Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Profesor Coordonator:
Prof. Conf. Dr Nechita Daniela
Studenti:
Apostol Andrei
Ciurea Georgiana
Santion Dorina
Schiopet Adina
Bianu Monica
Cuprins
1.3. Clientii…………………………………………………………………….. 8
1.4. Furnizorii………………………………………………………………….. 9
Bibliografie…………………………………………………………………………… 44
1. Prezentarea generalǎ a organizaţiei
Danone România face parte din Grupul Danone, care deţine 100% din capitalul
filialelei din România si care este activ, in prezent, în 150 de ţări.
Danone este deja un brand arhicunoscut pe piaţa mondială, cât şi pe cea românească,
reprezentând excelenţa în domeniul lactatelor şi nu numai, prezentând o gamă variată de
produse de top. Istoricul companiei demonstrează că aceasta şi-a avut începuturile încă din
anii '60, când, în urma unor multiple fuziuni între diverse companii, s-a reuşit formarea şi
consolidarea celui mai puternic grup alimentar din Franţa.
1919 – Isaac CARASSO produce pentru prima dată iaurtul Danone, folosind
fermenţi lactici selectionaţi de Institutul Pasteur din Paris;
1958 - Danone instalează în Franţa cea mai modernă linie de producţie din
Europa, fabricând 20 000 de borcane zilnic;
1973 – Fuziunea BSN cu Gervais Danone, din care rezultă primul grup francez
din industria alimentară;
2004 – Fabrica Danone România este agreată pentru export în ţări ale Uniunii
Europene;
Danone Romania are astăzi în portofoliu peste 60 de referinţe de produse. Cea mai
mare pondere o reprezintă iaurturile: simple, cu fructe, tradiţionale sau probiotice. Alături de
acestea, smântâna, laptele proaspat, brânzica de vaci cu fructe, diferitele deserturi asigură
varietatea ofertei şi adaptarea la nevoile şi gusturile consumatorilor români.
1
http://www.danone.ro/istoria_danone.html
2
http://www.danone.ro/danone_romania.html
1.2. Obiectul de activitate
Danone România este lider detaşat pe piaţa locală de produse lactate (iaurturi), cu o
cotă de piaţă de peste 62% (în anul 2007), fiind a doua cea mai de succes filială din lume a
grupului în ceea ce priveşte segmentul lactatelor proaspete (după Danone Argentina, care
deţine o cotă de peste 75% pe piaţa locală a acestor produse).
Danone fabrică circa 95% din produsele comercializate în România în fabrica sa din
Bucureşti. Celelalte produse sunt importate din Franţa, Germania, Spania, Polonia, Ungaria şi
Bulgaria. În acelasi timp, Danone România exportă produse în Bulgaria, Republica Moldova
şi în ţările din zona Adriaticii.
1.3. Clienţii
Consumul regulat de iaurt previne cancerul la stomac, motiv pentru care 30% din
populaţia lumii consumă acest produs în mod regulat. Obiceiurile alimentare ale românilor
diferă de cele ale consumatorilor mondiali, piaţa iaurtului autohtonă fiind foarte fragmentată
din cauza numărului mare de fabricanţi locali.
"Românii sunt pretenţioşi, fideli şi preferă produse lactate româneşti", a spus Valeriu
Steriu. Acesta a precizat ca, în general, românii aleg produsele lactate clasice şi chiar dacă
sunt curioşi să încerce şi un produs nou, nu devin consumatori constanţi pe alte segmente.
Conform unui studiu GFK, jumătate din cantitatea de iaurt natural comercializat în
România este de casă, 75% din aceasta provenind din mediul urban. Piaţa de iaurt natural
simplu a crescut din punct de vedere cantitativ cu 10%, iar cea de iaurt de fructe cu 66%.
Frecvenţa medie de achiziţie a iaurtului a crescut de la 6,8 ori/lună la 8,3 ori/lună ceea
ce demonstrează faptul că un consumator a cheltuit o sumă mai mică la o achiziţie, preferând
să cumpere mai frecvent produsul, fenomen care are drept cauză scăderea puterii de
cumpărare.
