cu viteza (fig. 1.6, a) adica se poate scrie : M.. =ct. Din aceasta yrupa. de masini de lucru fae parte: elevatoarele en viteza midi de ridieare, I .dj.ruciorul de pe podurile rulante care se deplaseeza in deschidcrea unei hale, transportoarele cu banda, calea ell role de Ia un Iaminor, masinile pentru fabricarea hirtiei, calandrii p2np

Fig. 1.5. Varratia cuplului static in functie de turatie, pentru diferite maslrri de lucru,

Fig. 1.6. Varlatia puterii in Iunctie de turatie, pentru diferite ma. sini de lucru.

48

tru Iabricaraa cauciuculul, unele masini de eschiat (ca de exemplu masmile de gaurit si strungurile la care viteza de taiere este proportionala eu lnaintarea]. h) Grupa a II-a: Cuplul static variaza cu viteza liniara sau cu viteza unqhiulera a mecanismului, Se deosebesc mai multe situatii : Sub 9 r u P a I I - 1: Cup lul static variaze direct proportional cu viteza (fig. 1.5, b), iar puterea este proportionala cu patratul vitezei (fig. 1.6, b), adica : In aceasta subqrupa pot fi incadrate urmstoarele masini de lucru : cilindrit eu frecare datorita viscozttatil, frinele ou curenti turbionari, gcneratoarele de c.c, cu excitatia constanta, ali:mentind 0 rezistenta Iixa etc. Sub 9 r up a I I - 2: Cuplul static varteza proportional cu patratul vitezei de rotatie sau vitezei liniare (fig. 1.5, e), iar puterea corespunzatoare cuplului static este proportionala cu viteza la puterea treia (fig. 1.6, e), adica : in aceasta subqrups intra po:mpele, ventilatoarele. masinils centrifuge si masinile eu piston care refuleaza Intr-un sistem deschis de conducte. De fapt, la to ate aceste masini, cuplul static are doua componente: una varlabila cu patratul vitezei sl alta constanta (independenta de viteza), datorlta, de exemplu, frecarilor in conducte si contrapresiunii la refulare . in aceesta situatie cuplul static are alura din fig. 1.5, d - iar puterea corespunzatoare este reprezentata in fig. 1.6, d. Pontru simplificare se poate neglija in unele cezuri euplul constant (de exemplu la ventilatoare sl pompe centrifuge, dud refularea este libera]. Sub g r u p a I I - 3: Cup Iul static este invers proportional cu viteza (fig. 1.5, e), iar puteraa corespunzatoare este constante (fig. 1.6, e), adica :
M~~1 n

In aceaste subqrups intra masinile de bobinat fire, hirtie, sirme etc., la care viteza materialului v ~i forte de tractiune F trebuie sa ram ina mereu aceeesi, indiferent de diametrul tamburului : in acest caz, viteza unqhlulara trebuie sa scads odata cu cresterea diametrului d, in timp ce cuplul creste cu dia:metrul. c) Grupa a 1II-a : Cuplu' static variabil cu unghiul de deplasare al unui organ mobil al mesinii. La toate :meeanismele eu biela-manlvela, cum sint masinile cu piston (pompe, compresoare eu piston), la mesele basculante de la leminoare etc., cuplul rezistent variaza in functie de pozttia manivelei, deei in functie de pozitia unqhiulara a totorului motorului de ectionere, avind 0 forma pulsatorie (fig. 1.7) in report cU componenta constants 1'1,,,.. Pentru usurinta calculelor de
4Ma$ini

eIectrice rotative fabricate

fn RomAnia -

cd. 326

49

'\

'/

~,
\"'"

Fig. 1.7. Variatia cuplului static in ruactle de unghiul arborelui unui compresor cu piston.

rx al

actionare, 0 astfeJ de curba se descompune in serie Fourier, din care se iau in consideratie Iundamentala si primele doua armonici. d) Grupa a N -a : CuPlul static variabil cu cursa, In aceesta .categorie intra masinile de transport at materiale pe pante cu inclinare vanabila sau strimbe in spatiu. e) Gtupa a V -a : Cnplul static variabil in functie de timp. In principiu toti parametrii care intervin Intr-oactionare slnt functii de timp, fie direct, fie prin intermediul altor variabile, de aceea toate categoriile de cupluri statice descrise plna acum pot fi reprezentate ca Iunctii de timp. Dupa stabilirea naturii varlatiei cuplului static, trebuieefectuata reducerea cuplurilor statice Ia axul motor. Acelasi lucru trebuie facut si pentru cuplurile dinamice; de asemenea trebuie transform ate miscarile de translatia din Ianturile cinematice considerate in miscan de rotatie reduse 1a axul motor. ' Odata efectuate aceste calcule, suecesiunea operatillor de alegere si verificare a unui motor electric este urmatoarea : - stabilirea grafieului caracteristicii de sarcina a1 maslnii de Iucru i - stabilirea diagramei cuplului motor sau a puterii in Iunctie de timp; - calculul cuplului sau a puterii echiva1ente ; - alegerea motorului (dupa criteriile expuse mai jos) ; - verifiearea cuplului sau puterii echivalente cu cuplul nominal sau puterea nominal a a motorului i . . - verificarea acoperirii de catre cuplul maxim a1 motorului ales, avlrfului de sarcina din .dlaqrama ; 50

- verificerea acoperirii ales, a cuplului de pornire al - verifioarea acoperirii a motorului ales, a punctului

de catre euplul de pornire al motorului sarcinii ; de ditre suprasarcina termica admisibila de Incalzire maxima din diagramiL

1.14.2. ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE DE ACTION~t\RE Se efectueaza in baza a doua eriterii principale : a) Corespondents dintre earacteristiea mecanica a rnasinii de Iueru si caractertstlce mecanica a motorului de actionare, in sensul alegerii unui motor cu caracterlstica supla sau rigida-. b) Incalzirea motorului. in cele ce urrneaza se expun pe scurt met odele pentru determinerea puterii motorului de actionere dupa criteriul Incalzirti. 1) Determinarea putertl motorului in regim de Innga durata, cu sarcina constanta. Intr-un asemenea reqim Iucreaza motoarele benzilor transportoare, pompelor, ventiIatoarelor. Se cunosc: cupluI rezistent M~, raportul transmisiei i si randamentul "t). Se calculeaza cuplul nominal al motorului si puterea nominal i necesara Ia turatia n , :
~)'l"=- Jlr~'
I

_1_
7j

in [Nm];

p = M.
11

9550

n"

in [kW]

Se alege din catalog un motor eu serviciu continuu (S 1) cu putore imediat superioara sau egala lui P". 2) Determinarea puterii motorului in regim de Iunga dnrata, en sarcina varlablla in trepte. Acest regiroeste specific motoarelor masinilor unelte de prelucrare a metalelor. in diagrama de sarcina din fig. 1.8, motorul electric functloneaza pe duratele de timp tl ... t5 la diferite sarciru PI' .. Pij, carora Ie corespund pierderile p a 0, ... Q:;. Dimensionarea optima a motorului se P2' o, poate face prin mal multe B,. a, met ode : tnotorului prin calcul. Pentru fiecare interval de timp se calculeaza plerderile, respectiv cantitatile de caldura dezvoltate Q. Piecarui Q ii corespunde 0 supratemperatura care se acumuleaza. incepind de latemperatura mediuluiambiant
Deierminarea puterii

p,.

I----!--

----,

~, G3

I
I

Ps,a5

Fig. 1.8. Diagrama de sarcina pentru serviciu continuu, cu incarcare variablla in trepte.

51

I.

r· ,-------,
,
-.--'--'..-rJ

I I

o
Fig. 1.9. Determinarea
a-

b
puterii motorului pe cale graficii:
b-

sabtonuj pentru dcterminarea supratemperaturii; sabionutut.

tolosireu

pina la Incalzirea maxima pe care 0 atinge motorul in decursul unui ciclu de function are. Deca aceasta temperatura in raport cu cea a mediului amblentdepaseste temperatura admisibila a motorului ales, se va adopta un motor de putere super icara. Metoda TIU este practica, deoarece calculele sint lungi. Determinaiea puierii moiorului pe cale qralicii. Fiecarui motor Ii este caractertstica 0 constanta de timp a Incalzirit T si un timp necesar pentru a ajunge la echilibrul termic. Cu aceste date specifice motorului ales se construieste un sablon (fig. 1.9, a) care permite trasarea rapida a portiunilor din curba supratemperaturilor Oa, ab.... etc. Sablonul foloseste aut pentru Incalzire dt si pentru recire asa cum rezulta din fig. 1.9,b, unde tA; este un interval de timp dintr-un ciclu, tHI este intervalul de timp urmator, lar 6k este supra temperatura corespunzatoare lui te . Metoda sablonului se Ioloseste optim atunci cind constants de timp a masinii pentru care este intocmit sablonul are 0 marlme de acelasi ordin cu diferitele intervale ale diagramei de sarcina. Metoda miirimilor ectiivalente. Se aplica in mai muIte variante: - metoda pierderilor echivalente ; - metoda curentului echivalent; - metoda cuplului echivalent ; - metoda puterii echivalente. Dintre acestea cea mai sigur9. si mai folosiUi in practice este metoda curentului echivalent, care rezulta din relatia :

S2

akA --

---r--------,-

--

- --»>:

