MONOGRAFII APIMONDIA

SUB iNGRlJlREA PROF. DR. ING. V. HARNAJ

CRE~TEREA MATCILOR
BAZE BIOLOGICE
~I

INDICATII TEHNICE ,
..

COORDONATOR

PROF. DR. DR. F. RUTTNER

EDITURA

APIMONDIA

Bucuresti 1980

CUPRINSUL
Umba gerrmanii de Erika pe.ntru versiwnea Dumitra$cu, Elke Martini lng. I. Bartle in l'itmba romanii

Prefata, Prefata,
Capitolul

prof.

dr. ing. V. HARNAJ

prof. dr. F. RlU~TlNER aJjhine 1. Procesul

F. RUTTiNiER

tnlocuirii

naturale

a matlcii in colonia

de

1. Introducere 2. iSbruduma

sKycialaa coloniei de a'llhine si deranjarea ei

de botci

2.1. Nelindstea 2.2. Producerea 3. Cresterea

2.3. Dezvoltarea ovarelor 118. ~uorMoare

de matci in delru~ ibio~ogk al coloniei 3.1. Cresterea pentru ~nmuW['ea eoloniilor : rnatc! de roire 3.1.11. Starea coloniei 3.L2. Starea matcit 3.1.3. Cauze genetiee 3.2. Cresterea perrtnu irnoeuiooa unei rnatci necorespunzatoare d'ara inrmrltirea coloniei : inlocuirea lrini9t~ta a matCii 3.3. Crestere 4. Concluzii
Prof. Dr. Dr. F. RUTTNER

KONIGINNENZUCHT BIOLOGISCHE GRUNDLAGEN UND TECHNISCHE ANLEITUNGEN Herausgeber

pentru

~nloouirea uriei mate!

pierdute

: salvare

CapitoiLul II. L~ti\;;orul .de matca 1. Hrana Ianvei de rnatca

H. RlEMBOlJD

APIMONDIA -

VERLAG

2. ComlPorzitia ~3ipth;;OIru1lUi din botca 3. Fractinmea '1iJpidicaa Iaptisorului din ibotdi

4. Oomponenrte ihidroSlOln.llbi~e greutate cu molecular-a midi

Bukarest, 1980

P,ag.

5,. COIll1[J1OnenJte afbnaninoidice 6. Cornponentele

7. Fonmarea

37 ale laptisonului 37
38

caracteristice
larvelor

hranei

Oaipit'Ohlil 1Ii!. 1 Despre formarea castelor feme1e in colonia de albine - K. WEJ1ISS

1. Deosebirile de casta

39 39 39
42 46

1.1. Priincipalelo deosebiri <decasta Ia indivisa adulti 1.:2. Deosebiri de casta lin timpul dezvolltiirH Iarvale
2. Plasticitatea detenminarii castelor 3. Despre oauza deterrninaril

53

"

3.1. Forma oeltrlei - schirnburtle de h:rana - cant ita tea de hrana 3.12. Oligoelementele sau combinatii de siUlbstante ? 3.3. Aspecte nod. alecercetariicau:zelor Capitolul TV. Cresterea matcilor de albirie in laborator HANSER 1. Istoricud rnetodei 2. Incercari proprii

Gisela
59 59 63 63

2.1. Hrana ,in cresterea artificiala 2012. resterea Iarvelor C 2.,3. Aprecierea .produailor experimentali 2.4. lReZlU'ltateleexperientelor de crestere 3. Coneluzii generale
IOU

65
67

68 69

Iprivire la cresterea in Iaborator

Capitolul V. ,1nlf1uen~afactorilor de orestere asupra deevoltaril mateilor - IK. WEISS 1. Materialull de crestere 1.1. Vills1ta materialului de crestere L.Ll. Villns'ta materiabuhn de crestere si aeceptarea lui 1.1.:2. V,lrsta rnazertahrlmi de crestere si dezvoltarea caracteristtcilor de casta 1.11.,3. irsta rnateriailului dec['l€.;;ten-e.;;i raodamentul V coloniei 1.,1.4. Concluzii
6

78 78 73 7,9 81
83

85

1.2. Pammrea materialuan de allbine L2!1. Capacitatea 1.2.'2. Capaeitatea 2. Organizarea eresterii

de

crestere

in afara
a oualor

coloniei 86 86

de supravietuire de supravietuire

a larvelor

37
88 88 88 91 92 95

2.,1. Structure 2.,1.1. 2.1.2. 2.1.3. 2.'1.4.

si dispunerea botcidor
botcilor

Materialul Marlmea si forma

Marimea cupelor si greutatea matcilor Arnplasarea botcilor in colonia crescatoare

2.2. Famjliarizarea 2.,2.11. Acomodarea botcilor artificiale ? 2.2.:2. Acomodarea rnaterialului de crestere ? 2.2.3. Material de Cr€I?tere din propr-ia ooJ.OII1ie ?

96 96
97
9,8

2.3. Pre-aprovizionarea cu Iaptisor a cupelor 2.,3.11. Transvazarea umeda ?

2.,3.12. Transvazarea 3. Ingrijirea 3.1. Provenienta l3Jpt!i~orul'Ui ~i Irziologia de hranire doici dcicilor a hranei dubla ?

98 99 100 102 103 W6 108 111 112 1:13 114 115 115 116 11 7 119 1,2,2 1212 122 1.25 7

3.1.2. Comportamentul 3.1..3. Vn-sta albinelor 3.2. Prirroipii 3.2.1. 3.,2.,2. 3.2.,3. 3.2.4. 3.2.5. de crestere

si distribudre

Sanartatea albinelor doici Puterea ooloniei si compozitia ei pe stadii de V'Lrsta Starea de dezvoltare fa colonie! Nelinistea din cauza liJps.ei matcii

Prezenta sau absenta matcii 3.2.6. Puiet necapaoit in colonia de erestere 3.2.7. Vrolumul oresterii
de crestere de erestere
4 '

3.,2.,8. Ordmea 3.2.9. Metoda

3.3. Genetica coloniei de crestere

3.3.1. Rasa 3.3.2. Colonia de cr€9IUere ca inrhvid

Pag ..