Cele mai mari consumatoare de iaurt natural şi cu fructe au fost în ultima perioadă
gospodăriile formate din trei persoane, 28% la iaurt natural şi 30% la iaurt cu fructe, acestea
reprezentând 21% din totalul gospodăriilor din România. Totuşi, o creştere semnificativă s-a
înregistrat la consumul de iaurt cu fructe, de la 25% la 37%.
1.4. Furnizorii
Laptele este constant verificat de experţii Danone atât la sursă cât şi pe intregul flux de
colectare şi procesare, specialiştii Danone efectuând anual peste 50.000 controale ale calităţii.
De asemenea, Danone România dezvoltă o serie de programe al căror scop este acela de a
încuraja dezvoltarea durabilă a fermelor familiale româneşti care au între 70 si 350 capete
vaci. În fiecare an, Danone România premiază cei mai valoroşi furnizori de lapte după un
sistem propriu de evaluare, ale cărui criterii respectă standardele Uniunii Europene în ceea ce
priveşte calitatea laptelui.
3
L. Parnică, Ziarul de Sibiu, 2 februarie 2007.
4
L. Cotu , Ziarul Financiar, 22 martie 2007.
Organigrama Grupului Danone5:
5
http://www.theofficialboard.com/org-chart/groupe-danone
Danone, producǎtorul apei Evian si al iaurtului Activia, a raportat venituri de 3,78
miliarde euro in perioada iulie-septembrie 2009, in scadere cu 1,7% fata de 3,85 miliarde euro
in perioada similara a anului trecut. Analistii consultati de Reuters se asteptau ca Danone sa
raporteze o cifra de afaceri de 3,82 miliarde euro in trimestrul 36. În trimestrul al treilea,
încasările din vânzări ale producătorului de lactate au coborât cu 1,5%, de la 3,84 miliarde
euro la 3,78 miliarde euro, în timp ce volumul a avansat cu 7,1%.
Afacerile Danone au fost trase în jos de scăderi ale vânzărilor pe segmentele de lactate
proaspete şi apă îmbuteliată, în timp ce diviziile de produse pentru bebeluşi şi nutriţie
medicală au avut creşteri.
Totodată, vânzările grupului au scăzut pe pieţele europene, însă au urcat în alte regiuni
ale lumii.
Danone a confirmat ţintele de vânzări şi profit pentru acest an, anticipând o creştere de
4%, în condiţii comparabile, a încasărilor pentru a doua jumătate a lui 2009 faţă de perioada
similară a anului trecut, respectiv consolidarea marjei de profit operaţional cu 0,6-0,7 puncte
procentuale la finalul anului.
6
http://www.financiarul.ro/2009/10/24/vanzarile-danone-au-scazut-cu-17-in-trimestrul-3-din-2009/
h) Indicatori privind finanţarea = indicele datoriilor faţǎ de total active, indicile
datoriei faţǎ de capital propriu.
Cea de-a doua etapǎ are menirea de a identifica şi evalua valoarea criteriilor pentru a le
putea prioritiza în cursul fazei de maturitate. În acordarea unor ponderi acceptabile va trebui
sǎ se ţinǎ cont de cel puţin douǎ condiţii:
Numǎrul factorilor reţinuţi sǎ nu fie prea mare, astfel cǎ un numǎr de 5 factori, din
care doi ar ocupa un cumul de 50% din ponderea totalǎ, ar fi cel mai acceptat;
Rezultatul analizei trebuie validat prin date obiective sau printr-o confruntare cu
percepţiile operaţionale.
Cea de-a treia etapǎ se referǎ la evaluarea gradului de stǎpânire a întreprinderii, mai
exact la evaluarea performanţelor întreprinderii comparativ cu gradul de stǎpânire a
concurenţilor sǎi.