~=-=~I-,

---------

_/'---

- -+-I I

I I

~ __ t~k__ ~

~~~

Fig. 1.10. Diagrama de sarcina pentru deterrninarea motorulul in serviciu de scurta durata,

puterii

in functie de marlmea curentului echivalent se alege motorul al carui curent nominal este eel putin egal cu acesta. 3) Detenninarea puteril motorului in regim de scnrta dnrata, Intr-un asemenea regim Iucreaza motoarele electrice care actioneaza polizoarele, dispozitivele de prindere a pieselor la masini unelte, placile turnante. Daca nu se dispune de motoare special construite pentru acest regim de Iuncttonare, se poate alege un motor din seriile normale pentru serviciu continuu. Motorul ales va avea puterea nominala P 00 corespunzatoare regimului de functionare continua (de durata infinite], Cantitatea de caldura degajaH la aceasta putere va fi 000, iar dupa un timp tndelunqat de functionare cu aceasta sarcina temperatura stationara va fi 600 (temperatura Iimlta admisiblla). Pentru 0 buna utilizare a motorului ales, este necesar ca in regini de scurta durata cantitatea de caldura Q k si durata tk sa fie astfel Inctt temperatura final a, la scoaterea de sub sarcina, sa fie egaIa cu 600 (fig. 1.10). De aid rezulta relatia intre Ql; si 000 , apoi inlre P k si t-», Practic se constata ca timpul activ t k este mal mic dectt 3T a' unde T a este constanta de timp a tncalziril taaslnfi, 4) Detenninarea puterii motoruIui in regim intermitent. In servidu intermitent periodic se rep eta cic1uri identice de cel mult 10 minute. Durata relative de Iunctionare activa este standardizata pentru 15, 25, 4G san 60%. Determinarea puterii motorului electric in acest regim se efectueaza printr-o echivalare Intre 0 sarcina in regim intermitent st una in regim continua. In mod practic, daca P D.dl este puterea unui motor la durata relative de Iunctionare DAfr se poate recalcula puterea acestui motor P DA2 la 0 durata relattvs de tunctionare DA2 eu expresia: PDA2
-t-

PDA1·V

])-1.,

D.-l.

53

Daca P PAl ~PiOO este puterea la DAl = 100%, adica pentru serviciu continuu, relatle de mai sus devine: __
PDA= P1OO'

Fa.ra indoiala ca in mara de determ..inarea puterii motorulni. }a alegerea unui motor electric pentru actionare trebuie sa se ~ina. seama si de tipul constructiv, respectiv de: - gradul nominal de protectie contra patrunderti corpurilor sotide straine si contra petrunderii apei ; - protectia speciala antldeflaqranta sl Impotriva aqentilor corosivi . - forma constructive a motorului electric. 1.14.3. SPECIFICATIA iN COMANDA A MASINILOR ELECTRICE ROTATIVE Pentru a se asiqure 0 livrare co recta , beneficiarul trebuie sa specifice in comanda urmatoarele date tehnice : a. Tipul motorului [Indicat in tabelele eu caracteristici din cuprlnsul Iucrartl sau din cataloage). b. Puterea nominala. c. Serviciul nominal. d. Turatia nominal a (la motoarele cu mai multe viteze se indica turatiile sau numarul de poli; la motoarele de curent eontinuu sau de curent alternativ cu colector se indica si turatia maxima). e. Tensiunea nominala (~i conexiunea aleasa pentru masini de curent aIternativ trifazat€). f. Frecventa nominala pentru masini de curent alternativ. g. Felul excitatiei pentru masini decurent continuu si mesini sincrone. .h. Sistemul de pornire (eventual aparatajul de pornire], i. Forma constructiva. j. Gradul de protectie. k. Conditii speciale de mediu (tropical, marin, navalizat, cu mult praf, altitudine peste 1 000 m, temperatura ambianta peste 40°C, umiditate relative peste 85010, mediu eu vapori acizi sau corozivi, eu praf mstallc sau abraziv, mediu cu pericol de aprindere sau explozie). 1. Indicatii asupra amplasari i cutiei de borne sl modului de intro-' ducere a cablurilor-de alimentare. m, Cererea explicita, si dimensiunile pentru un aI doilea cap de ax liber. . n. Conditii speciale de ventilatie (in special pentru adaptarea ventilatiei fcrtate]. sau de racire. o. Conditii speciale de zgomot si vibratii (dad. e cazul]. p. Conditii obligatorii pentru unele dimensiuni de gabarit, pentru.. anumiti parametri de pornire sau energetiei ~i pentru aIte caracteris-tiei, diferite de cele cuprinse in standarde.

--

100 DA.

2.

CARACTERISTICILE MA$INILOR ELECTRICE FABRICATE IN ROMANIA

2.1. MA~INI

ELECTRICE DE CURENf

CONTINUU DE UZ GENERAL SERIA C

2.1.1. MOTOARE

DE CURENrCONTINUU

Desttnatle, simbollzare. Dupa 0 perioada in decursul carela masina 'de curent continuu a cunoscut 0 Iolosire tot mai Iimitata, utilizarea ei se aEla in plina ascensiune ca urmare a domeniilor largi in care parametrii acestor masini pot fi reqlati, Reqlajul turatiet ramlne elementul ce contera motorului de curent continuu superioritate in multe actionsr! fat a de celelalte tipuri de masini electrice, cu taate dezavantajele pe care colectorul ~i periile masinilor de curent continuu Ie prezinta. ' Este de notat ,ca actualmente se studiaza intens realizarea masinii de curent continuu fara colector, ceea ce evident va Iargi si mai mult sfera de utilizare ale acestor tipuri de maslni. Seria C de mo.toare de curent continuu este 0 serie foarte larga, cuprinzind motoare de la puteri sub 1 kW sl masa sub 100 kg, pina Ia maLoare cu puteri peste 100 kW si masa depasind 1000 kg. Motaarele acestei serii nu se Incadreaza totusi, ca tiplzare, tntr-o serie unitara. ele fiind asimilatein decursul citorva ani, mal fiecare exemplar avind initial 0 anumita destinatie. Cu timpul aceste motoare au capatat insa tot mai multe utilizari, astfel Inert, pe drept cuvint, se po ate spune ea ele au In prezent 0 destinatie qenerala. Simbolul motoarelor acestei serii este format din litera C, care este Ieqata de Ielul curcntului, urmata mal Intli de 0 litera midi semnificind :

motoare necapsulate, motoare complet capsulate. In continuarea simbolului se afla un numar de trei cifre si 0 litera (de exemplu 112 L) care precizeaza gabaritul motorului. Unele motoare mai contin in continuarea acestui simbol inca 0 litera destinata a face precizari privind modul de fixare. Constructta motoarelor. Este robusta, corelata en destinatla pentru utllizjir i: generale. Carcasele tuturor motoarelor din seria C au constructie alcatuita dintr-un cilindru rolult din tabl5. de otel groasa (nui-

e-

55

Fig. 2.1. Constructla

colectoarelor

in H.

si cutiile de borne.

mal gabaritul

355 are acest cilindru turnat) pe care se sudeaza HUpile

Scutur ile sint tumate din fonta, iar arborii sint realizatl din otel carbon nealiat (OL 50 sau OLe 45). Bobinajele srnt confectionate din conductori rotunzi de cupru izoIati cu email sau conductori de cupru profil. Acestia din urma sint fie emailati, fie izolati cu doua straturi de fire de sticla. Motoarele qabaritul 355 au colecloarele in constructia clasica cu mansete izolante din mi:::a si stringere prin cQada de rindunica r rnotoarele celorlalte gabarite prezinta colectoarele Intr-o constructie particulara la care lamelele stnt solidarizate intre ele prin stringere en inele metaliee de Iretare asa cum rezults din figura 2.1. Intre aceste tnele metalice si lamelele colectorului sint interpuse inele electroizolante, iar intre coroana lamelelor astfel realizata si butucul colector, pe care se flxeaza, se gasc$te un cilirrdru electroizolant. Pachetul [0toric este realizat din otel eleetrotehnic laminat Ia rece, sub forma de tole groase de 0,5 mID si izolate pe ambele fete. Crestaturtls rotorice slnt de tip para in cazul bobinajului rotoric realizat cu conductor rotund sl de tip dreptunghiular pentru conductoare profit Izolatia bobinajului rotoric fata de paehetul de tole consta din doua straturi de folii poliesterice PES tip E sau izolatie combinate [stratifol 503) pentru crestaturils de tip para si din izolatie termoriqtda din hirtie de midi (mieafoliu P701) in cazul crestatur ilor dreptunghiulare. 56

Fixarea bobinelor in crestatura se face ,cu pene din textolit, iar la capetele de bobina, eu bandaje din slrma de otel, existind tendinta -de a se generaliza si pentru aeeste motoare bandajele din fire de sticla. in leqatura eu constructia statoarelor se mentioneeza ca polii principali stnt realizati prin stantare din tole de otel, Iar polii auxiliari (de comutatis] prin prelucrare din tabla qroasa. Este de notat tnsa Cd pentru motoarele ce pot fi aliment ate cu curent pulsatorlu redresat (deci alimentate de 1a convertizoare statice cu punti redresoare (:0mandate) polii auxiliari de cornutatie sint din tole de otel izolate, pentru ca fluxul acestor poli s~ nu fie decalat fata de curcntul puls atoriu sl astfel sa se asiqure 0 bun a comutatie. Bobinajele polilor slnt confectionate din conductori rotunzi de cupru emailati (in special bobinajele de excitatie independenta si cele derivatie) si din conductor! profilati de cupru izolati cu email sau cu fire de stida (bobinajele serie sl cele ale polilor de comutatie). Izolatia bobinelor polilor se realizeaza in principal din rame decupate din rnaterrale electroizolante de tip folii. Periile colectoare ale motoarelor din seria C slnt de tip electrografit, iar portperiile sint turnate din alama, Motoarele din gabaritele 112 ... 160 au crucile portperii din masa de pres are ele2troizolanta, ier la cele din gabarite]e mai mari crucile portperii sint metalice si numai intre ele sl suportii portperii se ana piese electroizolante. La motoarele din gabaritele pina la 132 se folosesc doi rulmenti cu bile (de regula in constructie capsulate tip ZZ), iar la celelalte gabarite sc Ioloseste un rulment cu role si unul cu bile. Caracteristicile tehnice. In tabelele 2.1-2.6 slnt cuprinse caracteristicile tehnice ale motoarelor din seria C, in cele ce urmeeza dindu-se unele precizari in leg3.tura eu cele stipulate in tabelele mentionate. Serviciul motoarelor este S1' deci ele pot functiona continuu la parametri nominali fara ca Incalzlrrle bobinajelor sl celorlalte parti sa depaseasca limitele stabilite prin standarde. in general parametrii la care stnt exploatate motoarele de curent continuu nu ramtn in permanenta eel nominali. Motoarele pot suporta suprasarcini ptna la J,6X1,,; durata sl frecvente acestor suprasarcini trebuie sa nu conduca la un cureut termk echivalent care sa depaseasca curentul nominal al motorului. Fara a fi 0 valoare qarantata de producatorul acestor motoare, se indica posibi1itatea de functionare cu suprasarcina de 1,6 In pe 0 perioada de plna la 1 minut. Tensiunea nominala a motoarelor este precizata in tabele. Fata de valoarea nominala motoarele pot lucra la tensiuni reduse In scopul obtinerii turatiilor reduse fata de valoarea nominals. In asemenea cazuri puterea dezvoltata de motor este si ea redusa pe de 0 parte datorita diminuarii tensiunii, iar pe de alta, ca urmare a tnrautatlrh conditiilor de evacuare a caldurii. La motoarele prevazute eu ventilatie independenta, puterea este redusa numai propor57

Caracteristidle

tehntee

ale mol($lrl'lor Reglajul turall~i

de

Tip

Servlclul

nomtnala (kW)

Puterca

Tenstunea nominalii
(V)

Curcntul nominal
(A)

nomlnala

Turn!i" rot/min

'fur-alia minim .. turatta '\. maxirot/min

Cc 112SF Ce 112L
Ce 112L

S1 S1 S1
S1

110

12.5

:1 8UO

50

2,2

220

12.5

3000 3000 3000

1500

100
6U

~I~
3000
fl.(j

;\1 J la P. In M. Irot/min

rna

2.2

1)0

25

ce 112L
Cc 112L Ce 112L

-1 3600

:-;ooo

O.S 0.95
0.95

300

,36

S1
51

220
I

(j

2~O 2250

l10

12.3

1500

tional cu tensiunea, deci motoarele pot lucra la curentul lor nominal Ia turatii mai mid de 100 ori turatia nominala si chiar mai mult (ca urmare a faptului ca debitul aerului de racire r~mine constant). Rezultii ca. la aceste motoare cuplul lor nominal poate fi dezvoltat si Ia aceste turatii reduse. Atunci cind functioneaza cu turatii mai mid declt cele nominale, la motoarele autoventilate puterea trebuie redusa intr-o masura mai mare dedt proportional eu diminuarea tensiunii, ca urmare a micsorar il valorii debitului aerului de racire, in tabelele amintite sint precizate turatiile minime si valorile garantate pentru cuplul ee-l pot dezvolta motoarele la aceste turatii, Pentru alte valori ale turatiilor precum si pentru alte motoare se recomanda a seconsulta curba din figura 2.2, care prar izeeze reducerea cuplului functie de diminuarea turetiei. Evident, aceasta diaqrama are un caracter consultativ, Functlonarea la turatii reduse mai poate Ii Iimitats si de neuniformitatea vitezei instantanee. La turatii mid in decursul unei rotatii vitoza instantanee capala valori diferitecuprinse Intra un maxim si un minim. S-a constatat ca daca difarenta dintre valorile maxima si minima a vitezei instantanee nu depaseste cu mai mult de 20% din semi sum a lor, motorul are 0 comportare buna chiar sl in cele mai pre-

tentioase actionari. 58

Tcbelul

2.1

enrent continuo seria C, .gabarituI 112

ExCita!ie SeparaUi (d"rivatie) y Factor de fonna a curentului
FOrnul Clasa de

---Protectle construetiva izolatfe Momentul de tnertte Autovcntt]at pendenla

Inde-

Yenlilalie

AditionallL

Masa
(kg)

A
I

110

0.64

---

-- -0.5

NU

1 f-1 1,15

IP 21

1MB 14

B+F

0.01316

DA DA
f--

-110
275

•DA NU

IP 22
IP 23

1MB

E E

0,014 O,U14

-- -- --0,08

---=--~ I
41

---

-NU DA
1 IP 23 1 IP 2:.1

1MB :J 1MB 10 1MB

DA ,-

45

3
3

E
E

O,()l6

DA DA
DA

-- -1MB 0,016 0.01(;

--

-41

-41 41

--- --

-DA
1 IP 22
1MB

-- -3
E

Pentru Iarqirea domeniului de reglare a turatiei se, foloseste si tuncttonarea cu curent de excitatie micsorat fata de valoaree sa nominala. In acest mod este diminuat fluxul magnetic, ceea ce conduce la cresterea turatiel motorului, (evident atunci cind tensiunea circuitului indusului are valoarea nominata}. De altfel reglajul turatiei cu ajutorul curentului de excitatie se executa avind la bornele circuitului indusului valoarea nominals a tensiunii. Doua sint elementele care limiteeza cresterea turatiel prin diminuarea curentului de excitatie si anume solicitarile mecanice (deci exista un maximum din punet de vedere al constructiei mecanice) si Iunctionarea stabila, Reducind peste 0 anumita valoare fluxul magnetic, reactia indusului conduce la functionarea lnstabila a masinii (apare fenomenul de pendulare a curentului indusului sl in final cresterea necontrolata a turatlei). Pentru a marl limita de sarcina ptna la care motoarele de curent conti nuu pot functions in bune conditii se prevede pe polii lor princlpali si un bobinaj ce este pareurs de curentul rotoric (exista deci 0 excitatie aditionala). In acest mod, odata cu cresterea sercinn, deci a curentului indusului, are loe si marirea fluxului magnetic si de aici stabilizarea functionarii. Pentru a nu influent a prea mult forma caraeteristicilor motorului, acest bobinaj creeaza 0 solenatie de numai 10-150(0 fata de cea data de bobinajul de excitatie derivatle sau de cea separate, In tabelele cu caracteristici sint precizate care motoare

59

USllJ\I

I llilPuada'pUI llllllU3AOl"Y a,l.rau! ap InluaruOJ\I

;,;

" ~

el 0':

a!j.UI()7.j ap

USlll:::> 1)All
UW.lOd

-onajsuoc

"!i33l0.ld !nJOlua.rn:>
l1tU.IOJ

ap

Il

JOl"U.:l

;:;. " 0: ..... .;:;

.. .. = "" ., -= ..
=;
.£
0::
C

t:l

... """ ... t=

CI)~

..~

.!. 6!! ~;:;'g!

-e
:>
UTID/IO.I

a·::: .,01

R
'" .3
~ ..... ~ 0:
Oil

"d Ull1UlJ~'1ltu
llTtll.In,L

.. '"

.... ,::
<~
I!':J

=-6

~'):S

~E

~'a

-----=-

U!tu/1O.I \![\!"!lUOU

u!iuJO,L

(uu!mou

l"luaJn:::>

rv)

-llUOU

(A) 1)(eu Uallll!SU".L

~ ~

V[BUJ1UOU B~J"'lnd

(AVI>

JOl"!A.I"S

~I 01°1"'I 0'1°,101~I ~I 0'1~I °1 Igliil~I~I~ II I ' I' I '1 11 'I 'I 'I II II ~III ~I~I'I ~I~I ~I C''I§I~'II II 1~1231~1~11 (§IClI~1 'I 'I 00 ~I ~I ceo 000 c °~ ceo ~I ~I ~I~I ~I ~1~1~I ~I II I ~I ~I ~I~I~ c ~1~lml ~I~I ml~1 Wi ~I ul wi ml I Wi ul ~Iwl!!l m -m~I~I el61 ~lel~1 ~ ~I ~I ~I 81 I~I~I~I~I~ m ~I~I - ~I ~I ~IMI ~I~I ~I~I ~I I~I~I~I~I~ - ~I -~I -1:1 ~I ~I 513151~1~I~l ~I -I ~I ~I-1-1 <I <I <I <1<1~I <I ~I ~I <I ~I<I I ~I ~I ~I~I~ o II 'I ~I 'I ~I ~I II 'I II II 'III 'I ~I II II~:I ~I~I::I il ~III I II· II ~lll~I!: 'I ~I 'I ~I I 01°1°1°1°1°1°1°1°1°1°1 II II ~I ~I §Igig II 'I 'I ~I II 1161~I-I-I 11-1 It 'I II II-III~ II II ~I II 'I ~I ~I gl gl II gl I ,I II II ~I'I~ CICIGI01010101°1 °1°1°1°1°1°1°1°1°1° ~I ~j~I=1=1 ~1~1~1~1;1~1~I II)=I~I~I~-I ~ =1=1 =1:: =1 =1=1 °1=1~I =1=1°1=1cl=lo I I I I ~I ~ 1,ql~ ~I'~I-I~I~I~II~I~ -I -I -I -I -I -1-1 -I -I -I -I -I -I -I -I -1-1~~~~~~~99~~~
1

ceo

coo

C <5 <5

""""

""

......

;;a

......

""

"""'"

.... ;;a
""""

""

..-0; ~

;;a
...-4

............

""

;:g

,.....

;;a ""

10-0(

al ~ ;a;;E~~~

..... ,.....

,.....

"""'"

~~~~~~~~~~~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ..... ~ ~

il.~~c:..:l.

..........

Z0ZZ

Z,O

o
~

0 0

~ N

~ ~

~ -

~ ~

coo
-

0 ~

!:'J

?""C

c o ~

c c, ~

C
0

c u? _

=' C 1t:I 11":>"lQ?""C:: _ _ ~

coo 0. ~ ~

c ~

c c ~

~ c ~

'O.:=; C

lD

0L~

c··~c =.;0 _-~

U':I

..I

C":

er::

C'l

'!""""I

.1

..,.....

~ ~

C"t 0:"1

,.....

T""'"

,.... ~

:'1 ~

ec
M

:c

E'

'="::"1

e-a

1.')

"'1
COt

__

1..~

-:q

""'"

-:"1 ~ '='l'_'~

-::fI

ci

lci

lC~l~C"l~t,CI

N~

~ .",i
if;

_..

.....-;

C':t

:Il

CIl

io

<I)

rn:/l

<I)

en:ll

en:ll

rn:ll

(/)

:/l(l):Il

e,

:Il ~N <'> ~ '" ....

en
CJ

en "., ,....
c-l

o U

'"

-- ~
CJ

:Il

C"'.

en
<Ii

<'>

~ :;; F< ~ ;;;: ;;;; en

N <Q
C'"j

.-

..,

'-

c.. U

:n "" .... .,

<'I

.U

C')

~ "" <OJ

....
t>
'-

- ...
>N
'd

;:,

,., M "" ~ .... .- ""

N M

poi!; :E ~

~
t>

::;
<'1

.'-

N <'")

~ ..... ~ ~ <'1
<;
'-

'"

oU

'" ~

'"

...:;
<'I
M

10

ll'i. "BSYJ'i

or.
00

~ ~
;;.

1 U:lpu:>d':>l7UI leUluaAolUY "li~;)u! 1111uomol'l

-e

'lp

='

;)!lCIOZY

"P

\!SuI!)

~
p:;
or:

~!l -;)II~SUO;> !!ULIO.-r

~
C'I
.-<

l!!);>.:>lo.!d !nlnlu~.m;> u ':>1> ~OWC_;[ !!IUuo!ilPV

E::
.....
A
I I

!(twoJ

-<

<: I ...., I ,_.., ..., 0 c" I~ I I I I~ I ""' '" ~ ..,. E I ;..; I ..... I .... I .... ~ I- I~ I-I -<. .-:. I ... I ..... I .... I
0
Q C 0

c-

I <: I I. I
c:l

I
I

< Q

I I

...,
OO

'"
00

~ _,
c

2' ~

c:l
or.

c:l

c:l !:;
C'l

C'l

c,

C.

P.. ....

C'I

,,.-, ill

....
<:
Q

~
t:J
10<

;: ., =~ -~
rr.~

A
C>

<:

Po;: -:Jo~

",:>

f:;

c"

.. s .. '" 3
Q

::..
~
"2'
'-' c:;

"a CI l1W!XUUl
"!)r..'J~

U!WilO~

0 C'I C'I

=-= =-= ~Z :3 e
'::J$
IJ!UJ/JO.l

~I<: "'"

'"

l!ICl1!IUOU u!ie.m~ (v) II}U!UIOU l"lU-'.II1:J

-nuou c.;un!su'\L <.\\~)

Vl'':U

C~.)

I g ., I I ~ ~ ... I ""'" I
I
C 0 C'I

I I

c"
N c

00

I I I I

<:
Q
0 0
C'I C'I

co

-< Q
I
I

~
0
C'I
M

0 0

I I I I

I I
>!O C'I

....,
;:)

I I

I I "" I '" 2!! I .... I I- I

p:;
<'I

I I I I

W-

00

<:
0
>!O

I I I

c ~ I

c
<:>

<:
c

t:J

;;
.....
C'I

'" a:l

c,

a. .....
.....

....
C

<:
I I

<:
Q

I I I I I I I
I I
J

C>

I 0

<:
<:J

I I
I
I

C>

c I

I
I
I

c::>

<:
Q

I<
<D

<:5

~ ~ ~ .....
;:Il

q
0

....
P..

m ;:.;

,.,

I
I I

'"
N

N ..... .....
Q

>-<

:~

.....
Q

C'I

C'I

<-I

00

I I
;Q

I I I

C
N

I I

~ ....
C'I
;:)

<:
I

I
I

...
U;

--

...., ....

I I I

<:
I I

I
I I I

I I

II ....
~ ..... C'I
;:Il ;l.

'"

....
Q

<:
I I

""
I

0 0

I
I

g
C'I

0 0 0
C'I

I
I

§
C'I

I ...

s=: u:; .....

~q

:j

C'I

C'I

:"'1

ll11lUP.1I0tl

llJ.lJlll.T In!,,~u.cs

....,

I
I

-e-

I I

.,. ..,.
0 J..':> ..,.

....

L!": .

u~·

,.....
(/J

I I I
I
Co

C'I

C'I

"

-e-

I .... I ...., II
,0
l..~

C'I

'" .,. ...., .

0 C'I C'I

........,

....
:'"

I 0
c
M

c
C'I
C'I

.... ...
0

..,.
;;

-eo

(/J

in
[;:.
C

.... :r.

I I

.... ....

I
I I

-.jI
L!')

I I I

10

c
0

o:

:-1 :"I

I I

C'I

C'l

I
I
I

:-1

C'I

....
C

....
:;:;

0 ,.....

tq >D

(/J

.... en
~

en-

I I ... ~ I ... I .... I I 1i3

I
0 0 0 0 ,.... M

e-

......

v: ~,.
CJ

,:/1

..... '"

;:)

..... '"
l,;

.... '"
o
a

(/J

l,;

<>

..... ""
U
<l

ell 0

<0

:I)

,-

0 :0

.~

.... '"

.,

..... '"

c ......

