, I

Editat de:

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUC'fII ~I ECONOMIA CONSTRtJC'fIlLOR (INCERC)

Bucure~ti - Sos, Pantelimon nr. 266 Telefon 27.40.85 176 - redactie U6 - difuzare

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ~I DIRECTIV ARE IN CONsTRuqn

Biroul executiv

DECIZIA Nr. 51

din 26 septembrie 1985

PENTRU APROB'AREA "NORMATIVULUI PRIVIND:

ALCATUIREA, CALCULUL ~I EXECUTAREA STRUC. j

TURILOR DIN ZIDi\RIE" - INDICATIV P 2-85 '

Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului central ,

de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii : ,

A vind in vedere prevederile art. 5, litera "d" din Decretul nr. 170/1976, cit si avizul CTE-ICCPDC nr. 403 din 2 august 1985;

In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea ~i functionarea Institutului central de cercetare , proiectare ~i directivare in constructii, cit si Legea nr. 5/1978, emite urmatoarea

.. ~

DECIZIE:

1. Se aproba "Normativul privind alcatuirea, calculul : ~i executarea structurilor din zidarie " avind indicativul P 2-8~.

2. Normativul de la pet. 1 intra in vigoare la data publicar ii In Buletinul construct iilor , El se va publica ~i in colectia de normative si instructiuni.

La aceeasi data inceteaza valabilitatea urmatoarelor documente tehnicc :

- Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor din z idarie, indicativ P 2-75, aprobat cu Ordinul IGSC nr. 196 din 17 decembrie 1975;

... !

i3

- Normativ pentru alcatuirea ~i exeeutarca zidariilor din caramizi ~i bloeuri eeramiee, indicativ C 126-75, aprobat en Ordinul IGSC nr. 176 din 20 noiembrie 1975.

PRE~EDINTELE BIROULUI EXECUTrV DIRECTOR GENERAL,

Ing. V ALERIU CRISTESCU

NORMATIV PRIVIND ALCATUIREA, CALCULUL, ~I EXECUTAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE' INDICATIV P 2-85

Elaborat de:

I

INSTlTUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTIl TIPIZATE

in cola bora 1 e C1t:

INSTITUTUL DE -CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECO~O-+ :MIA CONSTRUCTIILOR . !

INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURE~TI

INSTITUTtTL DE PROIECTARI PRAHOVA

Director: dr, ing. Petru Vemescu Director tehnic: ing. Mioara Dabija

Sef sectie : ing. Marin Lazar ~

Responsabil lucrare: ing. Cristian Balan

Responsabil din parte a ICCPDC: ing. Octav Popescu

"~

industriale. canalele de fum etc., precum si la zid~riile int.arite cu camasuie.li arm ate a .car.~r ale~tuire, calcul ~l executie sc rcglementeaza prin prescnptll speciale ,

1.4. Respectarea ~asu:~lor constructive din prezerrtul no~mativ nu anuleaza obhgatnle prolectantulUl de a ver if ica prrn caleule ingineresti rezistenta ~i stabilitatea elementelor struc-

turale. .

1.5. La alcatuirea si caleulul z idar ii lor se vor a ve~ II!. vedere in afara de prezentul normativ si urmatoarele prescnptl~: ,~ _ ~TAS 10109/1-82 "Lucrari de zidarie. Caleulul :;;1 alea-

tuirea elcmentelor• "

_ "No'mativ pentru proiectarea antiseis~ica. ~ cons~ruc~

ti ilor de locuinte , social-culturale, agrozootchnice ~l mdustna~e

indica ti v P 100~t. . ..,' '

1.6. Se precizcaza ca prevedenle con~truchye ~l ~e caleul.: sint condit ionate de respectarea prevedenlor din capitolul 13! privind executia lucrarilor de z idar ie precum si a altor acte • normative cum s int : .'

_ "Instructiuni tehnice privind comp.ozitia ~l preparare<l;

mortarelor de zidarie si tencuiala" indicat iv C .1 ?-82; •

_ Normativ pentru folosirca blocurilor m ici de beton ,cu

agregat~'u~oare la lucrari ~e zidar ie" indi~ativ C 14-82; :

, ,_ "Instructiuni tehnice pentru prole~tarea :;;1 "e~ec~tar~a peretilor si acoperi~urilor din elemente din b.c.a. indicativ

P 104-83; . b t

' _ Normativ pentru executarea Iucrar ilor de beton ~l e on

armat " indicativ C 140-79. )

Indieativ:

P 2-85

NORMATIV PRIVIND ALCATUIREA, CALCULUL sr EXECUTAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE

1. PREVEDERI GENERALE

Inlocuteste e

P 2-75 $i C 126-75

2. MATERIALE

Elaborat de:

INSTITUTUL DE PROlECl'ARE PENTRU CONSTRUCTII TIPIZATE - IPCT

~i In colaborare cu:

INSTITUTUL DE CERCETARI tN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTR UCTIILOR

INSTITUTUL DE CONSTRUCTII DUCURE~TI

INSTITUTUL DE PROIECTARI PRAHOVA

Aprobat de Ij:CPDC eu decizia nr. 51

din 26 septembrle 1985

2.1. In piesele scrise si desenate al.e _proiectului .de exectHie: se vor preciza urmatoarele caractenstIcl ale matenalelor prevazute pentru executarea zid5.riei si a elementelor de beton :

armat inglobate : . ~ ~ .. . .

_ tipul, calitatea :;;1 marca. c~ramlzllor . ~au ?!o~unlor,

'_ tipul si marca mortarului ~l eventualll aditivi ce se vor

utiliza; ,

t ipul si marc a betoanelor :

- tipul si marca otelului beton.

6

7

labeJul 1

Dornen iul de utilizare
Nr. ~Iaterial Format Grad Inalt.
crt. STAS seis- clad. Observat ii
m ic 111
1 Ciiriun iz i plinc 2iO x 115;< 63 Vez i obs, b
STAS 157-80
--
2 Cf,ramizi ~i 290x HOx 88 Fr.r;, rest ric- Vezi tabelele 2 ~i 5
b locur i cera- 290 x 240 x 138 . tii Nu se admit la
mice ell go- 365 x 180 x 13~ executarea pCTe-
luri vert icale t ilor rez isterr[i Ja
STAS 5J85/2-80 2-l0 x 115 X 88 6,7 .:;; 15 exploz ie.
8 ,,;;9 Vez i ~i observaj ia c
290 x 2iO X 188 9 ,,;;6
240 x 115 x 138 6 ,,;; 12
7 .:;;9
8 .:;;6
--
3 Ctniullizi s i 290 X 2iO x 138 Se utilizeazll. la pe-
blocur i cera- 290 x 290 x 133 reti nt·portal]1i.
mice cu go- Nu se admit J01
lur i orizonta le peret] anfifoc ~i
STAS 8.560-80 niei Ia cd rr-z is-
tr-nt i la e:xpJozic.
Vezi ~i nbs. c
--
-l Fj'~ii cerarn ice .100 X 75 x JOO Se uti1iz{'_a.z~i numa i
ell golnTi oriz. pentru pereti
NTH 9059-80 despart itori ODSEHVXfII :

a. Prec izar i priv ind regimul de inrLltime a cl'Ldirilor ~i modul de .Iirmtarc a accstora sc dau la pet. 3.2.5.

b. Ch[mizile presa.te pline se vor ut il iza pentru cxecut ia z idur ilor anti-Icc; anti-cxplozie, cosur ilor de fum, cii.minclor de v iz itare ~i pentru reafiaarru protcct iei htdroizolat iilor verticale in cazu l In care nu se pot prevedea aJte solut.ii conform Normativului C 112-BO.

c. Nu se adrn ite utiliwea caramizilor ~i blocurilor ceramice en p,oJuri vcrticale sau orizontale 101 executarea f undat i ilor ~i z idar iei socJuiui sub nrvelul hidroizojnt iei prccnm ~i 141 executa rea caminelor de v iz itare,

8

2.2. Caramizile si blocurile ceramice care se utilizeaza la z.idiir iile care fac obiectul prezentului normativ s int aratate in tabelul 1 si trebuie sa indep lineascti condit iile prevazutc in standardele respective indicate in acelasi tabel.

2.3. Diferitele formate de caramiz i si de blocuri ceramice precizate in tabelul 1 se ut ilizeaza la zidar.iile portante ale d~l-

dirilor in functie de raportul de [esere Ia punerea in opera. :

, I

Raportul de tesere se expr irna prin raportul dintre lungirnea

de suprapunere a 2 didimizi sau blocuri (I) ~i inaltimea dirMnizii

(It) fig. 1. Valoarea recomandata a acestui raport este : i

lllz> 0,8

I

iar valoarea minima - = 0,4. . ,

Lungimea de suprapu~~re va fi cel put in 114 din lungimca 'car.1- miz ii sau blocului. i!

2..1. Tipul de caramida sau bloc se alege in funct ie dd. condit iile de rez istenta ~i stabilitate, de gradul de protectie .antiseismica, de gradul de protect ie termica, de economisireacombustibilului In exploatare, reducerea manopere i pc sant ier ,

consumului de ciment , reducerca greutat ii construct ie i etc. I

i

i II II ,

I~DDCl b Q~

I

Fig. 1 Raportul de [eser e a ciiriimizilor sau blocurilor.

9

2.5. Mortarele folosite fa executarca zidar.iei trebuie sa indeplinc;sa- conditiileTehnice prevaiUte - iii .. ST AS 1030-85 "Mortare obisnuite pentru zidarie si rtencuieIl. Clasificare ~i"' condit ii tehnice " Ili in "Instructiunile tehnice C 17-82".

2.6. Marcile cari.i'.nizilor si mortarclor pentru structurile din z idiiric sc vor alege astfel inc it sa fie satisfacute condit iile de rezisten~a ~i stabilitate ale elementelor structurale.

lVEtrcile minime de caramida sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structurile de z.idarie vportanta pentru diferite eradc de protectie antiseismica in functie de lnaltimea cIadir ilor ~lnt date in tabclul 2. Pentru grade de protect ie antiseismica intermediate se vor aplica prevederile pentru gradul imediat superior.

Tabelul 2

Marci minime de earamizi :;;i mortar in funct ie de gradnl de protect ie arrtiseismica a construct iei

Numar in;dtimca maximl----------".------,------

elactirii de niH (111) ve1uri

[n]

6 7 8 9
,~ "'" "II ""
"c:! "c:! -e "c:!
",'" Marca "'." Maroa ",'" Marea ",'" Maroa
C) e u e u s u e
.... ,," mortar .... "" mortar .... "" mortar .... 'cd mortar
'" .... cd .... '" .... '" ....
;g'j H)ro ~)~ ~)~
"" o 1 H<4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
2 4 .. .H ... 9 3 75 25 75 25 75 50 100 50
3 9 .. .H ... 12 ':I 75 25 100 25 100 50 - -
- -
':I [2 ...
... H ... I5 5 100 25 100 50 - - - -
Observatle : La construct lite en grad ul de protect ie ant iseism ica 8 ~i 9
sc vor prevedc numa i eihamizi de cal itatea I. ....
-- 2.7. Tipurile si marcile de armatura ce se vor utiliza la arm area z idar iei vor fi urmatoarele :

- pcntru armaturi de rezistenta : otel beton OB 37 si PC 52 conform STAS 438/1-80 "Otel beton laminat la cald. Marci si condit ii generate de cahtate";

- pcntru arrnatur i constructive, care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta : otel beton OB 37 Ili OB 30 conform STAS 438/1-80, STNB conform STAS 438/2-80.

_---

10

2.8. In elementele din beton armat inglobate In zida~ (centuri, buiandrugi, st ilpisor i) se va utiliza beton- de marca minima B 150., i

Arrnatur ile de rez istenta , determinate pe baza de calcu'l din elementele de beton armat vor fi din otel beton OB 37, PC 52- si PC 60, iar cele constructive din otel beton OB 37. ' !