Tehnologiile moderne existente la ora actualǎ permit firmelor, din ce în ce mai mult sǎ
fabrice produsele pe baza organizǎrii producţiei în flux continuu pe bandǎ. Aceastǎ formǎ de
organizare a producţiei presupune, în general, sǎ se execute o producţie de masǎ în cantitǎţi
mari şi foarte mari. Tendinţa ce se manifestǎ momentan este îndreptatǎ spre fabricarea unor
serii mici de produse, diverse ca naturǎ şi caracteristici. Sub acest aspect în abordǎrile
strategice este necesar sǎ se ştie dacǎ întreprinderea este orientatǎ mai mult spre producţia de
produse standard sau spre producţia pe comenzi sau pe deviz. De asemenea, trebuie sǎ se
precizeze dacǎ firma fabricǎ produse grele sau uşoare, dacǎ furnizeazǎ servicii cu caracter
general sau servicii specializate.
În funcţie de raportul cu cererea firmele pot fabrica produse independente sau produse
dependente, sub forma unor accesorii sau componente pentru alte produse.
Element fundamental pentru caracterizarea unei firme, chiar dacǎ la ora actualǎ nu
existǎ un singur indicator pentru exprimarea dimensiunii. Dimensiunea firmei poate crea
dificultǎţi specifice de gestiune şi de organizare, dǎ naştere unor probleme de adaptare la
mediu prin combinarea avantajelor şi constrângerilor ce variazǎ în funcţie de ţarǎ, ramura de
activitate, perioada de timp şi puterile politice.
Pieţele întreprinderii pot fi: locale, regionale, naţionale sau internaţionale. Problema
care se pune este sǎ se ştie dacǎ întrepinderea posedǎ echilibru între riscuri şi potenţialul
zonelor geografice unde ea intervine. Astfel, o piaţǎ localǎ controlatǎ integral, dar fǎrǎ un
mare potenţial, poate da un sentiment major de securitate. Pe de altǎ parte, pǎtrunderea pe
marile pieţe poate sǎ comporte mari riscuri, dar reuşita va însemna mari avantaje economice.
Datoritǎ acestui fapt este foarte important sǎ se inventarieze ţǎrile unde se intenţioneazǎ sǎ se
intervinǎ, precizându-se, pe de o parte, potenţialul şi oportunitǎţile lor, iar pe de altǎ parte,
toate categoriile de riscuri posibile: economice (inflaţie, conjunctura economicǎ internǎ şi
înternaţionalǎ etc.), monetare, politice, juridice, financiare.
Primul aspect, compoziţia acţionarilor, este important deoarece o filialǎ nu are acelaşi
comportament ca o societate controlatǎ de o familie sau al cǎrei control este foarte dispersat.
Acest tip de informaţie este necesar, în perioada actualǎ, când în lumea afacerilor luǎrile de
participaţii la alte firme sau obţinerea controlului asupra lor, fuziunile, cedǎrile şi regrupǎrile
sunt foarte frecvente.
Firmele au de suferit dacǎ depind de un numǎr prea mic de clienţi, atunci când aceştia
îşi schimbǎ activitatea. De asemenea, dificultǎţi comparabile apar atunci când se depinde de
un numǎr prea restrâns de furnizori, atunci când aceştia sunt incapabili sǎ respecte termenele
şi exigenţele de calitate şi preţ.
Valoarea adǎugatǎ/valprod = l
Matricea încadrǎrii
întreprinderilor dupǎ eficienţa Puternicǎ
activitǎţii Mâna de Mâna de
Slabǎ
lucru lucru
calificat necalificat
ǎ ǎ
I=valprod/active
I=active/valprod
Indicatorul valorii adǎugate la un leu producţie sau cifrǎ de afaceri indicǎ aşa-numita
capacitate de remunerare a factorilor de producţie, iar indicatorul aratǎ producţia pe care
întreprinderea este capabilǎ sǎ o producǎ activele sale. Cu cât indicatorul este mai ridicat cu
atât intensitatea în capital a întreprinderii este mai micǎ, iar activele sale sunt mai productive
şi, ca urmare, riscul izvorât din inadaptarea acestor active la condiţiile economice este mai
mic.