4. Mediull. 4.1. Factorii microclimatici ali cresterii 4.1.1. Reglarea conditiiior in interiorul ccloniei 4.1.12. Statie terminus incubator 4.1.3. Capacitatea ide supravietuire a botcilor 4.2. Aprovdzionarea eu hrana 4.12.1.' Culesul 4.,2.,2. Hranirea 4.,3. Infduente mdireote 4.. .,1. Vrernea 3 4.,3.2. Relief f?i clima 4.3.3. Influente sezoniero CaJpitolIu~ ViI. Minuirea unateriahilu] de
CJ:'€~teI1e -

126 126 126 126 129 130 130 131 133 133 134 135

1.'2.2. 1.2.3.

1.12.4. 1 1.2.,5. 1.2.6. 1.3. 1.3.11. 1.3.2. 1.3.13. 1.3.4. 1.4.

K. WEISS
137 138 139 142 143 U5 147 150 15,1 152 154 159 161

1. Cresterea

din

larve

1.1. TaJietumm arc 1.2. Taierea fi~iiLor de f'aguri, a celnrle'lor si stantarea celulelor 1.3. Tranevazarea 1.3 .~1. Botci'le artiniciale (de crestere) si fa:brilcarea lor 1.3.2. Formarea leatului de crestere 1.,3.3. Transvazarea Jarvelor 2. Cresterea 2.1. 2.. . 2 2.,3. 2.4. din

1.15.,3. ill L5.4.H11

1.,6. :PlandifiC1

ou

2. Metode de

IC

cresterai din ou Procedeul JJui 0110si PAiL Metoda El1lanlgen de orestere din ou
Istorieul Obtinerea materialu'lui materialului de crestere de crestere

2.1. Crestere

3. Distribuirea

3.1. Transporearea oualor 3.2. Transportarea Iarvelor 3.3. 'I'ransportul de sperm

2.11.1. V~ 2.1.2. rz. 2.1.13.k 2.1.4. p( 2.1.15. Of 2.1.0. un

a
H. RUTTNBR 167 167 1618 169 169

2.2. Variante omana

Capitolul VIL Metode ide crestere verifrcate 1. Introducers si colonie doica 1.12. Conditii cerute coloniei doici 1.2.1. Originea ooloniei doici

1.,1. Colonie de prasila

2.2.11. OJ 2.'2.2. C< 2.12.3. In 2.1

2.2.4. 0 :2.:2.5. Q

1.2.2. Stadinrl de dezvoltare 1.2.3. Diferente an comportamenzul de motive neeunoscute 1.12.4. ISimart:ate:a 1.2.15. V[TSta matcii 1.2 .. . Blindetea 6 1.3. Infiluenta 1.3.11. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. factorilor

de ingrijire

eauzate 169 169 17,0 170

externd

170
170

Mersul vremii Hranirea Perioada de crestere Puterea ooloniei

171
l7r3 17,3 174 174

1.4. AdapoSitirr'e '1.4.1. Stupul 1.4.:2. Pavi'lionul 1.5. PregMirea pentru cresters

176
176 177 179 179 17,9 1i810 181 18,2 182 182 182 1812 184 184 184 184 186

coloniei

doici

1. 5.1. Uti1izanea a doua matoi toarnna 1.6.2. Colonii ou doua matci primavara 1.15.,3. Hrarriri stimnlente in prianavara 1.5.4. Hranirea [n timpul cresterii 1.'6. Plandflcarea 2. Metode tirnpului

de crestere lin colonde ontanazata

2.1. Crestere I,

2.11.1. Valorifioarea matcii 2.1.2. Izolarea de alte matrci straine 2.1.13. Aslgurareatmpotriva dezertarn 2.1.4. Pozitia fagmrilor ,2.1.15. Cantitatea de ailibine

albinelor

cD .S. Util~za:rea d'agu,nilor excedentari

2.2. Varianteie

oma.na

cele unai impor-tanta

ale cresterii

in colonie

2.2.11. Cresterea in colonie orfana de 9 zile 12.'2.2. Colonie doica DU matca izolata de 9 zile .2.2.3. Indepartarea matcii cind se ,inoeJpe cresterea 2.,2.3.:1. Cresterea continua fin colonie onfanizata 2.2.4. Colonie doica de strinslUra .2.12.5. Colonie sohimbatoare

1g7
188 182 190 9

Pag,

3. Crestere

rnd tiwa si crestere

fdnala intr-o

191 191 19,3 193 194 200 201 205 eonpuri 206 207 20.9 212 214 216
in amotimpul rece

3.1. Rentabilitatea cresterii de mater 3.2. Crestere pomita irrcolorrie amana si terminata colonie cu rnatca

3.2.1. tng:riljire divizata in aceiasi colonie 3.12.,2.Porniro si ingrijire finrua an diferite colonii 3.. .,3. Inceputul in cutia de pornire (starter) 2 3.2.4. OOI'IP de pornire WtE~ VEJR 3.3. Start mare si rnersul cresterii
1:a Roy

colome cu matca

3.3.1. S1JaLLt'in colonie au matca, au doua

~l.Juinz am See)

3.3.2. Crestere 'in colonie cu matca, ou mai rnulte corpuei

(du:pa W. C. ROBERJTS)

3.3.3. Crestere 'in colonie ou rnatca in stupul orizontal (G. PIAiN~ - Itaha) 3.3.4. Crestero in colonie au rnatca cu ciolul de puiet controlat (N. RICE) 3.3.5. Crestere im colonie dub[a (Krasnaia POUAiN~)
4. Anexe

4.1. Crestere de matci ~i trmtori,

216 217

4.2. Procedeul de crestere al "IDelarmari" Capitolud VIii!. Ingrijirea matcilor 'in perioada de impereohero H. RUiTTiNiElR

219 220 220 221 22.1 221 223 223

1. Tipuri Ide riuclee de !lmlpereldhere 1.1. Colonii orfane 1.2. Nucleu cu puiet L2.1. Nueieu mare prin divizarea unei colonii 1.'2.,2. Nuclee unari, rnarime standard (nucleele crescatorilo[" americani) 1.2.13. Nuclee cu 3 faguri (marirne standard) 'in adaposturr iindWtd'l.l'ale 1.2.4. Nuclee de mararne standard divizate 10

"81

'0'

Pag.