3. ALCATDIREA STRDCTDRILOR DE REZISTENT~

i

iLL Alcatuirea de ansamblu si forma structurii

~~~~~-=~~~3

Structur ile din z idarie

3.1.3. Se VOl' alege de prefer inta constructii cu forme 111. plan regulate, compacte si simetrice din punctul de vedere al distributiei in plan a maselor, rigiditat ilor si capacitat ilor de rezistenta ale elementelor structurale in vederea Iimitar ii efec~ telor d~favorabile de torsiune generala provocate de actiunea seismica, '. •

In vederea obtiner ii unei comportar i corespunzatoare i structurilor sub act iunea seismica se va urmari asigurarea 'unei variat ii cit mai uniforme pe vert icala a rigiditat ilor 1ji capacitaPIor de rezistenta atit a ansamblului structurii cit si a elelmentelor structurale componente. Se vor evita aleatuiri struc~le eu rigiditati ~i capacitati de rezistenta, mai reduse la un

nivef mferior fata de cele superioare~. _ :

---~~.------~. ~--- .. ~~--.--~

3.1.4. Cladir ile cu forme neregulate In plan, de exemplu cele in forma de L, T, D, precum si cele cu zone avind lnaltimi, mase sau rigiditati diferite, se vor separa prin rosturi In tron-

soane de forme apropiate de dreptunghi (fig. 2). .

3.1.5. Se admit si forme in plan diferite de dreptuaghi

de preferinta simetrice. '



I I
rost L

PLAN

•

rost

VEDERE

Fig. 2 Fragmentarea prin rosturi a cladirilor.

. In cazul in care condit ii funct ionale impun forme nesimetrice, dimensiunile in plan ale port iunilor iesinde fata de forma drcptunghiulara vor fi determinate din conditia de limitaTca efectului torsiunii generalc. Se vor respect a In acest sens provedcrile paragrafulu i 4.2.5. din "Normativul P 100-M"'.

jZ

12

3.1.6. Alcatuirea planseelor va asigura de regula realizarea unor saibe (diafragrne) orizontale cit mai rigide pentru asigurarea conlucrarii spatiale a elementelor structurale sub actiunea sarcinilor seismice.

In cazul in care alcatuirea constructiva a planseelor nu conduce la realizarea unor saibe orizontale rig ide , repartit ia sarcinilor orizontale seismice la elementele verticale structurale se va face tinind searna de deformabilitatea planseelor. .

3.1. 7. Infrastructura va fi alcatuitii astfel inc it sa forrneze un sistem rigid, capabil sa transmita Ia teren incarcar ile gravitationa1c ale caldir ii ~i sa reziste Ia solicitar ile provenite din mi~crt~ rile seismice ale terenului. I

3.1.8. Capacitatea de rezistenta a elementelor structurale

din zidar ie se poate spori dupa necesitat i prin: .

- prevederea de materialc (diriimida sau bloc ~i mortare);

de marci superioare; :

-;-, Ingro~area unor peret i structurali in limite rationale;

- inglobarea in zidaric a unor elernente de beton armat

mono lit, verticale si orizontale (stflpisor i si cent uri) • solidarizate ell zidaria :

- amlarea z idariei.

3.2. Dimensiunile tronsoanelor de cIiidiri

) i

~.Z.1. Cadirile din z idarie portanta avind dimensiuni mari iIi plan, eu forme neregulate sau eu zone avind ina1timi, mase sau rigidWiti diferite se vor separa in tronsoane prin rostur i.

3.2.2. Lungimile tronsoanelor de cladir i se dctermina in! functie de:

tipul planseului ,

- gradul de protect ie antiseismica. ~

- natura terenului de fundare. i ..

!3 .Z.3. Lungimile maxime admise ale tronsoanelor ..... in ftinctie! de; tipul plan~eului si de gradul de protectie antiseismica, pentru: cta.diri fundate pe terenuri nonnale sint date in tabclul J.

~.l.i. La constructiile fundate pe terenur i slabe, lungimile. tronsoanelor se stabilese in confonnitate eu prevederile Norrna-' tivului P 7-8g. iar cele fundate pc pam intur i eu umflaturi ~i. constructii mari (pamlnturi contractile) in conformitate eu Iustractiunile tehnice P 70-79.

13

Tabel1l1 3

LUNGIMI MAXIME PENTRU TRONSOANE (m)

Tipul de planseu Grad de protect ie arrtiseismiea
6 I 7 I 8 I 9
a) .Ptaneeu monolit sau prefa-
. bricat cu suprabetonare 50 50 50 40
b) Panouri sau semipanouri pre-
fabricate monol ifizate 60 60 50 40
c) Fl~ii prefabricate cu bucle
monolitizate 60 50 50
d) ,F1llii prefabricate flira bucle,
grinzi eu corpuri de umplutura
fara suprabetonare 60 50 .3.2.5. Inaltimea cladirii si numarul maxim de niveluri s int prezentate In tabelul 4.

Tabelul 4

tNALTIMEA ~I NUMARUL MAXIM DE NIVELURI

inaltimea (H) 111 m si numarul de uiveluri (11) pe
Gradul de protect ie categorii de strueturi
arrtiseismic Tip fagure Tip celular Tip sala
H I n H I H
11
6 15 .5 15 '1 (5) 12
7 15 5 12 3 '1 10
8 12 '1 10 3 8
9 9 3 7 2 OBSERVATII :

. a) Inaltimea cladirh se considera de la nivelul superior al soclulU!,respeetiv al planseulul peste subsol pin a la nivelul superior al planseulul peste ultimul nivel. In cazul in Care nivelul planseului , peste subsol depa e te cu 1,50 m nivelul trotuarului, subsolul se numara ca rttvl!l. n cazul terenu Ul In an a se cons! er naltimea medie' dintre ~rotuar ~i plan1ieul subsolului.

. In cazurile In care uItunul nivel are 0 inaltime mai mica de 3 m 1! acopera mai putln de 250/0 din suprafata construlta, aceasta nu se Ilumara' ca nivel sl nu se consldera la stabilirea in<'Htimii cladirrl.

b) Categoriile de structuri slnt definite la pet. 3.4.

L4

, '

c) Valorile din paranteza se re£era la cladlrfle eu inaltimeani- :

velulul eel mult egala cu 3,00 m. .. . i

d) Pentru graCle de protectie antiseismlca Intermediare se yor apl ica prevederile pentru gradul imediat superior.

3.3.' Rosturi Intre tronsoane

3.3.1. Funct ie de rolul pe care n Indepl inesc. rosturile iritre :

tronsoanele de cladiri pot fi: .

rosturi de tasare,

- rosturi de dilatare-contractie,

- rosturi antiseismice. '

De regula rosturile dintre tronsoane eumuleaza doua sau chiar toate functme de mai sus ~l se VQr r""C'aIiza prm dubffirea i -eretilor tronsoanelor alaturate fiecare avind osimea de cel utlll 0 caramida. Sevor evita rosturi e icanate.

3.3 .. Rosturi e e tasare au rolul . e Iimitare a influentei . . eventualelor tasari neuniforme ale terenului de fundare asupra 'I structurii de -rezistenta a cladir ii, E~e separa aUt'suprastructura dt ~i infrastructULa~elo.L.do.ua.....t.r.o.n~te .

. 'In cazul cladir ilor Tundate pe terenuri slabe (sensibife: la umezire etc.), stabilirea latimii rosturilor de tasare tseva face i tinind seama de valorile maxime probabile ale tasar ilor tron-' soanelor alaturate , calculate in conformitate eu prescript irle :

tehnice specifice (P 7-gg, P 70-79). ' .

3.3.3. Rosturile de dilatare-contractie aurolul deaImpart i constructi ile in tronsoane cu lungimi moderate (vezi paragraful 3.2.3), cu scopul de a nu introduce in structura eforturi mar i, necontro late, provenite din dilatarea sau contract ia vacesteia,

3.3.4. Rosturile antiseismice se prevad cuscopul de a separa intre ele tronsoanele de cladiri cu caracteristici dinamice diferite, perm ittndu-Ie sa oscileze independent sub actiunea misca-

rilor seismice ale terenului. .

Dimensionarea rosturilor antiseismice se vor face, conform

prevederilor "Normativului P 1001?-" pct. ~. 4-.4 ,

Rosturile antiseismice se pot opri la nivelul pardoselii parterului sau subsolului in cazul c ind acestea nu indeplinesc si functia de rosturi de tasare.

3.4. Categorii de pereti si structuri

3.4.1. Functie de rolul pe care-l indeplmesc in cladire pe~ retii din z.idarie pot fi:

15

- perct i structura li portant i ell ro lul de a pre1ua sarcrru \'crticalc ~i orizontale :

- pcrct i structura li de contravrntuirc cu rolul de a prclua

sarcinile orizontalc si grcutatea lor propr ie ; .

- pcrct i nestructura li ce indeplinese nurna i un rol de compartimclltarc a volumului cladir ii : greutatea lor este preluata prin intcrmcdiul planseclor, de peretii structurali portant i,

3.4.2. r 11 raport eu modul de dispunere a peret ilor structura l i, sc dist ing 3 categorii caracteristice de structuri definite dUp{l cum urmeaza :

a structuri de tip fa ure sau eu com artimeutare dea a, int ee ea a care isfantele dintre peret ii strueturali sint de .lax. 5 111 suprafata in plan delim itata de peret ii structural i c pma la 25 ma,iar lna1timea nivclului pint.. la 3 m (fig. 3 at:.

s rue un e tip eelular sau eu eomparflmel1tare rara~-la arc distantclc dintrc pcret ii structurali s int de 6 ... 9 m , iar .uprafetclc delimitate de acestia slut de Plna la 75 m2 (fig. 3 b); inaltimca nivelului poate depasi 3 m;

c) structur ile de tip sala, la care distantele dintre peret ii tructura li slnt euprinse lntre 9 si 18 m , iar ina.It imea de nivcl cpa~c~tc de rcgu Ii 4 m (fig. 3 c).

3.4.3. In cadrul fiecarci categorii de mai sus vor fi prcferatc tructurile avind perct i structura li portanti pe ambele direct ii rtogonale ale cladir i i. In cazul uti lizar ii planseelor cu dcscarcare C 0 s iugurii d ircct ie , dimensionarea peret ilor structurali de ontravintuirc, paralel i eu directia de descarcare , se va face inind seama de sarcinile vert icale reale ce le revin.

3.40'4. In eazul in care s int necesare spat ii Iibere mai mari a parter se recomanda utilizarea strueturilor de tip celular.

. 3 .. ~.5. Peret ii structuraIi, poz it ionat i de regula dupa dou.i ircctu ortogonalc, conlucreaza intre ci sub aetiunea incarca!lor, se rig idizeaza reciproc, intersect iile lor constituind .. punctc

I;XC" .~avorabilc asigurarii stabi litat ii peret ilor de pc ambele ircct i i.

. Distan elc ma)(ime admise {ntre erepi structura Ii, pentru iecare din cole oua lrecj ii, in fUlletle e tipul planseului, radul de protectie antiseismica ~i de in~i1pmea constructiei s'int ate A tabelul.} (fig. 4).

. 1.4.6. La c aborarea proiectelor de arhitectura si de strucura, 11\ vederea alciHui.rii judicioase :dl structurii si utrlizari]

6

0) DE. TIP FAGURE

b) DE TIP CELULAR

•
">(.
E:
-c:

-: ,/,-'y>;,<\Y//:'y
<r //" c/ DE TIP SAL..~

8
';Q
<::j
~
"
Q
I !~

- I .

I I

I

2 - c. 1048

Fig. 3. Seherue caracleristice pentru diferitc categorii de structuri.

17

plonseu

r-- .

Fig. 4. Dfstante dintre pcrc!ii de rigidizare.

Tabelul 5 DISTANTA MAXIMA ADl\IlSA INTRE PERETII STRUCTURALI sr ARIA MAXIMA A P ANOURILOR DE PERETI

In{tlt. Numar Distanta maxima I max. in mjar ia .
max ima
max. a maxim A max. = I X h in 1112 pentru gradul de
c onst r. n iv c le protectie a nt.iseism icii
(m) (n)
6 I 7 I 8 I 9
4 I 14/18 (n/4O'l 10/36 8/2.'l
9 J 12/42 12/36 10/32 (,/18
16 5 12/36 10/32 .: - -
4 1 12/40 10/36 8/28 -
9 J 10/36 10/32 6/21 -
15 5 10/32 8/28 - -
4 1 8/.30 6/21 - -
9 3 8/24 6/18 - -
1.') 5 6j 18 - - - a, h

e

d

OUSERVATII :

a. Va lorit« din tabcl corespund peret ilor avind grosimea de 0 c;tr{tmidil. au 1111 bloc 9c 24 em. Pentru percti eu grosimea ma i mare aria panour ilor de

('rete sc poat.. m- . p . lt inli ,

. 2 ....:.c: . an r m I1IU IE icarea cu rfl:l2._ortul dintre gr csimea peretclu i

I -1 CI11.

8

b. Tipnrile de plansee sint indicate la pet. 5.2.

c. Pentru structur ile de z idar ie din blocuri mici din beton eu agregate usoare concepute in eonformitate eu Normativul C 14-82, valorile din tabel se 'lor aplica cu 0 redueere de 25%. .

d. Se admit ~i alte valori in afara eelor din tabel in cazu l clad ir.ilor eu un singur nivel - de exernplu la unele clad iri agrozootehnice - cu conditta rigid izar i i peret ilor prin p ilastr i (contrafort i) san prin st ilp isor i din beton armat care trebuie sa asigure atit stahilitatca peretelui la indircari verticale cit ~i rez istenta la Incarcar i orizontale proven ite din seisme sau alte acj iunl, pe baza unor catcule just ificat iv e de rez istenta.

elemcntclor prefabricate tipizate de mare serie pentru plansee,

scar i etc., precum si a cofrajelor de inventar se va urmari : .

- conceperca unor moduli functiona li ~i eonstructivi repe-

tabili si asamblabil i In tronsoane de cladir i : :

- a lciitu irea unor partiuri simetrice si evitarea ut ilizar ii

tronsoanelor cu disimetrii pronuntate : !

- folosirea unui numiir cit mai redus de tipuri de travei si deschider i :

- modularea tra veilor si deschiderilor pe baza modulului de 30 cm; pentru dimensiuni mai mari de 4,20 m se recornanda folosirca modulului de 60 cm;

- asigurarea continuitati i in plan in sens transversal ~i

logintudinal si pc inalt ime a peret ilor structurali; - .

- evitarea fractionar ii si slabir ii excesive a peret ilor structurali prin goluri nUllle!'9ase de u~i ~i ferestre;

"'=- plasarea goluriTor de usi ~i ferestre in aceeasi poz itie la toate nivelurile structurii.

4. PERETI STRUCTURALI 4.1. Pereti portanti

4.1.1. Grosimea peret ilor portant.i , interiori ;;i exteriori, se va determina prin ca lcul din conditi i de rezistenta si stabi litate, Grosimea minima a peret ilor portant i va fi de 0 caramida sau un bloc de 24 cm.

4.1.2. Grosimea peret ilor portant i va trebui sa corespunda

si conditi ilor de: i

a) izolare termica si evitare a formarii condensului determinate functie de zona clirnatica in care se amplaseaza construct ia si in conformitate cu STAS 6472/3-80. .Eizica constructiilor. Terrnotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de inchidere a cladir ilor u.;

19

. b] izol~re foni~a deter.min~t~ conform »Instructiunuor tehnice de pro iectare ~l executie privind protectia Ionica a cliidirilor"

indicativ C 125-81; .

c) prevenire a incendiilor si a efectelor acestora determinate pc ba~a "Nor~elor .generale de protectio impotriva incendi ilor la prolectarea ~l rea lizarea construcpilor si instalatiilor" aprobate pnn De~retul.nr. 290/16.08.19?7 ~l a :,~ormelor tehnice de proiectare ~l rea lizare a cOllstructlllor, privind protectia la -act iunea foeului" indicat iv P 118-83.

, ~ .. 1:3. In ~azul ~in .care [?T?simea peretilor dimensionata in conditii de rezistenta ~l stabi litate nu satisface conditrile de la

pct. 4.1.2. proiectantul poate prevede: ' .

- marirea grosimii peretilor sau

:- . adopt~ar~a ~unor solutii constructive utilizind peret! portantl. din ca.ramlda in combmatle eu materiale eficiento izolallte term ic, Ionic etc.

4.1:4. Se admire prevederea unui nurnar redus de peret i portanti cu grosrmea de 1 2 caramida (14 sau 1~5cmL_ avind lun[~mea de max. 5,40 m- la cIa in: -- _________

_- ...:---cugraduI de protectle antiseisiiiica eel mult 7 . '~I1!_?-~_~iv'~luris;lU la, ultimele doua' nivcluri

ale cIamnlor mal fnalte' -~ --

.... - cu itiartime~ nivelului de max. 2 75 m :

- ~vind deschiderea planseului afer~nt zidului respectiv de maximum 3 60 m ~

- .eu plan~ee di~ beton armat monolit sau din 'panollri prefabr!c.ate rezemate pe contur.

Utthzare<_t peret ilor de 1/2 caramida va fi justificata printr-un calcu~ de rezlstenFi ~i stabilitate, respectind de asemenea pre-

vedertl- pct. 4.1.2. , vi

A 4.1.5; 1naltimea de nivel definita ca dimel1siunea structurala llltr~ doua p!an~ee nu va depasi de 16 ori grosimea peretelui cu exceptia p~r~tIlor de 1/2 caramida ~i a celor rigidizati pr in sthpi~ori ~I ce~tun mtermediare.din b~on a:mat (vezi pet. ~.c).

.. 1.6. Nu se admite ca golunle pentru cosur i sa miqoreze rosu~ea per~ti~or (fig. 5). Se va evita amplasarea cosurilor in ere til exterior i,

4.2. Pereti de eontravintuire

a 4.2.1. Peretti de contravintuire vor respecta condit iile prezute la pet. 4.1.1.. .. 4.1.4 pentru pereti portanti.

perete interior I,L I

~

perete toters»: >/ I

~_l

Nea~

Fig. 5. Amplasarea cosurtlor

4.2.2. Peret ii de contravintuire trebuie sa fie plani ~i col planar i pe toata inaltimea constructiei, La cladir ile de tip bara ell peret i de contravintuire transversal'i, se va urmari ca acest ia sa lege Intre ele fatadele opuse.

4.2.3. De regula, nu se admit pereti in forma de lama, cu capetele nerigidizate de pereti structurali dispusi perpendicular pe ei. Se admite ca rigidizarea capetelor sa se faca eu st ilpisor i din beton annat legat i de plansee direct sau prin centuri di~ beton armat. '

4.2.4. Peret ii de contravintuire se vor executa concomitent cu peret ii portant i ortogonali, asigurindu-se Iegatura intre peret i prin tesere sau prin st ilpisor i de beton armat inglobat i in z idarie:

In cazul in care peret ii de contravintuire si cei portanti ortogonali se executa cu caram iz i sau blocuri de inaltimi difer ite, legatura intre ziduri se va executa conform detaliilor din fig. 6~

"It :.

4.3. Goluri ~i slituri in pereti

4.3.1. Golurilc mari (pentru ferestre, usi etc.) din peret ii structurali se vor amplasa si dimensiona astfel ca plinurile dintre ele sa sat isfaca condit iile necesare de rezistenta ~i stabilitate sub act iunea incarcar ilor verticale ~i orizontale.

4.3:2. Prin amplasarea judicioasa a golurilor se va cauta uniformizarea r ig iditiit ilor si rezistentelor peret ilor la sarcinile orizontale care act ioneaza in pla nul lor (fig. 1). Se va urmar i obtinerea unor rig iditat i de valori apropiate pe cele doua directii principale in plan (vez i fig. 8).

21

PLAN

VARiANIA a

~o

:oJ

~6/40 SEqlUNE

VARIANTA /;

G/40

Fig. 6. Legatura dintre ziduri avind in~lfimea de asiza diferitil.

2

11 I[ _JT

!=I!=J==:!2==,=, =~=,=, =~=:::::rj'i . Plinuri de dimensiuni

P:P==;r====;r====;;=:=' ~r: egale - de recomandat

IF===tlll

~,=,~J[=,==~J~r===,~~ ~liF==~li===='~Jl=I=I~

Plinuri de dimersum diterite dtemante rttmic.

Fig. 7. Exemplificarea pcntru gruparea golurilor de usl,

..•.......

_(jcjUf) __ cit _/ mat rtuct

f ...

. ....•..........

a) Peretii 'traosversalt de capot. - plmi.

b) Peretii trarsversdi de capCrt cu procent mic de qdirt > i pereti Iongitudinali extertcrt plm/ In traveea de copat,

Fig. 8. Exemplificiiri pen tru realizarea perettlor in tra vee a de capiit.

23 '

Perctii transversa li de Ia capetele tronsoanelor de cJa.dire se vor prevedea cu un procent cit mai mic de goluri (Iig , 8 b), il1 functie de gradul de protect ie antiseisrn ica ce trebuie real izat si de numarul de nivelur i, respectiv inaltimea construct iei. Pe de aWi parte, prin rea lizarea unor plinuri mai mari pe direct ia longitudinalii in traveile de capat , se poate obtine 0 mar ire a rigiditatii ~i a capacitat ii de rezistenta in sens longitudinal

(fig. 8 b). .

4.3.3. Amplasarea golurilor in peret ii structurali se va face rospect ind dimensiunile m inime ale plinurilor de z idar ie indicate il1 tabclul 6 ~i in fig. 9 s i 10.

ELEVA TIE

,

F~~-=--=-=--=--=--==-==-==f ~=-

I~ ~II I

I If_J If_J II

I 'I

~=============~b=_

ILl rr

I I,

I

100 a + b1 + bz

I ~ rriarimeo %

Fig. 9. Goluri in peret i i exterlori ,

din tabelul E oct ')

~ '~~.--

on 0

If") 00

o 0

on on

_I , ... r' ,

v

o If") tr) . 1'1 _ ..... -..

o

:::.

on <:> If). 00

00

<:> .,..,

11'); r-.

<:> .,..,

E

0\ tV

.,.., 0 .".. t-

E

o N

-

ell (I)

.§

... ,ell

::;;J

o t-.

\0

'" If)

o If) -e- \0

v

,g' .2

... ...

(I) (l)

..., ...,

t1 .5

25

-;;-
.. 0
)! .... U")
~ .... ....
>;:
0
~ -
~ 0
s 0 ".,_
.... ....
~
~ _-
r
U")
0- "'.
....
II _- '0
'f") co
00 "'. ~.r:::
~V)s.
--
0
..... o •
....
\_
°
10 =,
....
U")
'" ......
0
--
,.. E
...
.8
<'l ...
'"
....
. s
C; ~.~ C,)
- p,""_
.~ 6 ~ '""
~ ..... s::.~
.S (1J 'bi>]
N ~.~ ~ E
,:;; E ~
~~ ~~
E ,,-.~
~.i: I I
r---- H
.... ,..
.__ ..,...

i

!

VARiANTA 1

ELEVATI£

,

rr- r-- -- .-- rr-n
I P" F I: ~
I
I II
I II 1\
I Iii'" F II 1
I II
I II
I :1 I
I SECTIUNE

,

I C2 ! {

I C3 I

700(C{f"t~ c.3d;;a mcmmea'lo din tabelul 6pct2

VARiANTA 2

ELEVATIE

r : , I
1 ,... ..... 'I I
I I,
I " I
I : I
I
I P"'" ,... II I
I "
I,
1 II
1 "

I SECTIUNE Stili> de beta, armof

1.L_, I r-T~

l~l~r--'

Fig. 10. Goluri In perettl interiori.

27

u T"fWiiJl~~;'lT~; """, .... .,. . ~c"," i

"

Sc va urmari ca dimcnsiunile plinurilor de zidarie S~l fie eu un multiplu a l lungimii caramiz.ii sau bloculu i, ~

de 3' ea ciiriirn iz ii sau blocului.

eazul In care nu este posib ilii respectarea dimensiunilor ilor de zidar ie din tabe1u16, se admite ea:

_ plinul d~ z idiir ie (~pa1e!ul) sii fi; in~a~i~ prinpJasarea ui st ilpisor d in beton armat inglobat 1I1 z idar ie sau

_ spa letu l sa fie inlocu it ell un sit lp din beton arrnat

. 10);

4.3.4. La cltid irile pro iectate pentru gradul 8 sau 9 de proant ise ism icii nu sc admire prevcderca de goluri 111 peret ii ructura Ii care sa intrerupa ccntur ile din beton armat de Ia p lanscelor .