Produs din lapte românesc de cea mai bună calitate, fermenţi activi selecţionaţi şi alte
ingrediente naturale, iaurtul Danone se recomandă a fi consumat de fiecare persoană,
indiferent de vârstă, aducând numai beneficii sănătăţii organismului.
DANONE identifică cele mai atractive segmente ale pieţei, pe care le poate deservi
cel mai bine. Astfel, sunt identificate principalele segmente ale pieţei, sunt alese câteva dintre
acestea şi sunt create produse şi programe de marketing în concordanţă cu cererile
segmentului ales.
Ţinând cont de faptul că majoritatea populaţiei din mediul rural consumă produsele
lactate fabricate în gospodăria proprie, Danone şi-a îndreptat atenţia asupra consumatorilor
din mediul urban.
3.2. Numǎrul şi natura produselor sau serviciilor vândute
Activia Iaurt probiotic, cu efecte asupra tranzitului intestinal lent (conţine fermentul unic
Bifidus ActiRegularis).
Gama de produse:
Gama de produse:
Actimel Natur;
7
http://www.danone.ro/produse_activia.html
Actimel Că pşuni;
Actimel MultiFruct;
Actimel Zmeură ;
Danonino Brâ nzică de vaci cu piure de fructe, produs adaptat la nevoile nutriţionale ale
copiilor, cu o formulă îmbună tă ţită pentru a asigura o creştere optimă ; conţine calciu,
vitamina D şi proteine.
Gama de produse:
Danonino Că pşuni;
Danonino Caise;
Danonino Banane;
Danonino Zmeură ;
Nutriday Iaurturi clasice, de baut si dietetic; marca de iaurt cea mai cumpă rată din
Româ nia.
Gama de produse:
Nutriday Uşor;
Nutriday Natural;
Nutriday 0%;
Nutriday Iaurtul cu fructe din gama NutriDay - o gustare hră nitoare şi un desert delicios.
Casa Bună Produs complet adaptat cerinţelor consumatorilor româ ni, avâ nd un preţ accesibil
şi un gust foarte bun, de fructe.
Gama de produse:
Gama de produse:
Danette Duett.
Cremoso
Cremă de iaurt. Disponibil într-o singură variantă .
Frutmania Iaurt cu bucă ţi mari de fructe şi brâ nzică fină aerată cu fructe.
Gama de produse:
Gama de produse:
Danfruit Portocale;
Danfruit MultiFruct.
Gama
Gama de produse tradiţionale Danone include:
Tradiţională
Danone Smâ ntă nă – 12% gră sime, 20% gră sime;
Danone Sana;
Gama de produse:
Savia Cereale;
Pentru pǎstrarea produselor pânǎ la livrarea cǎtre clienţi, Danone dispune de peste
4.000 mp de depozite frigorifice, ce pot gǎzdui mai mult de 1.000 tone de produse.
"Am demarat programul de creştere a productivitǎţii încǎ de anul trecut, aşa ca nu ne-a
prins nepregatiţi criza", a declarat Bogdan Ioachim, director de comunicare, nutriţie şi ştiinţǎ
al Danone România.
Furnizorii locali acoperǎ 90-95% din necesarul de lapte proaspǎt al companiei, restul
fiind procurat din import, din state precum Ungaria, în special în perioadele reci, când
producţia internǎ este mai scazutǎ.
Pentru anul 2009, reprezentanţii Danone îşi menţin estimǎrile de creştere declarate la
începutul anului de 5-10%, acelaşi ritm fiind prognozat şi de APRIL, asociaţia patronalǎ din
domeniu.
Laptele este consumat zilnic de 65% din populaţia României, însã doar 1/3 din
producţia internã este procesatã în industria de profil. Pe de altã parte, conform negocierilor
cu UE, cota anualã de lapte alocatã României este de 3,3 miliarde de litri, iar aderarea va
impune fermierilor români condiţii severe de producere şi livrare a laptelui. Principalul
obstacol al fermierilor este accesul la know-how şi susţinere financiarã pentru creşterea
producţiei la nivelul noilor cerinţe.