1.3. iNucleu

de limperechere

mic

226 226 227 2,2,8 231 231 231 231 232 232 232 233 234 234 235 2,36 240 243 243 243 244 24,1 245 245 245 2·15 245 247 248 24,8 248 24,9 249 261 11

1.3.1. Nurolee mici de imperechere din lermn cu 3 faguri 1.3.2. Nuclee ide ilffilperechere din material silntetic 1.3.13. Nuclee cu un singur cfargu\t"e 1.3.4. Nucleele de impereohere sa fie mai mari SlaU cit U11JaIi mici ? 2. Formarea si aprovizionarea mucleelor de funtperedhere 2.1. Poogatirea adaposturijor de lIIllPerechere 2.2.1. Fagura cu miere eapikit 2.2.,2. Hranire lichida 2.'2.13. Zaihar uscat 2.. .4. Serbet de zahar cu miere 2 2.2.5. Senbet din zahar tnvertit 2.,2.6. Furnidil 2.3. AJ.lbinele 2.3.1. Popularea adaposturfalor' ou nudee deimpereehere 2.3.,2. Popn'larea nucleelor numai cu ~]bine

2.4. Introducerea unei rma'tci tinere rin nucleul de

illmperechoce

3. Ingrijirea

matcii tinere

3.1. Izolarea

rmat!Cii in cusca

,3.1.1. Cusca rde eclozionare (dupa A:IIey resp. ZA:NDER)

,3.1.2. Cusca Wankler 3.L3. Ousca spiralata 3.1.4. Cusoa de trecere 3.1.5. Metoda pah.aTu~iUi 3.11.6. Bi.guidiJU 3.2. Unde se rzoleaza ? 3.2.11. Eclozionarea in colonie 3.2.2. Eclozionarea in !in1ourba;tor

3.,3. OitnJd si 'Cum se muta ibO'ucHe ? 3.3L Pastrarea matcilor- eolozionate

3.3.2. Controlul miitd~o!r eclozionato

3.4. Marcarea matcilor r3.4.1. Malteria:JruJ. de marcare 2.4.2. Marcarea

Pag.

4. Locul 4.1. 4.,2. 4.,3. 4.4. 4.5.

de imperechere Transportul

252 252 252 25.3 254 256 256 256 257 258 259 259 259 260 261 261 262 2612 262 262 262 263 264 265 2.65 265 267 267 2·68 263 268 269 269 270 270 270 272

Instalarea funJpereoherea Controlull si reooltarea matcilor iPiis'tra:rea 4.5.1. Pastrarea in ousoa de transport 4.15.2. Pastrarea in colonie {Queen hank) 4.15 3. PfuslUr'areain laborator .. 4.6.4. Pastrarea in colonii mioi,in indliperi temperate H. RUTTNER

Capitolul IX. Transpor-tul si introduoerea rnatcilor 1. Transportul

"

oualor

2. Transpor-tul botcilor 2.1. Transportul botcilor necapacite 12.1.1. 'I'ransportul in romita stanter 2.2. Transporbul botcalor c3ipaeite 3. Transportul matcrlor 3 ..1. iTral1lSlpoT'tIu~matcilor neirnperecheate 3.2. Transporaul rnatcilor imperedheate 3.2.1. Cusca de transport 3/2.12. Seroerul de zahar 3.12.3. A]binele 13:2.4. Popularea custilor 3.2.5. Aanbalarea 3.2.6. Reoeptia unUli transport de rnatci 4. Introduoerea matcilor

4.1. Inlocudrea matcii in oolonii vMamate 4.12. Introducerea matci; in rruclee de dmperechere eu puiet 4.3. tlntrodnicerea mMciloT in colonii norma le 4.3.1. Custi de introducere 4.3.2. Cusea capac 4.3.,3. Irrtrodueerea ou a[,0001 4.4. Irrtrodueerea prfn infiintarea urrui roi 4.4.1. Roiul artif~cial 4.4.2. RoiuJ in aer Iiber dlUlpaSKL®NAR 4.4.3. Roiul C'U puiet 4.4.4. Rot ICIU puiet in eclozionare fara albme 12

Pag.

Capitola;

X. Cresterea ,~i Ingriatrea

tmntorhlor

.F. RUTTNE)R

273

1. Introduoere 273 2. Puietul de trintor si tIinttorii in cadrul cicluhri anual <111 coloniei de ailibine 274 3. InfJiUenva factorilor externi si interni asupra cresterii si intretinerii trintorilor 275 3.'1. Puterea coloniei 277 3.2. ~rovizionarea au polen 277 3.3. AnotiJmpu!l 277 3.4. InflJuenva matcii 278 3.5. Situatia genetica 278 3.6. Cantitatea de trintori deja existent a si puietul de trsntor 278 4. Masucri pentru promovarea nUiffiaruil'Uli. si ca11tatli tnintorilor ca si pentru prelungirea sezonului cresterii de trintori
4.1. Miisuri generale 4.2. Masuri pentru conditii speciale 4.2.1. Prehmgirea perioadei de crestere 4.2.2. Instalarea coloniilor de trdntor-i in Ioourl nefavo278 279 279 281 nUiffiar de trfintori

rabile albinelor
unui
0

4.12.3. Cresterea

origine 1a

anumita data

de

anumita 291 281 281 283 283 284 284 285 285 287 288 289 291 291 292 13

4.2.4. Cresterea de trintori cu vitalitate ISdizuta

5. Cresterea de t:Irnntori din unatci neimperecheate si din Iucratoare Capitolu:l XL Boli si anomalii ale matcii W. FYG

1. Introdru~
2. Trinltorirea matoi!

2.1. AJbsenva Imperecherii 2.2. lnsam&ntare insuficienta 2.3. Penta de matca batrina 2.14. T!I1intorirea rnorbida a matcii 3. Irnpereoheri nereusite
4. Boli ale organelor de reproducere 5. Boli intestinale 5.1. Nosemoza

5.2. Calculi de fecale

Pag.