La gradul 6 si 7 sc adrn ite intrcrupcrea centurilor in dreptul i scar ilor eu condit ia int ar ir i i marginii golului ell strlpisor i beton annat (fig. 11).

"1.3.5. In legatura eu goluri1e din peret ii structura li sc mal

4.3.6. n peret ii structura li ~i eei a i cosur ilor de fum nu se ~lituri vert icale , orizonta1e sau inclinate cxecutate pr in sa u frezarc.

11. Rezolvarea centur i i III dreptul casci sdirii la c1iidiri in zone seismic!' 7 in cazul in care realizarca contln uitdtf i centurii la nivclul p lanseului nu cste posibilii.

. , De asemenea, nu sc adm it slituri orizontale si obliceexecutate prin zidire

'4.3.7. In eazuri spcciale sc admit slituri vertieale executate prin zidire eu condit ia arnplasiir ilor in. afara intersect iilor (la minimum 1 m distanta de interscct ia peret ilor structural i}, a verificari i de rez.istentii si stabilitate a sect iunilor sl;Lbite' si intlrirea loca la (pr in prcvedcrea une i arrniir i locale in .rostur ile orizontale sau a unor clemente din bcton armat), dupa caz , a

zonei respective. ' -i...

Amplasarea slitur ilor ver tica Ie exeeutate prin z idire sc admite in pcret ii structurali cu solicitari reduse sau la nivelurile superioare ale cladir ilor .

4.3.8. Pentru insta lat i ile clectrice se admit numai ~lituri/' vert ica le executate prin spargere av ind adineimca maxima de I, 2 em.

4.4. intarirea peretilor structural! din z idarie

4.4 .l. Comportarea peret ilor structurali din z idar ic. supusi 'In act iunea combinata a sarcinilor vert icale (gravitat ionale) 's i orizontale (v int , seismicc) poa te fi imbunat;ttiUl prin inglobarea in zidar ie de:

st ilpisor i din bcton arrnat : - centuri din betou annat;

- armatur i distr ibuite In rosturile orizontalc de z idar ie :

~l asigurarea conlucrarii acestora cu z idar ia. • :

..._

Prin alcatuirea construct iva s i poz it ionarea elcmentelor. de • ma i sus ill peret ii din z idar ie sc pot obt ine efrcte locale sau de i, ansamblu , de Imbunatat ire a rez istentci. stahil itat ii ~i deforma-, bi litat ii peret ilor ca clemente structurale.

4.4.2. St ilp isor i din beton arrnat turnat i dupii exeeutar~a-r

z idariei ~i care conlucreaza cu aeeasta se prevad pentru: ! !

a) Sporirea capacitiit ii portante si a stab il itiit ii peret ilor la indircari vert ica Ie ,

St ilpisor ii se vor poz it iona In peret ii structurali eu incarciir i mari, a caror grosime nu poate fi mar ita din motive telmice,

functionalc sau econom icc. '

De asemenea , se vor prevcdca st ilpisor i din beton annat in plinurile de z.idiir ie care nu respectii dimensiunile minime diu tabclul 6.

Pcntru r ig idizarca peret ilor inalt i, cum stnt cei de la clairile de tip salli, se VOl' prevedea st ilpisor i din beton armat care preuna cu centurile intermediare (vezi ~i paragraful 4.4.6.c.) rmeaza 0 retea (fig. 26) astfel inc it suprafata de z idar ie inca-

rata Srl nu depaseascii urmiitoarele v~lori:. . . ,J

24 m:! pentru gradul de protect ie antiseismic 6,

18 mZ pentru gradul de protect ie antiseismic 7,

12 m2 pentru gradul de protect ie antiseismic 8 ~i 9.

b) Sporirea capacitatii. P?rtante ~ pereplol' .structurali ~a t iunea c.ot:;~i~ata a, s~rCl~lll?r vert~ca!e ~l onzontale. Pr in tarirea zidarie i cu st ilpisor i ~l cent un ~l prm conlucrarea acesra se rea lizeazii panouri de z idar ie inramata. pe c?~t~r ~ In est mod se obtine cresterea rezistentei peretelui, a r ig iditat.ii, ct il itiit ii ~i capacitatii sale de disipare a ene~giei in comr:ar~F~ pcretele din z idiirie simplii. Efecte avantajoase ale inramar ii

7,

7

C ifrele incadrate D reprezinto {XJzttlile indicate in fabefuf 7

12. Exemplu de arnp lasare a stflp isori lor in zone de grad seismic 7 Ia chidiri P -:- 3 .. .4 etaje,

zidariei se obt in la panouri cu raportul dintre lungimc si In5.1- time cuprinse intre 1,0 ... 2,0.

Poz it ia st ilp isorilor va rezuIta dintr-un caleu1 de rez.istent]i a peret ilor sub actiunea sarcinilor verticale si orizontale. Poz it ionarea st ilp isor ilor din beton armat se va face de regula in conformitate cu prevederile din tabelul 7, in funct ie de gradul de protectie antiseismica , categoria de structura si ina lt imea cladir ii.

In fig. 12 si 13 sint prezentate exemplificativ poz it ionarea strlpisorilor la cladiri curente cu P+3, 4 etaje, cu structura tip fagure si cu gradul de protectie antiseismica 7, respectiv 8.

4.4.3. Centurilc de beton armat se vor prevedea in mod obligatoriu in peret ii structurali din z idar ie Ia nivelul fiecarui planseu al cladir ii : ele vor alcatui 0 retea Inchisa ~i continua

pc toata suprafata nivelelor construct iei i

Centurile din beton armat de la nivelul planseelor , pr in forma, dimensiuni si suprafata de contact cu zidaria vor asigura:

a) transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din planseele cladir ii Ia peret ii structurali ~i de 101 nivelur ile superioare

la cele inferioare ale acestora; .

Fig. 13. Exemplu de arnp lasare a stf lp isor i lor in zone de grad seismic 8 la cIlidiri P +3 etaje,

31

:I~ x I x I x I

x

I,..

b) transmiterea fortelor de inert ie (ce apar la nivelul plan-' seelor ca raspuns al cliidir ii la miscarile seisrnice) la peret ii structurali ;

c) preluarea eforturilor de int inderc ce apar in peretii structurali sub actiunea sarcinilor orizontale seismice , efectului tasa-

rilor neuniforme sau al variatiilor de temperatura. .7

De asemenea , prin conlucrarea cu planseele cladii ii , centurile participa la preluarea eforturilor de Int indere sau cornpresiune ce apar in saiba orizontala, fermata de plansee, solicitata in planul ei de forte de inertie seismice, i

In cazul cliidirilor cu structura de tip celular sau de tip sala , la care ina1timea nivelului este de peste 4,0 m la gradul 6 ~i 7 seismic si 3,0 m la gradul 8, se vor prevedea In peret ii structurali centuri intermediare pozitionate Intre nivelur ile cladirilor. De asemenea, se vor prevedea centuri intermediare si in toate cazurile in care ele stnt necesare pentru asigurarea stabi.litat ii peretilor la actiunea incarcarilor gra vitationale ~i orizontale (vezi si pet, 4.4.2.a.).

4.4.4. Arrniitur ile distribuite din rosturile orizontale se prevad pentru:

a. asigurarea unor legaturi suplimentare in vederea conlu-l

criir ii peret ilor structurali ortogonali care se intersecteaza : ,

b. preluarea eforturilor principale de Intindere ce apar in peretii structurali solicitati simultan de sarcini verticale ~i orizontale.

4.4.5. Alciituirea st ilpisor.ilor din beton armat se va face'

t inind seama de urmatoarele : ,

a. Latur ile sectiunii sttlpisorilor vor fi corelate cu grosi-' mile peret ilor structurali in care stnt turnat i, dar minimum 20 ern, iar aria sectiunii nu va gepii~i 900 cm2; se va utiliza de regula'

beton de marca B 150. ;

Sttlpisorii ce se prevad In peretii structurali exteriori vor fii izolat i termic prin placarea lor la exterior (fig. 15), in scopul evitiir ii forrniir ii punt ilor termice,

b. Annarea longitudinala a st ilpisor ilor se va face de regula' cu bare din otel PC 52 rezultate din calculele de rez istenta : armarea minima va fi 4 .. 10 PC 52, iar procentul de arrnarc nu va depasi 1,2% din sect iunea de beton a st ilp isorulu i.

3 - c. 104'3

33

In eazul in care la majoritatea st ilpisorilor structuri i ai miira lonaitudinalft rezultata din calculele de rez istcnta estc mai ici (ic~lt cca minima, st ilpisor ii rcspcct iv i se vor arma eon-

ructiv cu 4 ¢ 12 OB 37.

E.tnerii vor fi prcviizuti in mod eurent din bare de ot cl OB37

6 em, indesiti la 10 em de regula in zonclc de innii-

a longitudinale, preeum si la par tea super ioar a a

ilpisor ilor - sub cent urii - pc 0 lungime de eel pulin 50 cm. La constructiile eu grad de protect ic antT;ismidl mai marc u egal cu 7, innadirea barclor longitudinale intinse se va face in ncre , lungimea minima de suprapunere fiind ('gala (barele din otcl beton OJ) 37 vor fi terminate eu u se vor inniidi prin suprapunere in aceeasi scctiune ai mult de 50% din barele inti~

.. Ancorarea barelor In cenfura ultimului nivcl se va face pc lungi!lle_~metre.

---Z) Conluerarea stilpi~orilor din beton annat eu zidar ia adiantii se va asigura prin:

_ dispunerea de bare sau plase din otcl beton in rostur ile izontale ale zidariei (fig. 14) ~i

. _ prevedcrca de pene de beton pr in cxecutarea zidariei in repi (fig. 15).

St ilpisori i se vor solidariza eu z idar ia adiacenta prin bare plase de otel dispuse in rosturile orizontale ale z idariei , inimum ¢ 6 mm/60 em, piitrunz ind 50 em in z idarie san p ina

marginea golului c.ind distanta de la st ilpisor la gol este ma i

idt de 50 em. ' ,

La nivelul planseelor, st ilpisorii vor fi legat i monolit eu ile din beton armat.

d) Ancorarea armatur ilor stilpi~orilor care preiau efort uri :

int indere datorita act iunii seismiee in infrastructurii se va conform prevederilor de Ia paragraful 6.2.9 (fig. 14 a).

e) La st llpisor ii din beton annat prevazU"ti numai pentru 'rca capacitatii port ante a z.idariei la mcarcari vert ica le , tiunca transversala se va verifiea prin eaIeul conform prcvcilor STAS 10109/1-82 referitoare la z idfir ia cornplexii ,

4.4.6. Proiectarca ccntur ilor din Lctou arrnat se va face ind scam a de urmatoarcle :

a) ,4)d I j!ltiIT1Q.t;_e0.tur:._Q_ c)

~ ---

L~_'

---t-EH---t etrtert

-;/ .. fn(jes~fj-

EXTERIOR

~--===:.__--I coplu~ireQ_ sf iiplsorului

f--.'::=:: ::t::±J[]5~1 11:::::: ~: I I 50 -+ ¢6160

:tl i}!

.l

~r

I ~,

II· J ~

,__.5Q--1 I

I

-
_-
e) ~
0;.
s:::
[] '-I
J +_20-+ :

. rl6/60

a) Elevatie

b) SectiJne curentii

c) Sectiune de colt

d) Sectiune la ronvticatie

e) Sectiune la capete de diatroura sau lingo go/uri

. Fig. 14. Solidarizarea sl i lp isor i lor ell z iddr ia ,

DETAL/U PENTRU PENELE DE BETON

Fie in Sf4

I

ti.

0';;; 3b = nutniir intreq de osize de zidiirie .

de

ormaturi ~ dlh rosturjl -...__,_ 2 f; 6/60 CJ r---+-I-~+--

----t

DETAL/U.

15. Sti1lli~ori lcgati de zidiirie eu bare de otel ~i pcne de beton,

4.4.6.1. Rcfcr itor la sect iunea de bcton:

a. U"ttil11ca ccnturilor va fi de regula. egala eu grosimea pclui structural pc care 11 intarestc (min. 24 em), iar in~i1timca \ va fi mai mare dccit grosimea planseului respectiv.

b. In eazul planseclor rnonolite ~i a celor tip prcdala prcfate eu suprabctonare (definite la pet. 5.2) Inaltimea minima turii va fi de 20 em (fig. 16).

11 cazul cliid irilor ell max. 2 niveluri proiectate pcntru gra- 6 de protect ie antiseismica si a celor eu 1 nivel pentru gradul se admite prevederea de centur i cu Inaltimea egalii eu groplanseelor (fig. 17).

e. In cazul planseelor alcatuite eu clemente prefabricate, ile vor avca de 'regula inaltimea mai mare dec it grosimea ~U"C;\'''UI, portiunea ce se executa sub nivelul acestora fiind .subcentura". Dimensiunile minime ale subcenturilor

fi 24 cm x 12 em (fig. 18). .

d. In cazul planseelor real izate cu elemente prefabricate pe eontur (definite la pet. 5.2), Inrtltimea eenturilor

\

I

!

Fig. 16. Centur i la eategoria "a de planseu.

,! I

Fig. 17. Centuri eu inaltimea egaIaren::grosimea J>lan~eului.

~ "J G ..vt I.. 'ViA' v-~..d\ e. _ I y-- ~fl1 .ryz,1·';</

yl f7~', I

o ~I ~I

-----r

min ¢ 6/50 em.

-=-d

B---~l

/1-.--- -

Fig. 18. Suhcenluri Ia categorta "c" de p lanseu : a) perete portant ; h) perete de contra vintuire.

fi egala eu grosimea prefabricatelor la cladirile eu maxi- 2 niveluri proiectate pentru zone de grad 6 seismic, respec- 1 nivel pentru cele proicctate pentru zone de gradul 7. 1n caz latimea eenturilor va fi de min. 10 em (fig. 19).

e. In cazul cladir ilor parter proi;Ztate pentru gradul 6 de . antiseismica, cu plansee alcatuitc din clemente prcfade tip fisie sau din gr inz.isoare prefabricate eu eorpuri de fara suprabetonare (definite la pet. 5.2), se pot pre-

centuri cu inaltimea egala cu grosimea planseelor (fig. 20).

Fig. 19.

BCA- GBN 35

zidarie din b/ocuri BCA sau al te materia/e.

Fig. 21. Centuri la peret i i exteriori.

f. In eazul planscelor realizate din clemente prefabricate rezemate pe 0 direct ic, centurile ce se previid in perct ii structurn li paraleli eu accstea vor avea inaltimca cgala cu cea de la lit. c de rna i sus (fig. 18 b).

g. Centurile prevazutc in peret ii exteriori vor fi protejate termic, spre exterior, pentru a nu crea punt i tennicc ·(fig. 21) .•

4.4.6.2. Armarca centurilor se va face dupa cum urmeaziiiT" ! a: Arm area Iongrtudinala a ccnturilor prevazuta in peret i i strueturali interiori se va face de regula eu bare din otel PC 52.

_ sau PC 60 rczultate din ealculelc de rez istenta : aria minima de

armaturii va fi prevazuta conform valorilor din tabelul 8. ~ _

In eazul in care pentru toate centurile unui nivcl, ariile de arm.iturii rezu lta din ca lcul mai mid dec it valorile din tabelul 8, armarea eenturilor la nivclul respect iv se va face eonstruetiv cui bare din otel 013 37 eu ariile minime corcspunzatoare prevazute in tabel.

b. Sect iunca armatur ilor longitudinale a ccnturilor marg inale (prevazute pc peret ii structurali de pc eonturul cljidir ii ) va fi eu 20%_ mai mare declt cca a eenturilor interioare.

- e. Sectiunea de annare minimii a centurilor eu subccnturi si a celor de inaltimc mare va fi cu 20% mai marc dec it cea indicata in tabelul 8.

d. tn cazul planseclor monolitc, a celor cu predala si supra, bctouarc s i a cc lor rca l izate ell clemente prefabricate rezematc

Numli.r Aria minima de arrnaturi pcntru gradul de
maxim protect ic an t iseism ica - ern"
nivele 6 8 9
2,50 3,50
2,00 3,50) ('I.
(3,00) 5,50
3 2,00
(6,50)
'I (3,00) 2,50
(3,50)
.. 15,0 5 3,50 b)
(1,50) Tabclul 8

ARl\IAREA~MINIMA A CENTURILOR INTERIOARE OTEL PC52, PC60 (OB37)

Valorile din parantczo reprcz inta ar ii millime de arrnatura pentru constcuctivli. a ccntur ilor ell bare din etcl OB37.

Pentru clli.diriIe cu 2 niveluri asigurate la gradul 9 de protect ie a n t iarmarea minima va f i de '1,50 em2 otel PC52 sau PCGO, sau 5,50 em" 7.

• Diametcul minim a I barelor ce se vor utiIiza in centuri : 0 8 pcntru din PC52 ~i PC60 s i 0 10 pcntru ecle din 01337.

contur se adrn ite sa fie considerata ca armatura din centuri litura continua ~i para lela cu aceasta situata in planseu in indicate in fig. 22, cu condit ia ca eel put in 50% din secminima de arrniiturii Srl fie asigurata de barele din centura isa.

Continuitatea barelor din planseu considerate ca armatura

urfi trebuie sa fie asigurata prin suprapunere (in cazul monolit) si prin bucle suprapuse sau mustiit i sudate clcmcntele prefabricate).

c. Barcle din centuri vor fi Innadite prin suprapunere pe 0 de 40 diametre ~i lcgaro ; in aceeasi sect iune se vor innad i It 50% din bare, distanta dintre zonele de innadirc fiind

inimum 1 III (fig. 23). '

~Q5A~ centuro

armatun care se conSIder-a : co fac parte din centum cu, conditio aSlgurorll cmtmUftoti;

lor. ' ,

- ~ 05Aa ceotirii

armoturt contmue lnnadlle pnn suduro sou bucle

'ormaturt core se consideri: co foe parte din ceritira

a. PLAN7£U MONOLIT ( CATE(;,(JqIA "c/) .-

b. PANOLRI SAU SEMIA4NOURI PREFABRICATE I CATEGORIA, 6 /,

Fig. 22. Ar rua tura conslderata in centura la calegoriile de p lansce "au ~i "bu.:

1,= ,1

I _ / _ r;en.ty[Q_j

»too

Fig. 23. Inniidirca barr-lor longitudinale din centuri.

I If

'__,

Fig. 2·1. Ancorarca b:uclor_)n ccnturi la Intcrscctll ,

f. Barcle longituclinale vor fi ancorate la intersecti i pc 0 ngimc dc 40 diametre dincolo de marginca centurii In care se (fig. 24).

g. In cazul exec ption il in care sectiunea de beton a centur ii micsoratii in anumite .... zone datorita unor goluri (de exemplu trecerca unor conducte de instalat ii}, continuitatea arrniilor intrerupte se va asigura prin bare suplimentare (fig. 25).

h. Barcle longitudinale ale centurilor vor fi legate eu etrieri

agrafe OB 37 minimum ).3 6/30 em. Barele transversale de are ale clementelor prefabricate precum si barele transverale planseelor monolite pot fi considerate ca indeplinesc iunea ctrierilor.

sectiunile in care centurile sint sup use solicitarilor din tfiictoare, etricrii se VOl' dimensiona ca pentru clemente din

r=========c==~'11 gh, If ;::] .

E:"* I ~ 40¢ I

~---'---t-

I

Fig. 25. Continuitatea ccnturlt in sccriunt ~labite.

==i

2

e

beton armat. 1n portiunile alaturate stilpisorilor din beton armat I se recomanda indcsirea la 10 em a etrierilor pe lungimi de cca .

50 cmsttnga-dreapta. '

"i. La planseele prefabricate, centura se va lega cu armaturi verticale de grinzile, buiandrugii monolit si de subcenturile pe care reazema clemente le prefabricate. Sectiunea minima a arm a:' turii verticale de ancorare va fi de 1,Ocm2/ml. i

4.4.6.3. Centurile intermecliare vor avea Hitimea egala cu gro-:simea peretelui, adrnit indu-se in cazul peret ilor cxteriori centuri cu Hitime rnai mid pentru a putea realiza izolarea termica a acestora, dar .nu rnai putin de 24 cm.

Inaltimea centur ilor intermediare va fi egali:'t cu eel put in doua rindur i de caramida (15 cm).

Distanta maxima pc inaltimc intre douii centuri succesive va fi de 4 m pcntru gradul dc protectie antiseisrnica 6 si de 3 In pcntru gradul 7 si mai mare, f{lra insa a depiisi suprafetele de zidarie Incadrata de ccnturi ~i st ilpisori specificate Ia paragraful 4.4.2.a. (fig. 26).

'II'I'_~~~

-r-1 su rata ta maxima

I gr6 --'24,00 mp. gr7 -18,00 mp.

gr8;9 ... 12/00 tnp.

<:::> <:::>

~

A- Z idtirie

l~1 ~

stJlpi_

Fig. 26. Rig idlzarea pcret ilor la c1iidirile lip said.

43

4.4.7. Armarca zidt'iriei in rosturile orizont ale

4.4.7.1. Pentru asigurarea conlucrarii pereti lor ortogonali are se intersecteaza va fi prevazuta la colturile 9i ramificatiile xterioare, in cazul In care nu slut prevazut i st ilpisor i diu bcton nnat, la cHidirile cu inaltimca mai mare de 6,00 m proicctatc entru gradul 7 de protectic antiseismica si la celc en inaltimea ax. 6,00 m proieetatc pentru gradul 8. Armarea se va face ell are din otel OB 37 dc regula 2 JZl 6/60 em. Lnngimea pc oriontala a zonelor de armare se Iim iteaza la 1,00 m dc ficearc arte a coltului sau ramificatici sau pin;l Ia marginea golului, tnd acosta este situat mai aproapc de 1,00 m de colt sau ramif iatie (fig. 27).

Armaturile se dispun in trcimile exterioare ale grosimii z iului, eu 0 acoperirc Iaterala de minimum 4 cm.

4.4.7.2. Armiitura orizontala pentru preluarea eforturilor rincipalc dc intindcrc se va prevedea in peret ii structurali pc aza unui caleul de rcz istenta. Armarca totala va fi prevazuta e lungimca nccesara rezultata din calcul si va fi distribuita pc naltimea nivclului respectiv. Dispuncrea armiiturilor se va face onform indicati ilor de la aliniatul a.

4.5. Buiandrugi

~:5.1. Golurile mad (pentru fercstrc, usi etc.), prevazute in eret_u ~tructurali, vor fi marginite la partca superioarii de buiangl din beton annat turnati monolit sau prefabricat i (fig. 28).

. 4 .. 5.2: La cladir ile proiectatc pcntru gradul 7 de protcct ic tiseismica cu iniilt imea peste 9,0 m (1'+2, 3 etaje) si la cele I?tru gr~dul 8 si 9 de protcct ie ant iscism icii se vor prevcdca uiandrugi monol it i.

Il~ .toa~c celclalte cazuri sc pot prcvcdca fie buiandrug i oncliti, fie prefabricar},

'i.5.3. Buiandrugii monoliti siprefabricati vor avea de rc~~_!~tin:e~_. seetiimii--frans,;-c;saie egalrl cu ·-gfosimea-perctelui tru~tural (mmimum:-Z4 em), iar iri5.ltimea de minimum 1/5din ,:!~ma;golulu~. Dist anta dintreparfca superioart; a buindrugului 1 co~a.l~fer~oar;l a centurii de la nivclul planscului se va completa u zldanc ~I va fi cfgal;l eu un numiir intrcg de asizc de zidiir ic.

4

a)

PLAN

,RiNDUL 7 b)

~-~

RiNDUL 2

I "

ELEVATI£ ____ L

.-r---tR jHi

f.

a. b. c.

ARMAREA COLTUR/LOR

I

ARMAREA RAM/FlCAlI/LOR

_ J\. _

POZITIA ARMATURILOR IN ZIDAR/E

i' (I

i, .1

Fig. 27. Armarea co lturflor ~i ramif'icat ii lor.

a)

centurc1 17n\

buiandruq I 91 5 prelObhcat

~ - ----

I I

-t--

SECT/UNE 1-1

h)

-~

'~armatura pentru buiandrug

a. BUIANDRUG PREFABRlCAT