""
'"

61

glf Ilsn}"

-=,g
;;.. "

lu"puadapul lCl!luaAolnv

l~ I I~
I

:l'(l

11l1uaUIOI\l

",\JmI!

I~
~ 0

= ...
CQ

CQ

=
!:>J

;)!te[OZl

"P ~n[:>

-e
C"";

I~

E a

l!.\!l-:>rUISUO:> tnll.tO.,J

;:

'i
.:

.,
0:

V"ll -:>n.115110:> l!1DJO_,J

;;0

= =

"r1;l<llO.ld !UIIIlU.)JI1:> II I1UUOJ "P .loped: .£ ~llluo!hpy

~ ~ ..,.
..,

..;1--------1

!1l11l1UlUn;, e I1UUOJ "1' ~Ol:>"d

r-

1~ - 1~
co

C§I z I ~I ~I ~
1

:;t. " S .....

"d "I ~uqxlltU "C!ln.1n.L

lI!Ul/lOJ

~I~1~I~I~ ~I 11121 ~ ~I I ~I ~ ~ ~I
ci
00

I II I~ ~I~ ~I~I

~ '"

d ....

....,,td~

00:::-

... " --co> Po;:

.~

0,-,

I..... I~ I
I:>
.... <:> :-t

<5 ,...

~ ~1

1T!U1!lOJ Ocr III 1i1UlJXIlIU ~!iIlJn~ ;J.

~
:"l

~ ~
0;

~~

~1.$ ""1<';

1 \ I

Or.

:::;' '"

~5

E~

-"

1
I

~ c

..

.5:2

!!IUU!tuou

UJUt/liu
1l!)IlJn~

tIJUt/lO.I !11UUIUlOU lI!i·BUJ. (v) lUUllUOU IIIlU;)JlI:>

::;
::-

_.

~I

O'J <:!

~ 1 ..... 1.,;0~ 1

.... r--

3i

-!mon

Ei..lUn!SU~)~

(A) 111cU

~~I~I~I~IM
;;.I:il I onl U31
U3

=1~ I~I~I~

-nuotr

1i1IBU natrn!sua.L

<'-0

Col

2'i

C~ll) !11llU!tUOU ""JaWd 11I!:>!A.lilS

L'1
C":

I~ I~ I~ I~
I~
(/)

:I)

:"1

~
C'I

;;s

::.::

...

~l{ l!S"W

0 ....

...
I

~ ~ ~

tU"Puadapuy l"lllu" ...olny aTtx:JU! "l' l"lUalUOJ\I

<:
C
<:>

~
0::

I
I

....
I

< c
c;>

I I I

.....

C'I

~ c
I

<:

~ ~
:<:

all"l""!

ap t:"l!l:::l

-on.nsuoc

l!U1.1O •.J

~·\n

"!laJ1OJ<T !n(111 uo.me u ¥1UJOJ "V .lOPEd

:: I ... I
<:
......
0 ,....

""'
2
;:Q
N

I I
I
I

t:5
0::

~'O

I I I

......

0 N

<: I

1.:.."';

I I I

II:> C'l

....
0(

c
I

LQ

..5

III ..,..

en

:"':

I
I
I

~
:)?

;Il

I
I I I
I

~
C!l
M

....
::.,

~ N

~
C'I

0::

:2 ~

D:I

C'I

I - I :: I
Po.

C'l

'"

....
<:
C

..... I

.....
<C

C'l N

.~
ti

5
,

>< ~

=.~
~~

!}lcuo!hVY

iI

s -->"

...

Cl

....
c
C'I C'I

" ~
OJ;

D!m/l(U Ud "ll1Ulpmm crtCJn~

I I I
I

<:

c
~ C'I
0
LQ C'I

..5

.....

~I;;;:=
::.E c:..C::'~

'" I
I
0 0

~I

I I
I

I I

'-~

'"

.,. ....
0 0

I I
I

co .....
c _.

.,.,
<'j

I ... I
.~ .....

c ..,.
0 0

§6

'" c::

~~

.. =

.=

I
<:> 0
IQ

0:5

.......

....
c

I
I

co

....

....
<:>
<C

..::.

;..

....
0 :::>

LO

!IluUlWOUcltl!Jn~

UJUI/IO.l

L'O

....

(CU!illOU[11lU"=:)

(v)

l'N

co

"!.llcU -uuou c"un!su".!. 1'(l!U!U10U c,).lallld lnp!.u"S

tid'!)

(A)

0 ..,. ..,.

I I I

....
c c

I
I

.....
<C LO LO

L"

<5
L'O ..".

I
I I
I
I

'"

I
I

;0

<5

<C

.....
2.C

C'I

I
I

'" M
co
c
C'I

.... ,....
0 CIJ

I I

C'I

0 N

....

0 .... ....

I
I I

C'I

~1

r..,.

00

." 10

(j)

~
o:
IQ IQ

v.;

L"
.... CIJ
<Il

c,

f:;

....,
CIJ

v:
LC LQ

l.!":. D"l

v:

"'"
<.;

LQ

::..;

::..;

""' .,

:<:l

::..;

'"

""

::..;

"

""' '"

LO

"

~£

~c

~ : Patereo de colnlog 10 furalin '7ominolt! f7N

~ = Poiereo de cololog penfrl! furo!IO oaau170ft!ta o Per/veere a Ivro!7el de {f
IV

os
1),4

C = Coe5ci8nf

de reQuCQI'e

0.2 0.1

Fig. 2.2. Reduceroa euprulul

functie de dnninuarea turatiei.

au asemenea bobinaje de excitatie aditionala, Bobinajele aditionale au dezavantajul di la schimbarea sensului de rotatie trebuie modifieate leqaturile motorului pentru ca aceesta excitatie supllmentara sa nu devine diferentiala si deci sa fadi functionarea imposibila 'd motorului, Neeesitatea schimbarii Ieqaturilor face indezirabilji solutia atunci clnd actionarea impune frecvente schimbari ale ssnsului de rotatie. Solutiile moderne din actionarl exclud aceste bobinaje si introdue supravegherea Iunctionarii stabile a instalatiei cu ajutorul unor tahogeneratoare, acestea furnizind informatiile necesare sistemului de comanda a motorulul. In sumara prezentare a constructlei motoarelor seriei C s-au indieat unele diferante de realizare constructiva a motoarelor respective, dupa cum ele lucreaza ell curent eontinuu pur sau cu curent pulsatoriu. Tabelele 2.1-2.6 precizeaza care motoare pot functioua numai eu curent continuu pur si care in ambele cazuri de alimentare. Factorul de Iorms a curentului avind valoarea unitara corespunde curentului continuu pur, iar valori mai mari decit unitatea indica admiterea alimentarli motorului eu curent pulsatoriu, Tot din tabelele amintite sacunoeste si clasa de izolatie pe care o au bobinajele. Se constata di majoritatea motoarelor au clasa de izolatie E, iar unele clasa B. Subliniindu-se acest lucru trebuie mentionat ca prin trecera la clase ,de izolatie superioare, B sau F, aceleasi motoare pot fi folosite in Iocuri unde temperatura mediului ambiant depaseste limita de 40°C.

Legat de mediu se arata Cd toete motoarele seriei C pot fi realizate st in executie tropicalizata ; dat fiind utBajele pe care aceste motoare Ie actioneaza se executa numai categoriile TH-III seu TA-III de tropicalizare. Dimensiuni de qabarlt ~i menta], Forma exte-

AO

rioara a acestor motoare

difera mult deIa un gaba-

rit la altul si de aceea in figur·a 2.3 s-a fdeut 0 reprezentare conventionala a motoarelor seriei C. Pe Fig. 2.3. Reprezentarea conventionala a motoarelor baza acestei figuri ill tadin seria C. belul 2.7 s-auprecizat valorile cotelor de montaj, facindu-se $i unele precizar! privind cotele de montaj. Intreprlnderea producatoare, Motoarele de curent continuu de uz general, din seria C. sint fabricate la intreprinderea de masini electrice Bucuresti (h"\1EB). 2.1.2. MOTOARE DE CURENT CONTINUU DE UZ GENERAL SERIA MCG Destlnatte, simbcllzare. Automatizarea tot mai pronuntata a proceselor de fabrlcatie a ridieat problems tehnidi actlonarilcr care nu au putut fi rezolvate la noi in tara numai cu motoarele de curent continuu din seria C si de aeeea a fost claborata seria unitara MCG de motoare de curent continuu pentru utillzartle ·cele mai generale. Acaasta .serie este astfel conceputa Inctt ofera cele mai bune caracteristicl pentru solutionarea problemelor de reglaj la care seutiIlzeaza tehnica tiristoarelor. Laelaborarea aces tor motoare au fost avute in vedere conditiile speciale impuse mastnllor de curent tontinuu de aceasta tehnica, in ceea ce priveste viteza de variatie l?i forma curentului. Calitatca comutatiei acestor motoare este buna chiar si pentru cele mai grele regimuri de Iunctionare, aceasta ca urmare a solutiilor adoptate in constructia circuitului magnetic si a bobinajelor. Simbolizarea are urm jtoarea ecceptie : M - motor C - curent continuu
5M~!ni e1ectrice rotative fabricate in RomAnia ~ cd, 326

65

T(lbe[l1/

2.7

Valorile dimenshmilor de gabarit ale seriei de motoare .,C" ~i Ci"

Simbol

Tl

IFI
G

111

I Nip

I AD I

I1J)

0:

Ce

80F

SO -112 132

--

140

Ce 112L Ce 132S Ce 132M Ce '32l'vIF Ce 160S Ce 1601'1

110 28 44! 89 60 ~- -- -- -- - 8 -- -- -- ,171 178 89 60 28 8 -- -- -- -- -- - -- -- -- - -

190 ---

--

216

100 19 56 -- -- -159 70 18 -- -- --

140 - - -- - 6 -10 385 -- - -- - -

40

370

11n 162 131

--- -167

20(}

172 90 -- 256 -- -308

90

132

216

200 -

--

308

132

160 160

-- ~
254

c-

180S

Ce 180M Ce 2805 Ce 2HOM

ce

355S

Cc 355S1

Ci 132M

Ci 132L Ci 160M Ci 180M

354 -- -655 lHO 279 203 121 42 110 12 281) 415 -- -- - 1- -- -- --- -- - - -- i139 180 300 230 '12 110 12 690 ·115 286 -- -- - - - -- --- -- -- r--- -- -60 14!J 18 280 440 300 199 - 916 - - -- 418 G15 -60 140 18 1036 615 280 457 419 200 -- -- -- ---- -- -- - - - -418 -- -500 254 140 20 1 336' 1241 75 355 610 -190 --- -- -- -- -- -- - -- - -- - - 75 140 20 1225 {90 1241 355 610 400 254 -- -- - - -- I- -- - -- -- --- --- -- -- - - -- - - - -- --- -- -- -- - - -- - -- -- -- -- --200 :J08 60 471 132 216 178 89 28 -- -- -- -- -- -- - 8 -- -- - - - -- --- -- -- -- - - -- - - - -- -- -215 180 250 215 308 90 1:l2 89 216 203 32 _ •.. -- -- -- -- -80 -10 - 540 -- -- - - -- -1GO 254 210 108 240 351 32 --_._--_ -- 80 12 550 254 32
-

178 108 -- f--210 108 - --

--

,-

28 32

60

822 275 11)0 250 21-1

--

32,1

80

10

524

SO to

550 -- --

240 240

:~1

--

_-

1-:--

~.

l80

279

241

121

,12

--------1110 12 681 300 86 :147 286

415 90

conditii grele de Iucru sub aspectul vitezei variatiei sarcinii si reversibilitatii (utilizarlle cele mai qenerale] 280 M - un grup de trei cifre si 0 litera (de exemplu H=280 mm si lungimea me die M), indicind gabaritul. Constructle. CircuituI magnetic este realizat in totalitate din tole de otel electrotehnic izolate, ceea ce face ca fluxul polilor de cornutatie sa urmareasca fidel variatia curanlului indusului, asigurind astfel conditii pentru 0 bun a comutatie. Lamelarea circuitului magnetic practic suprima si curentii turbionari ce apar datorita pulsatiilor de flux. In functie de solutie constructive a circuitului magnetic, seria motorului MCG se divide in doua qrupe, a carer diferentiere se indica in cele co urmeaza, Motoarele apartinrnd gabaritelor 18Q-25f) au jugul statoric circular si Iamelat, polii principali ~i eei auxiliari , de asemenea lamelati si prinsi cu suruburi de jugul statoric. Aceste mo66

G-

toare nu au bobinaj de compensatie, efectele negative ale reactiei indusului Iiind minimizate prin intrefierul mare pe care motoarele n au Intra rotor si polil principali. Constructia acestor motoare este deosebit de robusta, princlpalele sale piese solicitate mecanic fiind realiza te din otel, Motoarelc au clasa de izolatie F, bobinajele fiind realizate din conductoare de cupru izolate cu email (conductor! rotunzi}, cu fire de sticla sau cu straifuri din folii (conductor! profilati]. Bobinele rotorului, realizate din conductor profil si corespunzmd crestaturtlor dreptunqhiulare, au izolatie realizata din taaca de hirtie de midi, rtqidizata printr-un tratament termic special, direct pe partile active ale acestor bobine, La bobineJe rotorice moi, din fire rotunde de cupru, pentru care crestatura este de tip para, izolarea fata de paehetul magnetk se realizeaza cu izolatie tip folie, avind clasa de izolatie F (de exemplu izoIatie Nomex), Bobinajele rotorice stnt fixate cu pene electroizolante si bandaje de fret arc din fire de sticla, polimerizate dupe apllcare. Motoarele seriei MeG au numai sxcitatie independenta, pentru ea schimbarea sensului lor de rotatie sa se realizeze prin simple modificarc a sensului de clrculatie a curentului de excitatie. Bobinelo de excitatie Ia toale motoarele acestei serii sint confection ate din eonductori de cupru izolati cu email, tip ET 2S. Izolarea fata de miezul feromagnetic esle obtinuta printr-o combinatia din fetru poliesteric, folie electroizolanta clasa F si rame din sLiclotextolit. Bobinele polilor auxiliart sint realizate in majoritatea cazur ilor din eonductori de cupru profil blanc, izolatia intre spire fadndu-se eu straifurt din folie electrolzolanta clasa F, iar lzolatia fata de masa similar cu cea "abobinajelor excitatiei independenle. Motoarele apartintnd gabaritelor 280-355 au si bobinaje de compensatie, care au 0 executie cu totul epeciala ca urmare a faptului ca sint plasate in crestaturi Inchiso practicate in lalpile polilor principali. Aeeste bobin-aje sint realizate din conductor! de CUpTU izolati cu doua straturi de sticla [lzolatie lip P 2S), Iar fat a de masa exista izolatie din teaca de hirtie de mica, de asemenea riqidizata direct pc partile active ale aces tor bobinaje. " o partieularitate a acestor motoare consta in aceea ca statoarele lor, dupa montarea tuturor bobinajelor, se impreqneaza de doua ori in lac electroizolent, ceea ce Ie coniera 0 deosebita robustete Ia solicitarile meeanice si la cole ale mediului exterior. Constructia colectoarelor este clasica, cu mansete Izolante din micanita si stringere pe coada de rrnduntca la moloarele din gabarile]e 280-355, pe cind la motoarele plna Ia gabaritul 250 coleetoarele au 0 constructie parttculara, cu Iamelele solidarizate prin fretarea unor inele melalice aplicate peste inele electroizolante (colectoare in forma de H). Portperiileau 0 constructie rigida,_ fiind turna~e din a~ama si fixate pe suporti cu 0 eonstructie robusta eare permite reqlajul acestor 61

1 = Puterea nomtnala (kW) Curentul nominal (A) 2 = Turati:l nominalii (rolfmin~ Turatla maxima (rot/min)
Domeniul Gabnritu J 2500-300012200-2500 11211121121112112112 1\1 180 11900-2200 11600-1900 11400-1600 /12()O-1400 f.araC'teristidI(!_

tehnlee

- -L

-- --

M 200 1L

-- --I---

._ ------

--

I-

---

I-

13 35

I-

I--21
51)

--

-- -1700 -3200 -- -- -,27 1670

172

16,8 -.is

--1720

1 610 350U

-- -----

3 !)()O

--

--- - -M
225

--

-- -- --

--

3200

-I---

-- -17 1290 --- 3200 44 -- -1"31;> 21 -- I3200 56 -- -26,S 1320 -- -69 3000

1375 -3500 -- -13 --- 1 300

11.2

30

35

3500

250

280

315

355

2140 36 - -3000 94 -- -- -- -- -- -- -- -31 2055 43 53 -- 111 3000 - 2475 - -S 88 3000 137 -- -- I--- -- -2060 1 715 43 2630 53 "68 -- - -M-3 ooo 111 3000 176 137 3000 - -- -- -- -- ~ -- _"-- -- -2(00 53 68 L - -137 176 30CO -~ -- f-- -- -- -- -- -- -2345 106 133 -- -85 :\,1 -- 1780 218 s ooo :~000 272 341 - -- -- -- -- -- :--- I-- -1855 106 171 133 225" -L - -- 272 401 a OI)l - --- -- -- -- -- f---'-- -- -1 ooo 170 130 2581 l\I -_ --(x) 5-1::' ::\oor 3000 460 353 - -- -- -- -- I-- f--- -- -1880 1985 170 200 L - 3000 (y) 3009 460 545 -- I--- -- -- -- -- -- I--- -208 1\'1 (x) 615 - I--- -- -- -- -- -- -- -L
2~l'l