În acest context, Danone a decis lansarea propriului lapte proaspãt, pentru a întãri
percepţia de “high-quality brand”, asumându-şi rolul de susţinãtor activ al fermierilor şi
partener al autoritãţilor pentru o dezvoltare durabilã.
Prin acest exemplu, reiese faptul cǎ Danone pune accentul pe evoluţia tehnologiei, fapt
ce poate sprijini organizaţia în contextul concurenţei acerbe de pe piaţa iaurturilor.
Danone este cea mai mare companie producătoare de iaurturi din lume, fiind, de
asemenea, un important producător de biscuiţi şi cereale. Compania a fost fondată în anul
1966 sub numele de BSN.
Danone este prezent în 120 de ţări şi este numărul 1 mondial în producţia de iaurturi şi
numărul 2 mondial în producţa de apă îmbuteliată. La nivelul anului 2007, numǎrul
angajaţilor era de 76044.
Compania a ajuns în România în anul 1996, prin achiziţia activelor unei foste fabrici
de lactate din Bucureşti. Din 1997 îşi incepe operaţiunile în România, prin distribuţia de
produse importate din Polonia şi Ungaria. În anul 1999 Danone începe producţia de iaurt în
România, ajungând în anul 2007 la un numǎr de aproape 700 de angajaţi.
La nivel international
Grupul Danone, prezent in 150 de tari, este lider mondial pe piata produselor lactate
proaspete (Danone) si numarul 2 mondial in domeniul apei imbuteliate (Evian) si al
alimentelor pentru nutritia infantila (Bledina, Milupa) si clinica (Numico).
8
http://ro.wikipedia.org/wiki/Danone
Cifra de afaceri pe produse şi zone geografice în primul şi al doilea semestru al
anului 2008
(Ȋn milioane de €) T2 T2 S1 S1
07 08 07 08
Produselor lactate 2 2 4 4
proaspete 089 179 124 358
Apă îmbuteliată 1 2 1
127 819 139 514
Nutriţia Infantilă 12 71 1
5 7 245 400
Nutriţia Mediacală -
-
216 419
Pe zone geografice
Europe 1 2 3 4
960 517 757 911
Asie 1
512 461 049 906
Restul lumii 1 1
869 953 702 874
Grupul 3 3 6 7
341 931 508 691
La nivel naţional.
Printre poziţiile pentru care recrutarea de personal este dificilǎ se numǎrǎ, în primul
rând, cea de inginer de mediu. Soferii sunt, de asemenea, greu de gǎsit, mai ales în provincie,
precum şi managerii IT, muncitorii calificaţi, dar şi cei necalificaţi.
“Costul anual alocat trainingului angajaţilor este de circa 3,2% din fondul salarial al
companiei. Dezvoltarea managementului este o prioritate pentru noi. În acest an, ne
concentrǎm, în special, pe dezvoltarea abilitǎţilor de a conduce proiecte, a competenţelor
manageriale, a calitǎţilor de lider”, spune Mircea Mateescu.
Danone este pe cale sǎ-şi reanalizeze contul global de media planning şi buying,
Ogilvy&Mather Worldwide îşi extinde activitǎţile în zona comunicǎrii proiectelor de
dezvoltare durabilǎ ale companiilor.
Consider cǎ din prisma acestui criteriu, Grupul Danone face parte din compartimentul
III, care înglobeazǎ întreprinderile cu un volum redus al imobilizǎrilor de active şi o valoare
adǎugatǎ scǎzutǎ, ceea ce asigurǎ o intensitate scǎzutǎ în capital a producţiei.
Acest aspect alǎturi de comunicare, reţeaua format şi felul în care sunt exercitate
rolurile în întreprindere, caracterizeazǎ cel mai bine climatul firmei ca fiind: cooperative dar
şi ierarhic.