O. BUIANDRUG !"'WOLfT PE/ITRU 1)_1y.-COcm c. BUIANDRUG /'v1ONOUT PENTRU hb~ 60cm

Fig. 28. Buiandrugi.

-4.5.'1 .. ~zul i!!_<:~re diferenta de nivel dintrecota .infec., _

a bUlandrugulu.i ~i c~Cl~?pe.rioadi.-a-:plaIi§eului nu depaseste _

, bUlandrugll din beton arm at monolit se vor

~@;t~PBfuI~~ ~_~~r11e_plal1-~eelot:, formind ce~!~r}Y~i.aft--

-4.5.5. Lungime~ ~e. reze~are a buiandrugilor va fi de mi- 25 .c~. L.a cladmle proiectate pentru gradul 8 si 9 de prolSclsIl?-lca sc recomanda lungimi sporite de rezemare,

de 0 jumatate de dir5midfl sau bloc. .

cazul In care distanta dintrc capetele a doi buiandrugi ~ 50 em, se va prevedea un singur buiandrug continuu ambele goluri vccine.

4.5.6. I~ cazurile speciale, !n care golurile mari din peret ii . smt .,?ordate pe verticala cu stilpisori din beton ar-

• bUlandrugll respectivi se vor executa monol iti cu acestia

. 29). '

. V
centyra __/ ~
I ....
i
I t- v
stileisor de / / IZ
bordare I- f-
bUiandruq ,

Dr-:=,l

11.-.::1 __

Fib' 29. Bordarea golurilor de us] la peret i] interiori.

//4.5.7. Buiandrugii di'!1 perct ii structurali exteriori vor fi

( izolat i termic, spre exterior, in mod asemanator cu centurile in vederea evitarii forrniir ii unor punti termice.

~.. 4.5.8. Armarca huiandrugilor va rezulta pc baza unui cal-

cul de rez isteutii ce ia in considerare solicitarile ce revin buian-l drugilor din act iunca sirnultana a sarcinilor gravitationale si orizon talc.

5. ALCATUIREA PLANSEELOR

5 .1. Planseele vor fi alcatuite ca diafragme (saibe) orizontale cit mai rigide in planul lor, tintndu-se seama de urmatoa-

rele : .

a) plansecle vor fi plane si orizontale, cu exceptia planseului teraselor de la ultimul nivel care poate fi incl inat cu panta minima necesara asigurarii scurgerii apelor;

b) planseele vor fi pe cit posibil coplanare, evitrndu-se de-: n ivelari le bruste :

c) discont inu itat ile planseelor (cum ar fi de exemplu cele de Ia casa scarilor sau intrfnduri importante) nu trebuie sa afecteze prin poz itie, dimensiuni si forma buna comport are ca saiba a planseului (fig. 30 si 31).

47

ACCEPTABIL

NEAVANTAJOS

Fi/:. 30. Amrl:ts"r~" cc se Ior de scarf.

r - I

y-

/

RECOMANDABIL

Fig. 31. Discontinuiliili. intrinduri.

d) vor fi preIerate planseele care lucreazii pc douii dircct i i care tncarca mai uniform peret ii structurali eu sarcini gra vitionale (tip a ~i b; vezi pet. 5.2.).

5.2. Din punct de vedere al protectiei ant iseismice , planseelc pot clasifiea in Iunct ie de rigiditatea in planul lor si de modul rezemare (fig. 32) in urrnatoarele eategorii:

a) beton annat rnonolit san din clemente prefabricate Cll continua de minimum 4 ern grosime;

.b) panouri sau semipanouri prefabricate din beton annat, binate pc toate 4 laturilc eu bare sudate san bucle ~i prin monoizare ;

c) prefabricatc din bcton de tip fi~ie avind bare san buck lcgaturrl la extrcrnitati .

. '

®

@@

[

1 - -~

.. --j-

• PLAN!?EE SUPRABE- .PLANi£E DIN PA - .PLAN:j>EE DIN F~sii TONATE SAU IvKJNJUT M)URI SAU SEMI-

PANOURI

SECTIUNE 1-1

• PLAN~EE DIN GRINZI CU CORPURI DE U/VtPLUTURA

Fig. 32. Categorii de plansce .

4 - c. 1048

d) prefabricate de tip grinzi~oare din beton annat si corpuri umplutura. fara suprabetonare sau fi~ii Hiri:'t bare sa u buc1e legah'ra la extremWlti.

Domeniul de utilizare a catcgoriilor de plansce de m ai sus de inaltimea cHidiriIor. de tipul de structura ~i grad ul de ie antiseismidi este precizat in tabelul 9.

Tabelul 9

DOMENIUL DE UTILIZARE A PLAN~EELOR

Jl = 12 0- -15,0' m 5(i)

TIpul structurii

11 =40- -9,0 JlI 2,3

Ii =90- -12,() 111

-I(J)

Il < 4,0 III I

a, h, c

a, c, d

'-L, b, c

a, h, C

a, b, c

a. b, c

a , h, c

5.3. In vedcrca asiguriirii rigiditatii planscelor 111 planul lor, Iua urmatoarele masuri :

a) legatura planseelor cu perct ii structurali sc va rca l iza eenturi din beton armat alciitu ite conform prcvedcr ilor de pet. ...... 3 si ".4.6;

b) marginile planseelor ce del im iteazii goluri mari (de ex. goluri pentru casa scarii , cosuri , vent ilat ii , ascensoare) vor fi in tarite .cu armaturi speciale , centuri sau grinzi (fig. 33). .

c) 'clcmentele prefabricate (panouri , semipanouri, fi~ii) vor fi legate intre ele pe reazem in dreptul centurilor, iar dupa caz si in cimp, cubare sudate (mustati) sau buc1e ce se petrec, prin care sc vor trece cel putin 2'bare longitudinale. Marginile planseclor vor fi profilate astfel incit impreuna cu mustatile si bucle1e sa asigure transmiterea fortelor de lunecare de la plansee la cent uri. Pe conturul planseelor , elementcle prefabricate se vor ancora in centurilc marginale fie direct prin bucle sau mustati ,

fie prin intermediul unor etrieri speciali de ancorare sudati de mustat ile prefabricatelor, in cazul cind acestea 11U au lungimea necesara de a11corare.

d) marca betonului din centuri va fi egala eu cea a betonului planscului mono lit respectiv sau minimum B 200 in cazul planseelor alcatuite cu elemente prefabricate.

Valorile minime ale rostului de monolitizare sint indicate in fig. 32, rspectiv in cataloagele de clemente prefabricate.

Imbinarile elementelor trebuie sa corespunda prevederilor Norma tivului C 14.0-79 anexa IX.

e) Suprabetonarea in cazul planseelor de categoria "a" se va arma in ambele directi i eu plase sudate prin puncte (ct. Instructiunilor tehnice P 59-80). Sect iunea de armiitura se determ inii prin ealculul saibei orizontale a planseului , dar min. ¢ 4- STNBj20 em.

5.4. Deschidcrea balcoanelor in consolii va fi limitata in Iunctie de alcatuirea planseului si gradul de protect ie antiseismica.

Balcoanele in consola vor fi realizate astfel inc it prin rniisuri constructive si arm are corcspunzatoare sa se obtina 0 ancorare singura a acestora in plansee.

5.5. Scarile interioare se pot prevedea din elemente prefabricate din beton arm at , cu exccpt ia celor pentru cladiri proiectate pentru gradul 9 de protectie antiseismica care vor fi din beton arm at monolit.

51

;, '."

"{;

A

,,'~

, ,.F,.',", "'}ll',' ",.r"i't""~{"'",~'~·~~!_I'~{~~~.m'i$&!If.*I/i(i~!'.MW~5;:A~Mt"'·"'i*,@l#A&#l.;~ f~i.~~i.(Wr~.~~~

PLAN

r-fl1ilI--- __ 9CIJJQtJ.!fQ _

I suplimentara

I min, 2~72 PCS2

- -~jg-_p£'?rJ~e_yj_ __ ,_

monoht (cafegona.a'1

*""" cu ~I

~f!llponouri caregoria .b·

j_

tn cazul I

.i:

man

secno« 1-1

- SEcriuNE 2 - 2

,

Fig. 33. Int:1rirea marginilor la golul casci scarii.

•

Nu se admit scari cu trepte incastratedireet in zidarie , fara. 0 grinda de Yang din beton armat monolit prevazutii in grosimea zidului. ' , :

Elementele prefabricate pentru scari (rampe si podeste) vor fi legate intre ele, preeum si de elementele prefabricate ale planseelor eu ajutorul unor piese de imbinare capabilesa preia eforturi de Intindere si compresiune (bare sudate sau bucle si pene de beton}.

6. ALC.ATUIREA INFHASTRUCTURII

Infrastructura cliidir ilor fermata din ansamblul fundat iilor:

in cazul cladir ilor fara subsol - si din ansamblul fundatii lor impreuna cu peretii subsolului si planseul peste subsol - in I cazul cladirilor cu subsol - va fi alcatuita ca un sistem spatial cit mai rigid.

6.1. Fundatiile peretilor structurali

6.1.1. Fundati ile peretilor structurali vor fi de tip continuu ~i se vor axa fata de acestia.

Se admite prevederea de fundat ii izolate, legate cu grinzi din beton arm at, in eazul unor amplasamente pe terenuri cu umpluturi mari pentru cladiri cu inaltimea de max. 6,0 In (p+ 1 etaj), proiectate pentru gradele 6 si 7 de protectie antiseismica,

6.1.2. Fundati ile se vor proiecta functie de natura terenului ' de fundare conform "Normativului privind proiectarea si executarea Iucrari lor de fundatii directe la constructii " indicativ:

P 10-85, t inind seama si de prevederile suplimentare din cap. 7 al prezentului normativ.

6.2. Soclul ~i peretii subsolului

6.2,1. Soclul ~i peret ii subsolului se vor realiza dupa cum urmeaza :

a. din beton simplu marca B 75 pentru cladirile amplasate pc terenuri cu umiditate redusa, cu variatii mici de umiditate 9i fara agresivitate, la eare in soc1u sau pereti nil se previid ar-

53

lituri sau in care nu se ancorcaza armiitur ile st ilpisorilor supra-

tructurii ;

b. din beton simplu ~arca.B 100 l!l.cazul cHidiriloro amp late pe terenuri eu variatii marl de umiditate, preeum ~l la cele

care In soelu sau pereti sint prevazute armaturile sau se anco-

ua armaturile sttlpisorilor suprastructurii ;

c . materiale locale (zidarie din piatra bruta, bolovani' de tu, etc.) In eazul cladirilor e~ z.na~iI~lUm 2 niveluri proiectate ntru sradul 6 de protectie atiseismica.

6.2.2. Latimea soclulll;i, respeet~v grosimea p:~etilor sublului, se stabileste functie de urmatoarele conditii :

a. sa fie mai mare sau eel putin egala eu grosimea peretilor tructurali de la parterul cladirilor :

b. sa admita eompensarea unor abateri de executie :

c. sA. satisfaca conditiile de rezistenta la impingerea pam inului.

6.2.3. Pcretii subsolului se prevad in eontinuarea tuturor etilor structurali ~i se vor axa pe cit posibil fata de acestia , Se admite retragerea soclului fata de 0 margine a perete1ui xterior de la parter eu max. 5 em.

6.2.4. Peretti subsolului vor satisface condit iile de rez istenta . . stabilitate tinfnd seama de modul lor de rezemare pe contur I?eretii ortogonali si planseu}, si de efectul impingerii pam inlUI.

6.2.5. Numarul ~i dimensiunile golur ilor din peret ii subso-

lui vor fi reduse la minimum necesar impus de conditii functioIe. Golurile din peret ii interiori ai subsolului vor fi dezaxate tl ~e .~irurile de goluri din peretii suprastructur ii, la 0 distanta mimmum I,D m de la marginea aeestora (fig. 34 si 22).

Golurile. din peretii exteriori pot fi amplasate in axul golulor de la nivelurtls superioare ~i vor fi de dimensiuni mai mici . It acestea.

6.2.6. Amplasarea golurilor din peretii subsolului se va face 1 tntreruperea eenturilor - inferioara si superioara - din ton armat.

. 6:2.'. La cladiri proiectate pentru gradul de protectie antilSDUdi. 'v s~u mai ~are, Hi.timea golurilor din peretii subsolului va depa~1 20% din lungimea peretelui respeetiv al subsolului.

PARTER

SUBSOL

Fig. 34. Pozlfia golurilor Ia subsol.

t uv a u

SECT/UNf A-A

IA

hidroizofa tie rigido.

Fig. 35. Centuri la nivelul pardoselii parteruilli.

Ii,','

, ~

I I

!

I .j

In cazul cladirilor pcntru care sc prcviid in p.crctii . stllpisori din beton a~Illat ~c \:or prcvcdca III soperetii subsolului c~ntun COn_tll1UI ~!Il beton ar~a ~ planseului par teruIu i sub tot I pcret ii structural] ar

(fig. 35). .. I· di b

Se rccomanda prevederea unci c~ntun sup 1m~ntare~ l.n don

t la baza soclurilor si a pcret ilor subsolulu.l, daca dIfc_rcnta fatl de centura de la nivelul planseului par terulu i este

mare de 1,80 m (fig. 36) la : . ..

_ clldiri proiectate pcntru gradul 8 de protcctie antiseis-

avlnd Inl1timi mai mari de 9,0 m; .. .

cll.diri proiectate pentru gradul 9 de protect ie ant iseis-

,i Jnl.ltime mai mare de 6,0 m;

Armltura centurilor va corespunde condit i ilor indicate la 4.4.6.

D.,_;.K,~i privind conform area infrastructurii la cladir i amID zone cu pamtnturi ell tasiir i ncuniformc (piimintur i la umczire etc.) se dau la cap.7.

.9. Armlitura st ilpisorilor din beton armat previizut i Ia 1II •• ,.",,.tt·,rlli ce transmit eforturi de int inderc si comprcsiune aneora In socluri sau in pcret ii subsolului pc minimum .1 ,00m (fig. 35 a).

cazurile In care se prcvad ccnturi atit Ia partca superioara, la partea inferioara a peret ilor subsolului, arrnatura st ilpi-

se va prelungi ptna la nivelul centurii inferioare in care se (fIg. 36).

rullll8.tWra stflpisorilor din beton arrnat ce transmit numai de eompresiune se poate an cora in eentura prevazuta la

pla.ului·parterului (fig. 15 a).

10 .. Buiandrugii prevazut i in peretii subsolului vor fi annat turnati monolit impreuna eu eentura de Ia nive- 1iLIl1K1IUlll peste su.bsol. Ei vor avea ina.lt imea (inclusiv eenegall. eu eel putin 1/5 din desehiderea golului din perete .

• 1. Planseul peste subsol se va alciitui ea 0 diafragma fn planul ~au, a.vind rig iditatea eel putin egala eu PJJl~~lor de la nivelurile suprastructurii.

.2: . c~adirile proieetate pentru gradele 8 si 9 de proanbselSDllea, planseul peste subsol va fi de regula din beton

CLADIRI· FARA SUBSOL ELEVATIE

I A st!lpl~or ~-- - /.·-:'::~-~3

r---:---= '==::~

--,,-== t== =--1

IA CLADIRI CU SUBSOL ELEVApE

...:>1

I

18

Fig. 36. Doua niveluri de cent uri la Infrastructura,

sEqiuNE A - A

.~L

.~

I I

,

" I

I

SEqiuNE 8-6

Iit sau din elemente prefabricate cu suprabeto nare

mono 1 . " d f i it I t 5 2

~eI1Clill.'ii armata, planseu de categona "a e 1111 a pc. .:

6.3.3. Plan~eul peste subsol tr~~l'uie Srt coresp.unda ~cclora~l cu plan~eele suprastructurll conform cap ito lului 5.

7 1 Proiectarea ~i execut ia structurilor amplasate pc terc-

~U:be ,i pamtnturi contract ile se va ~ace t.inind s~ama de nw~wdelrl prezentului normativ, precum ~1 de prcvederile :

•• &,'U"I1 .... ivului privind proiectarea si executarea conpe terenuri slabe" indicativ P 7-77 pentru structur ile ~p.~lte ~ pamfnturi sensibile la umezire (PSU) sau pe tere(de tipul argilelor moi, mtlurilor, nisi purilor afina te,

lIID1Plu1turi etc.); .

Illl5truel~iulDllor tehnice pentru proiectarea ~i executarea collltlruc:tUlor fundate pe paminturi cu umflari si contract ii mari indieativ P 70-79 pentru structurile fundate pc pam incontractile.

7.2. La proieetarea structurilor din z idar ie portanta fundate terenurile slabe specificate ma i sus, la care pot sa apara tasari ,i inegalc. pe linga prevederile din actele normative indicate,

va, tine seam a ~i de urmatoarele:

a. structurilc de rez istcnta VOl' fi de tip fagure (conf. cap. 3 prezentul normativ), avind forme in plan compacte, cit mai aproa):MI de pa tra t ;

Inlltimea cladirilor va fi de max. 9,0 rn , respectiv 1'+2

. ,

c. in afara eenturilor ee se prevad Ia nivelul planseelor se 'lor I'W'.,V-..rt_ tn funct ie de nccesitate ~i centuri intermediare alcatuite

.pct.4 .... 6.e.

In peretil exteriori se pot prevedea si centuri continue din a~ata .pozitionate dedesubtul g~lurilor ferestrelor ; dimensionarea eenturilor se va face tinlnd seama si de eventualelor tasari neuniforme posibile ale tcrenul;li de :unclaLre

e. se recornandii prcvederea de st ilpisor i din beton armat inglobat i la toate intersect iile peret ilor portant i care conlucr ind cu centurile conduc la marirea capacitat ii de rez istenta a structurii; ,

f. pentru execut ia zidariei portante se VOl' ut il iza diriimizi de marca 1 00 ~i mortar de marca 50.

7.3. Proiectarea fundat i ilor structurilordinzidiirie portantii amplasate pc terenuri slabe ~i pam intur i contractile se va face t inind seama de prevederile actelor normative ment ionate la pct , 7.1, precum ~i de cele din Normativul P 10-85 cu specif icar ile respective de la pet. 7.12 ... 7.18. '

8. ALCATUIREA sr ANCORAREA ELE~IE~TELOR NESTR UCTURALE

8.1. Alcatuirea si dimensionarea elementelor nestructurale; a rig idizar ilor , dispozi ti velor de rezemare ~i ancorare ale acestora se va face urmarind :

a. evitarea deteriorarilor ~i eventualelor cedari ale elementelor nestructurale care ar putea periclita viet i omenesti sau de-' grada clemente ale structurii de rezistenta : . b. ca eventualele deplasari sau distrugeri ale elementelor nestructurale sa nu afecteze caile de circulatie (coridoare, scari , intrar i etc.) necesare evacurar ii rapide ale cladirii.

Dimensionarea clemente lor nestructuralc, a rigidizarilor pre ... cum si a dispoz it ivclor de rezemare si ancorarc ale accstora se va face pentru incrtrcarile previizute in "Normativul P 100-81" pct. 3.5 .

8.2. Cosurt , attce , parapete , frontoane

8.2.1. Cosur ile de fum sau de vent ilat ie ce se executa peste ultimul nive l al cliidir ilor , parapetele , at icclc, frontoanele etc. din z idar ic se 'lor ancora in planseul pc care reazemii sau in centurile acestuia si (de prefer inta) in st ilpisor ii din beton armat ~i nivelului inferior, prin legrtturi metalice - de regula bare din otcl beton.

5~

Seadmite sa sere~un~e Ia ~nc?r~rea :lcm_enteI~r masiv~ ~ar:

Inllfimea de construet_te mal mica decit dll~le~1~~Unea mmrma

baJ;ei,fi;care nu sfnt sltuat~. pe .eontur~l. cladl.r~l~ .. .

8.l.2. In vederea asigur.anl rezlst~n~Cl ~l st.abl~ltatll cosur ilor fuDi fi ventilat.ii la actmnca sarcinilor sersmice, se vor Iua

lIDiltcJtarlele masuri :

:- zidat:ia cosur ilor din didimidrt se va executa cu mortar

ciment ... var'marca 50;

.,.'_ cofurile vor fi previizute eu armaturi verticale dispuse

contur, legate cu bare orizontal~ (etrieri ~i agrafe) ce VO! ~i _ .... _i1~ ... cu un strat de mortar de cirnent-var marea 50 de mrmem grosime. Armaturile verticale vor fi dimensionate .... ,1 .......... '" cofurile ca fiind console verticale, Incastrate In plan-

ulthnului nivel, act ionate de sarcini orizontale determinate "Normativului P.100-81" pct.3.5. Armaturile vor fi acorat:e tn planseu] ultimului nivel al cliidirii (fig. 37);

tn easul in eare armaturile verticale rezulta cu sectiuni

sau nu pot fi corect ancorate in planseu, se vor crea pe inalCOfului rcspeetiv puncte fixe prin prevcderea unor dispo'metalice (coliere, bride ctc.). ancorate cu tiranti in planultimului nivel.

8.2.3. Atieele ~i frontoanele de zidarie vor a vea grosimea eel pufiIil/8 din inaltiniea de construct ie a acestora, dar mi- 1/2 dramida.

8.2 . .f. Atieele si frontoanele se vor rigidiza eu sttlpisori si continue din beton armat prevazute la partea lor super i-

din beton armat vor fi prevazut i Ia distante de ile proiectate pentru gradele 6 si 7 de protec-

respectiv max. 3,0 m Ia cele proiectate pentru

la colturile

La frontoanele cu tn5.1timi mai mari de 20m se recomand5.

~vp"'",,,,,,,, fi a unei centuri intermediare. ' ,

8.2.~. ~sigurarea stabilitatii aticelor si frontoanelor se poate fl pnn prevederea de st ilpisor i din beton armat combinat i

a) CO~URI DIN ZIDARIE DE CARAMIOA - EXEMPL/FICARE SECT/UNE A - A -t~ 1125

-f914 ~r4i2f

A

ett:

¢6lJ

b) CO? URI DIN ELEMOfTE PREFABRICATE

elemerre refabncate

Fig. 37. Ancorarea cosurtlor

cu. ing:o~ar~ locale ale zidarie i (contrafort i) ce ies in afara planu-: lUI aticului sau frontonului cu eel put in 1/5 din inaltimca lui.

8.3. Console orizontale

fl. 8.3.1. Consol~lc eu dimensiuni mari (tip copertinc etc.) vor amplasate la nivelul planseelor cladir ii si VOl" fi ancorate in acestea. In mod exceptional, sc admitc Incastrarea acestora nu- i mai In z idar ie, vcrificind prin calcul stabi litatea lor 10 ipoteza

(31 ;

i minime cu sarcini vert icale a percte1ui portant in care fncastreaza.

8.3.2. La cHidirile proiectate pentru grade1c 8 ~.i 9 de p~otecantiseismidi se va evita prevederea unor copert ine de dirnen-

mari.

8.3.3. Proiectarea conso1e10r se va face t inind seama de prepet. 5 ....

8 ... ·• subansambluri asezate pc construct ii

8~".1. Zidurile portante ale incaper.ilor iz?late (us:a~o.rii, ]a teras~ etc.), construite peste uItll.nul n~ve! a1. e!adm10r Dit~tllte pentru gradele 8 si 9 de pl:?tee~lC ant iscism icii , v?r ~l fi legate de restul structur ii p~ll1 prevederea de sh ~Plbeton annat, prevazuta in continuarea color de la ruveinferioare ~i ccnturi din beton armat ,

8 .... 2. Sarpantcle pe scaun~ sc vor c~ncora. de regula j'n~el~din beton armat de 1a nivelul ult imului p la nseu a1 cladiNu se recomanda uti1izarea so lut i ilor de sarpanta care clan orizonta1e in zidurile suprainaltate peste uItimu1 plan-

clAdirii pe care reazema. In cazurile cind se adopta aserncso.lu1;ie. zidurile respective vor fi rigidizate si aneora tc in ultimului planseu prin ecnturi si stilpisor i din beton

8 . .5.1. Peretti despart itorl executat i din z idiirre se VOl' f ixa inferioara in pardoseala , pr in exccutarca pardose1ilor cea a peret ilor si 1a eea super ioara prin irnpanarca eu morde ciment fata de planseele supcrioarc.

8 • .5.2. Peret ii despart itori se vor rigidiza pc direct ie perpcnplanului lor prin:

- solidarizarea lor cu peret ii structura li: prin [esere sau

. cu bare de otel beton 0 6/60 em pc inaltime, in rostuoflzontale;

- prevederca de clemente din beton armat - st ilpisor ii beton annat lcgati de zidurilc rcspcct ive ell bare orizontalc Ole) beton ft., 6/60 em plasatc in rostur i ;

Tabelul 10 DIMENSIUNI MAXIME ALE PERETILOR DESP ARTITORI

,j

- so lidar izarca - prin [esere - Cll peret i despart itor i perpendieu1ari ee vor avea lungimea plna Ia primul gol minimum 1/5 din inaltimea perete1ui respectiv.

Sporirea rig iditat ii peret ilor despartitori se poate obtine si . prin arm area lor cu bare de otel beton 0 6 rnm , sau s irrnii 0 4-5 : mm plasate in rosturile orizontale 1a distante de 4 asize.

8.5.3. Inaltimea maxima a peret ilor despart itor i (ega Ia eu distanta Iibera dintre plansecle cladir ii) ~i suprafata maxima a , panourilor pline ale acestora (cgaUi cu produsul dintre Inalt irnea lor Iibera si distant a diritre douii rigidizi'iri - conform pet. I:L5.2) , se dau in tabe1ullO pentru gradclc 6 ~i 7 de protect ie antiseism ica. :

Nr. Grositnc, Inaltime Suprafata
Tipul pt'relilor maxima, maxima.
crt. cm
m 111
Nearmat i 7,5 2,70 9,00
2 12,5 3,50 21,00
-------
J Armat i 7,5 3,00 16,00
.oj 12,5 '1,.50 27,00
NOTA.: - in cazul cind una din latur ile ver ticale ale panoulu i de z idar io estc Iibera (de ex. marginitii. de un gol de u~a), suprafej:eIe maxime adrn isc vor I uvea valori reduse eu jOey. fata de cell' din tabel : '

- vaIoriIe din tabel se vor reduce cu 10% pentru gradul 8 de prctcct ie : autlscismica , respectiv 25% pentru gradul 9 de protect ie antiseismieii..

8.5.-4. In cazul in care dimensiunile panourilor peret ilor despartitori depasesc valor ile indicate in tabelul 10, pcret i i vor fi rigidizati eu contrafort i din z idarie sau st ilpisori din beton armat Iegat i de plansecle cladir ii ~i centuri intermediare de bcton annat.

8.5.5. Peret ii despart itor i care .I1U ajung p inii la planscu l superior VOl' fi prevazut i 1a partca super ioara eu ccntur i din bcton annat ~i vor fi rig idizat i pc vert ica la fie Cll contrafort i din zidii-

63

fie cu stllpiliOri din beton armat ~neoraJi la pa~te.a in~crio.ara In plansee : in mod obhgatonu marg inile z idur ilor

prevlzutc eu astfel de stilpi~ori.

. 8.'.6. Peretti desp5.rt~tori de 7,5 em ~rosimc se vor executa mortar marea 50, iar eel de 12,5 em groslme eu mortar dc mar-

minimum 25.

. 8.6. Prevederi pentru terase

8.6.1. Termoizolarea planseului de peste uItimul nivcl al (terase ~i acopcrisurt eu pantii midi) va fi roa lizatii astIi asigure confortul term ie a l inciiper ilor cliidirilor si S[l lpiiecl:ice supratndl.lzirca si dilatarea planseclor respective si a ~to:nu:lui de panta, fenomene ee pot producc atit dcteriorarea Ian"ilor cIt ~i a perct ilor structuri i, reduc ind siguran]a strucla acthmea forte lor seismicc (fig. 38).

8.6.2. In vederea eliminar ii cfcetelor de la pct. 8.6.1. se COIIn.,nelli luarea urmatoarclor miisuri :

_ prevederea de rosturi de dilatatie in sapelo de prot. ect ie termoizolatiei, aUt tn cimp (la eea 5 111 interval) cit si pc conclldirii In lungul aticului sau cornisei :

_ protejarea elementelor din beton annat inglobate in zide fatad1i, evitarea formarii de punt i termiee in dreptul ~I"'U Ir .... eenturilor ~i corniselor :

- organizarea lucrarilor pe santier astfel Incit termoizolaterasei sa se execute la cit mai scurt timp dupa executia planpe e~re.~l protejeaza, evitind in acest mod expunerea acesla variatii de temperatura.

- deformo!1I din dr/afore_

tstrnazoatie

-.-

'if "' .,

eta) ultirn

1

I:ig. 38. Termoizolarca terasclor ,

8.7. Cornise si briuri

Cornisele si briurile care depasesc planul peret ilor pe care sint exeeutate, se vor realiza in conformitate eu prevederile STAS 10109/0-80, pct.4.4. Nu se admite executarea acestor elemente cu diramizi sau blocuri cu goluri verticale sau orizontale .

8.8. Hidroizolatii orizontale sub pereti

Impiedicarea migrar ii umidit5.tii prin capilaritate in peret ii structurali din zidarie portanta (de exemplu din elementele infrastructurii) se va realiza prin prevederea de hidroizolat ii orizontale rigide, executate cu mortar de ciment cu adaosuri impermeabilizatoare. Hidroizolatiile rigide vor asigura 0 legatura intre peretele structural si elementul de care acesta trebuie hidroizolat eel putin la fel de rez istenta cu un rost orizontal curent al zidariei.

Hidroizolati ile rigide se vor executa in mai multe straturi

in conformitate cu prescriptiile de specialitate , ~

tn cazul peret ilor nestructurali se pot utiliza pentru izolarea i

pe orizontala si solut i i le curente de hidroizolatii. .

9. CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZIDARIE PORTANT A LA INCARCARI GRAVITATIONALE

9.1. Schema de ca1cul

9.1.1. Peret ii structurali (diafragmele) plini sau eu goluri constituite elementele de resistenta verticale ale structurilor din zidarie portanta, ce preiau ~i transmit fundat iilor incarcarile gravitationale ale cladirilor. Pentru calcul, ei sint considerati console verticale incastrate la nivelul planseului peste subsol , legate unele de altele in plan orizontal prin planseele cladirii care realizeaza legaturi pendulare. Plinurile peretilor eu goluri denumite .montanti" stnt legate unele de altele, pe verticala prin buiandrugi, parapeti ~i cent uri ce realizeaza Iegaturi capabile sa preia momente si forte taietoare.

5 - c. 1046

65

P.LANSEE RlfilDE IN PLAN ORIZONTA L STRUCTURI CONTRAVINTUITE

PERETi iNTERioRi.

PERETi EXTERioRi

DEFORMABILE IN PLAN ORIZONTAl STRUCTURI NECONTRAVINTUITE.

reazem elastic

If = k h 1,25-< k « 2

Fig. 39. Scheme statice de calcul ale pereti lor,

Sectrunile de calcul ale peret ilor structurali plini si ale ~on,. tant ilor celor.cu goluri pot avea forme dreptunghiulare, in T, L. I san combinatii ale acestora. .

9.1.2. Cal~ulul peret ilor structurali la compresiune se va face cu luarca in considerare a fenomenului de pierdere a stabilitatii tinind seama de Iegaturile accstora in plan orizontal si .vertical cu alte clemente structurale astfel : I

a. in cazul in care sint indeplinite conditi ile privind distantele dintre peret ii de rigidizare de la pct. 3.4.5 si tabelul5, iar planseele sint alcatuite ca saibe rigide in planul lor, fenomenul de pierdere a stabi litat ii se poate produce pe in5ltimea unui riivcl deoarece peret ii.sc considera cu legaturi fixe in dreptul planseelor; Analiza capacitat ii port ante se va face considerind lungimea de flambaj a peretelui respectiv Iunct ie de inaltimea libera a nivelului h (fig. 39 a);

b. in cazul cind nu sint indeplinite condit iile de mai sus (de ex. Ia cliidir i cu un singur nivel sau la structuri de tipsala la care planseul nu constituie 0 saiba rigida}, peret ii se considera ca fiind console vert icale incastrate la bazii ~i cu Iegiituri elastice la virf (fig. 39 b).

9.2. Stabilirca incarcar ilor

9.2.1. Dcterrninarea inciircarilor gravitationale, transm ise peretilor structurali de plansee , se va face functic de modul de transm itere a incarcar ilor ; ce depinde de tipul planseului, dupa cum urmeaza : ',i •

a. In cazul planseelor .alcatuite din clemente de suprafata (plansee din beton armat monolit, tip predala eu suprabetonare ~i panour i sau semipanouri prefabricate), incarciiri.ie gravitationale se transmit 1a tot i pcrct ii de pe conlur funct ie de dirnensiunile in plan ale pl~cilor. Suprafetcle de descarcare ale planseului', aferente fiecarui perete , se vor detennina considcr ind Iini ile de ruperc ale accstora inclinate cu unghiuri de 45° fat a de pereti (fig. 40 a);

b. In cazul e1cmcntelor liniare (fi~ii sau grinzi ~i corpuri de umpluturii) , transmiterea indlrca.rilor se face direct numai la pcret ii pe care acestea reazcma (fig. 40 b). Avind in vedere lega, turile existentc intre peret i , care au ca efcct egaIizarca deforrnat ii lor verticale In zonele de intersectie ale peret ilor, repartizarea incarciir i ior sc va face ~i la peretii perpcndiculari pc eei direct

67

olerenra inimii

...:. PLANSEU DIN ELEMENTE'DE SUPRAFATA

~ ~ J

. elementln·formii de T

DIN ELEMENTE UN/ARE

•• 4-;,

'P'9'oI0 .olerenta inimiii.p.entru iuorea in C~/d.fot'. a t.!onsmlterll mcarcarii d~ ta

l",mo 10 tolpo. vezi pct. 2 .. .f b. .

PIt· .fO. Suprafata aferentl de planseu,

Incarcat i. Seadmite ipoteza repartizarii uniforme a incardirilor

verticale pe aria act iva a diafragmelor (vez i pet, 11.3). .

9.2.2. Repartizarea tncarcarilor locale, concentrate sau distribuite in peretii de z.idarie, se considera ca se face dupa plane inclinate cu 30° f".ta de verticala , Deasemeni, se admite ipoteza repar tizar ii indircarilot la elementele cu sectiuni in forma de T, L, I prin retransmiteri de incarcari de la inimi la talpi si invers, continuu pe inaltimea construct iei , plna la repartizarea uniforma

a eforturilor de compresiune in sectiunile de calcul. .

9.3. Excentricitatea de aplicare a tncarcartlor gra vitationale 9.3. t. Calculul peretilor se va face Iuind in considerare urmatoarele excentricitati de aplicare a incarcartlor gravitatonale perpendiculare pe axul longitudinal al acestora:

- excentricitati structurale,

- excentricitati de executie,

- excentricrtat i datorita actiunii indircarilor orizontale

perpendiculare pc suprafata peretilor , ~

9.3.2 . Excentricitat ile structurale "eI" provin din: I'

- rezemarea excentrica a planseelor (fig. 41); I

- dcschideri sau incarcart diferite pc planseele adiacente I

ale peret ilor (fig. 41);

- suprapunerea excentrica a peret ilor eu grosimi diferite (fig. 42).

Diagramele de momente incovoietoare dator ita aplidirii excentriee a incardirilor gravitationale se vor considera conform' fjg. 43.

9.3.3. Excentricitatile de executie "eeo" provin din: - abateri la coaxialitatea peretilor, .

- abateri Ia verticalitatea peretilor,

- abateri Ia grosimea peretilor sau neomogenitati ale rna-

terialelor.

Conform ST AS 10109/1-82 pet, 5.2.1, in eazul in care "eeo" nu depaseste eea mai mare din valorile:

Cb ~ 1,0 em;

t

ea, ~-; 30

ho e ~-

II 300

unde "t" este gresimea peretelui, iar, "ko" inaliimea-libera dintre plansee, verificarea peretelui se va face neglijind exeentricitatea I

"eG u.

69

. ,- '''f'''':'''''7~11 ~(),t*.J\'j$t"*);'1Ij"'''''ili iR""'A",!&!, h;;:M:~!l&!f:$€*$I!!4H'is\k¥¥¥8f,$JJ!\t:d£iilil#ffl\¥1¥,!q'/li1+'*;-~

I

.;..... : ,

.h ,., .... ~":..;,...,~).:;",;_:,~ •• ".:,~:kt'_,L_x.;.,,,.,,~~:·; .. ,.j,",.,.;;-.~~~~i.~:..~:,;o,;i;..:.;,_l~,>_ .. .:.';';,- ,:'i;':;'~.~~

aJ PLAN5EU PREFABRICAT

PERE TE INTERIOR .."

T

TE EXTERIOR MARGINAL

",: I

: . ';:

il>P2 .. .

b .. . b'

C!,= f1(T-r)-PAl"-o/-)

. N+P, .. P2 '

a, «a-scm .' .

a2=O+2cm

0= lunqimeo teoretica de

r ezemare a. elementetor prefabricate .de .ptonseu

c) PLAN~E:.U.':

MONOLIT

PERf TE'!EXTERIOR SAU'MAFIGINAL

. I

41. Excentricitii!i datoritc rezemiirii excentriec a. planseelor,

e - O,JPb 1- N+P

_+-1 _D~.,2-,____._

N

I I

Fig. 42. Exccntrtcitatl datortte suprapunerii peretf Ior eu grosimi difer ite ,

j ;'

moment 10 nivelul plan~e(jlui Ne, sectunea se

N2 cocuteaza cu t= f ...._. ----l---t--

I

1--+--+--N7

moment dfJ calcul 2/3 Ne, sectiriea se colcueaza cu t' cu valoarea lui. axif STASI0109l1-82

Fig. -43. Dlagrama de moment incovoietor la pereti soliclta]! excentrlc.

9.3.4. Excentricitat ile datorita incarcari lcr orizontale ce actioneaza perpendicular pe planul peretelui ce provin din:

actiunea vintului "ep",

- actiunea cutremurului "ec",

- impingcrea pamlntului "ep",

se vor determina functie de momentele Incovoietoare produse de aceste incarcari in sectiunea de caleul a peretelui respectiv:

Alp C =p N

9.3.5. Excentricitatile totale de caleul vor fi:

- pentru gruparea fundamentala a incarcar ilor:

e. = e1 + ea + CD - pentru peretii exteriori ai suprastructurii

e. = e1 + e; + ep - pentru peretii subsolului.

- pentru gruparea speciala a indirdirilor:

e. = e1 + e,. + eo

72

9.4. Dimensionarea elementelor

9.4.1. Dimensionarea sectiunilor peret ilor structurali se va face la actiunea sarcinilor gravitationalc, t inind seama de excentricitatile de aplicarc a acestora si de fenomenul de pierdere a stabilitatii , cu relati ile din STAS 10109/1-82.

In anexa 1 se dau precizari privind determinarca lungimii de flambaj a peret ilor din zddarie, functie de Iegaturile de pe conturul acestora capabile sa impiedice pierderea stabilrtat ii peretiler.

9.4.2. Verificarea peretilor se va face prin determinarea capacitatii portante a unor fi~ii verticalc de perete, cu Iatimea de 1,0 m. Sc vor alege in acest scop fi~iile din perete care prezinta riscul maxim de pierdere a stabilitatii (capctele libere, nerigidizate, ale peret ilor, fisi ile cele mai depiirtate de rigidizari le vel'-

ticale perpendiculare etc.). ..'

9.4.3. Sectiunile elementelor de zidaric se vor veri fica peri- ; tru perioada de executie t inind seama de schema, statica reala ~ ~i de rezistentele reduse ale mortarului (funct ie de virsta aces- . tuia) conform STAS 10109/1-82 pct.4.7 ~i tabelul 7. In cazul in

care in timpul executiei nu este asigurata rez istenta si stabilita-

tea peretilor (de ex. pereti care ramrn un timp necontravintuit i

sau nelegati pe verticala) , se vor prevedea masuri de sprijinirea provizorie a lor.

10. CALCULUL PERETILOR LA INCARCARI ORIZONTALE CE ACTIONEAZA. PERPENDICULAR PE PLANUL LOR,

10.1. Peretii strcturali actionati de indircari orizontale perpendicular pe planul lor (vint, scism) vor fi considerat i ca elemente continui, pe verticala si orizontala, rezemate pe planseele cladirii si pe peretii de rigidizare in cazul in care planseele stnt alcatuite ca saibe rigide in planullor, iar peretii de rigidizare stnt prevazuti la distantele specificate la pct. 3.4.5 ~i tabelul 5.

Determinarea momentclor incovoictoare se va face ca pentru placi-elastice .. (fig. 44), cu conditia asigurarii capacitatii de.rezistent a la compresiune excentrica si in limitele unor deformat ii admise.

£LEVA,TIE

Pl.AN

AC T!JNEA VhVlUU.lJ

I

[

I

Ji&-oe ri~ io_J DKJJ onzontl7T

Fig. 44. Schema de cn lcul a peret i lor exteriori la incarcar] orizontale actlouiud perpendicular pe planul lor.

10.2. Pcret ii din z idiirie ai subsolului solicitat i la impin.gerea p:'llnintnlui se considera rezemat i pe orizontala pc planseul de p.este subsol ~i pc vcrticala pe perct ii perpendiculari ai subsoIului, La partca inferioara , peret ii subsolului sc considera , functie de rezolvarca construct iva, fie rezemat i pc placa pardose li i sub.solului (fig. 45 a), fie incastrat i in cazul dud nu existii prevazuta placa de pardoscala (fig. 45 b).

. In ambcle cazuri se va urmari ca excentricitatea proven ita din .impingerca pam intului (pct.9.3.4.) sa nu depaseasca 1/3 din groslmea perctclui.

10 '. 3. Funct ie de raportul dintre inaltimea subsolului ~i distanta dintro peret ii de rigidizare, pcrct ii supusi la impingerea pa-

74

SCHEMA DE iNCARCARE

SECT/UNE:.

.a) CU PLACA DE fYJ.RDOSEALA

Fig. 45. Schema staticii de calcul al percj i lor de subsol la impingcrea pamintului.

D!AGPAMA DE MOMENT

b} FAqA PLAC4

SECTIUNE

DE PARDOSEALA

SCHEMA DE INCARCARE

DIAGRAJVA DE MOMENT

mlntului vor fi considerati ca lucreaza pe una sau doua directi i , similar cu placile elastice, admit ind in al doilea caz continuitatea pc directie orizontala in dreptul peret ilor de rigidizare.

10.4. Verificarea capacitjit ii port ante a peretilor subsolului se va face sub act iunea simultana a impingerii pamintului cu a. indirdirilor verticale maxime probabile Ia nivelul terenului (ce actioncazu. In imediata vecinatate a cladirii ~i provenite din stationarca vehiculelor, depozi tari de ma teriale etc.), dar nu mai

putin de 1 000 kgJm2. '

10,5. Solicitarea gravitationaHi si aplicarea excentrica a accsteia , in cazul in care are un efect favorabil asupra rezistente i si stabilitatii peretelui, se va eonsidera eu valoarea minima.

, '

II. CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZIDARIE LA ACTIUNI ORIZONTALE (SEISMICE)

11 .1. Principii

II .1 .1. Calculul structurilor la act iuni orizontale este elaborat pc baza elementelor teoretice si experimentale cunoscutepina in prezent; prevederile nonnativului vor putea fi treptat. lmbunatatite pe masura ce se vor acumula datele de fundament are necesare pe baza studiilor teoretice, a experimentar ilor si urrnari~ea. sistematica a cornportarii in timp a aces tor structun. Se pot aplica. si alte moduri de caleul decit cele indicate in prezentul norrnativ, in baza unor justificari corespunzatoare ,

11.1.2. Structurile de zidarie portanta pot fi caleulate lao actiunea sarcinilor orizontale, utilizindu-se urmatoarele moduri de calcul :

a. Calculul capacitati i de rezistenta la incarc5.ri orizontale., atit a elementelor componente ale cladirii cit ~i a ansarnblului, cladir ii si compararea acestcia cu solicitarea orizontala de calcul , ~cest mod de calcul se poate aplica structurilor -etaj ate cu comp~rhmentare deasa sau rara, alcatuite in conforrnitate cu prevedenle· cap.3-5 si se va dezvolta in cele ce urmeaza .

. h. Calculul eu conlucrarea-spatiala , la care solicitarile afe-rente peret ilor se determina in Iunctie de rigiditatea relativa a. acestora, mod de caleul bazat pe aceleasi principii ca ~i cel aplicat:

76

l~ s!r~~turile de beton arrnat eu corecturi specifice caracteristieilor

zidariei. Acest mod de caleul are un caracter mai general. '

. 11.1.3. Structurile de zidarie portanta vor fi calculate la actl~nea fortelor seismice, determinate in eonforrnitate cu Nor.mativul P 100-81. Ele nu trebuie calculate la actiunea vintului.

11.1.4. Mo.d~l de calcul la capacitatea de rezistenta are un caracter de verificare, este simplificat si aproximativ.

In baza dimensiun i lor ~i. alcatuiri! elementelor portante ~i a.. fortelor gr~vltatlOnale !llaxlme sau minime probabile, sc stab~le~te capacitatea .de rez istantji la tncarcari orizontale a fiecarei (hafr~gm~, respectiv montant, exprimata sub forma marirn ii fortei taietoare .cap~~ile la l:ivelul respectiv, considerindu-se valoare<l; ~e~ ~nal mica determinata pentru una dintre urmatoarele solicitari :

co~presi~nea excentrica eu excentricitatc in planul pc~ retllo,;' tl?indu-;;e seama dupa caz de influenta favorabi la '" a legatunlor onzontale (buiandrugi, grinzi);

forfecarea rostului orizontal;

eforturile principale de Intindere in sectiuni Inclinate.

Pentru .structuri eu compartimentare deasa se admite cal": cu lul numar la eforturi principale de intindere.

Suma capacitatilor de rezistenta minime, ale tuturor diaf~ag~elor componente ale structurii, pentru fiecare directie prin<:lp~la, corect~ta .cu un coefi~ien~ al condititlor de Iucru, se comp.ar,a cu forraO~IZ<?Dtala (selsmlca). to~~la ~a nivelul r~spectiv, !mmd~-~~ seama ~l de efectul torsiunii , prrntr-un coeficient al mcarcari].

11.2. Ipoteze de calcul

Mo~ul de calcul la capacitate portanta se bazeaza pe urmatoarele ipoteze :

. a;. plan~e~e au 0 rlgiditate suficienta pentru a putea redis-: trlbUl. Incarcarile, dupa ce un element sau mai multe elemente au atins valoarea capacitatii de rezistenta lucrind in continuare

in domeniul plastic; ,

b. ~rin redistribuirea incarcarilor pot fi antrenate elementele care mal au rezerve de rez istenta ;

77

_ '~'._ --, "At" '!f!f,!M\!i,.(F7!i£$Gif'i~:#;fi!:,'5',j*4,'@i'Fib¥M,*~!'¥ij5iL19S'¥,*~I,tI?$;;f!6Hf;;;T*'N~~

'C:;.o, c'; ,'1;,,-,,' >:; • ·;~.f:;;.,~'L;,_:.:..;'-/'. ' .. i:~>·~; :' .. '~';{

c. dectde neconcordantei d intre comport area efectiva ~jj ipotczcle mcute asupra redistribuirii incarcarii , ea de exemplu. determinarea unor clemente slabe si icsirea lor din lueru inainte de timp. frtd, s;i lucreze ill domeniul plastic, deformabilitatea_ plan~eclor etc. se corecteaza pr intr-un eoeficient al condit i ilor

de lucru;

d. pentru ealculul la torsiune a strueturii ~i pentru verificare a funclatii1or, se accepts ipoteza distribuirii solicitarilor orizontale in funct ic de eapaeitatea de rezistenta a elementelor;