-- --

I---

--

-- -- -1500
--- -3000

-- I-43" 1555 -1410 -3000 -- -1410

-3000 -1550 3000

34 -89

129(]

111 f---

--

--

3000 1 300

--3000

--

-_

-- -114,5 1240 -- 3000 -3000 310 -- -- -1460

--

---

3000

-170

- -421 3000 -- -1305

--

(r)

68

-TaiJelu 1_
din seria Me G Tensiunea: 1;ur-alki (rot/min) 1000-1 1 8,4 22.5 11.2 1:;0 2 1 UUO 3000 --I900-1000 700-900 1 ~ 18 2 780 2400 ---805 575-700 ~0-5502
_1 __ 35 1_ _ °_-_46_°_2__

e.e

ale motearelor

440 V

2
4.8 520 1500 13 --1----1-----1---620

--1---

-13 --

-30

1 030 -35 2 900 ______

--- -3300 22.5 2400 -----1------_._1 105 8.4

17 -- -44 2 800 10,6 -28 --990 13

-23 61 ---26.5 69

--_-11-10 3 000 1100 3 000

35 -17.5 46

-- --- -- -2 200 ---8S 28

35 3.3 2 500

1 800 ---1-----1---495 805 8,3 625 6,6 ---I--1400 2 300 22 1 800 18 ----1----1---1---:'----1---790 10,8 615 8.3 465 --I600

-18

,6.7

---

1 700
1 700

-22
30

11,5

1 300 ---1----1---9 530

1 500 24 11.5 30

---

405

----I23 51

935 2 700

17,(' 46

----1705 2100

-----1---13,3 485 -- -35 1 400

----

1200 ·i31)

1 200

__ 27

69 2 900 56 2 400 42 ---t---I---I-------------'---I-----I---34 975 27 750 22 ----I--66 1 150 _85 89 --

-- ---

-_I1 000

--I22

-- --

---830

--

J6

__ 650

--

-----I----f---14 535

1 800

-36 42

--1 500
1400 --540

-2900
-910

-170

218 __

--

3200 ----I1115 66,5 3000 170 :____ __ 84 --I1 185

--

69 2100 ----I54 860 138 ----

--

--2300

625 -- -56 1800

--:----

16 ---- 485

--

--,-

42,7

-_--675 1900

--- --

109 __ 54

--

33

----1---70 1200 ----1----

-_1--675

85

---

--

27.5

1500 530

425 --

-130 -142 ---

-- --- -228 :2 700 181

114.5 -955 --

2500 --_ 905 67'

138 1 SOO 109 --__ -73.') 56 595 2100 --

-- r-151

-- --1500 --

42.7

-- -- --1 800 228 -85 -211

--

------1----430 40

S3 -85

425 -1200

353 352

3000 310 2 900 -__ -----1110 113 905 --__ -3 000 280 2 800
-J-----,- --

----------1---56 84 690 67 550 -2100 --I650 -2 000

--

-lOS
151

-1200
1300

--1-

1 700 -71 535 I176 1 200

181

450 --

----+--53 -137

-~--I----

430 -1200

,69

1=

Puterea
Curr-ntul

nominaia nominal

(kW) (A) Caraeterfsttette tehnlee

Turatla norninala (rotjmill) 2 = __::__:_ o._....:....____:_ Turatla maxima (rot/min)

Domcniul

I
M 180 -L

11
2

7QO-2 1)00 11300-1700

[1100-1200
1

I~
1

11.8 11150

----

--

--

---

---

-f-

--

--

]v{

200

-T.

----

-- --- --

-- ----3a -

--225

-)'1

-- ---

--1935

-- -- -3 !i00 45 ~5 -- -- -19 1540 15,5 --- 44 :) 200: 58 -- --- -24.5 15W 19 --- 72 56 3 ZOO --- -- 24
69

-- -t5.2 1 !i!i8

35

:l50n

1fI -

---

~o

1 2·10 --

11,8

-1 179 --

3500

-1160
3200

3500

-to -30
-12 35

22.5

7.6

--

-- -1185
---1190 21 -3000 67
3200

--

- -L
-S

---

--250

-- ----

---

-.M

-L

-- -2575 ·137

-- -- ---

2245 48 31 39 - -- - :300n -- 3000 -- 88 -3000 137 111 --- -- -- --3~ --- --- -2385 1870 1155 62 48 1555 31 -- -- 3000 137 -- -- - -t7G 3000 111 3000 3000 89 1 815 62 - -- -48 176 3000 --- -- -- I-137 2125 !l7 11)10 3000

--

\)4

3000 -1 S60

--

- . -- -- --~ 24
---1 :360

---

--

---24

69

--

---

---

1 ,W5

--

--280

-- -1:;:;
1\1

315

--35~

M (X) 1L (y)= M (x)

-- -- -- -- --155.5 21)-15 --- 300n L 437 -- -- --- 2 :140 -18:i 154.5

=

-121 -- 3000
34,1

3000

39

---

1175

-----

G9

111

-- -272 3000 -- ---

-------

-341
118.5 -353 154.5

121

--

--- --- --- -- -- -800 183

545 460 3000

:3 OUO

-1725 --

--- -- -- --77,6 1 680 97 -- - 1275 --:lOOU 218 272 :1000 -- --- --- -1400 104 1125
---3 UOO

-218
77,6

-1275 -3000

3000

60.5 -170

-258
-

--

--- --2 ,175 258 2089

. J

545 190

j-' --1_ (y)

1"1

I',

--

--

-.3000 --1700

--- 3000 460

[-

1320

- -310 3000 --- --

---

-.~I-

--

-170
--

--

118,5 35:~

130 -- --- -- I-

I1240

19

Tabelul ale motoarelor din seria l[eG Tenshrnea

turu t lc (rot/mtn) -1100 2
9il(j

: -tOO -

800--!l00 1

I
I

700-800
1

600-700 2
1

500-600 1

400-50Q
1

300-400
1

700 i6,1 --2'700 2100 18 -- -- -- --- -- -- 'I (JOO 7,7 720 6 --- 2000 -'18 3000 22,5 -- --,-- -- -- -- -- -930 9,6 7,4 720 --2600 28 2000 22 --- -- -- -11,8 -- -15.5 890 9.6 710 --- 2000. -44 2500 35 28 -- -- -- -- 770 -- -- -1030 16 12 - --

-550

460 --- --

4.4

1:~

1100

--

---

-_
990

::I 000

2900 -_ I-

--

--

--

--

46

-~

21
61

_- -2200 2400

-815

I-

16

--

46

--115 -- - -22 1200 1500 _- -- -- -- I--10,5 475 8,3 535 --- -- -- 1 370 roo 24 1100 35 30 1600 -- -- -- I---- 435 10.5 385 12 &30 ---- 1200 -- 1100 30 1800 35 -- -- -- --- -- --

-_

-560 -1 600

1 700

--

18 -I7.8 550

-- -440 6 -1300

-- ---

-_

_-

-_

--_ -7600

-- -_ -!.I05
37

--

--

2 !l00 1 010

-1035

--60.5 170

89

-2600 ---

88.')

--49 138 --

20

56

-- -- -820 2700 1075 -3000

2 :100

--

-228
1M

i6.5

2400
I-

--

815

--

1005

-103 ---

860 -- _ 310 2600

---

-820 ---

--

-- -- -- --12.6 480 -- -- -- --140(1 42 1700 36 2200 -- -- -- -- - 565 -_ -- -- --2(1 24 6811 14.3 ·115 -- - -- -- 1-1600 69 ·12 1900 56 :300 -- -_ -- -- -_ -- -- -- -_ 375 30,3 25 39 775 605 485 -- 70 1100 -- 1400 - --- - -10!) 1700 85 2100 -- -- -- -- -- -- -- -- 30,3 380 49 30 475 610 --- -- 1100 - -85 109 1300 138 1 700 -- -- - 38.') -- _-- -- -- -36 61 G65 5.1 535 -_ - 1100 - --lOS lin 1 eno J 600 151 -_ --- -- -- -- -- -- -- 51 410 76.5 61 595 625 -_ --- -- -120O, 151 lSI 1'500 228 1900 --- ---- -- -- --&355 48 485 77 585 --- -_ -- -- -_ -- -- -- - -750 14.8 585

-_
:)

I-

1 = Puterea

nominata (ItW) Caraeteristici1e tehoiee

Curentul nominal (A) 2= Tura\ia nominata (rot/min) Turatla max imii (rot rmin)

Gabarltul

2400-3000
1

1900-2300

Domenlul 1600-1900 11300-1600 1

1100-1300
1

900-

.I

180

--

---

--

--

I-

--

I-

L
1-

11,2 1 3~5 9.6 -- -- -30 35 3500 -- -- -14.5 1470 11.2 --- -45 3500 35
I----

1170
I--

3500

--

,1105

-- -I-

-- --

M 200

-- -18
-

-3300

-9,6
30 44 14.7

-L

-- ---

---

---

--- -- -M

---

-- -I-

--- I-- -23,3 1 ,130 18 1120 -- -- -' -58 3200 72

I-

1455

--

225

-- -- -L

--250

-- -'-- -S

-M

-L

--- I46 37 1765 5n 2720 -- 3000 -- -- - --- 137 2130 111 3000 3000 176 ,,-- -- -- -- -37 5n 2265 4G 1775 --- - 3000 111 176 30UU 1:l7 -- -46 _ 1720 59
-I-

-31 9·1

--

1835 3000

-- -- -22,8 1125 -- 20 -- 3000 61 69 -- -- -- -- -22.8

-- -'2n.S 1290 -'-- 3000 ' 88 -:

320

56

1720

--29,5 -89

69

_-

I-

1475

31)0(1 _:__

--

--- -- -- -148
I'll

280

--315

--- -115 2440 -- ~ 525 -- -- - 2015 272 3000 341 300n 437 3 ooo -- -- -- -- -- -- -- I- 115 -148 - 19<10 --- l59S L 341 3000 437 300U ----- -- -- '147 204 l\I -- 174 --- 27GO -- 2220 460 1635 112.5 1330 -- -- -(x) 3000 640 3000 300n 353 545 3000 -- -- -- -- -- -- -- --174 1705 204 2120
i~
i-

176

3000

--

,-92 -

137

300n

--

13:i5

37 ,'_ 111
73,7

--

-- -- -170 218 3000 - -73,7 1210 92 - -- -272

--- -1210 57.5

3000 3000

--

1115

-99
-

218

355

-- -- -- -- -246 2365 246 1985

M
(x) 1L (y)

L (y)

6-10 3000

--

-- --

--

--

180 -- --- -,

--

545

-- -1615

--

--

3000

--

I-

--

-- -- --

.reO -- -- -123 147 1175 - -- -

147

-- 112.5 1250 -- -3000 353

I-

310

--

Tabelul
ale motoarelor din Sel'ia Me'G

s.so

Tenslunea : 380 v
tnratiei (rot/min)

-1 1001
2

800-900
1

700-800
1

600-700
1

;;~OO 1

400-50() 2
1

300-400
1

--- -- -- -- -945 6S0 7.25 5.7 --- -- - 1600 -2900 2100 22.5 18 ~ -- -- I- 875 -- -- 9.2 -- -- -- ,--1100 7 ., 11.4 GSO 5.7 53n -- -- 2500 --- 18 - 7500 3100 1 soo 35 28. 22 -- -- t--- -- -- -- -- -- -- -14.7 H.,t 670 840 515 9,2 -- --- -- -44 35 1900 2400 1400 28 --- I- -- -- -- -970 10 15.2 725 500 11,5 -- ---- -- 2900 46 30 2100 1500 35 -- -- -- -- 795 -- -- -- -- -940 20 11.5 595 15,2 -- ---- 1700 35 2700 61 2300 -16 -- I- :--- -- -- -- -18
, I--

-- -2600 - -22.5

7.25

850 .

5,8

2000

655 --

435 -13 1300 -- -- -- -520

4.2

r---

-- -- -415 -1200 -- -- -7~2 390 - -22 1100' -- --495 7.9 350 -- - -1300 24 1000 --- --405 10 360 -'- - -1200 30 1100 -- -- I--

-- -- -- -- -- -- -- -- r--12 to 455 710 555 14 - -- -- - -- - -69 3000 56 36 2400 1200 2100 1500 42 -- -- -- -- -- I- 2:-:1 -- -- -- -- -- -- -14 29.5 835 535 640 435 19 -- -- -- -42 60 89 2500 I !mO 1500 1200 56 -- I- -- -- -- -- -- -- -- -- -- I-- -28.8 980 46.5 23.6 730 570 455 37 355 ---- --2700 138 11~()O sa 70 1200 2000 109 1000 -- -- t-- -- I- 775 -- -- -- -- -- 145 -- -37 29,8 57.5 955 575 360 46.5 ----109 170 85 2600 1600 2200 1 200~ 1000 1313 -- -- --- -- t-- -- -- -- -- 48 510 34,5 72,7 1065 770~ 57,5 625 36()1 --- 1000 --- - 1500 108 228 18V 1800 3000 2300 151 -- ---.-- - 815 -- -- -- -- -- -- -- -- -- -57.5 48 460 1015 99 72.7 385 -- -- --- 590 181 151 r roo 1400 310 2400 3000 228 1800 -- -- -- --- -- - -- .. -- -61 33() ,3 955 - -- 5551 b. 176 1000J -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- - ; --1100 I-23

r--- 1855

j-

I--

S:-~

1=

PnteTea llomina!{' (kW)

Curcntul nominal (A) Cara<tcl'isticile tehntee

2= Tura~ia nominal.. (rot/min) Turatta maxima (rot/min)

Domentul Gabnritul 1600-1800
1

11400-1600
1 : 2

M 180

1:i,8 74 17 -91 -21

1745 3500 1 715

10,8 1020 13.8 ----- 1400 -- 3000 3 !iOO 58 74 3,500 --- --- -- --- --- --- --- --1025 1 6!lO 13.2 17 1395 -- --- -- -- :c1 000 '.1 111 3200 70 90 3200 ,I200 ,--- --- -1070 17 21 1 !lUO -- - -L 90 3200 111 "3200 --- --- -- -- --- --- -L M

I~~ --- ------

I 1300-1400 I1I2
~.~

1000-1300

900-1000 1

il

7001

10,8 58 1-

1265 3500

46 ---i-

8.6

3000

--

9U51

-41.9 35 8.6 45

------

--10.6 -.56 --13.2 -72 --- ---

225

-L

---

----

--- -----

--- -- -- --- -- I-21,5 --- --26,5 1205 ooo 17 31 1545 -- -- 3001) -- 88 - -137 111 3000 176 ~OO() ,---- --- -- --- -- --- I-- --- -- I-21.5 31 1000 1 630 ·13 1280 26.5 250 -- -M -- -3 (JOO 176 223 3000 137 3000 111 --- --- --- ~ -- -- --- --- --- I-!l70 43 34 26.5 -- 1220 -- 2 800 -L -- 176 -- 1:17 223 3000 --- -- --- -- -- ----- -- - --- --- -67 1135 86 130n 53 -M - -- -- -341 3000 437 :'1000 272 280 -- -- --- _-- --- --- I- 66 --- - -- I- 67 1085 --- :3 000 L 437 :H1 --- -- -- I- 575 --- -- -- --- --- --- -- --- --100 P 260 1 965 118 65 85 M _. -- ---- :{-(x) 545 3000 1)40 ? 000, OUO 460 3:i:J 1315 -- -- --- --- --- --- -.-- ---~I

--- -- --

18

--- --- --- --1025 -:~000

94

-_

---

--- -i\[

L (y)

118 _.-tHO

:1205

----

----

-1 12

--_
~1 350

--

--1125

:{noo

--

100

545

9.15 --

_85
-160

--- ---I

355

-L

--

--- --

--

--

-- 104 --- --- --

H2

--

........ _._-=.

74

Tabelu( 2.11 Hie motnarefnr din serla llCG

Tensltmea : 220 V

-900 2 81:> .2 400 --f-.2 400

550-700 2 5 :10

~00-55()
1

325-·100 1 2

250-325

.2 4-11)

200-250 2

100-200

.)

6:'10 1 900

4,2

3.4
18

330
1000

800

G.\!