6. Acarioza 7. Anomalii §i mailti'orrrnatid 8. Frecventa dideritelor anomalii si boli ale matcilor 9. Metode de examinare 9.1. Expedierea matcilor vii 9.2. Mijloace auxidiare pentru examrnarea 9.3. Examemil anetomic
9.4. Examenrull tblisoologiic

293 293 297 298 298 298 299 300 302 302 303
3J.1

anatomica

9.5. Prelevarea probelor de hemollmfa 9.6. Metorle davaccinere Planse color

Indioe
"

alfalootiJc

Bibliografie

311

PREFATA Prin aceasta carte APIMONDIA face primul pas demult visat de a realiza, in sprijinul apicultorilorpracticieni ~i a cercetatortlor ce Iuereaza in apicultura, un grup de carti sub forma unei adevarate encic1opedii, pretentios spus, sau monografii apicole, care sa prezinte ceea ce este strict necesar unei bune desfasurari a activitatll lor apicole normale. Profesorul RUTTNER a fost primul care a raspuns Ia acest apel adresat de noi si ca intotdeauna ne-a predat cu promptitudine 0 lucrare de mare important a pentru apicultura mondiala, Este vorba de cresterea matcilor cu care incepem de fapt ~i vom continua in limita posibilitatilor o serie de monografii in care vor fi strinse la un loc experienta si cercetarile valoroase din diferitele ramuri ale apiculturii, puse la dispozitia tuturor apicultorilor. Printr-o experienta colectiva si printr-o confruntare de idei in problemele aplicarii tehnologiilor celor mai avansate, vom reusi, poate, sa dam intr-o forma sintetizata celor mai Iargi mase deapicultori ceea ce au nevoie astazl pentru practicarea unei apiculturi rationale folosind metode intensive. S-au inceput multe monografii de acest gen, ele sint in curs de a fi elaborate, apar Insa la fiecare pas greutati, in primul rind punerea in legatura a specialistilor pentru a inchega un colectiv larg dar bine integrat si cu un plan de Iucru bine pus la punct, In al doilea rind, este greu sa imbini experienta fiecaruia fara ca sa se vada acele deosebiri inerente de pareri care apar in viata practica ~iin cercetare. Daea ne-am referi Ia aceasta prima carte din seria de monografii ale APIMONDIEI, prezentate de valorosul colectiv format de profesorul RUTTNER,subliniem faptul ca acesta a tinut seama de rezultatele cercetarilor privind cresterea matcilor, care se dezvolta pe toate meridianele, cautind sa puna metodele rezultate la indemina atit a apicultorilor din 17

"

oroductie cit ~i a cercetatorilor. Autorii s-au straduit, pe de 0 parte sa abordeze problema de un nivel foarte ridicat, epuizind bibliografia cea mai recenta ~i eele mai amanuntite cercetari fara sa neglijeze metodele marilor stu pari crescatori de matci si care produe cantitati tot mai mari de matci selectionate, de buna calitate. In Iucrare autorii nu au neglijat nici metodele clasice la care s-a Iacut apel de cite ori a Iost nevoie. Se face 0 retrospectiva privind activitatile trecute ale crescatorilor de matci, a celor ce si-au adus aportul la aceasta munca colosala de imbunatatire a raselor de albine prin selectie in Iolosul productiei apicole. Eu multumese colectivului care in mod voluntar, sub conducerea prestigioasa a Prof. dr. F. RUTTNER a cautat sa puna astfel la dispozitia apicultorilor din intreaga lume cunostinte valoroase, intrind in cele mai delicate probleme de biologie apicola, Incepem prin aceasta Iucrare un drum nou de eercetare si publicare a unor Iucrari in Iolosul apicultorilor de pretutindeni. Am considerat 0 datorie de onoare punerea la indemina apicultorilor romani, in primul rind, bogatia de cunostinte cuprinse in aceasta carte, considermd ca aceasta va duce Ia noi progrese in apicultura iarii noastre.

Presedintels

Asociatiei

Crescatorilor

de Albine din Romania si al APIMONDIEI

Prof. dr. ing. V. HARNAJ

PREFATA
Cresterea de miitci apariine de sarcinile cele mai fascinante $i cele mai importante pentru dezvoltarea economicii ale apiculturii. Stiipiturea tehnicii ei este tot ant de importanta pentru biologul institutului de cerceiari ca $i pentru amator $i pentru cresciitorui profesionist. Numai astfel va fi posibila dirijarea perpetuiirii coloniilor de albine in directii bine determinate $i includerea ei intr-un. program de lucru superior. Au fost elaborate duzine de metode pentru a creste matci impecabile prin metode de lucru rationale. lntre timp cercetarea a reu$it sa riispuruiii la multe intrebiiri, care se aflau in spatele acestor metode. Scopul acestei carti este unirea celor douii domenii - practica cresterii de miiici care se bozeaza tie experienta de decenii $i rezultatele cercetarii asupra multiplelor probleme ale biologiei $i a dezvoltiirii ceior doua caste feminine ale coloniei de albine. Ea va trebui sa dea indicatii
detaliate l?iinteligibile asupra notiunii "cum" a celor mai importan.te procedes de crestere, dar in acelasi tiffilP si la "de ce". Astfel speriim cii se VOl' eoideniu: corelaiii neclare pina acum $i vor dispare piireri pre-

eonceinue,

Scopul suprem este utilitatea ciiriii pentru munca practicii. De aceea au fost acceptate numai acele procedee de crestere, care s-au afirmat in general in practicii. Acest concept, care prinde acum viata, s-a gasit ani de zile in stadiul pr~giitirii. Intre timp am reu$it sa cucerim drept colaboratori, speciali$ti de renume ai acestui domeniu $i sa culegem din multe tari experiente personale. Trei dintre colaboratori, Werner FYG, probabil eel mai bun cunoscato'r al anatomiei $i bolilor miitcii, Giulio PIAN A, unul din cei mai priceputi cresciitori ai Europei $i Hans RUTTNER, care cu multa competentii §i angajament a prelucrat partea praciicii a cartii, au plecat dintre noi inaintea aparitiei acestei ciirti. Opera lor va triii mai departe in aceste pagini. Oberrursel/Lunz am See, decembrie 1979 Friedrich RUTTNER
19