c. se considerii ca elementele de beton armat inglobate in zidarie conlucrcazii eu acosta, afectinclu-se rozistcnta z idarici ell. un coeficient al cond it i i lor de lucru 11Zz = 0,85, prin care sc tine • seama de difcrenta de rigiditate a materialclor;

f. la perc] ii cu goluri de usi ~i fercstre se ia in ealeul efcct u l favorabi1 al buiandrugilor. Punctul de anulare al morneu tu lu i in buiand:-ug, datorita act iunii orizontalc, se considera la mijloeul deschidcrii Luiandrugului.

11 .3. Schema de calcu 1

Ficcare clement (montant) dclirn itat dinstructura spat ialii, conform cu prcveder ilc de la punctul 9.1., se considera ca lucrcaza ea 0 conso la vert icala incastrata la baza, sol icitata de forte orizontalc , av ind la .nivelul planseului lcgrlturi eu eelelalte cle-

mente (rnontant i) (fig.' 46), .

Dimcnsiun ile in plan ale diafragmelor, respectiv ale montantilor, se stabilcsc separat pe fieeare din directi ilc principale ale structuri i (transversal 9i longitudinal), t in indu-se scama de dirncnsiunile l imita pcntru talpilc soct.iuni lor ill forma de I, T, L, date in fig. 47.'

Legiitur ile orizontale pot Ii de tipul pendular (de exemplu planseul flex ibil fara buiandrug) sau de tipul buiandrugului eu incastrare elastica (fig. 46).

Nivelulrle ineastrare al diafragmelor se considera la n ivelul superior a1 Iundat i ilor pentru cladirile cu subsol, sau al soclu lui la cladirile fart, subsol. In eazul in care structura subsolului are o rigiditate mult mai mare decit suprastructura, nivelul de incast rare al diafragmelor se poate considera la nivelul planse ului peste subso l ,

78

a) PE RE TI

PLI Nt

Sn r----------------- __ n

i=fikj---. _j

~i ~r-------+---Jj

5k j-----------4--+_j~

•

Heir

.::=- .

/'1(0

TcHK = I1cK ZK

b) eest t, cu 7.

60LUR/ rtrntnr« CU l[GATURI .

PfNOUL A e e

2.[Lf/'1fNTf CU LErJATURr INCASTRAT[ ELASTIC

-

1


\
'////t: . //////,
m_!J_'!_!q_n f Sk --

Fig. 46. Schema de.: calcul.

- -~-

111,

-t-

... -

b

gal

Ll bi",; 3ai

.1 bi s: disfonfa pine la un gal mar e cu

hg;:. O,4hef.

I

b i> b2~ T

bt=b1-Llb1Sf +.1b1dr bZ= b « t:.b2sf + t:. b2 dr.

-~--~+

Fig, 47. Utimea tilpilor la secttuntle in forma de I; T; L.

Calculul se face de regula la fiecare nivel. Se admitc, in cazuri justificate (de exemplu la structuri cu compartimentare deasa, uni- ! fonn alcatuita), sa se faca calculul numai pentru nivelul de bazii.

11. 4. RelaFa de baza

Calcululla capacitatea de rezistent ; a structurii In ansamblul I ei, pre cum si verificarea nivelului de siguranta se face cu urma- i toarea relatie de baza :

(1)

k-j I_I

"I) :E s k ~ m:E Tel J

k=n 1=1

'in care:

11- t

sarcina orizontala (seismica) de nivella nivelule : forta tiiietoare capabila minima a diafragmei <, la nivelul j; , " coeficientul incarcar ii prin care se tine seama de : efectul torsiunii , conform anexei II;

coeficientul condit iilor de lucru conform tabelului 11;

numarul nivelurilor cladirii ;

numarul total al diafragmelor pe directia de calcul.

Tabelul! 11

COEFICIENTUL CONDITIILOR DE LUCRU "In"

Direct ia de Raportul Coeficientul,
act iune a Tipul planscului B (latimea)
m
sareinii seismice L (lungimea)
Longitudinal monolit, prefabricat B~L
oriee raport 0,8 I
monolit sau prefabrieat echi-
valent; >0,20 0,8
panour i monolitizate, fl~ii eu
suprabe tonare ~O,20 0,7
Transversal ~0,20 0,65
0,25 0,67
0,30 0,68
prefabricate din f isi i Inguste 0,35 0,70
0,40 0,72
0,45 0,73
0,50 0,75 6 - c. 1048

81

":"m4?i"?w"M!%'i\i!¥4;;S$'@e*,*~¥fi!"#SiAW;FI.kQt!"" !~~

i

II .5. Capacitate a de rezistenta la compresiune excentrica

11.5.1. Forta taictoare capabila in cazul sol icitar ii la com-. resiune excen~ric5. in pla~1Ulv I?eretilor ~cntru .diafra~mc sau ~ontantii ,Pereillor cu gO~U:l, far~ a sc lua m c<:.nslderatlc efectul buiandrugIlor, se determma dupa cum urmea.za:

a. pcntru zidarie simpla (fig. 48).

(2)

T Me Neo 1,25 RSr

ct« = -Z=-z= z

in care:

TCM

forta ta.ietoare capabila la solicitarca de comptesiune excentrica a unei diafragme "iH 1a nive1ul

de calcu1;

momcntu1 incovoictor maximum capabil al diafragmei respective la nivelul de caIeul;

sarcina gravitationala maxima aferenta diafragrnei la nivelul de caIeu1;

distanta pe verticala de 1a sect iunea de caIeu1 la punctul de ap licat ie al rezultantei fortelor ori-

zonta1e care actioneaza deasupra nivelului de ca1cu1;

rez istenta de calcul la comprcsiune a zidariei : momentul static al ariei comprimatc (Ac) In raport cu axa care trece prin centru1 de grcutate al sect iuni i.

So = Ac eo'

Coeficientul de flambaj se considera egal cu unitatea.

Aria comprimata Ac se deterrnina din relat ia de proiect ic a Iortelor :

M-

e

N

z

R -

Sc -

A = _!!__.

e 1,25 R

Se adrn ite ca zona int ins ; sa aiba maximum lungimca cgala cu 0,5 din lungimea e1ementu lui.

82

e) SE[T/UN!

J,T,L

J

b) SECT/UN!

DRfPTUNGHIULARE

~t eo + Ac=bx .

t J?:iwa1ibd1Zj ~

~_· X_~ __ V_l ~'

N

T

US R Ac

Fig. 48. Sectiuni de zidiirie simp!:\ solicitate la compreslune excentrlca.

Pentru sectiuni dreptunghiulare relatia (2) are urmatoarca

a:

Nt N ~\

T = - (1--.-)~-

OM 2Z 1,25 R. b ·t 4Z

In relatii1e date s-a considerat ca punctul de apljcat ie al ei N coincide cu centrul de greutate al sectiunii , In cazul care forta N se aplica excentric, fara ca elernentul sa fie acnat de forte orizontale, se va tine seama de; accasta la stairea fortei tiiietoare capabile:

T = N (co ± d). 5 = 1 (± d)

Oj~I Z' c L' cO e

d - distanta de Ia punctul de aplicatie al fortci gravitationalc la centrul de greutate al sectiunii.

b. Zidaria Intarita cu st ilpisori de beton armat (fig. 49).

1'01" = Me = __!_ tR, 56 + RSz' - N:YN)

" Z z

carc:

Rb - rez istenta de calcul la compresiune a betonului So - momentul static al ariei comprimate de beton In raport cu centrul de greutate al armaturilor 111- tinse.

S. - idem, pentru aria comprimata a zidariei.

Y N - distanta de la centrul de greutate al armaturilor intinse la axul care trece prin punctul de aplicatie al fortei gravitationale N.

Pentru determinarea momentelor statice So si S. se calculeaza comprima til Ac din echilibrul forte lor in proiectie verticala :

Ac = A. + Ab

A =,; N + Aa Ra - .lib Rb . S _ A Y· S - A Y

• W R 'z - z z » b - 0 o·

P~ntru simplificare se admite neglijarea armaturilor in zona PrlJ?lata si neglijarea Iuarii in calcul a ariilor st ilpisorilor

Artlu~ea rnijlocie la sectiunile cu st ilpisori marginali. nnatura din zona irrtinsa se va Iua in caleul indiferent de ntul de armare al sectiunii complexe.

• • .:' I ~

a) SECTIUNE I

Yb

YN

Fig. 49. Secriun i de zidiirie intarita eu stilptsorf de beton armat , soIicitate la eompresiune excentrica.

Pentru sectiuni dreptunghiulare (fig. 49 b~ relatia(3) are matoarea forma:

') TCM= b~RfR~a (l-a)+(x-a)(t-a- ~)]-

N (1- tt) 2Z

N + A .. R.. R. 1) t >

X= b.R -alR"""- ,p.:\: a

11.5.2. Forta taietoare capabi la in cazul de solicit~~e .de mpresiune excentridi in pla~ulApereti~or pe~tru montantu diagmelor cu goluri, la care se ia l~ conslderatl~ efectul buiandru'lor incastrati elastic, se determina cu relatia (5):

Mm + I:M"

T T Tb _ c c

cu = OM + Gll! - Z

care:

TOM' M';' - fort a taietoare, capabi la resJ_J. momentul capabil al unui montant la nivelul de c,,:lcul determinat ca pentru un element plin cu relatia 2 sau 3 in care se introduce forta gravitationala N in locullui N conform relatiei (7)

T~M' M~ - forta taietoare capabila, respectiv m~mentul capabil al unui mont.ant. la 111- velul de calcul datorit efectului buiandrugilor care se determina cu relatii le (6) si (6<»

Pentru montantul marginal:

6')

Mr. = c- T b • "i:. y,.

Pentru montantul intermediar "i"

"i:. M~ = (c: Tbi-1 + cio • Tbt) "i:. y, = "i:. Ci• TbC E y,

care:

r.; Tbi-1

fortele taietoar~ m~xime. caJ_Jabile ale buiandrugilor din stmga ~l din .dreapta montantului .i" conform punctului 11.5.3.

(6)

coeficientul pentru nivelul j, respeetiv suma acestora pina la nivelul de calcul prin care se tine seama de variatia valorilor T; pe inaltimea cladirii care pentru solicitari seismice se ia din tabelul 12.

distantele de la mijlocul buiandrugilor (punetul de moment zero) ptna la axul vertical al montantului (fig. 50).

Tabellli 12

VALORILE COEFICIENTULUI y, ~i I:YI

Nive- Numar ul nivelur ilor
lui P+-I I P + 3 I 1'+2 I P+ I I P
K I I I I I
y, I:YI y, I:y, YI I:y, y, I:y, y, I:v'
. ,
5 0,30 0,30 - - - - - - - -
-I 0,60 0,90 0,30 0,30 - - - - - -
3 0,82 1,72 0,68 0,98 0,30 0,30 - - - -
2 0,95 2,67 0,92 1,90 0,70 1,00 0,30 0,30 - -
I 1,00 3,67 1,00 2,90 1,00 2,00 0,70 1,00 0,30 0,30 onSERVATII:

I. Valorile din tabel corespund sol ic itar ilor seismice in ipoteza var iat ie i Iiniare a deforrnat iei strueturii.

2. Valor ile din tabel s int valabile pentru clad ir i la care inalpmile n ivelur ilor (It,.) sint egale intre ele ~i mascle de nivel (QK) s int cit mai egale intre ele, 3. Prin var iat ia coefic ieut ilor y, se tine seama in anumite limite de eond it i i le de echilibru pe verticala a Iortelor grav itat iona.le eu Iortele taictoare din buiandrugi.

Pentru determinarea fortei taietoare capabile a montantului la solicitarile de compresiune excentrica, la calculul termenului TOM din relatia (5), care se stabileste dupa situat ie cu una din relatiile (2), (2') 0 (3) sau (3'), la forta gravitat ionala N se adauga sau se scade, dupa caz , suma fortelor ta ietoare din buiandrugi conform relatiei (7) sau (7').

Pentru montantul marginal:

(7) N = N ± Tbl·"i:.y,

Pentru montantul intermediar:

(7') N = N ± (Tbi-I - T"i) "i:. y,; T~i-l > T~;

87

~ 3#' ~t

LLL

Semnul (-) sc introduce cind rezultanta fortelor T" este dirijata de jos in sus.

11.5.3. Forta taietoare capabila a buiandrugilor (T,,) este cea mai midi foria deterrninata in baza urmatoarelor cons iderente:

- rez istenta la strivire a z idariei in care se incastreazii, buiandrugii ;

- rezistenta montantului la compresiune excentricii, tinlndu-se seama de echilibrul momentelor incovoietoare in zona; de incastrare;

- echilibrul fortelor in proiectia verticala : j ..

- rezistcnta buiandrugului In moment incovoietor si la forti

taietoare.

a. Pentru alcatuiri curente de-buiandrugi (fig. 51,52) forta Tb, considerata ca actioneaza laprimul nivel, avind in vedere conditia de rezistenta la strivire a zidariei , se determina cu relatia (8) :

(8)

Tb = J( ab (RBtr -:- (Jo) lungimea de incastrare a buiandrugului grosimea buiandrugului

rezistenta de calcul la strivire a zidariei care se stabileste cu relatia (9)

efortul unitar de compresiune la nivelul buiandru-: gului peste primul nivel, datorit sarcinii gravita ... tionale :

J...1 + AN

(Jo =

A

fig. 51 a).

coeficient prin care se tine seama de distribuirea eforturilor in zona de incastrare, ~i care se determina cu relatiile (10), (11), (12);

Rezistenta de calcul la strivire:

(vezi. k,

(9)

V .50

R'lr= R 1 +--

a (em)

_ Valorile ~i domcuiul de valabilitatc a coeficientilor k,: :montant marginal:

,(10)

K _ 3hb 1-

4 a + 3/01

.este valabil pentru :

~11)

a 1(2=----

4 a. + 3 101

.este valabil pentru

a>- 3 Ito ~i 11 - a =::;; hb•

In cazul in care: a =::;; 3ft/) iar 21la> 11 - a > It/) se interpoleaza liniar lntre valori le coef icient ilor ](1 ~i 1(2'

montant intermed iar:

,(12)

3 lib 0, 15 I~ _ 0 9 K; 12

K; = -< .. ---- - , \.3-'

1. a + 3 101 a (12 + 101) 2 a

:Jlentru parte a din stinga;

- 0 9 k;' 12

- , 3-

2a

.(12')

_pentru partea drcapta ,

La determinarea ,fortci gravitationale aferente montantului, .se admite si"t se neglijczc component a dat a de fortele tii ietoare -din buiandrugi To. In caz contrar, calculul se face prin incercari succesive,

Dintre valorile fortelor To, calculate pentru acelasi buian-drug, odata pentru conditiile de incastrare din stinga (T~l din jig. 51 b si 52 b), ~i odata pentru condit iile de Incastrare din ~eapta (T~~), se va alegc valoarea cea mai mica.

Calculul fortelor taietoare To la buiandrugii continui (fig. .52) se face cu coeticientul 1(2' relatia (11), pcntru montantul marginal, iar pentru montantul interrnediar cu coeficientul:

K' 12 ~

3 = . pentru partea din stinga

3 (12 + lei) t

~o

a} SCHEMA - NOTA Til

.J

j__11_-J-

t--.il-----f.

b) EFORTURI

TcH2

:Fig. 51. Buiandrugl din beton armat pe toatil InUIlmea dtntre gol ~i p lanseu ,

'J

aJ SCHFMA-NOTATII

~-----1'---'-

mantant ..2 marginal

"

.~

~ 1~~~~~'7~~T7~~'7~7/~~~T7~~7/~

-1-_t_~_= __ a::_c1 __ -+-_I_o_l_

12 = 2a2 t-'!!_?_--~

b) fFORTURI

2

1 NI1 + Tb1 ~ D

_.:___- T( H11

1 (21-( Tb1-- Tb2 J ~ rj

-"'--- TCM27

1 TCM20

N21+ !J.N21- (7b 1 - Tb2) i OJ n

Fig. 52. Buiandrug din beton armat monolit contlnuu (centura-bnlandrug) ,

respectiv :

K;' = l2 pentru partea din dreapta.

3 (12 + 102)

Momentul capabil din ned, datorit fortelor tiiietoare din .buiandrug i , se poate exprima direct prin relat ia (13) .

b [2

M~ = _2 (RBir - 0"0) 6

(13)

b. Valoarea forte i tii ietoare Tb care satisfacc condit ia de rez istenta la compresiune excentr ica a montantului se veritica -cu ajutorul relat ii lor (14), (15) si (15').

Pentru montantul marginal (fig. 51, 52).

.( 14)

T' ~ 2· T~MI • Z

hi ~ c,

Pentru montantul intermediar:

7°'" Z

T' ~ OM2·

b2"" --,,-

C2

{ 15)

respectiv

-(15') M32 -< 2 TOJll2.Z

c. Valoarea fortei taietoare Tb, care satisfacc cond it ia echilibrului forte lor in proiectie verticala, se ver ifica eu ajutorul I .relat iilor (16) si (17) .

- Pentru montantul marginal:

:(16)

rt ::;::: Nt + 6 Nt

hi ~ ....

"'" y,

Pentru montantul intermediar:

1°' T" /' N2 + 6 N2 .

hZ- bl"",,"

1: y,

.(17)

d. Buiandrugul se dimensioneaza ca clement de beton annat, attt la incarcar i gravitat ionale, cit ~i la efectul fortei taietoare , avind valoarea cea mai mica dintre ce1e determinate la punctele precedente a ... e, in confonnitate cu STAS 10107/0-76.-

93

Dcschidcrea de ~alcul Ale penh'? dcte~minarc~ momcntu,lui d:'

• stl'arc se va considera III functie de tipul huiandrugului dupa,

)flca . "

cum urmcaza:

buiandrugul conform fig. 51;

(18) le =lo + 0,2 a

buiandrug continuu conform fig, 52:

(19) It = lo + 0,2 i c t, + 30 cm

11.6. Capacitatea de rezistenta la forfecarea rostului orizontal

11.6.1. F orta taietoare capabi la la forfecarea rostului orrzontal pcntru diafragme pline din z idarie simpla, in functie de' miirimea excentricitatii fortei gravitationalc ca efect al momen-tului incovoietor datorit act iun ii forte lor orizontale, se determinii dupa cum urmeaza :

a. pcntru sect iuni solicitate la compresiune excentrica cu cxccntricitatc mica la care este indepl in ita condit ia :

TCM'Z,Y I

cu rclat iile (20)

~l (20')

(20)

- pentru sect iuni dreptunghiulare la care: e = TCMZ ~_l_ 1.

o N 6

(20')

in care:

.I, = b.li

aria mrm n III cazul sectiunilor in I.T .L. conform fig. 53

rez istcnta de calcul la forfecarea z idariei : coeficic~tul prin care sc tine seama de distribuirca cforturilor de alunecare, raportat 13. aria inimii conform rclat iei (21);

f

coeficicntul de kecare conform STAS 10109/ /1-82 pet. 5.2.4.

efort unitar de compresiune la nivelul decalcul

- Coef icicntul fLl se detcrmina cn relat ia :

SIt [.Ii = I

(21 )

in care:

S - morncntul static al suprafctei cuprinsc intre 1113.r-ginea scctiuni i si axa ce trece prin centrul de grcutate al sect iuni i , in raport Cll aceasta axii :

It - lungimca inimii (fig. 53).

In tabelul13 sc clau valori aproximat ivc pcntru coeficicntul fJ-i b. Pentru scctiuni solicitate la comprcsiune excentr icii cu. excentricitate marc la care:

cu relat iile (22)

~l (22'):

(22)

T _ O,7 fAf('jo cf -

(.tt

Fig. 53. Aria inimii pentru caleulul capacit;'i!ii de reztstenta la forfccarca rostului orizontal la secf iun i din zidiirie simp Iii.

!lSi

TabeluI 13

VALORI APROXIMATIVE PENTRU COEFICIENTUL ILl

Forma sec t iurii.i I ILi
- drcpttll1ghiula.ril. 1,5
- sl'ctilllli I CII t:Upi recluse 0,1 < blill <0, 4 ~i scc-
: tilllli ill T.L. 1,35
- scctillui I c u tMpi late blill > 0,4 1,15 - pcntru scctiuni dreptunghiulare la care: eo = TcM'Z > _1_. 1

N 6

(22')

T _ 0,7 fN «r >: -1-5-·

,

11.6.2. Fort a tiiietoare capabi la la forfecarea rostului ori- - zontal pcntru diafragme pline din zidar ie Intarita cu st ilpisori de beton annat (z idarie complexa), se determ ina cu relatia (23) :

{23) Tel = 0,5 f (N + AaRa) + (~Aaj - Aa) Ra

1n carc :

A"i - suma sectiunilor barelor verticale din toti st ilpisor ii perctelui considera t ;

A .. - sectiunile barelor din st ilpisorul de pe partea int insa :

Ra - rez istenta de caleul a armaturii ,

Relatia se apl ica numai in cazul solicitarii de compresiune -excentrica cu excentricitate mare, cind se considera ca rezistenta

?e !orfecare a zidariei (Rf) este depasi ta , datorita eforturilor de • mtmdere in sect iune , care apar 1a ambele capete ale peretelui,

(a urmare a sol icitarilor seismice alternante.

Ca1culul se face at it eu rclatia (22) sau (22') pcntru z idar ia simpla cit si cu rclat ia (23).

Dintre aeeste doua valori determinate, sc considcr.i eea mai mare.

11.6.3. Forta taietoare capabi la Ia forfccarca rostului or izontal pentru diafragma eu goluri se calculeaza cu rclati ile (20) (20')' (22), (22') pentru zidiirie simpla , sau cu rclat ia (23) pcntru zidaria intarita cu strlpisori de beton armat, In care Iorta gravi:. tationa1aJY, eu care se determ inii cfortul un itar 0'0' se inlocuicste cu forta N, detcrrn inatfi conform re latiei (7) san (7').

In cazul in care forta tii ictoare capabi lii la forfeearea ros- ~ tulu i orizontal deterrn inata ca mai sus, este mai mica decit for-

ta taietoare capabiia la compresiunea excentrica determinatii in eonformitate eu prevederile de la punetele 11.5.2. si 11.5.3.adica:

Tel < TCAl

se recalculeaza fortele tiiietoare din buiandrugi Tb (determinate conform pet. 11.5 .3) ~i forta gravitationaUi de caleul N din con:" ditia :

(24) TclZ = [N ± (T~ - T;") ~YJl Co + (T~e' + Tb' e") ~YJ

Pentru simplifieare se admite ea valoarea forte lor taietoare din buiandrugi sa fie recalculata, utilizind raportul dintre fortele taietoare Tel si T CM cu relat ia :

(25)

-']' Te! T

b=-.-· o»

1CM

iar forta Tel definit iva sa fie deterrn inata prin incercar i succesive.

11.7. Capacitatea de rezistenta la eforturi principale de intindere

11.7.1. Forta taietoare capabilii corespunziitoare conditiei de rez istenta la eforturile prineipale de int indere, pentru diafragme pline din z idarie simpla se dctermina cu relat iile (26) si (26')

T -_ Rp· Ai V 0'0

1 + 0,80 --

ep ILl Rp

(26)

'f - c. 1048

97

-- pCIltrll St'qiUIli drcptunghiu larc :

(26')

Tel' = Rp·b·l 1, 1 + 0,80 CJo

1,5 V Hp

in carc :

rcz istcnta de calcul a z idiir ici Ia dorturi principale ell' int indere obt inuta prin inmult irea VZIlorilor din STAS 10109/1-82 ta bclul 6, in caz.ul ca lculului Ia iuciirciiri scism ice, cu coeficicntul

condit ii lor de lucru suplimcntar 1Il = 1,2.

cocficicntul 111 Iunct ie de excentricitatea relat ivii l/e" conform t abelului 14.

Expl icare« cclorlaltc notat ii s-a dat 1a re lat ia (20).

o --

Tabelul 14

V.\LORILE COEFICIENTVLUI

Excentric itat.ca rdati-",

"0

:)-.6

") (_I _ 1)

- -l r ,

o

Stabi lirea cxccntricitiit ii relative lle; se va face conform punctului 11.7.4. (vezi anexa III).

11 .7.2. Forta taietoarc capabilii corespunziitoaro concli t ie i de tcz.istcntii la efortur ile principale de int indere , pentru diafragme pI inc din z.idiirie intar itii cu st ilpisori de beton annat (zidihic cornplcxa}, se dctcrm inii dupa cum urmeaz.i :

a. La sect iunilc Ia care rez istenta este asigurata ell' panourile de zidaric s impl.i incadratc de clemente de beton annat, calcu-

98

luI se face cu relatia (26) diu de compresiunc 0'0 se

sau (26') dupa caz , in care efortul me- ""

introduce cu valoarea: .

N 0'0=Atd

(27)

in care aria ideala : Aiel = Az + Rb Ab rar coeficientul ILl se inR

troduce cn valoarea determinata in baza caracteristicilor ideale all' scct iuni lor (Aid' Sid' lid);

(28)

Sid

ILi = --.li· lid