-- --- --SOO 8.5 650 -- -- -2300

1·1
1 !')OO

35

-! ~OO
645

I-

-1 son --- --- --1:1.2 610 -69 1800 -: -----

71)5 HL6 -- -.2 400 56

610

no .-2100 825
750

--- I---1----

I------ 250 345 5,5 4~5 '1.2 :1.4 - -- -- -- 1 ;.PO 22.5 1 lilt) 30 750 18 ----- --- _. ii,3 -- --200 -260 [Jon 3,3 6,6 3:10 4.2 --- -- - -- -600 150n 18 35 10011. 22 soo 2S -- -- ;;3 -- --- --- ,1,2 -175 2t;r; 48.', 8.5 350 6,5 -. -- -- - -- - -530 22 44 1 ;'00 1000 750 35 28 --- --- --- ~ -'1.6 ----- -- -- 170 11,7 250 520 8.8 -- -- - 1 380 - -- 5,75 - -- --- G.7 - 220 2-1 500 61 :10 GOO 750 1500 100 ·16 35 --- --- -- -- --- -- --- --- c175 2()() 5.:;5 6,7 l~l,2 510 -- 11.7 ·120 S.8 310 - -- .--- 1400 -- -- 50e) GO) \l0() 35 30 600 1 :!OO 61 46 -- I-- -- ,__. -- --- --- --- --- ---

22,5

1300

L,

2.·1 1:1

200
6011

-_

.--

--

2400

17 89

--

--180U

615 630

--69

1 SOO

1 a.s --

---

2200

S55 670 ·12.5 --- -- -- -- -~ .2 ·100 218 1800 170 - --- -- --- 1500 - 138 42,5 8f15 5:J 525 33.3 675 .--- -- -- -- -218 1 -100 170 2400 272 2000 --- --- --- --- 33,5 42 7·15 57 595 -- -- 1700 _- -- -- 1 0(1) 151 900 -- 228 1 425 lSI 600 108 2100 310 ---- I--300 I28 205 25U 33.5 57 705 320 570 455 65 -- - -- --- -- -- - 1-- -,12 -151 600 750 181 310 2100 228 1 uoo 400 :l53 1700 --- -- --I-- --- I-- - --195 20 3i) 245 56 300 fi6n 430 ·12 5~5 135 -- -71 -- - - - _ - -- - ---- --- ---- -- -- -- -- --- -180 35 225 42 325 500 290 56 85 71 --- - -- - -- -- 176 600 900 211 2&0 1 000 352 1200
c----

--- '---

21.ii -111

17 465 -- -_ 13.5 89 1 SUO 69 --- -- -33,:l 3<10 27

---

56 --- --

470 -1 ~'50

11

700 ._ --- -- ----215 1)2 :~50 11 2SG -- - _. -- -60n 42 56 90n 1000 ------- --- --- -175 1:3,7 ;1(,;) 235 21,5 ::l05 ltl,7 -- -- -90U - - -- -500 70 7UO 85 109 i 100 --- --- --- --- -- -- 185 16,7 23:) 21,5 sto ·123 27 -- -- --- -- 600 (on 711U 85 1 :WU 1::l8 900 --- --- --- -- --- --190 20 270 :140 28 ._ -----

-8 42 -----

:38:. -1 100

--2!l5 \l00

7 ~{6

:HO

I--

75

portperii atlt in sens radial cit sl tangential. In acest mod periile pot h corect asezate, uniform, Ia periferia colectorului, corespnnzator unghiului de 90° si la distanta optima fat a de Iamelelecolectorului. Pentru a fi posibila plasarea periilor trraxa neutra dinamica a motoarelor "?i pentru a fi astfel Indeplinita 0 conditio importenta pentru comutatie lara scintei, motoarele slnt prevazute cu crud portperii pe care se fixeaza suportii portperiilor. Dupa realizerea reglajului, ansamblul crucii portperii se riqldizeaza, printr-un sistem adecvat, in constructia ansamblului motoarelor. Caracterlstlcj tehnice. Caracteristicile motoarelor din seria MCG se gasesc in tabelele 2.8-2.11, in continuare facindu-se unele preclzart si clarlficari in legatura cu cele mentionate in respedivele tabele. Motoarele sint garantate pentru functionerea in serviciul SI, deci pentru 0 function are continua la parametrii nominali, Constructia acestor motoare, deosebit de robusta, permite folosirea lor si in alte servicii, cum ar fi cele Intermitente.vcu numar sporit de porniri si inversari ale sensului de rotatie, Motoarele pot suporta cu usurinta suprasarcini egale eu dublul curentului pe 0 perioada plna la un minut ~ chiar mai multo Ventilatia acestor motoare fiind Independents, asiqurata de motoventilatoare fixate rigid de constructia motoarelor de curent continuu, motoarele MCG pot Iunctiona eu turatie redusa la cuplul nominal. Valoarea turatiei minime este Iimtteta numai <le necesitatea rotirii uniforme a motoarelor. Se racomanda Indeplinirea urmatoarel conditii pentm a se eonsidera ecceptabila neuniformitatea :
nmG%

nmtls

+n

n..,,, ~
mfJl

0,1

unde n maz ~i n min sint valorile unaxlma sl respeetiv minim l:j_ ale vitezei in cursul unei rotatti. Constructia motoarelor este asUel realtzata Incit permlta Iolosirea lor la diferite tensiuni de alimentare. Pentru a veni in sprijinul utilizatorilor, in tabelele cu caracteristici sint indicate caracteristlclle prmcipale pentru valorile cele mairuzuale ale tensiunilor de curent continuu ~i anume 440-400-380-220 V. Reqlajul turatiei se va face Intre turatla nominala :;;i eea minima prin diminuarea tensiunii indusului, tensiunea de excitatie raminind constanta. Intre valoarea nominala st cea maxima a turatiei, reqlajul se realizeaza prin diminuarea tensiunii de excitatie in timp ce tensiunea indusului are valoarea nominala. Figura 2.4 indica modul de variatie al parametrilor motoarelor MCG in functie de turatia pe care 0 n au motoarele in domeniul de reglare adFig. 2.4. Variatia parametrilor mis. Este de notat faptul di din punct de motoarelor din seria MeG in runctle de turatle, vedere mecanic exista 0 turatia maxima

eM

16

pe care motoarcladiferitelor gabarite 0 pot suporta. Acesta turatii mecanice maxime pot avea velori superioare turattilor maxime precizate in tabelele cu ceracterlsttct, valori stabilite si din conditii de cornutatie. Se pune intrebarea in ee conditii se pot folosi motoarele cu turetii superioare valorilor precizate in tabelele cu -cerecteristicl. turatii care jnsa sa nu depaseasca turatiile maxime mecanice indicate in tabelul 2.12. A'cest lucru este admis daca Ia turatiile ce depasesc valoarea maxima corespunzatoere puterii nominale are loc reducerea puterit (!}eexploatare slenume cu aUt mai multcu cit turatiaeste mai ridicata (tara a o depasi peeea maxima mecantca]. Este de retinut di motoarele pot lucre 1a turatii peste cele nominale daca sintalimentate prin sisteme automate care prin reglajulee-l fac asiqura stabilitate functtonarti (intreprindcrea Eledrotehnica Bucuresti in colaboraro cu Institutul de proiectart pentru automatizari - IPA realizeaza convertizoare care asiqura functionare stabile a motoarelor in domenii Iarqi de turatle). Asemenea sistcmeau nevoie sa primessce Informattedespre valoarea si stabiIitatea turatiei motorului si de aceea motoarele MeG slnt prevazutc cu cele necesare Ilansarii sicupljirii unui tahoqenerator la una din cxtrcmitatllc arborelni. Supiasarcinile la care pot lucra motoarele formeaza un alt parametru important pentru exploatarea lOT. Pentru turatii pina la cea nomlnela in exploatare sint admise suprasarcini de curent ptna 1a 1,6 1. (pe 0 durats de maximum 30 s), iar peste turatla nominata suprasardna admisa este 1,2X{:urentul admis in functionare indelungata la respectiva turatie. . Motoarele seriei MeG au doua eai de curent pentru sxcitatle separata astfel di prin conectarea lor in serie sau para lel, circuitul de excitatie poate fi alimentat cu tensiunea 220 V sau 110 V. Alimentarea excitatlel poate fi fa-euta de la sursa de curent eontinuu clasic san prin intermediul unui redresor. Tabelul 2.12 precizeaza pentru fiecare qaberit puterea de excitatie si inductivitatea acestui circuit (pentru eonexiunea seriea caller de
curent). ,
Tabelul 2.12 Puterea de exeftape, inductidtatea cJrcnJtaJai de excitatle ~i toralia maxima me(~anica a motoareJor Me G
G<lbarit

132

160

_p_u_t_er_ea_d_e_ex_.c_it_~\_tj_e_[_W_]'I __ 5_50_. 7i10 Inductivitatea clrcuitulu l de excltatte [H]

----------1·--

II I~ ~
I
180 200

223

2501'1

280'

315

355

950

1 000

12

000

3 000

13 000
0,020

0,040 0,040
--

0,03·1 0,020
--

0.020
--

0,020
----

0,020

0,020
----

Turatla maxima mecanicii

[rot/min]

3500

3500

3500

3200

3000

3000

3000

30UO 2500

17

Nivelul de zgomot al acestor motoare se Incadreeza in prevederile standardului STAS 8274~74; avind ventilatie independenta, principala sursa de zgomot 0 tormeaza aerul de ventilatie (la turatii ridieate, zgomotul rulmentilor si al periilor ineep sa aiba si ele pondere). Vibratiile corespund prescriptillor din STAS 8681-70 pentru clasa N, dar la cerere pot fi livrate pe beza de acord si motoare cu vibratii corespunzjitoero clasei R. Dimensiunile de gabarit ~i montaj. Dirnensiunile de gabarit si montaj sinl indicate in tabelul 2.13 pentru gabaritele 180-280 !;'i ,in tabelul 2.14 pentru gabaritele 280--355. in ceea ce priveste forma construetiva a motoarelor, la comanda trebuieconsullat cataloqul nr. 241 IMEB, intructt masinile se Iivreaza lntr-o qama Iarqa de forme constructive: - 1M B3, 1M B5, 1M VI, 1M V3; - cu doua eapete eonice de arbors ; ----, ell doua capete cilindrice de arbore ; - eu un singur cap cilind-ric de arbore ; - cu un cap de arbore cilindric si un cap de arbore pentru cuplarea unui tahogenerator ; - in protectie IP 44 cu racire naturale ; - in protcctie IPR 44 si IPR 441IP 23S ; - in protectie IP 23S ventilat independent cu motoventilator plasat deasupra motorului MCG ; - in protectie IP 20 ventilal independent cu motoventilator plasat in lunqul motorului MCG ; - cu excitatie normala la 110/220 V, dar si la 0 aHa tensiunede excitatie. in functia de aceste veriante, cataloqul 241 - lMEB da codifiearea motoarclor. De exernplu masina avind codul : MCG 225 2 L 4 E 7b 43

reprezinta un molor din seria MCG, gabaritul 225, cu doua capete cilmdrice de arbore, lungimea mare a pachetului, eli patru poli, excitetie separate la 110/220 V, in- forma constructive Ll\1 B3, protectie IP 23S, ventilat independent cu motoventilator plasat deasupra motorului MCG. Intreprlnderea producatoare. Intreprinderea producatoare a motoarelor din scria MCGeste IMEB. in baza tlpizaril existente, gama actuala de motoare poate fi extinsa in domeniul de turatii indicat in tabelele cu caracteristicile tehnice. 2.1.3, MOTOARE DE CURENT CONTTNUU PEI\il'RU METALURCIE Destinatle, simbolizare. Diferitele actionari din industria metalurgidi rcclama motoare putind acoperi domenii foarte largi de functionare, legat in special de plaja de turatii si de suprasarcinile ce pot

78

""'"", ~~ ~ct ~I~ ~~ ..... "" ~~ ~~ ~~ ~~ :::..

i-I I

~~!i' ~~1i:;
I~~
'" <n

~~ :~~ ~Is.:::: t:: ~~ ~~ I~~ ~ ":) I~ I~~ ~ ~~ ~I~~ ~ ~ ~ I~ ..... ~~ ~ <,t:?i @'~ ~~ l~ ~~ ~l~~ ~~<t <»"'" ~~ :::!~ ~~~ ~~ ~~ ~~~ "'''' __ c:'\I,;x, It~I~I~ I~ i;~!~ ~~l~ \<i ~ ~ ~ ~~~ ~i~'~ ~ ~ ~ ~ ~~~ ~~~ E:>~ ~t:;; ~~ ~151i5~ .... .., ~~ ~:~ .~ ~I~ ~ '" ~ ~~ ~~ ~~ :~~~ ~I~~ t.> ~~ _, ~~ ~~ __, ~~'" ~I~ ~ ~i~ ~~ ~ ~ ~~ .... ._ -s, '" "'" ~"" !~~ <;:; ",,,, """'" i5:; ~ tt~ ~~ rg~ ~~ '" "''''' ~ ~ ~'<'> :::.:0 ~~ ~~ ~~ ~~ ~ "''<' ....... ~~> ~ ~ ~~ ~~ .... ::::.:: ~~ ~I~ ~~ ~.~~ ~..,:..~ "" '" ""I~ "> '" ~ -e- .... I~....: ~11; ~~Ie; ..._ ~~ ~ ~~ ~$!~ .._, ~~ ~~ "- """" ~ ~~ <::> <\J '" ~~ ~~ ~~ ~ ..... .... ~ GI~'I~ I~'".... ~~ ~~ ,.. ...., ~~ 8~ ""'" ~~~;~ ~I~ ~i~ :~ "..,,"'> ~~ ~I~ R'~~ ....''<> " .,.,...., 'Q§ ~ ~~ t§c.\,;~C\"t ~~ '" '" 1>::1 I~ ~~ S! ~ ~i~ ~~ ..,..,.
.~~

~tTo)l~

-,-

'C::I~

.•

.t.)

~I~I~
-~

-~
",...

""""

--.....

b,~......:

~I~

~ ~!se ~"HJ':~?::: ~ "" ~ ....,...-c- .q. -c~ ~">I~I""'~ ~~ ~~ ~,~I' I~ .il ~"'''''
'04")",)

"" ""'" ....,

I~

~If 1~1~,~1Bl_'.
~~ ~ 18:;;;; ~IS;!~ '" "" ....~r .... <: I "'!~,.....
"";~.tr) .....

1--, •..

"<C ~., ,,<:"" 'ot::t::1~

~R

'R RjR

iR'fZ@

~ ~~ ~~
::e::

"" &::

l:5 ~

IT ~!
t;
-'

f+,.

...j

f
I

~'~ .... ~~ ~i~ I~~ ~ ~j~ t'_ ""- !'->'"-.: ~ ~~ ~~ e, ~~ fi._ ~~ ~ '" ~ ~~ ~;:;:. ~ ~ ~ Ij ~ :.. ~j~:~ .,_ -s -l:l -e- ~ ~~ ~~ '" tl ~l~ ~I::§::~~ t2~1~ ~~~ 0..>'0B ;::,. ~ ~J I '-'> '" III ~~ I ~ ._ ....., I~~ ~ ~~ ~~~@~ ~ ~ ~ ~ '-- ~ .~ ~I~~t.~~ '~i~ ~ <r.> =s I~~ ;;, .,,-~~~~~~ ~ ~ Ct:: Si ~ I~ ...., "" "<> "" .... "" <;; <?; ~ ~ ..... '" I~ '~<~ ~~+;;:'I~C;:; ~ ,..._~ ~ ~ ~1l5 I~I~~ ~~~~I~l~ ~ i=:::~ ~ ~~ I~!~l~ ~ ""0-.. '" ~ Ii' ~ ~~ ~ 8S·~~t::: ~ !:::o I~'~I~ ~~ ">. ~ ~ ~~ l:5 ~~ ~I~ ~ l!?'~ ~~ ':'oi:'_ ~ I~ ~ ~ 10:5~ ~~~ ~~ ~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~~ ~~ ~~1~ ~'" ~ ~ ~~ ~ i;", ~ ~~ I~ ~~ ~~ ~~!~ ~~ i~ ~ ~!~I~I~ -I~ (5; ~ ~ ~ e-, ::::, ~~ I~I~[~~I~~~ ~ ~~ ~ ~1~1~~ffi;I~ ~ ~ . ~I~I~!~I~~ \~- ~I~ ~ ~~~ ~ <...> """"'!:::~~"'~l$:]§! ~ ~~ ~'~~1~~ ~'~~~~

~-S1

~'~

0;,

,__

<:;)o)1t--,.:

_ -~ ... ~rs, ~-

""~
'-

'"

~;~~
~C'r)ro-:.~~

.~~
"",(\"

'"

I~

~t~

"'~I---~ .
\1; t'<")

.....

~"<

~ ~

~ ~«: ~ ~!~\~'I~'~I~!~J~ £::> Q, '-">1 ~ ;:.'5'''''<,;~ ~ ~t~1'!:i~:;.'!:~~"t

ISS.......:;; ~ ~ ~_~~

:~ -~ ~ ~ U '-I'" I'" ~ ~~~~l;:;l$i~ls ~

x

"'~~IIf<;$
><>,
.~

S!

::;;'[;:l"'~~i~<::iiS1
",,0>

...,

<:T>!~<tI~I~o;; ~~~~

::t: .~

~~i~ ~I~ i~

'" <-.., ~ ~~~ "" <\l '" .~ ~~ ~ ~i~ .... '" ~~ ~1 ~~ ~~ ~:~"" 1...., ~~ <» ~~c-.; *!~ ~~~ i~ "'i ..., ~~ ~ ~t:;:: ..... '" <..:> ~.::::: ~,... ~~ ~~ ~t:: §5 «;~ ~~ ~~ Il;::! ~~ """'" ~~ ~ c-., c-., ~ ~ .... I~ "" ""' "" '" ~ '?;r~ I~ I~ ~ .... ~ I~ ~i'-r) I~i~i~ -c-., ...... ri!'5 ~~ "5 l~~i~ I~ ~ ~I~ ~ -..:: "'" .::;, <r)1~~ ~ I~ I~l~ 1* I~~~ I~ ~~~~~ I~ ..., ~ .....,11!:: l~i~!~I~~~rn;~~I~ "'"' ~ s:? ~~!~~ :;:[~~~~~

'-<.. ~.~

~~

~!~I~ ~I~~
~i~

~'~ ~.~ ~

18 ;Q'~ :~ ,..,

..... :~~ -. -~I~

~&::

'~~

""

*!~~ -s

~~,~

~.~ -- ~* --

~OO~~
!~C'".."