În tabelul de mai sus se constatǎ acumularea unui punctaj de 168 din 240 maxim
posibille. În acest mod, intervalul în care se aflǎ firma este de 70% - 79%, ceea ce înseamnǎ
cǎ situaţia este bunǎ.
Cauzele unei situaţii de crizǎ pot fi gǎsite atât în exteriorul întreprinderii (apariţia unor
noi concurenţi, cursuri valutare incerte, recesiune, etc.) cât şi în interiorul acesteia (lipsa de
flexibilitate, sclerozarea structurilor şi a concepţiilor, erori de gestiune şi management ş.a.).
În general, punctele slabe ale întreprinderii într-o situaţie de crizǎ sunt urmǎtoarele:
Dacǎ se constatǎ existenţa unor semnale care anunţǎ manifestarea unor dificultǎţi
economice, simptomele de crizǎ încep sǎ devinǎ alarmante şi este timp pentru a stǎpâni
situaţia înainte ca o crizǎ sǎ se manifeste.
Dacǎ criza este avutǎ în vedere, scenariile de rǎspuns din partea întreprinderii sunt:
Este greu de dat un rǎspuns tranşant cu privire la alegerea unuia din aceste scenario. Pe
termen scurt adaptarea pare a fi soluţia cea mai bunǎ deoarece ea limiteazǎ riscurile prin
economisirea slabelor mijloace de care încǎ mai dispune întreprinderea, aceasta având
caracterul unei replieri strategice. Totuşi, adaptarea pe termen scurt nu este o soluţie pe
termen lung, deoarece ea conduce la scǎderea potenţialului productive al întreprinderii şi chiar
la lichidarea ei. Dupǎ replierea reuşitǎ se impune adoptarea unei strategii ofensive pe termen
lung pentru a reacţiona eficient contra situaţiei de crizǎ şi a provoca astfel schimbarea.
Brandurile care au raportat cele mai mari creşteri sunt Activia, Danonino, Actimel şi
Danocol.
Pe de altǎ parte, vânzǎrile diviziei de ape a Danone au crescut cu 4,6% în cel de-al
treilea trimestru al anului, pânǎ la 670 mil. euro, aceastǎ performanţǎ fiind generatǎ în special
de pieţele în curs de dezvoltare (52% dintre vânzǎrile diviziei) – Indonezia, Mexic şi
Argentina. Vânzǎrile înregistrate în Spania şi Japonia au rǎmas la un nivel scǎzut, în timp ce
volumul afişat în Franţa, Marea Britanie şi Germania a crescut dupa câteva trimestre de
scǎdere.
Divizia de alimente pentru copii a înregistrat vânzǎri în creştere cu 6,5%, pânǎ la 725
mil. euro, pe fondul unei evoluţii bune în zona Europei de Est şi Rusia.
Totodatǎ, divizia de nutriţie medicalǎ din cadrul Danone a afişat un avans al vânzǎrilor
de 12,2%, pânǎ la 234 mil. euro, cea mai bunǎ performanţǎ fiind înregistratǎ de Europa de
Vest, America Latinǎ şi Europa de Est.
În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele simptome ale întreprinderii la nivel
extern sau intern. Un analist va consemna cu semnul “+” prezenţa unei situaţii de crizǎ pentru
elemental cu pricina, iar în cazul în care se noteazǎ cu acest semn mai mult de un element pe
plan extern şi cel puţin 3 pe plan intern simptomele devin alarmante.