h. La scct iun ile Ia care rez istenta la eforturi principale nu mai cste asiguratii de zidarie , aceasta consider indu-se fisurata, intregul efort de int indere trebuie preluat de arrnaturi le din ccnturi (respectiv de arrnaturi le prevazute in rosturile orizontale all' zidarici) ~i de arrniituri le st ilpisori lor ell' beton annat.

Deoarece rezistenta Ia eforturi principale de intindere trebuie sat isfacuta concomitcnt at it de arrnaturile din centuri cit si de cele din st ilpisor i , se va considera cea mai mica valoare dintre urrniitoarele :

- pentru centuri si armaturi le din rosturile orizontale ale z.idariei :

T 2 AacRa It T idari '. IV

c p = .- > cp ZI arre SImp a.

fl.t het

(29)

I

.,

'i

"

(30)

pcntru st.ilpisori :

T = 2 '£Aa,Ra ~ > T z idarie simpla .

cp fl.; '£11 cp

in care:

Aac aria armiiturilor din centuri dcstinata a prelua numai so.licitar ile seism icc, si aria totala de arrnatura din rosturile orizontale ale z idar iei pe lnalt imea unui nivel;

~AllS - aria arrnatur ilor din st ilpisori din portiunea mijlocie a peretelui (fCtra armatura st ilpisorilor marginali) ;

'Lli suma lungimilor de zid aferentc st ilpisorilor din port iunea mijlocie a peretelui (fig. 54).

99

... --.~,-, .. t""":A"J!"'I)"""*''''S}'iiSii*;''&,7'~~''''''''''"'·'~'''~l!'''!l:''''1~';;;;Ib,}\!iAhi¥.\!l¥;\<'i#f'¥'+'\~~~C~/,~,~!~"i,'.~~~'\L¥,}}(~ I

-1----

{j

----------------t

I

I Aas = AaS1

+

I 111 -r----

Fi.~. 54. Lucr arr a in constderatle a st i.lp isor i lor de beto n armat Ia stabilir ea capacitatit de rezlsten ta la eforturi principale de In tindere,

11.7.3. For ta t3.ietoare capabi la corespunzatoare condit iei de rez istcntii la eforturi principale de int indere , pentru diafragme ell goluri, sc ca lculcazii cu rcla t ii le (26) sau (26') pcntru z idaria simpla, in care, pentru determinarea efortului mediu de compr~iune 0'0' in locul fortei gravitationale N se introduce forta N conform relat iei (7) sau (7') si cu relat i ile (29) si (30) pcntru zidar ia intaritii cu sttlpisori de beton armat.

11. 7.4. Excentricitatea relativa a fortei gravitationale (lleo),

I' !n functic de care se stabileste prin intermediul coeficientului o efectul efortului de compresiune asupra marim ii capacitat i i de rezistenta la eforturi principale de intindere la diafragma din zldarie simpla (relati ile 26,26'), se determina dupa cum urrneaza :

a. Pentru diafragme pline, eu relatia :

(31)

Nt

-=---.

eo Tcp'Z

b. Pentru diafragme eu goluri, eu relatia :

(32)

------.

Co Tep' Z - I:M~

In~rudt forta taietoare capabi la Tcp care urmeaza sa fie determillatii nu este cunoscuta pentru a putea fi introdusa in

100

relat iile (.31) sau (32). ealeulul se face eu aproximat ii succcsive , prima valoare a excentricitat ii relative stabi lindu-se din ccnditia de rez istenta la compresiune excentr ica (T CM) conform prc~ vederilor de la punctul 11.5.1.

(31 ')

(-_1_) _ _!!!__. respcct iv :

Co 1 - TCMZ '

I 1 ) Nt

! -;; 1 = TCMZ - ~M~ •

(32')

Aproximati ile sc continua p ina c ind diferentele clintre douii valori succesive devin ncglijal»lc. Pcntru Iorta ta ietoare capa~ bilii de la nivelul de baza , valorile coeficientului Q) se pot cit i direct din diagrama data in anexa III.

La pereti i cu goluri, in cazul ill__ care forta Top estc rnai mica decit TCM se va rccalcula fort a N si momcntul M~. Pcntru aceasta se adrn ite ca Iorta taictoare din buiandrugi Tb, sa fie determinata in mod aprox irnat iv, Inrnult indu-se forta Tb calculata conform punctului 11.5.3. eu raportul Tcp! Tell!'

-']' __ Tcp T

b-- __ -' t·

1CM

,~' l . )

!

12. VERIFICAHEA PLAN:;;EELOI~ CA DIAFHAGME ORIZONTALE

12.1. Sistemul static de calcul ~i schema de incarcare

.' 12.1.1. In plan orizontal planseele pot fi considerate in

caleul drept grinai-pereti continue, avind ca reazcme perct ii diafragma ai cladirii . Solicitarea orizontala este egala eu forta seismica de nivel 51t care se repartizeaza proportional cu masele aferente nivelului respectiv.

In eazurile curente se admite in mod acoperitor repartizarea Iiniara a sarcinii seismice pc lungimea (L) sau pe latimea (B) a planseului (fig. 55). .

(33)

5 12= .ss: (1+~)

" L (E) L I

un

In care:

e - distanta dintre centrul de rigiditate si ccntrul masic '~i se deterrnina conform anexci II (eXI respectiv eyl),

Se admi te ca fortcle Ski care actioneazii asupra diafragmei i 13 nivclul k sa fie considerate proportionale cu capacitat ile portante ale pcrct ilor - diafragmii la nivelul ,,0" stabi l itc in COI1- formitate eu prevcder ilc din capitolul 11.

S _ S"Td

(34) ki - --.

1: Tci

La structurile bine conformate. calculul sc face cle regula numai pentru planseul peste ultimul nivel.

La structurile cu compartimentare deasii , cu plan~ee din beton annat monolit, panouri prefabricate sau prefabricate cu suprabetonare, la care diafragmele transversale au capacitiit i de rez istentii comparabile intre ele , nu este necesara verificarea planscelor ca cliafragme orizon tale.

12.1. 2. Solicitarile sectionale in plan orizon tal si anume fortele tiiictoare T si momente1e incovoietoare M se detcrm ina dupa regulile staticii construct iilor (fig. 55).

Valorile obtinute pentru diferite sect iuni , care servcsc pentru dimensionarea diafragmei orizontale, se impart cu un cocficient al condit iilor de lucru "m" prin care se tine seama de neconcordant a posibiUi dintre ipoteza facuta asupra proport ionalitiitii dintrc rigiclitatea pereti lor-diafragma ;;i capacitatea lor portanta.

Coeficientul "tn" este dat in tabelul 11.

12.2. Dimensionarea ~i verificarea sectiunilor

12.2.1. Verificarea la moment Incovoietor se face prin determinarea sectiuni i de arm arc necesare pc laturile longitudinale ale planseului si a efortului de compresiune suplimentar in placa plan~cului, cu relat i ile :

(35)

A =~.

a 2 BRa

(36)

102

TAIETOARE

FOR TEL OR

,

DIAGRAMA

Tx= 15ki- 51+52 x : 65kiex1(L-x)x

1 2 L

DIAGRAMA MOMENTELOR iNCOVOIETOARE

M~ .... ~

. I

I I

X

fig. 55. Scheme de ca lcul s i eforturi in p lansee considerate ca diafragri;e: orizontale.

103

12.2.2. Verif icarea la forte tii ietoare in plan orizontal se face tinindu-sc seama de. eforturile principalc de in tindere exis-

t nte in placa planseului , datoritii Iorte i taictoare din incarca-

e . t i 1

'lc gravlta.lOna e.

n La plansce din bc~on ar~at. mono lit nu trebu ie prevazute armaturi tr~n.s~ersalc .9~ longitudinale speciale in cazul in care ('Stc indcpllluta condit ia :

(37)

In care:

Q Iorta tiiietoare de calcul din forta gravitationala ;

T forta tiiietoare de caleul din incarcar i orizontale;

R, rez istcnta de calcul la intindere a betonului.

La plansecle din beton armat monolit, la care nu este Indcplinita condit ia (37) precum si Ia planseele din panouri prefabricate armiitur ilc transversale si longitudinale suplimentare, respectiv armatur ile care traverscaza ros tul de imbinare dintre panourilc prefabricate, sc vor determ ina cu relatia :

T

Aa transv. = Aa longit. = (cm2/m).

B(m)Ra

In rostul de imbinare a pancur ilor prefabricate se va verifica ~i rez istenta la Iorfccare a penelor de beton precum si rezistenta la cornpresiunc lccala a pragurilor la imbinarea in dint i.

In cazul planseelor prefabricate din elementele de tip fi~ie, armaturile de ancorare a flsiilor in ccnturile de beton arrnat se

detemlina cu rclat ia : '

(38)

2T

Aa = (cmz/m).

B(m)Ra

12.2.3. Sectiunea de arrniitura a centurilor de beton annat situate perpendicular faFt de d iafragma sol icitata , in cazul plan9cclor dill fisii montate paralel cu aceasta d iafragmii se deterrnin~l cu rc1a t'ia :

(39)

(40)

2 TIt

A =-

a IRa

104

in care:

lungimea diafragmci

1, distanta dintre axcle traveelor adiaeente diafragmei solicitate.

12.2.4. Transmiterea efortur ilor tangent iale de la planscu la peret ii-diafragmd , se verificii la toate tipur ile de p lansee cu !

ajutorul relati ilor date la punctele 11.6.1., 11.6.2., 11.6.3. ! ~

In cazul planseelor prefabricate, pentru suprafata SUpUSrl i . forfecarii, care se inmulteste eu rezistenta de calcul la forfeeare (R,), se va lua sectiunea orizontala a centurii care este in contact direct cu zidaria ,

La plansee cu subcenturi se vor lua in calcul mustiit ile de beton care fae legatura dintre cele doua centuri suprapuse.

13. EXECUTAREA ZIDA.RIILOR DIN CA.RA.MIZI ~I BLOCUIU CEI{AMICE

13.1. Alcatuirea zidarii lor

Z idaria simpla

13.1.1. Zidiiria se alca tuies te din ciiramiz i sau blocuri asezate pe lat sau pe cant (cu except ia celor cu goluri verticale, care se aseaza numai pe lat), in r induri orizontale si paralele , La alcatuirea z idari ilor din ciiriim iz i pline si cu goluri verticale , pe linga caramiz ile intregi sc folosesc si fractiuni , nccesare realizar ii teser ii legaturilor, ramificat ii lor si colturilor. La ziduri cu grosimea de 1/2 ciiram ida si de 0 cariimidii se adrni te folosirca caramiz ilor sparte (jumatat i sau mai mari) in proport ie de eel rnult 15%.

Se recomanda ca inii Itim ilc zidurilor Srl fie mult iplul inalt imi i blocurilor. tn cazul in care la zidaria din blocuri ceram ice rezulta la ultima asiza dimensiuni mai mid decit inaltimea unei asize, completarile se vor face fie eu caramizi nesparte de inii ltime vcorespunza toare , fie prin miirirea inaltimii cen tur ii din beton. La z idar ia din ciirarn iz i ~i blocuri cu goluri orizontale,

105

inters('c\ ii, r;l1nifi~at~i)i .c(~lturi sc f(!loscs~ jumrltClti prod usc fabrid" precnm sr cararmzr cu golurI vcrticalc.

13.1.2. Rosturilc vort icalc vor Ii tcsutc astfel ca suprapnncrca dr;1.miz_ilor :lin don~l. rind~r~ su.~cc~ivc pc. in:-tltime, "atit In cimp Cit ~l I_a _ll1t.er~e~;tll, ranllfl~atll .~l .coltl.lrI sa" s: f,:c~ pc inil1luITI 1(4 caramlda III lungul z idulu 1 ~l pc 1(2 c.iriimida pe

III accstuia. Tcscrca se va face obligatoriu la f iecarc rind

. 56 ~i 57).

13.1.3. Grosimca rosturilor or izont a lc va fi de 12 mill, iar a eclor vert icalc va fide 10 mm. Abater ile adrn isibi le la grosiIIlca rosturilor sint cclc ariitatc in STAS 10109/1-82.

13.1.4. Lcg;Hurile la colturi intrc z idur ile ell' cariim iz i pline sau cu goluri ver t icalc sc vor face ca in figura 58, iar intre cell' din elr;Imizi ~i blocuri eu goluri orizontale, ca in fig. 59.

13.1.5. Lq.;;j turile la ramificat ii de ziduri din e{lrClmizi plinc S~~~l Cll g~)lur~ v~rtic~l; s? ~'al: face ca. in fig. 60.' ia~' la ramificatll de z.iduri elm cararmzr ~l blocuri cu golun onzontale

ca in fig. 61

13.1 .6. Lcgaturi lc la in tcrsec] ii de ziduri din ciiriirniz i pline sau cu goluri vcrt icalc se vor face ea in fig. 62, iar la interscc(.ii de z iduri din c.iriirn iz i ~i blocuri cu goluri orizontale, ca In fig. 63.

13.1.7. Zidurile portan te sc vor alcatui din cariimiz.i sau blocuri cu acccasi ina lt ime ; in cazul in cafe accst 1ucru nu estc posibil, lcg;ltura intrc zidurile respective se va realiza fie prin [escrc la doua rindur i, fie prin interealarea unui st ilpisor de bcton annat ea in fig. G.

Zidi'iric de 1l1ltj)Zulurii

LU .8. Zid.ir ia de umplutura la cliidir ile en structurii de bcton annat va fi binc impiinata la partca superioar.i si ancorata de elenwntdc port ante ale construct i ilor (st ilpi , diafragrne) dupii cum urrncazii :

a. Zidaria pl ina (fara goluri de usi sau fcrcstrc) se va an cora l~ cladiri ClI gradul de protcctic ant isoism icii 8 ~i 9 de 0 parte ~~ d" alta a st ilpului (diafragmei) la cite cea. 60 ... 80 em distanta p'~ vcrt ica la in funct ic de ina lt imea asizei si distantei dintrc

1 . t , ,

p all~('(~. astfcl ca s;i se rcal izczc 0 distribuire cit mai uniforrna

a an('orajcior pe in{tltime (fig. 64 a).

lOG

-

a. CARANIDA PUNA

ELEVATIE

PLAN

b.

240 x 115 x

t=====rr'~==;r==:db==l--. t:L_

~I~

r====rr===~=;;==,_b==d..-~

~,

~h

~. I

~I ,.~ i=~==~9~~~~==l~

-+- t-',----'~-.J'-- '--.JJ.__lL-lI.._J

1240 (290)~0; :

Fig. 56. Alciituiri de z idar i i portantc san de umpluturii. ""

107

. I.·

.. - --'-~~~$~f).Wi$i;k{'>+iU;4Jk~3ijJ,q4l'ijkk;$!iiJB'1\i¥!#!iit;$p§%0*$}~:~)l.~'M.;:l1Mi,.ft,~j~J)~;'- 1 ;»i~"";~c"Y~

- ··,"_,'i{,>_':~:'<".:,;,,:'-:::'-'·;-,"',,·':' ,... . - .', .. - , ':,;·>~><r,";:-:·::·:,;-;.~.':-·;.:':./ .: ,· "'\-,','-/,-'-,: '!'-j' ",-- !

BLOCURI CU GOLURI CRIZONTALE 290 )( 240 )( 138

290 x 290 x 138

_+ _ .. zg.Q ~ 1£_

P~J~~-J~L]~ __ ~ J

L ._JL __ . 1L . __ ,l~ .=:

[--"---::=-U=:-·=::-==J[·==-_~:-===-L~=_,.l

[ II 1r-1'----+

Ii II II :1 I,

'I [' 1 I 1

I j_J1 I II

I' il I Ii i

_!l_ __ " II:

300

-r-- .-.- ------ --r--

Fig. 56 conttnuar e

108

.,

ILJi

I

I

C.

BLOCURI CU GOLURI CRIZONTALE ASEZATE FE CANT

290,,290><138; 290 x 240 x 138 •

+
.~

Q' _I
{~ITJI 10

~ Fig. 57. Alciituiri de ziduri neportante ~i despartltoare

1u9

CU

GOLURf

ORfZONTALE

pLAC!

t 300 t

r

I I

I

-+

--_......___

01 ]01
II ]1 Ii
l 300 l

Fig. 57 continuarc
110 :1 -+i : j

," I II

I ,/ I

!"':L---'-4_;'" -,1' '-t~-r-+--I--4'

'\ .

~aramlZl plin« 240 x 715 x i5T---

_c_aramlzL __ G1: .. 240x 7l5x 88(738) 29 Ox 740x 88 (738)

dlramizi GV 290x 740x88(738)

30

NOTA - cotele reprezinta ditnensiunile modulate ale caramizifor si zkiurllor: inclusiv rost urile

LEGENDA

., Fig. 58. Exernp le de IcgtLturi de zidiiric la co ltur i din ciiriimizi pline sau ciir:irnizi ~i blocuri cu goluri vertjca le ,

111

,

-,

I - +

J --~- -j

~ --~---

I

~:

\II

-+

i

<, c a_r:~_f!J.!![ G V 2I,OxI15x~{7JB)

Fig. 58 conttnuare

112

C.) 1_30

blocun GO 290 x 290" 138 (290" 240 x 138)

Fi' _, ca,amizi si hi .

,,;} Ex v up l c de _ ___:_:::_::'J goluri verti I OCUrl CU

le:~;H'1d d. ~'I" ca e s/mboi GV

.~ "'If 1\," 1 C,I gol ,. 11 I co ltur i u : I or iz on fa Ie',

din c" " aranlizi ~i hlocuri

.j

8 - c. 1048

il.J

~t I

J-

--
: ~'t2 ~~ ~ I I
I I I
I ~I_ ~
=r: -1- --I -,- f-f- f-r-
... I I I I I I I
I I I- I
I I I I lX I I I I "i"-
I : I I I I I
i I I : \ I I. : 1
_I,_I_ . .L I I I
\
1-- . " ~,~- - ..
I I
-+-,_
lr)' 1 -, cersrrtzt plifi~
~I 1-- - - Lt;Ox 175x 63
-, I
.i, _carami?i__
, Ir
. _., 2I,O,,175d33 f.){) .; _JZ

,

-.-._--- .-

~)

/

b.)

T

1 btt;c1- m_ I
I -- 1
1 I
---f-i- t--- - I -
I
1 .L, I i"->
I lJ) I I rx :
/_j ~I I
I \ 1 I
-t- ---- . I.?~_ \ r •
\ f-C' , \ biocun GV
\.::~---._--
\ 365x780x l!J8
\
1----- \l!{o(:_urL_c,.\!. ___
----1 - 290x21,0, 738 LEGENDA

~ 7/2 CARAf'vfIDA

Fig. 60. Exemp le de legaturi Ia ramificafji de ziduri din ciir:.\mizi p Iine sau cihiimizi ~i blocuri ell goluri verticale

114

C.)
I :
I
L f-r 1
-,-
,I I 1
~ If 1 I
I I I
I : : : I i
I
1 I I
,- -I- - ,- -\'1
I 1 1 "I e-,
I I I I I 1 "1
1 I
I I I I I
1 : 1 I 1 I
I I J 1 I

.....

------.______ _ _

t--t-----1 . ......____ caramizi cline

I-- - ~ - 21,001' 775 x 63 sau

I cara("f)_lzi C;__r

.21,0.- 775x88 (fJB)

d.

!. I

.• :. I

" t I

:i'~

. ~ I I ...,;

1~~ I

i

,

; i

caramizi GV ~O(' 115,(J8(138)

Fig. 60 continuare

I I I~ j~
I I
1-- -1-- - - _.J._
I I
: ------:- IY
I ~j
I I
!
li") I
I <,
- I ,
-,
-- -c.,
~ ---,---
I .
- -- --- f.)

-t--3ot- -l

-t---??----- f 25

btocuri GV

.-----.----~--

290 x 240){ 7J8t

4----3lJ_---+-

Fig. 60 contil1uarc

116

.---r I

I _L I

I

_;_''--'--'--- ~-----'---L--1

\ \

- "ir;_a!Clf!}IZi_G~ 2}Ox7!'O,-:88 (1 ... '><3)

-1-

+-

g)

75 1.

,

,",' ---

\_caramizi GV 290~ 7401(88(1.2,B)

,caramlZl GV 240 y 1/5x 88

\

------ "

" blocuri GV

25 ,'- 290;-240;)38 (788)

+--=-

\ caramizi GV -ZiJ~iio; 8tr~ 240 )115 r 88(138)

!

'""1

I

I 1

Fig. on r nnt iri ua r e

J 17

.------ .. ------ - .. - .------,.-'7"'";' "&f1M<!;{i§bii'#\,*iM;J»!i*J1%f&¥;¥:.¥¥~MU;;;!$¥~"'.MM1hi§iiiffl¥¥!~:Zj;:;;:;$l;tJSrt~*i!l-··j'··"*¥Wij¥3,~t

. , ,

25 ~

!

._

i

I

~

~ I

1 I

, I -
- I I : I I I
I I I I
I I ,.g
I I I I I I
I I I I I
!" I ,
I I : \ I
i I
: I I I --
v' 10 \elo~",i_QV___
.s.> '-'-j-
- -+-
. I
290 of 2401( 738(18
"ij)xI401(138(2xB8} --- ~I
~ I-
. v. 8)

5 5 5 I 15 I

72 12 ,12 ! -t- -t- I .
+~---+ ---t----~-
I I ti2_ l~l/ I : !
I
I I co I-L- I-.!... -:- -
~-I- -- r- '::- I -- I --
I : LD:'- I \ I I
I L, ___ I I
I " \
~-. I \
I <, <, \
I ~\ caramiZ_':_E.lme __
1----+- - 2<iO. 115. 6J
csrsrnizi GV
I 21,0. Ti5;-88~ij8)
- L . 1.

i ~ I

I

-'.,--

I

u

I
~ , ~ II' I I I
I I I
I I I ."
I I I
I I / I I , :
\ I - _j - - I -
~ _ ~7c; \ blocurl T;
cara mizi GV '"
40" T15" 138
(2" 88) - --- 290 x 240 x
1-----
-
2

V

738 (188)

I 25

-i·- ..... --t--

I

Fig. 60 cor .nuare

118

m.)

~t

,

\

caramizi GV 290 x 740x 88(38)

-~-~--t-

I .

+-~--

carlimizi G V 240 X 775,8tJ (738) caramizi pline 240 X 775x 63

Fig. 60 cunt inuare

119

'- \

c::.-/-t------l . ..___.. \

, ~ - \

--<\ blocuri GO ________ 290 ~ 290,7J8

'"1/

1-----1

_ I 30 i

1-------- --r-

caramida GV

JO

30

-t

24Cf;-715f 138\ I
I Ill) J 888~gR T I
I I ~t I ,
I I - I I I
I I I
: I I I I
i : I I I
I __ J. __ -\'
~/!!_c_£J_':_i_GQ __
- - ---- 290)r 290,738
\
-,
\, -,
}, "
bloccri t 25 I \.J - L._(!_Q___

- ----+- 29O.21,0.7J8

Fil;. 61. Exerup le de legatllri la ramif icat ir de ziduri din dl.ramizi s i hlocurl eu goluri orizonlale.

120

c.)

cEJramicJa G V 1240 ; 775; 738-

I

.- .. -

I !

ll)',

~\

]21

j /
I T ll) .1 ooo;ago I : !
I I ~. 00010 a I
I I I
T I I -+ - I I I I
I : I I , I I
__ L __ I I :
I ]0 I \
I --.".---- .... !
-r-- ... -- - -
I 1 \
I --------lIJ1o_c u~L QQ __
-.-
i 290x 240)1738
----- a\
~i-

1
, -25 , -t Fig. (1

a.)

J

--~r---r-- - r1 - - +-r--.-.--r-.--Tl:--'-

.T I ';J; _j,--l- -~- -r r- -:1--_1_

·----J---i-T --l_ ,-

I I /1 I I I J T I I I J

: : i J ,] I I I I I

I]' I I : '__;...I_--.I---1;~ : : : ! :J

,j_j! : : I .__J. __ -!---II-_..l_~~-,j_.,.\\'--,-,,,~~-,L.c.J.a-r-a,,,-..Li'?-i_.J__-(;.L_1'-_--'-1

- - L__ 2I,O~715K 88(136)

>--t-I --, caramizi pline

21,0>(175)(63

I ,

._r

I i ; I

:)Q

''1,

~ !

! ~

I

ur

I I

I I

,

_'- 1_- __

b)

Fig. 02.

122

c.)

-, - - I

88)

123

L~-'---'------'-I-- - T , I

blocuri GV_ 290"240 x 738 (T88)

--- --- -- -- --
d) f------
1
1 --_,.-- , I
I I ,
[ I
t I , , I I I
I I I I I
, I I I
I I I I I I J
; \ I
I I I I
I : 1 __ L __ ,
--------~ ~ blocuri Q..L_
r -<;
290x240x738(1

-- --- -~ -+-25_~_

Fig. 62 conttnuare

f)

_~?5 I

---

.j

I

I I I

1

I I

I I-I

I

1

: :
I I c)
I 1 I "li
1
I I i
1\ 1 l 1
---+- ,-
'] ,
~..?
,- \ \~.Q. ;.).~O. 31~~(i")

'~ corinmzi (111 __ 290 x 740;' 7]f) (88,'2)

I

I

!

I I

!

I

I

> I

!

I

I ,I

J

:f

'!

12-[

, "

123

,-----
a)
--- ---
j 30 j
i
r I I I I I i
! I I I I
I I I
I I I I
I I I I
I I I I I
: I I \ I I I
~ blocuri' GO I
{
290" 290 x 738
-- ---
30
- -~- ----- - b) -,-- --,-
f------
blocun GO
J ~29OX240"1~
/
I
i I I 1 -T- 1 I I
I I I
I I I I I I I
I I I I I
I I I I I
: I I : I
I I \ I
_ __J __
\ 30 30 j
\ bloC~i GO
25
290)( 290 " 738
t---- --
'--- _ - L_ Fig. 63. Exe mp le de l~gaturi la in tersect i i de ziduri din: ciiramizi ~i blocnri cu goinri or izonta le ,

12G

I

T

Cy <,"),

c)

-,-- - -.

f------

I -+: -=3=-°1 -t

.. __ --I. __ "-:] __ -+--_-_L t! I ;

I -11.___,3=0'----__ "",~I \

1-----1 -~ bkicurU& f-- - --- 2907C240x 738

_l____ L-

25

Fig. 63 conttnuare

b. Portiunile de z idarie situate pe de 0 parte sau alta a golu1ui de usi sau ferestre av ind lungimea de peste 1 m se vor i aneora conf. pet. 13.1.8.a; cele cu lungimca cgaHi sau maimicii : de 1 m se vor aneora pentru toate gradelc de protoct ie antiscis-' mica (fig. 6-4b).

c. In traveile alciituite din parapet si ';01 de Iereastra ncincadrat de zidarie, ancorarea zidar iei parapetului se va face' de a parte si alta a st ilpilor sau diafragmelor cu cite douii bare Ia distanta de cite 20 em pc vcrticala de marginea infer ioar a a i golului de Icreastra si de planseu in eazul asizelor de 1 0 ~i 20 em ' ~i 1a cite 30 em in cazul asizelor de 15 si 7,5 em (fig. 64c).

13 .1.9. Aneorarea z idiiriei se va face cu mustiit i de otcl beton 0 6 mm , eu lungimea de 50 em, scoase din st ilpi sau diafragme. In cazul por t iun ilor de z idiiric cu 1atimca sub 50 em se

127

b.) Per ete CfJ :Jc!un de u;>t SJu icrestre

C.) Col de ierees tra ne.ncadrat Gteral cu :,ifin'"

12&