-..::

"'"

~ -..~ ~~

I~

'"I~ ~~if5

x~l~~

x>- ....

~~i~i~l~i~
~

~,><F !,

Motoarele pentru metalurgie pot fi alimentate attt in curent continuu pur cit si Jn curent ondulat, obtiriut prin redresarea cu ajutorul unei punti comandate a curentului alternativ. Simbolizarea motoarelor pentru metalurgie contins : - grupnl de litere MCM care tnseamna motor de eurent eontinuu pentru mctalurqie , - un grup de trei cifre (de Ia 802 la 812) care indica gabaritnl: - eventual o litera (AT B, C, etc.) care indica 0 vartanta de putere si turatie in cadrul unui gabarit. Constructle, tipurt constructive. Serviciile la care pot functions aeeste motoare sint foarte diferite fiind in strtnsa corelare en ntilajul pe care-l ectioneaza. Pentru a fad1ita alegerea corecta a motoarelor de metalurgie la diferitele solicitari din exploatare, sint stabillte pentru ele caracteristicile corespunzatoere Ia trei servicii standardizate si anume serviciul continuu (S1), serviciul de scurta durata limp de 60 minute (S2-60 min) si serviciul intermitent cu durata activa relative de Iunctlonara de 300;0 la un ciclu conventional de 5 min (S3-30%). Se subliniazii ca normele AISE precizeaza - pe linga conditiile tehnice ·~i dimensiunile de montaj - ~i perametrlt .motoarelor penlru cele trei servicii mai inainte amintite. In serviciul continuu S1 motoarele pot Iunctiona daca sint ventilate Iortat. Ventilatia Iortata poate fi asiqurata 1a aeeste motoare in dona rooduri ~i anume ; a) Cu aer, de la sistemul central de ventilatie pe care beneficiarul II are, in care caz Ia montarea motoarelor in exploatare trebuie efectuata operatia de racordare a tubulaturil de aductiune a aerului sub presiune 'la Una dingurile motorulul, Acest sistem se practice atunci cind la Iocul de montare atmosfera este foarte nepropice exploatarii echipamentelor electrice, (umiditate ridicata sau praf ori pnlberi dense san temperaturl ridicate). Evacuarea aerului ce a servit la r9:cirea mo.. ~1n1 e1ectrlce rotative fabricate
in Romii.nia -

usoare.

aparea. Singurele motoare capabile sa raspunda acestor sollcitari s-8U dovedit motoarele de curent continuu, cu tot dezevantajul pe care ele Ie prezinta ca urmare a existentei colectoarelor ~i periilor, Deoarece majoritatea producatorilor de asemenea motoare destinate industriei metalurqice le realizeaza in conformitate eu normele americane AISE (Association of Iron and Steel Engineers) si motoarele ce se produc Ia noi in tara satisfac prevederiIe acestor norme. Motoarele pentru metalurqle se folosesc in actionaree cailor cu role, manipulatoarelor la cajele de Iaminor, Impinqatoarelor in cuptcare, mecenismelor de pozitionare a dlindrilor cajelor, benzilor transportoare, bacurilor de tras prin filiere, etc. Ele au 0 constructie foarte robusta, eu arb ore larg dimensionat (avind doua capete ~i permttind antrenarca la oricare dintre ele), mornente de inertle reduse pentru a se preta cit mai bineIa realizarea unor accelerari ~i frin3.ri rapide, rulmenti de asemeni Iarq dimensionati necesitind ungere la perioade mai rare, izolatie clasa F, in general necesitlnd lucrarl de mentenanta

cd. 320

81

torului se poate face direct in atmosfera unde motorul este montat sau intr-un all loc, atunci dud conditiile de mediu sint atit de neprieinice incit exista pericolul ca prin gurile de evacuate sa penetreze impuriUiti daunatoare (in acest caz gurile de evacuare sint si ele racordate Ia tubulatura). . Dcbitul necesar de racire trebuie sa fie €el putin egal cu valoarea din tabelul cu caracteristid tehnice. b) Cu motoventilator Iivrat gata montat pe carcasa motorului. Se mentioneaza cli exista in constructia motoventilatorului un sistem de filtrare a aerului care este eficient dad. atmosfera de Ia locul de montaj nu este puternic viciata. In le9~Hura cu constructia propriu-zisa a motoarelor MCM, trebula eratat ca statorul este formal dintr-un circuit magnetic Iamelar (din tole izolate) asamblat intr-o carcasa sudata de conccptia noua, Tipur ile MCM 802-806 au carcasa circulate, in timp ce gabaritele peste 808 au carcasa octoqonala, Circuitul magnetk din tole izolate intre ele esiqura a foarle buna comportare la variattile rapide ale curentului, ceea ce face ca aeeste motoare sa. fie indicate pentru alimentarea cu curent redresat. Carcasa este prevazuta cu 4 gauri de ridlcare. Intreaga construetie mecanica a motoarelor este din otel. Arborele, de diametru sporit, din otel de cali tate semidur, are doua capete conice, terminate ell o portiune Iiletata, prevazuta cu 0 piulita de stringere. Extremitatile capetclor de arbore srnt echidlstante in raport eu gaurile de fixare ale r-arcasei, fapt care per.mite antrenarea mccanismului actionat din oricare parte a motorului. Fiecare motor se Iivreezs cu a capota de protectic a capului de arbore, care se monteaze la capatul care nu este u till ze t. Scutur ilc port-palter sint din otel, Rulmentii, larg dimensionati, slnt de tipul cu role, de acelasi tip (NJ seria 300) pentru ambele capete de ax. Este important de aratat eli ansamblul scut-rulment se demonteaza dintr-o sinqura operatie, ceea ce face Intretinerea foarte usoara. Motoarele MCM nu pot suporta sarcini axiale, Ele sint construite eu un joe axial variind intre 2-3.5 mm, in ordinea creseinda a moloarelor. Clasa de Izolatie a motoarelor este F. Bobinajul indusului motoarelor MCM 802-806 este executat eu conductoare rotunde emailate eu Iacuri pe bazji de rasini tereftalat-imide, care Ie situeaza in clasa F. Izolatia crcstaturilor este de asemenea de clasa F [realizata cu folii de Nomex). Bobinajele indusurilor motoarelor MCM peste qabarttul 808 sint exeeuiaLe cu conductoare drcptunghiulare izolate cu fire de sticla si poliesteri. IzoIarea fata de circuitul magnetic se face prin procedoul de termorigidizare a partilor active, le cald, cu samicafoliu. Motoarele MCM sint impregnate cu lac uri poliester-imide, de clasa F. Capetele frontale ale bobinajului indusului sint consolidate cu benzi de fretare din fire de sticla cu poliesteri (tip poliglass), care

82

au avantajul de a fi nemagnetice sl izolante, de a ad era mai bine la bobinaj si de a fi mai rezistente mecanic dedt hobinajele din strma de otel, Bobinele de excitatie separate slnt confectionate din conductoare ro tunde. Bobinele polilor auxlliari sint din conductoare profilate. Din punet de vedere al compensarii reactiei indusului motoarele MCM 5C impart in doua grupe : a) moloare far a bobinaj de compensatie (gabaritele 832-806) I b) motoare cu bobinaj de compensatie (gabarite1e peste 808) plasat in crestaturi inchise, stantate in piesele polare ale polilor principali.

Motoarele MCM nu au cutti de borne; cablurile de conexiuni ies direct prin prosetupe. Caracteristicile tehnice. Caracteristicile tehnice ale motoarelor MCM sint indicate in tabelul 2.15, pentru tensiunea de aIimentarc de 440 V. Se pot livra insa sl motoare la tensiunea de 220 V. Motoarele avind tensiunea de 220 V au particularitatea di pot functiona la tensiuni sporite chiar plna Ia 440 V, In care caz motoarele au urmatoarele cupluri : - 1a excttatie nominata : 2Xcuplul nominal ; - la sxcitatie diminuata : 0,8X'cuplul nominal. Motoarele pot Junctione in serviciul de scurta durata timp de 60 minute (S2 - 60 min) atunci cind nu sint ventilate fortat, ci au ventilatie naturals eU protectie IP 44 daca la inceputul eelor 60 minute bobinajele lor sint in stare practlc rece (adidi temperaturile diferitelor parti ale motoarelor, inctusiv bobinajele. nu depasesc 40°C). Motoarele sint Iolosito in acest mod atunci dud perioadele lor de repaus sint foarte largi (depasesc 5-7 ore). Caracteristicile motoarelor in acest serviciu de function are sint precizate in tabelul cu caractorlstici. Si in acest serviciu motoarele construite pentru tenslunea nominala 220 V pot functiona ~i Ia tensiuni plna la. 440 V. De asemenea fara ventiletie tortata. deci cu ventilatie naturale si protectie IP 44, motoarele de metalurgie pot functiona ~i in serviciu intermitenl (S3 - 30DIo) in tabelul 2.15 fiind indicate , caracteristicile la care pot fi exploatate motoarele in acest serviciu. Trebuie remarcat Iaptul ca in acest serviciu de functionare intermitenta motoarele au eonectaUi in pcrmanente excitatia lor independenta, ceea ce simplifica schema de actionare. Ca urmare a faptului eElexcrtatia este conectata in permanente in Circuit si ca motorul este neventilat, curcntul de oxcitatte are 0 valoare mai midi decit la functionarea in scrviciul S1 si cu vcntilatie independenUi. Aceasta dimi83

J~
Cc= 0

.&~

""

....

c:=.s ._ "
~k

~~I ..
U':II

"'e: ....

0 .....

~~

z
In

.§_
;;-

..0

<'I

S
Of)

~ 0

00

~l~ I ..... I .. E -~Ir,;s .... I ] ..

'is.
U
C

~
.:<:

~'I
..,.

I I
I

0 <:0 C'l

II
I
0

0 0:::> N

C'l

"'"
0
It:> -<

I "'" I
It:> ....

0 <'I

~
00

I
1

~
",")

I
I I

.,.
.1>
~'")

I
.1

0-

........,

0 0
It:> C'l

00 0

~
L'")

00

C'l

C'?

0 <3
<:> -eC'l

0 10

.:<:

fi
60

0 .... ::-i ....

c U':> c
<'1 0 0 .C'l 1'0

00 ....

1lllltxUUJ

:'!j.u~n.L

'" ~ a,; ... - I (J.. I ..

cO;: ~k 0

I II
C'l

0 0 1 '"
<:0

r-: 0
~ It:>
0

I
I
1

C'l

<:'1

",

..".

00

C'l C'l

.:5

"'"
.... ....
0 0

Po

I
,

.:<:

I
1

0: .... N

"11;u~lnd

a!i&l1alro

il

\llmflO~

....
C'l "" 0

g
00

C'l "'" 0 0 00

"'!.

....
0 1'0 "1

I I
1

'"
.....
0 0 00 0 0 00

c
N

r;.=

~
<: <:
tIrmflO~

m~umj
lll~.m:) lU;)~Il:)

...<'

Ii

..

snput 1

...<
Z
r;.

I
I
I
I

I
1

I
1

0 It:>

"'"
C>

"" I "" I
r-: ,... ""
0 0

0 <:0

I ""
I

00

1'0
-<

0:

C'l 0 0

e-

0:.

.... I '" I I-I I .... I .... I sc .. I .... I .... I

i5 ac
:=> 0 0
C> -<

I
I
I I

00 M

'"
C'l :,:)

C'?

<:0
C'l

"'"
0 0

.f> C>

It>

<:',

r-

."
..... '"

.... "'"
0 0 0

'")

....
c

t==

e-•
0 0:::>

r::: ....
~ .1

c c 1

00 C'l

ee

t
'0

..
Q 0; Q

.... rJl
1,0 C'

,.., "'"

.-

.... r-:
C'l

.....
'1

~ .:4
UrmflO~

~ .-

<>

:;:

<')

.§
e
<0

I 1i5

.!! "

e: c >

~ ":i'
.....

I
I I
I

""

0 0

~
Z
r;.

~ .:0:
U!ID/lO.J

...
If> C'l 0 t'-

1'0

e<5

I I '"' .... ~ I - I .... I .... I I I'~

L-;'

II
0

c c

I
I
1

'"
co
<:0

~
00

I
I

g
0 C

'"

I
I I I

c, =-~

..

'")

0:. ..".

....
;;
'i'i <5
<:> 0

:.0

I
1

.... .... <::>

0

00

<0

I ....

I
I

c
0

0 0

c
0:.

<:5

'"
\0

~ 00

L'")

.t£
C>

to

<D

:i
>Q C'l 1'-

'"
I !':

10 C'l 0

~
e;
C

~ ."I
u!1.a/IO~

I
I
1

I
I

....
<IS

I
I

0;
..0

I
1

:;;
<0

0 0

0 0 c:> 10

0 0 00

.g
~
>Q

r-: C'J
1'0 \0
'")

It:>

.0
0 0
C>

10

~ or :: Co .:. " rn '" ,

.. ..

.... I r-: I .... I "" I

0

'"
0

I
I
I

I .. I
I

0')

"'"
0

..

.... ""
.f>

'")

L";l

r--

"'"

....,
10

I
I I

.r.>
"'l

10 I-

Il<Il<

...~ .... _
~~
CiS.

Z
!:l.,

<Il

:r o! il

~
;'t

I I

....
r-:

~
..'<:

II
'"
1.0 0 0

0 0 00

"'"
0 00

10

.t£
C'l

r-:

~!
"d~

.....
_p

.eEo<

< <'l
~
o

~
0 00 Q

.... ....
ro c
00

I~
6 00
;;;
v

'" eC'l

I
'1

L')

'" ""
0 '" 00 C'l

1'0

....,
1'-

."
>Q

..,
tIt:>

ro

.. o

"
<'l 0 00

'"
00

:a

;:a

:a

:a

0 <0

00

0 .....

C'l .... co

;;;; v ;;;:

~ :..;l

""

.,..

;;;;

::e;

:>;l u

nuare a curentului de excitatie se realizeaza folosind 0 sursa de curent continuu cu tensiune standardlzata 220 V sau 110 V si eonectind in circuitul de excitatie un rezistor eu ajutorul caruia sa se regleze curentul de excitatie Ia valoarea prescrisa. Si in acest servfciu motoarele avind tensiunea 220 V pot functiona cu tensiune sporita ptna la 440 V. In prtvlnta suprasarcinilor indicate In tabelul cu caracteristici se mentioneaze ea ele nu trebuie sa depaseasca dur.ata de 10 ... 15 s (la Iimlta putindu-se atinge ~i 30 s), iar frecventa lor va fl astfel adn;tisa incH curentul termic eehivalent sa nu depaseasca pe eel corespunzator serviciului standardizat in care se etectueaza exploatarea. Cit priveste turetiile motoarelor, acestea trebuie sa se ineadreze in valorile stipulate in labelul cu caracteristici cu 0 abatere de maximum ±7,50/0. Caderea de turatie tntre gal si sarcina nu poate depasi 15% din furetia nominala din tabel, iar veriatia de turatie de Ia rece la cald, Ia sarcina constanta, nu va depasi 20% din turatia nominala Indicata in tabelul eu caracteristici tehnice. Dimensiunile de gabarit ~i montaj. Dimensiunile resl?ective sint indicate in tabelul 2.16. In Ieqatura cu aleqerea tipului constructiv $i montajul motoarelor MCM se fae urmatoarela precizarl : Aleg:erea tipului de protectie are mare importanta attt pentru esiqurarea unei exploatiiri corecte sl a unei flabilitat; corespunzatoare cit si pentru a nu supradimensiona nejustiticat instalatiile respective. In tabelul 2.17 se fac recomandsrt pentru alegerea tipului de protectie si de ventilatie. Legal- de tipul de protectie ~i de ventilatie qurile existente -ln constructia motoarelor se ar·anjeaza a$a cum se speciflca in tabelul 2.18. 'Se insista asupra grijii ce trebuie data racordarii etan~e a tubulaturii de aducere a aerului pentru ventilatie tortata. Aceeasl grija se va acorda la inchiderea gurilor de protectie in conformitate eu cele specificate in tabeluI 2.18. Deoarece de nepatrunderea impuritatilor in motor depinde rebustetea lui se insista si asupra inchiderii corespunzatoare a gurilor de vizitare a periilor sl colectorului, ori de cite cri se tndeparteeza capacele de etansare a acestora, si de asemenea asupra curatirii filtrelor de aer Ia perioade care s'i asigure efidenta curatire a aerului in cazul in care motoarelo nu sint Iolosite complet capsulate. Intreprinderea producatoare, Motoarele de curent continuu pentru metalurgie se Iabrica la Intreprinderea de masini electrice Bucuresti (gabaritele 802-812) si la Electroputere Craiova (peste gabaritul 812). 85

Tabelul 2.17
Alegerea tipului de prote(,tie in Iunetle de mieroelimatuI inc~njnrator ' Arnnjarea

Tabc{ui 2.18
gurilor de proteepe ~j de veDtilalJe montajnl motoarelor 11m
Fot1atA

In

Protectlc

tf.l

e:
da

~ '"'

~~ _ ....

en

::<1a

"',

e:

~ ..,. ~

..,. ..,.