CAPITOLUL

Procesul inlocuirii naturale a matcii in colonia de albine

F. RUTTNER 1. Introducere Cresterea matcilor tinere i;;i are locul ei bine stabilit 'in ciclul annal al coloniei de albine. Ea nu poate avea loc permanent, oi este lega,ta de anumits conditii si de anurniti factori de declansare, 0 colonie de a~bine "normalif', care se afla intr-o "stare arrnonica", riu creste matci tinere. Activitatea orescatorilor de rnatci se onienteaza tocmai asupra crearii la nivel optim a acestor premise 'in colonie si a utilizarii rationale a factorilor de declansare. Cresterea de matci ca atare este 0 problema acoloniei de albine. In acest sens, orice crestere de matci in colonie este "na'tumla". In Capitolui III este abordata cresterea "artificiala" a matcilor, 'in Iaborator. De aceea toate inoel'cariJe si metodele descrise 'in capitolele urmatoare sint astfel prezentate incit desfasurarea cresterii naturale a matcilor l!ncolonie sa fie descrisa in toate detaliile ei biologice. Nurnai pe aceasta baza se poaoe pune la-punct 0 tehnica impeoabida de organdzare optirnasi econornica a cresterii de rnatci. In ciuda vol umului mare de cercetari mtreprinse, sintem departe de a putea raspunde clar la toate intrebarile ridicate de cresterea de matci, In cele ce urmeaza acest aspect va fi subliniat in rnai multe rinduri. Greutatile cele mai mari nu se refera la insecta ca individ, ci acolo unde este vorba de .influenta intregii colcnii, decl cind trebuie cupransa interactiunea tuturor membrilor acesteia. Dar de fapt ce este 0 "colonie" si ce se inte1ege prin notiunea de "mlonie norrnala" ? 2. Structura sociala a coloniei de albine ~i deranjarea ei

Conform definitiei uzuale, 0 colonie de aibine se compune din matca, un numar variabil de lueratoare (si 'in anumite perioade ale sezonului - un DlUJmar eserrtial rnai redus de trintori), puiet 'in diferife stadai (tot in functie de sezori), si f,agut'ii ou rezervele din ei.

21

"

Dar aceasta este ,8 descriere foarte superficiala, care cuprinde numai aspectele aparente. Erin structura ei in term a, colonia este 0 formatiune foarte complexa, care in ciuda tuturor stradaniilor scapa inca si astazi in unele privinte intelegerii noastre. Esentiale pentru examinarile noastre sint a-elatiile multiple ale lucratoarelor intre ele si ale lor cu puietu1 si cu matca. Totul incepe cu faptul ca 0 colonie de albine "norma1a" contine lucratoare de toate virstele, care indeplinesc anurni te sarcina, corespunzator virstei lor. Dar organizarea nu S'@ bazeaza pe niste trepte rigide in dezvoltarea indivizilor, ci mai ales pe principiul "cererii si ofertei", Functii prevazute fiziologic pentru 0 anumr.a (treapta de)vksta pot fi aminate ternporar in anumite limite sau chiar suprimate, asa incit se obtine 0 'mare plasticitate, corespunzatoare cerintelor, Prin transmiterea hranei de la albina la albina se forrneaza 0 circulatie .ailimentara si in ultima instanta un metabolism global al coloniei de albine, in care este indus si puietul. In prime1e zi!le de viata, dupa ce a consumat cantitati rnai mari de polen, a1bin.a tinara i~i formeaza glandele faringiene si oorpul adipes. Cind este doica, ea preda larvelor aceste rezerve de proteina prin laptisor ;;1 datorita acestui fapt va fi numai apod pentru scurta durata albin a de zbor (MAURIZIO, 1954). Pregatlnd celulele de puiet, oedind puietului hrana si caldura si hranind matca, lucratoarele sint factornl din colonia de albine care deterrnina desfasurarea evenimentelor. Relatiile dirrtre lucratoare si matca Stint de 0 importanta determinanta pentru succedarea functiilor in cadrul coloniei, Lucratoarele sint acelea care dirijeaza si indeplinesc Iunctiile vitale prin ouratirea unor zone de fagure dispondbile ; reducerea suprafetei de puiet prin reduceD€la ca01'titatii de Iaptisor de matca sau prin indepartarea unei parti din oua $i Iarve ; hotarirea ea.ntitatii de puiet de trintor si cea de crestere a unor matci tinere ; intensitatea activitatii de cules.

Fig. 1 - Fragmente ale glandelor de Uipti~or ale lucriitoarelor; 2 - aibinii proaspiit <'!clozionatii (nedezvoltatii) ; 3 - albinii doicii, de 8 zile (complet dezvoltatii) ; 4 albinli culegiitoare (atroiuiui) (din JORDAN ~. ZECHA, 1958) •

22

Fig. 2 -

Multe albine

paras esc colonia lor dupa moartea mated ("dezertare").

mateii

$i se due la eea veeinii

eu

Dad. Iucratoarele detin in mod direct functiile hotaritoare din colonia de albino, matca eX!~rcita la rrndul sau 10 'influenta eel putin tot atit de mare, dar nu direct - ci prin intermediul lucratoarelor : numai in prezenta matcii Iucratoarele pot sa-si exercite functiille v,izindciQlectlivitatea. M'atoa este punctui de referinta central, obllgatoriu pentru indeplinirea sarcinilor biologic necesare. Intr-o colonie ortana inceteaza activitatea de crestere, scade randamentul de cules si dispozitia de aparare preoum si coeziunea colomiei. Fenomenele care apar dupa pierderea matcii, deci intr-o colonie recent orfamzafa, au de alC>€l€la m caracter aproape dramatic. u

2.1. Nelinistea
rind, 118aprox, 112-1 orra dupa mdepaa-tarea matcii apare schimbare vizibila cunoscuta tuturor apicultorilor in comportamentul colectivitatilor de albine ; de multe ori ea, este insotita de un biziit distinct. Odata CLl instalarea nelimistii inceteaza activitatea de cJadi:t si odata cu scaderea activitatii de zbor scade si randamentml activitatii de cuiles. Aceasta slabire a coeziunii coloniei se exteriorizeaza prin faptul oa albinele sint gata sa paraseasca stupul ; lucru foarte vizibil in stupinele pavilionare in care s':upii sint astfel instalati inert se ating. Aid se pot In prirnul

nelini$tea

23

observa deseori siruri intregi de albine ventilatoare, cu gl13.[]cia.lui Nassonov descoperita, care i9i parasesc colonia si emigreaza la vecina care are rnatca.

2.2. Producerea

de botci

La citeva ore dupa indepartarea matcri unele celule cu puiet tinar de lucratoare sint deja. aprovizionate rnai abundant cu Iaptisor. Dupa 24 de ore Iarvele din aoestea innola!~a intr-un lac de Iaptisor, iJ8Jr celulele respective devin botci. Aceste schimbari sint si mai vizibile dupa 2-3 zile, de aceea se asteapta eu verifioarea prezentei matoid pina in ziua a treia dupa introducerea fagurilor de puiet.

"

Fig.

'rraneiormarea
lucriitoare

unei

celule

eke

in botca.