vor Iolosi bare de ancorarc de lungime corespunzatoare , In cazul i elemcntclor de beton annat turnate In eofraje rnetalice, ancorarea , z idariei se va face ell bare fixate de st ilpi sau diafragme cu aju- I torul bolturilor impuscate C 10 X 501\1 6 E precum si cu saibe ~i piulite ca in detaliile din fig. 65.

Protect ia an ticoroz iva a barelor de an cor are . se va realiza prin ing 10 barea lor in mortar marca 50, care se va prepara 1~ punctul de Iucru. Impanarea zidariei la partea superioara se va, face eu mortar de ciment ~i clot uri de ciiriim ida.

13.1.10. Perct i i dcspart itori de 7,5 ern grosime se vor exe-: cuta eu mortar marca 50 ~i VOl' Ii armati conform prevederilor ! pet. 8.5.3. Peretii se vor ancora de st ilpi sau diafragme conf. pet. 13.1.8. in dreptul rosturilor armate, sau se vor lega de z i- I darie prin [esere say an core metaliee (fig. 66).

Z icliiria armata

t3 .1.11. Tipur ilc si miirci Ie de mortare utilizate la zidaria armata s-au indicat Ia pet. 2.

13 .1.12. La zidaria arma tii barele de armatura se prevad in rosturile orizontale Ia intervale pe inalt ime de maximum cinci r induri de caramida plina, respectiv 40 crn .

Z iddria coniplcxi;

13.1.13. Zidjir ia complexii este zidiiria lntaritii, la intervale determinate prin calcul sau construct iv, cu sttlpisori de beton armat cu care conlucreaza la preluarea incarcarilor verticale sau orizon talc.

13.1.14. Dimensiunea minima a st ilpisorilor de beton arrnat ~i arm area lor se va prevedea conform pet. 4.4.5.

13.1.15. Se recomandii ca, ori de cite ori estc posibil, pe fata exterioara sa ~e aplice placaje termoizolatoare.

Z idaria mixta

13.1.16. Zidiiria m ixtri, folositit pentru complcttiri , consnlidari etc., estc alclttuittt la exterior dintr-un perote de beton Iar la interior din zidiirie de caramida plina asezata in lung, cu rosturile tesute la fiecare rind.

9 - c. 1048

129

5EC!IUNE VERTICALA

,bol LZmp_I.J~r:;qtCiO_ _:)0 t1__f E: __

/ /~a_i~_q_i_O_"I,O" 2

T r- - - - ----------- T

j I

PLAN

bolt 1m uscat saibii

fulfta fvl6

I I

~~,-------~ , f-1---------1

T--"--L_-'..-./~-~ \

\ agrafa ,,6

mortar fvI too

AGRAFA 0 TE L BETON rI 6 {in perspectl',Q}

500

Fig. 65. Detalii de ancorare a zidiiriei de ump lutuni.

130

'" FERETI DESPARTlTCRI o» CARAfvllZI OJ GCXl/RI VERTICALE

f

-

b. PERETI DESA4RTITORI DIN FlS// CU GOLURI ORIZONTALE

GV GO r - =r- 29Qx2~0)(J38

D SECTIUNE 2-2

CJ II 10

r __ __l_ FIG 66 LEGAREA FERE TlLOR DESR'J.RTlTORI CU'

.L, PERUII REAL/ZATI. DIN TlPiRI DIFERITE

, DE CARAMIZI

131

13.1.17. Pentru realizarea legiiturilor dintre ce i doi peret i, ficcare :11 patrulca I'l1.Hl se a~ea~rl cite 0 c~trfLIni.da !r~ns.v~rIa intervale de maximum 1 111 in lungul z idulu i. Caramlzlle transversal alterncazii pe iuii lt imea zidului.

13.1.18. La eel mult un metru pe inaltimea zidului se executa un r ind eontinuu de legutur[t din cflrflluizi nsczatc trans-

terSal. . .

. 13.1.19. Cornisele ' ~i briiele, care depasesc planul zidului cu eel mult jumatate din grosimea lui, se pot realiza prin scoaterea treptata in consola a caramiz.ilor, in trcpte de eel mult 1/4 de caramidil la ficeare. rind, respect indu-se si prevederile de la pet. 8.7.

Cosuri

,13.1.20. Cosur ile de fum se vor executa din diramizi pline presate pe eale umeda sau cariim iz i eu goluri verticale j. in eazul utilizarii carilmizilor eu goluri verticale, canale le de fum se vor captu~i eu olane sau tuburi prefabricate de beton. Caramiz ile eu goluri verticale se vor z idi eumortar fluid (eu consistenta 10-11 em), iar golurile didimizilor se vor umple eu mo~tar. ~idaria cosurilor obisnuite se va alcatui din ciiramiz i intregi. Fractiunile de cariimiz i se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor. Zidaria va fi executata eu rosturi orizontale ~i verticale bine umplute eu mortar.

Grosimea peretilor eanalelor de fum la peret ii interiori va fi de minimum 1/2 caram ida ,

La mont area olanelor si tuburilor, rosturile dintre ele vor fi umplute eu mortar, iar golurile dintre olane sau tuburi si zidarie, se vor umple eu mortar ~i bucati de caramida ,

13.2. Tehnologia de exectr[ie a zidartllor

13.2.1. Dimensiunile, marea ~i calitatea caramiz ilor , precum si marea mortarului de zidarie VOl' fi obligatoriu eele previizute in proieet. Compoz itia mortarului va fi eea aratata in

132

STAS 1030-85 ~i in Instructiunile tehniee C 17-82, inclusiv eele cu adaus de cenusa eonf. deciz iei ICCPDC Nr. 35/31.03.1980.

13.2.2. Consistenta mortarului, determinata eu eonul etalon pentru zidaria din earamizi pline va fi de 8 ... 13 em, iar pentru z.idaria din diramizi si bloeuri eu goluri verticale sau or izontale va fi de 7 ... 8 em. :

,

13.2.3. Ciramizile, inainte de punerea lor in lucrare, se vdr! uda bine eu apii , Pc timp de aqiFJ. udarea trebuie Iacuta mai:

abundent. . ; "

13.2.4. La z idaria din caram iz i pline ~i cu goluri verticalc,' rosturile orizontale ~i vertiealc vor fi bine umplute eu mortar,' dar lasindu-se neumplute pc 0 adincime de 1 ... 1,5 em de la fatal exterioara a zidului ..

La zidaria din bloeuri eu goluri orizontale, rosturile ori-: zontale vor fi bine umplute cu mortar ca si la bdaria din eara-: miz i pline saueu goluri vertieale. Pentru rcalizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica eu mistria numai pc portiunile marginale ale blocurilor eu goluri orizontale Ingustc (fig. 67).:

-----

Fig. 67. Healizarea rosluri lor vcrticale la= ztdarla din lilocuri eu goluri orizonta lc,

133

13.2.5.· Orizontalitatca rindur ilor de cararn iz i sau bloeuri se obtine utiliztnd rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale .eu i.n~lt.i~eaT rip?urilor ~e zidarie. Riglele se fixeaza la coltun1e z idariei , "\ erificarea orizontalitat ii se va face eu 0 sfoara de trasat bine intinsa Intre aceste rigle.

13.2.6. Intreruperea executiei zidariei se face in trcptc fiind

interzisa intreruperca eu strepi. '

.13.~.7. Legatur ile ~ntre zi~uri, la colturi , intersect ii si ralIliflcaJl1 se ~a.e a1tcr~<ttIv funct ie de tipul de caramizi si bloeuri ceramlee ut i lizate ~l anume: primul rind de caram iz i se face continuu l~ unul din ziduri ~i se iritrcrupe la eel de al doilea In dreptul Ill.terseetiei. H indul al doi lea de la eel de al doilea zid

. se fac.~ eontlllu~, t.ntrerupind p.e eel de la primul zid s.a.m.d , Detah~l.e ~e alc~tUlre a lc~atunlor la colturi , ramificat ii ~i interse:tl~ Sl!lt. aratat~ h_l fl~ .• 58 .': :6~. Legaturile d~ntre pereti~ despartlton ~l peretii din cararmzi ~l blocuri cerarmce eu golun vertic~l.e sau ori~on~a.le avin.d asize diferite slnt aratate in fig. 66,.

TaICrea. caramlzIlor pl ine sau CLl goluri vcrt icalc necesare pentru real izarea Iegatur ilor la co ltur i , intcrscct ii, ram ificat i i etc. se va face eu eioeanul de z idar ie binc ascut it sau eu 0 unealt5. electrica eu disc abraziv. La z idaria din. bloeuri eu goluri ori~ zontale, se folosese jumatat i de bloeuri care se Iivreaza odata ell cele in tregi sau carilmizi eu goluri vert icale , Se interziee taierea bloeurilor eu eioeanul. .

13.2.8. Ultimul.rind al z idiirici , peste care urmeazii s~i sc monteze clemente prefabricate, se va executa eu diramizi a~ezate in lung.

. .. 13.~.9:. Aneor<l:rea zidariei de umpluturii de structura cladirii (shlpl} ~au diafragrncle de b~ton annat) se face fie eu ajutorul mustat ilor de otel beton, fie eu agrafe fixate pe bolturi I~~u~eate cu pistolul conform prevederilor de la punetul 13.1.9

~l fig. 65. I

Inainte de executarca zidariei de umplutura , pe suprafetele respective ale st ilpi lor sau diafragmelor se va apliea un sprit de mortar de eiment, iar rostul vertical dintre z.idarie ~i elcmentul de structura va fi umplut eomplet eu mortar.

. 13.2.lO. La cxeeutarea z idarici armate , se va aeorda 0 aten~~c .~eosebita poz itionarii corecte a barelor de armatura si reali:arll grosimii necesarc a mortarului de acoper ire a armtiturii In rosturile orizontalc.

134

13.2.11. La executarea z idariei eomplexe, in cazul in care, armatura st ilpisorilor se rea Iizeazji din earcase prefabricate i (eazul eurent), acestea se vor monta inainte de exeeutarea zidariei Iegrndu-le de mustiit ile nivelului inferior.

Pe rnasura executarii zidariei , in rosturile orizontale ale, acesteia se aseaza barele orizontale de legatura cu sttlpisorii , inglobtndu-Ie in mortar marca 50, obtinut dnd este cazul prin imbogatirca locala a dozajului de ciment. Rosturile zidariei din dreptul stilpisorilor se lasa neumplute eu mortar pc 0 adin- • cime de eea. 2 em pentru rcalizarea unci legaturi cit mai bune : eu st ilpisori i.

Turnarea bctonului se face in straturi eu inaltimea de eea.

1 m , dupa udarea prealabila a z idariei si cofrajului. Indesarea bctonului se face cu vergele. Se interziee folosirea in acest scop , a vibratoarelor sau ba terea eofrajului eu eioeanul.

l 13.2.12. La zidurile eu grosimea de eel put in 0 earamida, se vor zidi de 0 parte ~i de alta a golului cite 3 ghermele la fiecare gol de u~5. si cite 2 ghcrmele la fiecare gol de fereastra , Ghennelele din lemn vor fi impregnate eu earbolineum sau eufundate de 2 ... 3 ori intr-o baie de bitum f ierbinte.

La zidurile din bloeuri eu goluri orizontale , modul de fixare a ghermclelor este aratat in fig. 68. La aeeste ziduri, atunei ctnd to~ul sau captuseala nu acopera toata grosimea zidului, golurile onzontale ale bloeului se vor umple eu bucat i de e5.ramizi care

, se fixeaza eu mortar.

13.2.13. Rosturile z idariei cosurilor se vor tese la fiecare ' rind si vor fi eomplet umplute folosindu-se mortar de aceeasi . mardi ca la z idar ia peret ilor.

Se vor monta numai olane si tuburi de beton care nu prez inta i dcfecte ,

Exccut ia va fi ingrijita , astfel ea suprafata inter ioara a cosului sa fie neteda.

Cosurile pc port iunca din podnl cladir ilor se VOl' tencui ~i sc VOl' spoi ell val'. La exeeutarea cosurilor se va tine seama si de' prevederile STAS 6793-82 "Construetii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri , canale de fum pentru foe are obisnuite la construct ii civile. Prcscript ii gcnerale", preeum ~i de prevederile de la pet. 8.2.

135 ,

I

i.

!

,

I

l@LJIJlJ@J nOODOoo 00 nn

~~DD

heretnea din lemn

70x 70x70 em

sou b h

onzontae

Fig. 68. Fixarca ghermclclor in zidiiria din bloeuri ell goJuri orizontale.

13.2.14. Zidjir ia aparenta se va executa eu cararn iz i de cal itatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele ~i de grosime egala , tn acest seoP¥ sc va uti~iza 0 ,rigHi ~c otel. ~e .grc?sim~a r<?stul~i, care sc aseaza pc margmea r indului de z idiir ie imcdiat inferior celui care se executa.

Rostuirea se face eu mortarul prevazut in proicct (norma de de viz) ~i se va fugui eu Iierul de rostuit.

Mortarul seurs pc fat ada si petele Iasate de acesta sc VOl' Indcparta eu aeizi diluat i si se vor spala bine eu apii ,

13.2.15. Plaearea diafragmclor de bcton armat eu diramizi sau blocuri eeramiee, se va executa intre ccnturilc de bctoo armat secas- in consola in dreptul planseclor ca in fig. 69. Zidaria . se va impana intre centuri conform prevedcrilor pet. 13.1.9. S,PatlUI dintrc z idiiric ~i diafragrnii (de 1 ... 2 em) se va :uur1e bine eu lllortar odatii eu cxecutarca z idarici. In zone scisrruce de grad

l:lG

i

i I

:~

~d~/~·a~~~r.~a~Q~rn~a~b~eton arrnat

fanseu

Fig. 69. Plaearea diafragmelor de beton armat ell zidiirie.

7, 8 si 9 plaeajul va fi aneorat de diafragma eu bare de otel beton

(inglobate in rosturi orizontale). - , ' ;

Aneorarea se face eu mustat i (l> 6 mm avlnd lungimea de eca 30 em, seoase din diafragma sau fixate eu ajutorul bolturilor ~mpu~eate conform pet. 13.1.9. MustiltiIe se VOl' prcvedea Ii

, mtervaIe de cite 90 em pe orizontala ~i 60 em pe vert ica la rsi se VOl' indoi in dreptul rostur ilor orizontale, IngIoblndu-se In rnortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidariei se va face pe toata lunglmea lor eu bare de otel bet on (l> 6-;-.8 mm, la intervale de cite 60 em pe in~i1time. Barele se VOl' aneora la in tervale de eea. 90 em de mustatile seoase in aeest seop din diafragma, precum si de mustatile seoase din diafragmele transversale sau din st ilpi.

13.2.16. Obiecte!« sanitare care se monteaza pc z idtiria din caramizi ~i blocuri eu goluri orizontale se VOl' fixa In dibluri

•

137

. '. , t: te c aj utorul unci freze

sc previid in golun execu a c ~u t'C (fig 70).

leIlll1 care.. bt' [am a de 5 mrn bine ascUtl a to·

c1alta su tIre cu < • v ., 1 •

cu 0 .' rificarea cahtatll ucra-

2 17 Condit iile de cahtate ~I V? t ' STAS 10109/1-82 13. '. ~. d "" ·d· sint cele arata e 111 .

de zIdanc e carami ~f" litatii lucranlor de construc-

Normativ pentru ven lC<l;lea. ca. ~C 56-85

.. fer t" 111dlcat!V .

i" de instalat1l a elen e .' . ita fata de dimensiunilc

~111 ane~a 4 s.c dau aba~enlere~~'iptiile' legale in vigoa~c:

pnn proiect sau pn.~ p t t timpul executIel

Verificarca calitatii zid~r1l1or se f:cdi~e N~rmativul C 56~'85,

. 'lor conform preved~nlor. cap.. 1 lucrari ascunse ~l de

d hina sr maistru iar a .' lu i

catre ~eful e ec. lpa "f • r ~ i ~e rezcntantul beriefIclaru. U!.

ajutorul sefului de bngada l. ~ intra in compul1erea zldaclcmentele de betol1 arma car

-\ - dblu de 1.;:;;;- I

(r~4\

\ I CtJ I \

-If' '-'1"

\ t __ b_-+ \

\ \

diblu de letnn

ardosealo

NOTA ~Oimens}unile .. a' si.( stnt In iunctie de tipu/ de lovoor si consolo idosit .

, ' . e zidarie din ciiriimizi sau bloeuri

F' 70 Fixarea ohicctclor sanltare P . 1

1[;. . cu goluri orlzonta e.

138

•

ri ilor se aplica preveder ile cap. 3 din normativ.· Rezultatele tuturor ver ificar ilor Care sc refera Ia zidar ii portante ccurmeaza a se tencui sau care aurol de izolare terrnica sau fonica, se inscriu In procesele verbale de lucrari ascunse.

La incheierea fazei de rosu se fac verificiiri script ice ~i directe , prin sondaj, pc baza carora cornisia de recept ie ineheie un proces-verbal in care se consemneaza verificarile efectua te, rezultatele obt inute ~i conc1uziile cu privire la posibilitatca con-

t inuar ii lucrar ilor ,

13.2.18. La executarea lucrarilor pe timp friguros sc vor Iua masur ile previizute· in "N ormativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de construct ii si a instalat i ilor aferentc" indicat iv C 16-84. :

J 3.3. Mclsuri de tehnica securltatii muncii

La executarca Iucriirilor de z idaric se vor rcspecta prevcderile din:

- Norrne republicane de protect ia muncii , aprobate de, Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii eu Ordinele 111". 34/1975 ;;i 60/1975, inc1usiv modificiirile aprobate cu ordinul 110/1977' si 39/1977.

- Norme de protectie a rnuncii in activitatea de construc-: t ii-montaj, aprobate de M.C.Ind. eu ordinul 111". 1233/D 1980. - Norme generale de protectie impotriva incendii lor, Ia proiectarea ~i realizarea constructi ilor si instalati ilor, aprobatc prin Decretul nr. 290/16 august 1977;

- NTS pentru CM cap. XVIII-C-J969.

- Norme specifice de protect ie a muncii pentru activitatea'

intreprinderilor de constructi i montaj ;;i de deservire apartinind eonsiliilor populare (CPMB, com - 1977) in special cap. XXVI.

ANEXA I

CALCULUL LA FLAMBAJ

I. Lnngimea de Oalnbaj a l)eretilor se va detennina fUlletie de di!1len~iupile panouri!or de poreti ~i de modul de f ixarc pe contur a acestora, Cll relatia:

eJ~~Ji:·lto

"0' este ina.ltill1ea Iibcra a pcrctclui jntre dOlla plausce succcsive;

I{ _ coeficient Iunct ic de IcgMurik de 1)e contur ale pcretilor cu alte

clemente ale stfucturii.

2. l'entru cUi.dirile a caror perct! IIU sc pot deplasa perpendicular pc }11anul Jar t:\atorita rigiditatii plall,?eelor, cocficientlll I( se ,l"termina ell ajlltorul d iagraJ11ei din fig. 1.1 trasata in conformitate ell STAS 10109/1-82 tabelul 14.

3. Pentrll peretii eOllsideraji Cl1 legtlturi e1astie(' Ia virf (vczi pet. 9.2.1. b)

coeficicntnl K cstl' dat in fig. 39 b ,

4.. In cal.ul in care in pcr~ti stnt pre'l[~z'ute gOluri ell ina.ltill1ca ma i marc

de 0,6 110 laturile co m1l.rgincSC golnl 'lor fi considerate Jihere.

Goillrile avind snprafetelc ma i m ic i de O,.'iO m2 nu sc 'lor lua in considerarc.

unde:

'\

Anexa

K

o

'" a
1.001:::.- ,,"T' ~.,... ,- "': - - -- L _____
---
090 -
f\ " I ii
08 O~ "
070 f\ 1', b
.". r=::
1\ 'I ,
0&1
0'" \ 1"
.... 1'-. .... ,.... I
... ... ,...
';0 - I
'" -r--
3 Ir--~ l
r- "- 17 l
2 t--~
10 l- t- I-- l
l- t-
I.._~ I
I I I I I i
I ~5 1
ht 2 3
'l
- o

o

I=!}U'

- 2

I}OU:

3 '.

Q- perete cu ambete lot uri verticoie iibe b=peret e cu 0 latur a v erticolo l ibe re

c- peret e cu a b I I' r a

. m e e aturt v er t i co!e fixate-

Fig. 1.1. Determinarea coeficientului J{.

ANEX:\ II

ANEXA II

DETEHi\lIN,\REA COEFIClENTULUI -I]

, - - care se t iue seam a de cCectui

1) = cociicielltul de snpramc<lrcare pnll

tors iu n ii .

CXl

1

±

L

notatii: CAl = cen trul masic

C R = cen tr ul de rigiditate.

HELATIA GENEHALA

~!J. SI 1+

S.

DETERMINAHEA EXPRESIEI ~ !J. SI

a) pe d irect ia y:

in care:

·'ro =

142

CX2 =0,005 L sau ez2 =0,075 L t/czi P100 . .')1) h) pe d irect ia x:

In care:

" ,

~ Tel YI

Yo = -'-

,

eYl = Yg - Yo

-..;;.ox

ell2 = 0,05 B san eY2 = 0,075 D Se recoma ndfi organizarea calcul ul u i in tr-u n (abel.

" "

Xl I
j I
I
I
I
I
1
I
I
I
I .. I
,
I
; i
I
,
~
( . A~EXA III

I

i

I

I

DlAGHA:\IA PENTHU DETEHMINAHEA COEFICIENTULUI <D PENTHU SECTIUNI DREPTUNGHIULARE LA NIVELUL 0

!' I !

ANEXA'iIIi

OBSERVATII LA DIAGRAMA COEFICiENTULUI ¢ I

, -, I

I i

, !

I (')

-sau --

H' 1,5het

~ I

!

1,8

0,8 +-----

i

I

I

j

I

I

1

0,6

0,4

.,

j

I

l

1

!

10 - c. 1048

0,2

~~4'0?2J

! I 'j

rl r'

I I

I L-:- -J I

I r-----' r LJ _ LJ

./

I

o

pentru mortar:

M25 Rp = 0,96 kgf/cm2 M50,I{P:,.""'" 1,30 kgf/crril

o

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

!

N

ao=-

A.

I H

he' =

lungimca pcretclui;

in1l.1timca totala a peretelui in cazul p·ercti1or plini; ina.ltimca etajului Ia peretl eu goluri Ia care se ia in efectul buiandrugilor.

considerat ie

Diagrama se poate apl ica orientativ si Ia sscj iuni in forma. dC'I, T; L

I (1., A (1., AI4

mulfindu-se raportul - eu: --.- resp , _____._.

. . H 1,5A, 1,5 A,

Rclatia de eompatibilitate ester

• pcntru z idaric slmpla r

I l ') 1 1 - Rp V 0,8 ao

. - -x-- 1+--0:

Ii = 1,5 h., = 2 eo ao Rp'

• pereti plini

Z= 0,75 H

• perej i eu goluri, tillindu-se seama de cfeetul bulandrugilor:

Z ~ 1,13 h.,

Pcntru notaj i i (1., A, si AI4 vezi pet. 11.6 si 11.7; iar penlru valori ale licientului 0 vez i tabelul H.

, .• _, ... , ... 41

CDPIUNS

1. Prevederi gcncra lc .

2. Materiale. . . .. . .

3. Alcatuirea structurilor rezistcntii.

3.1. Conformnrea de ausarnb lu ~i forma struc+ur ii 3.2. Dimensiunilc tronsoanelor de el1idiri

3.3, Rosturi intre tronsoane . . .

3.i. Categorii de perr-t i s i struc turi

i. Peret i structural! ..... i.1. Pereti porta nt i . . . . . i.2. Perepi de contrav in tu ire . i.3. Goluri ~i sl itu ri ill peret i

i.i. Intarirea pe;:ej:iior st ruc tural i din z idaric i.5. Buiandrug i . . . . .

5. Alcatulrea planscelor

6. Alcatuirea infrastructurii

7. Prevederi supl imentare pentrn atcatuir ca struct.ur il or din zidii.rie por tarrta amplasate pe terenuri slabe, ~i pc pamtntur! contractile 8.· Alcatuirea ~i aneorarea elcrncntelor nestructurale . . . . . . . .

9. Calculul structurilor din zidiir ie por tanta la iucarcar i gra.vitationalc

10. Ca lcul ul peret ilor la Incarcnrl or izonta le ce acj:iol1('ad, porpeud icu lar

pe planul lor • . . . . . . . . . . . . . . " . . . . . . .

II. Ca lcu lul structur ilor din z idar ic Ia act iuni orizonta lc (scismice)

12. Verificarea p lanseelor ca cliafragme orizontalc ...

13. Executarea zidari ilor din caramiz! si blocur i ceramic!'

Anexa 1. Calculul la flambaj .

AnexaII. Determinarea coeficientului 1]

Anexa III. Dlagrarna pentru determinarea coeficientului <p pentru sectlunl dreptunghlulare la nivelul 0

,/

~;

,

6: 7:

II'

I

II!

131 14:

"15! 19 19! 20' 21 : 29: 44: .pi

531 •

I

58! 59 65:

I

i 73:

76 i 101 10.;; 14(J 142

147