Vf"ntila\ie

e:

ventttator I>rot~c!"i« lateral ::: IF 2.1S

moto-

Nntu· tubulaturl1

raJa

fPR44iJPR44/IF inchis Inchls

23 S 'IP44

Pulbere

..

groslera

-Pulbere fina lini~tita Pulbcre

JlU

-da

do

--da

da

Inchis

-1)

inchis
inchls

superior

-- --

da

~
0,)

.::
Po

fina ~i
foartc agitatii Ia local de rnontaj al motorului Pulbere

;;

"0

t> ~

3)
inferior

3)

-inchis

'"

inchis
deschis2)

-lateral

'::I

r.'5 nn nn da da

::

0 ....

tnchis

deschis

2)

Inchis

Q
OJ

"
OJ

superior

inchis 3)

Inchis

inchis

>C

--

--

--

'" ~ 0

inferior

lnchis

!nellis

in chis

roarte fina
::;i foarte agitatii la locul de. montJ.lj al

2.1.4. MOTOARE

DE CURENT CONTINUU PENTRU ACTIONARI DE MASINI UNELTE

Destlnatle, simbollzare. Tehnica actuala este legata de realizarea unor masini unelte motocapabile sa Iunctioneze in regimuri de lurulni 11\1 nu da nn eru bine definite, care sa S8 poata regIa en precizie, De aceea se impuneca masinile unelte Sa realizeze ascmanea reqimuri de prelucrare in limite foarte Iargi pentru ca ele sa poata fi utilizate Ia prelucrarea unei diversitati mari de piese In conditii do productivitaLe sporita sicu precizie deosobita. Ac:este conditii tehnicc trebuie sa fie realizate cu elementeeonstructivo simple ceea ce e -oondus Ia utilizarea motorului de curent conl inuu capahil sa lucreze le turatil in raport 1 : 500, ceea ce permite o esentiala simpliflcare a partii mecanke. Exista 0 serie de moLoare special concepute pentru a fl tolosita in exclusivitate Ia realizarea de masini unelte. In acest paraqraf vor fJ prezentate aceste motoare care poarta simbolul MCU; seria motoarelor MCU nefiind complet esimilata caracterislici!e respectivelor motoare vor pulca fi modificale in procesu' de introducere in Iabrlcatla de serie. Seria motoarelor MCU este formats din motoare de curent continuu destinate actionarilor principale ale masinilor unelte, motoare
87

speciale construite pentru a putea Iunctiona in conditiile allmentarii de 1a convertizoare cu tiristoare. Curentul ondulateu care este atimentat motorul are 0 COIDPOnenta continua determinate de cuplul pe care motorul trebuie sa-l dezvolte si 0 componenta alternativa care este dependents de schema de redresare, de unghiul de aprindere al tiristoarelor folosite in puntea redresoare1or comandata si de inductivitatile din circuit. Evident motoarele nu pot Iunctiona 1a orice forrnji a curentului de aliment are r se defineste de aeeea factorul de forma a1 curentului :

.f=

V+~J2di
1 ~T idt T0 -

reprezentind raportu1 dintre valoarea efectiva a curentului ondulat si valoarea componentei medii. Seria motoarelor MeU admite pentru Iactorul de forma valori pina la 1,05, ceea ce confers aeestor motoare posibilitdt] largi de Iolosire. Tensiunea nominal a a indusului este 380 V; datorita numarului mare de Iamele pe care motoarele le au, majoritatea dintre ele pot lucre si la tensiuni superioare acestei valori. Constructle, Motoarele MeU au 0 constructie speciala, eu circuit magnetic Iamelat si bobinaje de ccmpensatle, ceea ce Ie face sa aiba o buna comportare la alimentarea prin interruediul puntilor redresoare comandate, chiar in regim de suprasarcini si variatii rapide ale curentului. Motoarele avind ventilatie independenta, realizats de un motoventilator montat pe motorul de curent continuu, pot function a la turatii foarte scazute

(_1_ n..) 100

fara a fi nevoie sa Ii se reduce cuplul no-

minal. respectiv curentul nominal. , Excitatia motoarelor este separate si poate fi asigurata de 0 sursa de curent continuu sau redresat de 110 V sau 220 V. Pentru a utiliza aceste doua posibilltati de alimentare, motoarele au bobinajul de excitatie realizat din doua cat de curent ce pot fi conectate in serie sau In paralel. ' Pentru a dimensiona sursele de alim entare a excitatiei in tabelul 2.19 se indica velorile maxime ale puterilor de excitatie,
Tabt/:tl 2.1.9

Pnterea de cxcilll.1ie ma.~jmii [WI In motoare le Men

Gabarit

P,1. "'.%. [W1

~_":_~
550

220 800
850

0251

'Ie"
250

280

I
I

315 3000

355

700

950 1 (l00

2000

s 000

88

Teate bobinajele aeestor motoare au clase de izolatie F, iar pentru protectia termlcs sint incorporate sesizoare de temperatura de tip termistor in bobinajele statortce. Beneflciarul trehuie sa-si prevada un releu termic care sa declanseze oa urmare a cresterii brusta a valorli rezistentei termistoarelor atund clnd temperatura bobinajelor depaseste limit a prescrisa. Seria motoarelor MCU esle qrupate in noua qabarite standardizate (132 ... 355), primele 6 (132 ... 250) evind moloventitatoare plasate axial, iar ultimele 3 (gabaritele 280 ... 355) au motoventilatorul plasat radial. La cerere se pot realiza si primele sase gabaritecu motoventiIstor pIasat radial. Puterea motoarelor asincrone ce antraneeza ventilatoarele este datil in tabelul 2.20.
Tabelul 2.20

Puterea motoarelor ee antreneaza

venttlatearele Imlependente ale motoarelor }[CU 28U 1,7 315

Gabarit
Pmo!or

132 [kW] 0,37

--

160

--

180

220
--

225

-1,1

--

250

355 3.0

U.55

0.75

1.1

1,5

2.2

Pentru a pennite 0 buna automatizare a Instalatlei sl un reg1aj al turatiei, motoarele sint echipate cu tahogenerator, caracteristicile lor deplnzlnd de gabaritul motorului pe care acestea n echlpeaza. Motoarele din gabaritele 132 ... 250 stnt prevszute cu tahogeneratoare ce asiqura tensiunea de 20 V la 1 000 rot/min, pe cind cele din gabaritele 280-355 cu tahogeneratoare ce dau 60 V la 1 000 rot/min, Forma constructive a motoarelor corespunde formei standardizate precizate in tabelul 2.21. CaracterisUciIe tehnice. Carectertsticile tehnice ale Tabelul 2.21 motoarelor MCU slnt indiFormate eonstruettve ale motoarelor d.in serta lieu cate in tabelul 2.22. Pentru Forma constructlva comanda principala it masiGabarttul de bazii posibilli. la cerere nilor unelte, motoarele seriei MCU au domenii foarte . 1 :i2 •.• 250 Ii\IB 5 rxras. L\-IV1, IMV3 largi de reglare a turatiei, domenii ce se obtin prin sis280 ..• 355 1MB 3 IMB5. IMV1. IMV3 temul de alimentare aI motoarelor. Alimentarea se face eli convertizoare statke, echipate eu sistem de comanda, 'control ~i reglaj, convertizoare ce contin punti trifazate complet eomandate pentru circuitul indusului $i punti monofazate pentru circuitul de excitatie..

corespunzator

89

... .,.
.."

...
<:::

.::: .,

Ii
,;

"."

5 I::

..,. '"

0 0

<&>

c
C">

90

Ii
<::

" !!
"

..

<'I

L.~

--

~
O>?

:;

--

:"I

0 II':> C'l

.=>

C'>

""

:;)

:;;:.-

I~ 1 1 IS I I I~I 1 I~ I I I1 I~I I ; g~ Ie 1° I r! °1=1 .,'" °lel gl I~ I~ I ~ ::: --I " ~~ ..,. .... ~I~I I~I~1 ~~
rII

;::_=

I I~ 1 I I I I I I I~ I I~ I I 1 I 1~ I I I I 1 I 1 I~ 1 I~ 1 I~ I I I I I I 1 I~ I I I~ I I I~I 'I I I! I I I I~ I I IE I I l~ I I I~ I I I I~ 1 I I~ I I I I~ I I I l~I I I 'I~ I I 1;1 I I~I I I I~I 1 I I~ I~ 1 glgl ~ I~ I I I I'g 1 I I, 1°1 ~ I~ I ~ I 1 -~I I 1 I~I I I I~I~I I~ I ~ I ~ ~ glgl 1~lol I lo 1° 1 I ~ <'I I~ 1 ~ 1 °1=1°1°1°/ ""' £ ~I~I<:>INI-I I~ I~ I I 1~\~1 I l~l~ I I'" I N I ~ .,~I '" JI~I'-~I~ltl I~ I~~I I I~I~I 1 Igl81 Is I ~ I =loICI=IOIOloIOIOIOI=>IICIOIOIOIOI=>IOI =>1° .,= ~ c = ~ .... c ~ ~ ~ °IOI'~loIO = .... ~ ... °lol~loIOlo -'~I .." °1°1°1°1=1°1=1°1"" .,.,= ~1~1~1<'I1~1"'1~1=1~lwiol"'I"'I=lolol~I~1 ~I

~I 1 ~I gl-~ <'I 1 ;1 I .. ~ .81 I ~I ~ £ ~I I ;1 I

:::

" = ::
l!:

....

..".

Q.,

;0;

~.

:::

:"1

fI

:;::

r~
':"1

<'I.

)<

Q.,

o
L~

)to:-

l.'~

"I

'" !";

L~

C'l

....

II

c
lO

<:>

C::.

I-

Jt'"J

:::.=

e-

c:
;"1

l.~

':\l

":"l

L"':l

C ;C

-r :'-1

::!:)

OJ

:::.

11

::"1

e-':

'::"'1

-='l

:;"1

C'l ""

~ .1

<0

:-l

.. ,.,

10

r-..

C¥":

~ ::::Qo

(0:
_""!

r-

I C'>
~

Co:)

IC

Q.,

.....

!'"\I

.1

..
II

~l..'""J=~~':::'C':IIf':>'~'~~~~'!Q~~lClC _ r::"Il ':": "1"""1 N':")

.<':',"QClO~::::~~eo=aL.~C\l'~o",=,,~:c
._

U'"J.o
-4

-:-t
<:>

n.
'"

-;

CD"'"!'"

"='1

':'l

~1

......

......

='1

,...,

='LQl-Ol=-;oL."')~C· C"'lt:.'r-~"'l~~l.'t..~

co

L.'"J

<;0

....

._~t~IC'1,N~-.::rCO(",CIO~f"'-O'.J...-iOO,.....tC'l~'

......... ......... ........

<Q ,...,

10 0 .............
0)

"

25

'"
C'I

·='1

'_"l

i:G

'"

II':> II':>

C';l

91

Reglajul turatiei sub turatia nominala se executa prin vartatia tensiunii de alimentare, ajungindu-se la viteze de rotatie plna la vaIorfde ordinul turelor, in acest domeniu motorul poate dezvolta cuplul nominal, curentul prin indus ramtntnd cel nominal. La acest reglaj eurentul de excitatie si de asemenea tensiunea de excitatie trebuie sa alba valoarea nominala, Pentru a obtina turatii mai mari decit turatia nominala se pastreaza tensiunea indusului neschimbata (Ia valoarea nominala) si se diminueaza eurentul de excitatie, respectiv tensiunea de excitatle. Prin diminuarea fluxului m-agnetic, creste turatia motorului insa i se Inrautatesc si conditiile de comutatie, alit din considerente rnecanice cit sl electrice. De aeeea numai pin a la 0 anumita valoare a turatiei se poate pastra curentul indusului la valoarea sa nominala , se noteaz~ acea valoare a turatiei cu nmaz• Motoarele MeU pot insa lucre. ~i .la turatii mai ridicate in condltlile in care se reduce curentul indusului ~i ded puterea pe care 0 dezvolta dupa 0 curba hlperbolica. Atunci cind n>nmaz , pentru a avea 0 vartatie hiperboli:di a curentului trebuie satisfacuta relatia :
[·n=l

n·n_z

Chiar cu aceasta dlminuare a curentului indusulni si deci a puterii motorului, turatia nu poate creste peste o limWi legatS. alit de sollcitan mecanlce cit si de comutatie, respectiv de scinteile ce apar }a.. colector, Se defineste astfel turatia maximum-maximo rum ptna la care motorul poate functiona. In figura 2.5 sint prezentate ceracteristiclle tip ale motoerelor MCU, care permit utilizarea lor Intr-un domeniu foarte larg de turetie. In domeniul (n min +n reglajul se realizeaza prin variatia tensiunii de alimentare la cuplul constant. in domeniul (n +nma reglaju'lse face prin verjatie curentului de excitatie la putere constantji, iar in domeniul (nma" -+ nmaz.t/l) reglajul se face tot prin varietla curentului de excitatie, insa puterea trebuie sa scada hiperbolie. Deoarece in ectionartle principals ale masinilor unelte· sint speciflce solicitarile de tipul celor din figura 2.5, deci cuplul constant ptna l'a 0 turatie data si apoi putere constanta plna la turatia maxima a masinii unelte {care corespunde 'turatiei maximum-maximorum) , fiecare motor tip MCU poate fi timbrat ~i la altl Fig. 2.5. Caracteristicile tip ale rnotoarelor parametri de baza, definiti pleMCU.
l1) ll :l' )

·92

p clnd: tocmai de la aceasta turatie maxima a uctionarli pe care 0 notam cu nMAX. In figura 2.6 se reprezinte modul de deducere a aoestor noi parametri. Cunosdnd turatia n M.4X se ridica 0 verttcala din punctul A pina ce se intilneste hiO~~~n~,~~----~----~----L_--n perbola mai inainte definite. n""l1 N fin nmo,. nmtn Ace! punct B defineste PN care este puterea care in exploaFig. 2.6. Deducerea parametrilor motoarelor MCU la slabirea cimpului de excitatie. tare este asiqurata in domeniul (nN+ n.'IJAX). Turatia minima nN pin~ la care motorul asiqura P N se deduce duclnd din punctul B 0 orizontala p.ina ce inttlneste in C dreapta de regJaj Ia cuplu constant. Pentru utilizare puterea nominata a motorului este acum P.v (mai midi decit P ,,), iar turatia nominala n N (de asemenea mai mica dec it n n), in schimb cuplul nominal ramfne nemodificat. Turatia maxima a motorului este nJl.AX (mai mare dedI: nmaz) obtlnindu-se un raport mai mare intre turatia maxima sl cea nominela, deci nM4X decit raportul n,..,. _
/ In

111>·

~=
PH

Noii parametri se pot determina analitic ~i en ajutoml relatiei : 11.u;r , ce rezulta din condltla oa EB sa fie 0 hiperbola. Cunosn..",.

n.

cind puterea nominala P" a motorulul si turatla n "'lIZ ptna la care el poate dezvolta aceasta putere P,.. ~i Impunindu-se noua valoare a turatiei maxi me n MAX se deduce : _ P Nn..~s
11MAZ

"

Din triunghiurile

asemenea

OCG si ODH rezulta relatia :

pe bazacareia se determine turatla nN :

nN=-n" p.
PH

sau·

nN---

I1m.s AMAX

fI

Folosind aceste relatii in tabelele cu caracteristici pe linga parametrii nominali slnt indicate pentru fiecare motor ~i valorile P N si n N corespunzatoare rapoartelor ~ = 4-5-6--7. nN
.'93

Pentru a avea 0 imagine complete a modului cum vartaza parametrii motorului in acest sistem de re------r-;f(nT--. glaj s-au reprezentat \ \ P =fr,,} in Iiqura 2.7 caracteristicile motorului in u=f(n} Iunctie de turatia lui. Un element imporM=f(n} tant pentru motoarele alimenlale prin inlermediul puntilor co"Fig. 2.7. Caractcristfcile motoarelor MCU functie de mandate este viteza eu turatie. care poate varia curcntul si saltul de curent adrnis in cadrul aces Lor variatii. Tabelul 2.23 prezinta, tunctie de gabaritele pe care motoarele Ie au, viteza de varia tie ~ admisa pentru curent si saltul L\ I a acestuia in difcritele dofJ..P'I.M.le
dt

mcnii de reglare a curentului. Pentru motoarele utilizate in constructia masinilor unelte, de foarte mare importanta este ~i nivelul de vibratii. Corespunzator claselor de vibratii standardizate, motoarele MeU se Incadreaza in clasa de vihratii R si la cerere, prin sortare, se poate asigura si clasa de vibratii S.