Numarul de botci ccnstruite de un anumit numar unitate de masura corecta pentru cantitatea de laptisor nibil (BUTLER, 1960). (Fig. 3 si 4).

de albine de matca

este 0 dispo-

2.3. Dezooliarea

ooareior la lucriitoare

La 3-4 zile dupa indepartarea matcii, in tuburile ovariene ale unui numar de Iueratoare apar deja semne vizibile ale dezvoltarii ovociJtelor WAIN 1954 ; VELTHUIS 1970a). Dupa 10 zile exista chiar oua complet dezvoltate. Dupa 30 zile se depun pTimel€ oua, in cazul raselor europene (la alte rase, mult mai repede). Odata cu scaderea cantitatii de puiet nedipad!t are 10e 0 acumulare de substante de rezerva in glandele farmgiene respectiv, in corpul ~·raiS, asemanator cu cazul albinelor care ier-

24

Fig.

5-

Ponta

de

albine

tucrtitoare : mai muUe oua trur-o partial fixate de peretele celulei.

celuW,

oua

partial

uscate,

ne~za (vez; Carp. IV). Prezenta puietului nec&ipaJCit dmthi:ba insa dezvoltarea ovarelor, chiar si in cazul coloniulor orfane {HESS 1942; MUSSMLCHLE:R 1952 ; MAURIZIO 19M). Acest efect de inhibare a puietului necapacit este de multe ori mai puternic decit eel al matdi (JAY, 1970; KROPACOVA :;;i HASLBACHOVA, 1971). Odata leu dezvoltarea ovarelor Ia Iucratoare progreseaza dezintegrarea \ coloniei. 0 colonie cu lucratoare ouatoare este "demoralizlata", aproape ca nu-si rnai face rezerve, nu se mal apara (sau este mvers, supraexcitata) ~i nurnai cu interventii poate fi determmata 'sa aecepte .0 matca noua. AsHe1 de eolonii nu sint apte pentru cresterea de matei. De aceea loarasele loa care La scurt timp dupa orfanizare apar .lucratoare ouatoare (de ex. albina telica) cresterea cu orfanizare mu poate fi prelungita mai muJlt de citeva ziile, Deci urmarile pierderii matcii sint foarte variete. Incepind cu nelinistea si terminjnd cu inceperea unei dereglari profunde a structurii de orgamzare a intregit colonii de albine, apar nurneroase sehirnbaei, care aiecteaza fiecare albina in parte, Absents matcii este pereeputa foarte rapid si in rnai putin de 0 o:ra aceasta inforrnatie este aflata de toal~ealbinele coloniei. Cum se comunica prezenta respectiv absenta rnatcii in stupul fara lumina ~ Raspunsul la aceasta mtrebare centrala a fest .gaSiitaJproape in aoelasi timp de doua colective independente - C. G. BUTLE'R (1,9 59)in Anglia si J. PAIN (1961) in Franta. S-a constatat ca informatia este predata
1

25

"

dematrca Iucratoarelor din suita si acestea Ia rll,ndu'1 lor 0 cornunica tuturor lucratoarelor din colonie. Da~ pentru aceasta sint necesare contacte corporsle direcie ma<bca-luCiratoa:re I?i lUicratolB'I',e--iluorartoare. Nu sint suficierrte numai mirosurile (de ex. separare printr-o gratie dubla, prirrcare insectele se pot adulmeca, fara. Ins a a se putea atinge). Aceste substarrte emanind de la matca si C,al'€ persista atit la rnatca moarta ca si in eXl~ralctele de matca, €xercita asupra lucratoarelor toate efectele unei rnatci vii : atractie, inhibarea construiri! de botci, inhibarea la Iucratoare a dezvoltarn ovarelor si a pontei. De aceea aceasta substanta este deriumita "substa:nta de matca" ("qUleen substance"). Cera mai mare cantitate a acestei substante exista in capul rnatcii si anume in glanda mandibulara - foar te dezvoltata im cazul matcii (vezi fig. 13). Analiza ohimica a relevat 0 cornponenta prineipala a substantei care are si cea mai ridicata eficienta biologica, oeste un add gras nesatuC&t aoidul trans-~o..,2-1c!~~r(;[lQi'~,_J2J'e:SlC'UTtrat~,9-p-D" (CH3-CO-(CH2);-,CH-CH-COOH) (BARBIER si LEDERER- 1960,' CALLOW si JOHNSTON 1960). Aoest campus este chimic foarte stabilei putin volatil ; asa se explica fapturl ca 0 ma1Jca rnoarta continua sa exercite inca mult timp a inf}uenta asupra coloniei (MILOJEVIC $i FILIPOVIC-MOSKOVLJEVIC 1963). Substanta, care poate fi obtinuta si sintetic, are efect inhibitor asupra dezvoltarii ovarelor la lucratoare 9i a constructiei botcilor de salYare. GARY (1962) a descoperrt inca un ef'ect : in aer Iiber 9-0-D actioneaza ca atractant asupra trirrtorilor. 0 momeala cu 9-0-D, inaltata la 10 m de sol, atrage trintor'ii totatrt de puternic cia si 0 rnatca. In experiente s-a constatat ca efectul 9-0-D asupra lucratoarclor este considerabjl, dar eu mult mai slab decit al extractelor de matca sau al matcilor vii. De unds concluzia ca 9-0- D este nurnai un factor partial in cornpdexul "sruib:sltrarnta de rnatca". CALLOW, CHAPMAN si PATON (1964) au evidentiat intr-adevar in glandele mandibulare ale matcilor 0 serie de alte substante inrudite, a caror importanta este deocarndata riurnai partial cunoseuta. 0 irnportanta considerabila ii revine desigur acidului 9-hidroxi-deeenoic, 0 substanta volatila, care probabil ,atr;age ca "parfum de matca" lucratoarele si care intervine;;i in fixarea roilor (BUTLER, CALLOW9i CHAPMAN 1964, BUTLER si CALLOW 1968). Dar deoarece si matcile ale carol' glande mandibulare au fost extirpate irnediat dupa eclozionare exercita 0 influenta asupra lucratoarelor, au fost cautate secretii glandulare in abdomenul matcii, Folosind ca rnomeala tergite abdorninale, VELTHUIS (1970) a obtinut un efect asernanator celui provocat de substanta de rnatca ; VIERLING si RENNER (1977) considera ca secretiei glandelor din p1iurile tergitelor i se datoreaza acest efect. Aceeasi secretie exercita si 0 actiune de atractie asupra trin'sorilor in timpul zborului de imperechere (RENNER si VIERLING, 1977). In fenornennnl "rmatca" nu poate fi gasit un numitor cromun. E1 se compune dintr-un ansamblu intreg de serrmale chimice si citeva lucruri pledeaza pentru faptul ca in interactiunea matca-lucratoare partidpa si sistemul nerves al lucratoarelor (VERHEUEN-VOOGH 1959). Daca Iuam in consideratie si f'aptul ca acest sistem este influentat si de prezenta Iarvelor si de situatia alimentatiei obtinem 0 anumita idee despre corrrplexdtatea lui. De mult s-a renuntat 1a vechea conceptie conform 26