a) PIETE
Presiune asupra preturilor
Saturarea clienţilor +
Ezitarea în a face noi comenzi
Asortiment inadaptat (prea sǎrac, prea bogat)
Articole la sfârşitul curbei de viaţǎ
Forţa de vânzare sclerozatǎ
Termene de livrare care nu se respect
Comenzi dificil de obţinut
Rata de anulare a comenzilor în creştere
Numǎrul de clienţi se diminueazǎ
Moralul vânzǎrilor scade
Scǎdere a vânzǎrilor la unele tipuri de produse nu este
compensatǎ cu creşterea altor sortimente
Întreprinderea devine tot mai dependent de câţiva clienţi
Întreprinderea este constrânsǎ sǎ accepte reduceri de preţ
+
Întreprinderea nu poate sǎ creascǎ preţurile
În interiorul b) FINANTE
întreprinderii (pe plan Lipsa de lichiditǎţi
intern)
Indatorarea crescândǎ
Rentabilitatea stagnantǎ
Consumarea (dizolvarea) rezervelor latente
Pierderea pe seama debitorilor
Autofinanţarea deficitarǎ
Cifra de afaceri stagneazǎ
Cifra de afaceri în scǎdere continuǎ
Cash-flow-ul firmei coboarǎ sub normele întreprinderii de
ramurǎ
Beneficial firmei din ce în ce mai mult consumat de
cheltuielile financiare
Cheltuielile comerciale depǎşesc mǎrimea rezonabilǎ
Cheltuielile generale şi de structurǎ au determinat pierderea
unor contracte
Banca cere firmei cedarea facturilor
c) PRODUCTIE
Produse din ce în ce mai scumpe
Produse mai tradiţionale faţǎ de cele ale concurenţei
Întreprinderea lucreazǎ la subcapacitate
Costuri de realizare ridicate
Mânǎ de lucru inadecvatǎ
Procese de producţie complexe
d) CONTROL DE GESTIUNE
Structurǎ de costuri necunoscutǎ
Plan contabil inadaptat
Situaţii contabile tardive
Tablou de bord inexistent
e) CONDUCERE
Iniţiativǎ insuficientǎ
Stil de conducere acronic
În interiorul Dificultǎţi în a lucra în echipǎ
întreprinderii (pe plan
Frica de asumare a riscurilor
intern)
Surmenajul şefului întreprinderii
Lipsa de obiective şi de bugete
Lipsa cunoaşterii ramurii de activitate
Incapacitate de decizie
Patronul se închide în birou şi direcţia a devenit inaccesibilǎ
Patronul lucreazǎ 18 din 24 şi se gândeşte doar la gestiunea
curentǎ
f) INFRASTRUCTURA
Structuri şi metode de organizare deficiente
Servicii neproductive prea dezvoltate
Localuri costisitoare
Administrare pletoricǎ
Organizare deficient
TOTAL: un simptom extern şi douǎ simptome interne
În urma analizei simptomelor crizei economice realizatǎ în tabelul de mai sus s-a
constatat cǎ pe plan extern se pot întâmpina dificultǎţi în ceea ce priveşte eforturile pe care le
depune concurenţa, fapt ce conduce la impedimentele ce pot apǎrea pe plan intern, cum sunt:
saturarea clienţilor şi imposibilitatea companiei de a-şi mǎri preţurile.
6. Concluzii
Sǎnǎtate;
Nutriţie;
Siguranţǎ;
Plǎcere.
„Pentru noi, industria agroalimentara face, deci, parte dintre actorii care au un rol
cheie in ceea ce priveste sanatatea publica. Aceasta certitudine ne-a determinat sa dezvoltam
programe de informare, care sa promoveze activitatea fizica si nutritia echilibrata. Pe de alta
parte Danone investeste foarte mult in cercetare, pentru a putea imbunati permanent
calitatea produselor noastre.” (Franck Riboud, Presedinte Danone Grup)
Bibliografie:
Ciobanu I., Ciulu R., “Strategiile competitive ale firmei”, Ed. Polirom, Iaşi,
2005;
www.danone.com;
http://standard.money.ro/articol_72234/albalact__piata_lactatelor__crestere_m
ai_mic___in_2009.html;
http://www.financiarul.com/articol_22847/piata-lactatelor-a-crescut-cu-
33.html.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Danone;
http://www.theofficialboard.com/org-chart/groupe-danone;
http://www.financiarul.ro/2009/10/24/vanzarile-danone-au-scazut-cu-17-in-
trimestrul-3-din-2009/;