Cit priveste nivelul de zgomot, motoarele avind gabarilele 132 ... 200 au ca limita a nivelului presiunii acustice 82 dB(A), iar cole eu gabaritele 225 ... 355 niveTavelal 2.23 lul 85 dB(A). In realitale motoarelo au nivele ale zgov ih'7-3 de H.rhltie ~ admisa Ia motoarele ltCF motului m.ai rodusa dccit dt aceste limite maxims. Dlmenslunlle de gabarit <Ii !?i montaj. Dimensiunile de Turatia I GaLarit dt gabarit si montajale rnotoarelor din seria MCU sint indicate in tabelul 2.24 peniru n ~ nu 100 I.ls 2 I" gabaritele 132-250 si in ta132,250 belul 2.25 pentru gabaritele

n.<11";;nmax

80 1.ls

1,3 I.

280-355.

11 ~

n.

200 Inls

2 III

1S()- 355 na<n~nmax

150

i,»

1,3 I.

Intreprlnderea producaloare. Seria MCU de motoare se Iabrica la lntreprinderea de masinl electrice Bu,cure~ti(IMEB).

~ ~~ ~ ~~ ~ ~~ ~~ -s ... ~ K ~
('\t

I:::::

~~~~~
lI)

<X)

~
In

1$
~.

t...., ~ ~ ~ -e"'- '-

"<I-

t....,

'r.>

<'\J

V) ,.,;-

~ ~ (\.j ~ tiS c:, ~ I:;) C\i ~

<\:;

""

~ ~.

l<>

.....

t?l ~ ~ ~ C\i ~ ~ ~

<::::>

c:::,
f...l

""

<:'\j

""
~
I::::l
(..!)

" "" ;;?i

"S.,

~ ~ ~ ~ "5 ~ ~ C'o') <'":> "5 "5 'fi5 C\i ~~ ", ~

V)

""'
l.<S e-,

C\i

'-'")

§ S5 I.tS ..... -- ~ 'r.> ~. ~.

\C)

<X)

Q;:,
'<')

<:>:>

~ :;:;:
-elC

...._
c:r,

~ ~

-- ~
"l-

~ ~~ '<';)
t.r,

«:>

r-,

v-,

.....

<>:>

e-,

~ '<I-

c:r, ._..

~~

...,
<c

..... '"'--.g ~ "" ~ ~ ~ ~ ~

r.......

~ c;:, ~ ~ ~ ~ ~ ..,.. ~ '"

"<I-

~~ ~ ~
-...

"" -~ ~
!;?

<o

.,.,

-e-,

I.-, <0

<::::> ~ ~ ""'" ~ ~ ~ ~ <::» <=» ~ ~ ~ ~ ~

""t: -... ~ ~
-...J

~~ ~~

~ ~ ~ ~ :;;;s ~ <:::> ...,_ ~ ~~~~~

'<I'<II.r")

<:
I

...._
1--f~-Y;--:Y'7'J~.yT'~~
/ -'

L.:,

t..,

<: --.--r--vL-'/ //
l...

""
.,.,
~~
"-l

Ct:>~
"Q.~

~ :,r, ~ ~ '""

$!?

~ :;;;s ~ ~ ~ ~ ~ ~ -s, <\;j "'5 ~ ~ "I- -<:- ~

~.~

~~~~ ~ ~ ~ ~ t>5 "5 ""5 C\i

-e-

!;R ~,;'""

~~ ~ <r:> ~ ..-. ..... ~ is

<6

l2 ~ ~ ~ ..,... ~ .., % "'"

<") <")

""

--

C\;,

f:5 ~ ~ ~~
C"..j .~

:::. C3 4::§S

Qs ~ ~ "" ~ "'" ..., ~ ~ ~ ........ -e'L..... . ~ ~ -s ~ '-<5 <:::0 ~ ~ "I- "I- ~ "" ...... <::>. ~ ~~~ ..... ~ ~~ ~ ~ ~ <;::, ~ ~ :$; <::>. ..., ~ ~ «S
,,,,," <:)oj ~ ~

......

""

-...J

~ ~ -... ~
~

:t

--

~ ~ t;.; ~~"5

s-,
-e-,

~
tl:l
c:::"

"" ~
"':l

s
~

;-.... "> ..... '

""

~ ~ -e<t
<::,

"" ~

""
"">

~ ~~ I.e ~~
"">

2.1.5. MOTOARE

DE CURENT CONTINUU

PENTRU TRACTIUNE URBANA, SERIA TN

Destlnatle, generalWili. Motoarele de tractiune din seria TN eehipeaza mijloaeele urbane de transport in COIDllnproduse in Romania si actionate electric (tramvaie, troleibuze si vagoane de metrou). Toate aceste motoare se realtzeaza in conformitate cu standardul romanesc STAS 5679-68 si en recomandarea Comisiei Electrotehnice Internationale C.E.I. Motoarele electrice de eurent eontinuu destinate tractlunii sint de tlpul cu excitatie serie, ea urmare a faptului ca acest tip de motoare asiqura caracteristlci de turatie puternic coboritoare, eonducind la cupluri ridicate in procesele de pornire-frinare si suportind foarte bine suprasareinile specifice tractiuntt. Este de mentionat ea in aIte tari s-a folosit in tracttune si tipul de motor de eurent continuu cu excitatie mixta aditionala, dar utilizarea acestuia s-a restrins mai ales dupe ce au fost concepute motoarele cu excltatie serie Ia care este posibila suntarea acestei excitatli in scopul reqlaril turatiei, deci a marirli vitezei maxime a vehiculului. La noi in tara se produc pentru tractlunea urbana numai motoare de curent continuu cu excitatie serie, construite special pentru a permite 0 puternica suntare a excitatiei r in acest mod vehiculele actionate prezinta viteze maxime ridicate in eorelare eu turatiils maxime ale motoarelor. Pentru a se exemplifiea mai bine acest Iucru trebuie examinata figura 2.8 in care s-au trasat caracteristidle unui motor serie de tractiune pentru diferile valori ale suntarll excltatiei ~i de asemeni caracteristica cuplului rezistent pe care vehiculul 0 prezinta. Se remarca faptul Cd desi constructia motorului permite functionarea acestuia la turatia maxima notata in figura eu nmaz• montat pe vehicul ei nu poate atinge la plin clmp decit turatia maxima nt. Ia dmp slan bit Ia 750J0 din valoarea sa nominata numai turatie n2 si doar la suntarea maxima (in exemplul din fiqura aceasta suntare corespunde la 500/0 din valoanma. rea nommala a cimpului] se asiguraatingerea vitezei rnafl.

xime n

lll4z•

Apare evident dorinta de a se folosi 0 slabire cit mai ar centuata a excitatiei, pentru a se asigura turatii cit mai ridicate in tractiune. Pentru ca acest lucru sa fie po sibil, mo7-

L_

__

L-

~.

Fig. 2.8. Caracteristicile unui motor serte de tractiunc, pentru diferite valori ale ~untarii

exictatiei.

Mal;inl electrice rotative fabricate in Romania -

cd, 326

97

toarele romanesti de tractiuns, ca de altfel multe motoare strainer au o constructie speciala (cu bobinaje de compensare a reactiei indusului). Cit priveste suntarea, se precizeaze ca in unele cazuri, de la un anumit grad de dezexcitare, ea trebuie sa se faea si eu elemente Inductive pentru a se evila aparitla un or scintei iuedmlsibile la periile si' colectorul motorului (mai ales la ruperea ~i restabilirea curentului de alimentare, cauzata de contactul imperfect mire captatorul vehiculului si linia de aliment-arc cu energie electrica). . Toate motoarele pentru tractiunea urbana ee se produc la noi in tara au bobinaje de compensatie ~i pot Iunctiona eu slabire de dmp pin'i la 50% iar cu prevederi speciale, in schema de actionare, este admisa 0 dezexcitare mai avansata, Pentru asigurarea unei game de viteze si mai largi pentru vehicul, in conditille unui reglaj cu pierderi minime de energie, se foloseste la tramvaie si vagoanele de metrou schema de conectare a motoarelor tn serie si paralel. Tot pentru economisirea de energie_exista posibilltatea reglajului tensiunii la bornele motorului cuajutorul unui choper, in care caz motoarele primesc un curent ondulat , motoarele din seria TN pot Ii reahzate 1a cerere si pentru acest fel de alimentare. Deoarece Ia noi in tara s-a generalizat pentru tractiunea urbana. tensiunea de 750 V, motoarele din seria TN au ~i e1e aceasta tensiune nominala i pentru utilizjiti particulare se pot realize ~i cu alte valorl ale tensiunii nominale (de exemplu 550 V sau 600 V). In exploatare, tensiunea de aliment are este foarte diferita de cea nominala, permitindu-se 0 vanatie in domeniul 0,7 ... 1,2 ori tensiunea nominala. Aceasta conduce 1a solicitart suplimentare ale motorului si modifica simtltor ceracteristicile lui nominale. Existlnd solicitart foarte variate in explcatare, prin standardizare international! s-au adopt at doua servicii pe care motoarele de 'tractlune trebuie sa Ie suporte la standul de incercari si anume servlciul continuu [simbolizat SI) si serviciul de scurta durata uniorar [simbolizat S2-60). Serviciul continuu SI stabileste la moloarele de tractiuns limite pe care 0 poate atinge curentul termic echivalent in exploatarea lor, iar serviciul de scurta durata uniorar S2-60 furnlzeaza indicatii legate de suprasarciniIe de durats ce pot fi admise in exploatare fara ca acestea sa duca Ia deteriorarea motoarelor de tractlune (suprasarcinile de moment in procesul de pornire si frinare pot fi mult mai ri:dicate de:::H cele corespunztnd serviciului uniorar). In efara puternicelor sollcitart mecanice, motoarele de tractiune admit solicitari termiee ridlcate, dat fiind conditlile din exploatare st faptul di ele trebuie sa aiba un gabarit redus si 0 greutate cit mai mica. Din aceste considerente se admit tncalzirt ale diferitelor elemente (bobinaje, colector, lagare etc.), mai mari dedt la masinile normale, considerind ca in exploatare aeeste temperaturi Iimita prescrise la standul de lncercart stnt atlnse numai periodic si deci nu are Ioc o Imbatrinire a izolatiei. Aceste limite ridicate de temperaturasint 98

admise si pe motivul ca din considerente de siguraI1ta a circulatiei, motoerele de tractlune sfnt supuse reparatiilor cepitale (in cadrul carora se face dupa caz si rebobinarea lor) la intervale mai scurte decit timpul in care ar avea loc Imbatrtnirea izolatiei. Constructle, Motoarele destinate tractiunii in ansamblul lor si bobinajele acestora in particular slnt supuse unor solicitari importante datorate medlului in care lucreaza. Fiind plasate sub vehicule ele stnt expuse umezelii si prafului; de aceea constructiile moderns, cum este cazul si cu eele romanesti, prevad filtrarea aerului de racrre ce patrunde in motor si de asemenea Impiedicerea patrunderii in motor a apei proveniLedin intemperii. Piesele cu rol mecanic, cum sint scuturile, capacelele, Ilansele din constructia statorului, butucul ~i inelul colectorului, sint toate realizale prin tumare din otel, Arborti motoarelor slnt uzinati din otel aliat (40 C 10) pentru a Ie asigura 0 buna comportare in conditiile grele de exploatare. Motoarele pentru tramvaie sl metrou slnt fixate in cadrul boghiului respectivelor vagoane prin flansarea ambelor lor capete pe reductoarele cu care sint cuplate. Pozitie acestor motoare este Iongitudinala pe vagon si un singur motor actioneaza ambele osii ale fiecarui boghiu. Pentru ca acest lucru 53 fie posibil motoarele au cele doua capete de ax iesite in afara, 0 particularitate daosebita 0 prezinta modul de cuplare al motoarelor. Ele au capetele de arbore de forma conica [cu 0 usoara conicitete) si rara nut de pana, fixarea cuplelor pe capete de ax Iacrndu-se prin frelare. Un sistem de canale prevazute in capul de arbore permit ca atunci cind se doreste extragerea unei cuple de pe capul de ax aceasta sa se faea cu ulei sub presiune foarte in alta, evittndu-se astfel orice deteriorare a arborelui sau cuplei. In scopul reducerii dimensiunilor, motoareIe de tractiuns din serie TN au In sectiuno transversala 0 forma de patrat cu colturile tesite, Daca aceasta forma este des intllnlta in tractiune, ro:ai particulara este modul de realizare a ei. Jugul stetorului este obtinut din tole stantate dm tabla de otel, motoarele serlei TN neavind propriu-zis carcasa. Aceste tole au 0 geometrie special a reunind intr-o constructie monobloc jugul statoric ~i poIii prmcipali ai motorului, ceea ce asiqura 0 robustete sporita. La motoarele seriei TN se fixeaza de stator cu ajutorul suruburilor numai polii auxiliari. Se precizeeza Cd in tolele stator se gasese stantate si crest3.turile in care se plaseaza bobinajul de compensatie. Aceste crestaturi slnt inchise, iar bobinajul de compensatie se realizeaza dupa 0 tehnologie spsciala care permite plasarea Iui in asemenea crestaturi inchise. Schema de izoletie este realizata in general utilizind izolatii pe baza de hirtie de mica, unele termoreactive. Este de mentionat di in totalitate aceste materiale electroizolante, inclusiv banda de sticla pentru fretarea boblnajului rotortc, slnt produse romanesti, Crucea portperii lntr-o constructia speciala permite plasarea periilor in axa neutra electrica a acestor motoare,ceea ce are mari 99

() -= ~-'"._, ;a ~.;;
1_<.;0

.!!

-CE:...
Co) _.

eJ ~

:§
VI

-;;

-0:.,

c:.- -

"

_wt:o
Il.
C>

!;.s ~.
c:: ., '"

!:::c.>_

::~:
"",

:::c.

,., .E ";) p
;:;
<> ... ~ <

c.> ::: .... co:. -..., ~'a

I Q,')

.,.

~g, :;.. ~
E'"., 0:
.... 1-0

.,
..... ,.Q-c. 0: o
!:l'"

;: 1$

-'"
.,

;::

N~

0:

c;

c.>

'1;1

co -I'l

'"
os os
::l

~~

s
:J

<
-«=>
-..!.. ,......10

"'...-. Il.
~¢: u6 c

:IE !::ei c·_

C'I

Il.

~e
'"

- ., - ....

;::; -<::

''"' "
Z

0 ~

>0
....

~1:;

OJ

'"'
"" ~f7
~-:")

c,

~E
<0

TN

,...,

:::::lQ

"lUln;u!)

Z~
c:
I'-

z;;

,... ""

z§
=>

O~

,..,1'-

G M

=~ Z"l
M M

-£"-

c» ....

Z,;, ~ ""

IQ

...
'"

Jfu!

l."::

I'-

itS

9 ;::;

.... I "" I - I ....

~
0
M

s ....
:

-I

....
~ ~

0 00 C'I

<Q

....

~
"!I~loz! "ll
8S11[:J

CO
1-0

CO

CO

Cl

:::::
::>

-,0

;)!laalOJd

:Il

5.~ .<;

"'0 V;>r:
c.'"
:,;.-

l:..

I
I

I~

lU"UlIrpU~U

co '"' c c

co

It)

I
I

C
c
::>

00

cc

III .... I - I c:. I c:.

c,
<'I (1)<)

I
I

co
00

.... '"
::>

I
I

0:.

C1>

0 §
=>
C':)

]!S!Utllll

·,."w
III ;lO~

U!tU/lO~ 'l!A

.:
c

..

....
<0

UJtII/IOJ
-ure.10IUn

~.ralnd

·i!A

iX5
0

I I

c oc
,...
0 0 c=>

"" C'I
::>

c L':"'1

s
c
M

c
0

g
0

V 3JUUOd I'll tupn.'llI lUilJu::> V JllJOlun 18U!tIIOU lua~n~ '!;!.m.I0Jun 11lllUJtIIOU aJ:l:j.nd

.... ....
I'-

.... ""
::>

00

AVI

.... I .... I '" .... I I ....

00
C'

2
N

"" I .... I .... I .... c c ;; ~ I "" I I I I

C'I

<0 ..,.

.... ....

I -= ..,. I ....
M
l~

I I
I
I

0 1<'I

....

::>
L.,

....
::>
L~

'0

00

"..,

lnfl.xnl' ,-,p IllUIUlOU lu:)m8

VIIlU!UlOU IlJun!~.L A

""
c

"., m

1!lIlurmou

M.l{ ~allmpap
U;)J"llld

~ N
0
U">

II "" I $ I I .... I I ,," I I I~ I

00
".., M C> I'!'I

-e t-

.... "" .... ~

r-

l.O

It)

c
I<:>

I-

<0 N

<C

:-1

III .... ..,. ,... '" I .... I .... I .... I .... I .... I "., I- I I 13 I ~ I ....
0 <'I 0
C>

""

00

....

""
::;, 0

::> ....
M

'0 .... t'I

r-

Q()

r-

00

00

(-

g
0 00 00 ....

r--

0 L'> l-

It)

I'-

-e-e

<'I

""

,~

e,

~ 00 ~
E-<
Vl
(I)

~ ~ ~
E-<
(/J

0:. U">

:J:

E-<

'" Z
~

It>

z ~

... r;-

t--

M·

r-

""

l.~

b<

r-

10.