careia matca "domne.'?te" peste colonia de albine. Dar ea esJ:e in mod cert regulatorul central, care are grija ca toti membrii coloniei sa fie mentinuti in starea Iiziologica riecesara mentmerii conlucrarii sooiale. Odata cu descoperirea substantelor circulate permanent in colonie s-a gasit un sistern care, impreuna cu aspecte descoperite anterior (diviziunea muncii in functie de virsta si de functia glandelor, prezenta puietului), explica mul'ie din structura coloniei de albine. In colonia "normala" exista un echilibru sustinut intre influenta matcii si cea. a lucratoarelor, a caror "functie lucrativa" este fixata prin laptisor. Numai in aceasta stare de echilibru colonia se afla iIi conditie "mmonicii" - 01"ganism unital', Caire integreaza totaditatea functiilor individuale. In acest intreg supraindividual, matca sursa substamtei de matca - este punctul 'Central de referire al intregii colonii iar 'in acelasi timp - datoruta hranir ii corespunzatoare si existentei celulelor de puiet pregatite in numar corespunzator situatiei coloniei -, esr:e si producatoarea oualor din care lucratoarele cresc progenitura. Lucratoarele, functional sterilizate prin toomai prezenta matcii, indeplinesc cudntensitate maxima toate sarcinile care corespund starii lor fizlologice si necesi'~atilor coloniei. Aceasta "staTe armonica" a coloniei de albine, Ioarte bine curioscuta practicianului, poate Ii tulburata din diferite motive: boala, supraaglomerare, un defect al matcii. In legatura cu cresterea de matei, Theintereseaza nurnai acele tulburari ale echilibrului coloniei care due la orestere de matci, Matci de calitate se obtin in momentul cind pe fondul unei stari generale bune a coloniei (putere, hranire, rezerve) pozitia dominanta a matcii este suprimata, practic - cind matca lipseste. In functie de motivul pentru care se cresc matcile, orree manual de apiculdura diferentiaza matci deroire, _ITlatci pentru inlocuirea Iinistjl~.L?!rnatci de l¥llyar:~; Este Irecventa parerea ca .fiind vorba de pro:" cedee total diferite rezultatul si deci calitatea matcilor este si el diferit. In cele ce urmeaza tinern seama de aceasta lmpartire, fara insa a uita ca datorita starii fiziologice a albinelor si comportamentului lor instinctiv este verba de un proces unic, care in esenta duce la rezultate identioe. Numitorul comun a1 prooeselor care duc La cresterea de noi matci este deplasarea echilibrului coloniei in favoarea lucratoarelor. Aceasta deplasare se realizeaza foarte repede, daca semnalul emis de mate! devine mai slab sau dispare complet. Toate schimbariie f.iziologicecare au lac la lucratoare au fost descrise mai S1UJs. Toate procesele si corelatiile de cauzaditate ceIntervin in indocuirea n:a:tu['Iala a matcilor sillltt ]miPoTtante si pentru eresterea de matci indus a ar-tificial. 3. Cresterea de matci, in ciclul biologic al coloniei

3.1. Cresiere pent7'u inmuliiren.

colaniilar : miitci de raire

Roirea a1binelor si procesele care due la acest fen omen sint printre cele mai frecvent descrise momente din viata coloniei de albirie. Totusi nu exista 0 parere unitara asupra cauzelor ee le declanseaza. Rela27

tani integrate cu privire la problema roirii furnizeaza SIMPSON (1958, 1972). Aceasta nesti'gUO:-1antae datoreaza s probabil in cea mai mare parte mUJlltir!;uidiniide factord care inlf~uen~eaza comporfaanenbul de roire, Ase-

rnenea

factora

sint :

3.1.1. Starea coloniel

"

Cind colonia de albine atinge punctul maxim in dezvoltare si tendinta de ;roLre. inregistreaza maxima (fig. 6). De aceea anotimp~l' joaca u:nT01 deosebit pentru cresterea matcilor de roire. In aceasta perioada este f~arte U:;;OT ca spatiul eXisyent sa devina neincapator pentru masa de albul:e. care s-a format; dupa SIMPSON (1972), aceasta este una din cele ~a1 importamte cauze ale roirii. Fe ltnga strimtorarea geneG'aiHi are loc :;;10 supraaglornerare a cuibului de puiet cu albine timere care insa nu gasesc destule Iarve pe care sa le ingrijeasca. Multe albine tinere sint gomite din cuib si devin albine roitoare (TARANOV 1947' HAYDAK 1952). In legatura eu aceasta este Importanta corn:s1:Jal~~a ea 1a 40-60 Ofo din Iucratoarele coloniilor gab de roire sint dezvoltate ovarele (TIVNIN 1926; MARTIN 1963). Alti factori fa vorizanti sint oferta bogata de polen, culesuei de lunga dnnrata, dar des intTeTulPte, si vremea clailida (:respectiv 0 stu:pina cu

pozitie adapostita). factori pot fi influeritati experimental (ma'l'imea spade albine tinere, hranirea cu polen), prdn dnterventii corespu[lzatoare se poate declansa dispozitia maturala de roire. Aceleasi interventii se practica i?i in diferite metode de crestere, pentru crearea "dislPlO'7Jitieide crestere" (vezi C3ip. VII). Dispozitia coloniei poate fi apreciata lJn generall dupa unele semne exteriOla,re, cum ar fi cantitatea de albin a si de puiet, rezerve de hrana, aprovizionarea Iarvelor cu laptisor, oonditiile de cules in penoada premergatoare, etc, Dar dispozitia fiziologica a albinei care 1i?i gasei?te exprimarea in starea de dezvoltare a organelor interne (glande, corpul adipos, ovarcle) nu poate fi recunoseuta din exterior. Poate ca l~ocm'aJidatorita diferentelor in aceasta privinta citeodata in eiuda aJspe:ctului lor exterior colomiille nu sint potrivite pantru cresterea de rnatci. Se suie de mult 'Ca in ooloniile in care frigurile roitului sln't avansate IITU 'Be pot cresbe rnatci decit foarte greu, Cauza este poate faptul ca 'Laalbinele din aoeste ccdoauii ovarele sint mult dezvobtate, Intr-o faza arrterioara (piremerga:toare), Ia inceputul pTega1i:irillor de roire, ovarele sint putm dezvoltate, dar glandele faringiene 'au atins dezvoltarea maxima. Aoeasta situatie determma 0 f'oarte bun a "dispozitie de crestere". tiului, cantiaatea
Intrudtace:;;ti
3.1.2. Starea matcii

Vinsta mat1cii joaca un rol iITljportl3iilltpenibru crearea te'J:]ddm~i de roire . eolorriile care au matci rnai batrine de un an roiesc rnai frecvent decit 'icele ou matci tinere (SIMPSON 1960). Acest Iueru este valabil si pentrn; ooloniile cu matci care au un defect corporal (SIMPSON 1960b). 28

tn general se poate spune ci:i orice scadere a matcilor sporeste tendinta de roire. BUTLER (1960) explica aceste fenornene printr-o predare seazuta de substanta de matca (fig. 7).
3.1.3. Cauze genetice

Exisltii rase la care incliriarea accentuata spre roire este innascuta, cniar daca puterea colonie; este mai scazuta (RUTTNER 1975). Acest lueru este wlilabil mai ales pentru citeva rase afr icane ~de ex. albina telica), ale caror colonii pot pur $i simplu sa se epuizeze prin roire (Jkatele ADAM 1970). La alte rase in schimb, tendinta de mire este slaba, de ex. A.m. ligustica sau A. m. capensis. Dar chiar in cadrul unei rase exista diferente mari in pri vmta tendintei de roire. De aeeea prin selectie se pot obtime desmnl de repede depw8Jsari considerabide intr-o ddrectie sau alta (RUTTNER 1978). In cazul albinei de ,~anda din Nordud Germaniei si al albinei carnica din sudul Austriei si din Iugoslavia au rezultatdupa 0 apicultura pentru roire, practicata timp de seoole -, SUI$ecu a t'endi:nta de roire €xtrema, iar pe de alta parte prmtr-o selectie consecventa, tendinta de roire Ia car-nica s-a redus considerabil. Nurnarul matcilor crescute in Idmpul procesului de roire oscileaza in functie de rasa intre 10 si 200. Rasele respectiv hibrizii caracterizati de un numar mare de botci sint cele mai potrivete oa familii doici (albina telica, fiig. 8 ; F. RUTTNER 1975).

3.2. Cresiere pentru inlocuirea unei miitci inmultirea coloniei : inlocuirea lini$titii a miitcii

necorespuneiitoare

fara

Acest proces se poate observa in acele oazurr cirid conditiile amintite la 3.1. exista, dar Iipsesc premisele roirii - deci tn cazul inlocuarii matcii in afara "perioadei de roire", irrcolonii s[labe, in conditii exterrie nefavorabile, cind tendinta de roire este genetic scazuta. Dupa WEISS (1965), mlocuirea linistita este un prOC8iS de roire mai slab. Si dupa introducerea in colonie a unei rnatci de provenienta strama (diner-o alta rasa sau .alta susa) se poate observa destul de des 0 mlo(mire linistita, cu toate ca Ia inceput pentru oiteva saptaanfni matca Iusese acceptata, Evident ca in aceste cazurr reactia albinelor la caracteristica "strain" a fost aoeeasi ca la "inferior". Nurnarul botcilor cladite in vederea inlocuirdi Iinnstite este mic (3-5, fig. 9). Nu apar schimbari in comportamentul intregii colonii, ca atunci cind se pregateste de Toke. Accentuarea tendmtei determinate genetic de innoire a matcii numai prin inloouirea lini;;tit8_, fara roire prealabila, este un seep important al selectiei apicole.

3.3. Crqtere

pentru

inlocuirea

unei maici pierdute : salvare

Cind unatca se pierde neasteptat, apare la lucratoare pe linga alte schirnbari de oomportament si tendinta de a creste rnatci din larve care initial erau sortite va da riastere unor lucratoare, Pentru

29

Fig.

8-

Fagure

de puiet de puiet

at unei cotonii pregatitd de roire, In acea,std portiune se pot vedea numai pe 0 singurd parte 29 botci.

.:z fagure

aceastacelulels hexagonale si inguste de lucrstoare sint schimbate in botci 1argi (f1g. 3), in forma de elopot, iar larvele primesc Iaptisor de matca, S-a discutat mult eu privire ila ceea ce ar fi primar in aeest proces : modificarea celulelor, sau aprovizionarea 10[' cu laptisor de matca, Dupa GONTARSKI (1956) hotaritoare este modificarea constructiei ceIulei eu larve de Iucratoare ; numai forma botcii ar [uca rolu1 de "deelansator" adecvat pentru depunerea de Iaptisor de matca. Pe de aka part€ se pot constata Irrtr-o colonie numai la citeva ore de la orfanizare schimbari vizibile in forma celulei, Desi ar putea fi ~i invers - celule aprovizionate mtimplator eu mai mult laptisor sa fie alese spre a fi transformace in botci. Spre deosebire de botcile de roire si cele de mlocuire Iinistita, care se gasesc de obieei pe 1aturile fagurelui, catre rama, sau la marginea inferioara a fagurelui, eele de salvare sint imprastiate pe toata supraf'ata fagurelui (fig. 10). Numarul lor pease fi de 25 sau chiar 35, chiar si la rase Ie europene care construiesc putine botci de roire. Salvarea, ca si inlocuirea linil?tita, este destul de independent a de sewn. In schimb numarul si calitatea matcilor crescute depind vizibil de starea generala a coloniei (putere, starea de hranire) :;;i de conditiile ex30

Fig. 9 -

Botcii de .,inlocuire

lini~titii".

terioare, Insa in general pot Ii crescute mate: in caz de orfanizare oricind exista larve 'tiriere. Dar daca este destul de puternica iar conditiile exterioare sint favorabile, chiar ~i 0 colonie cu botci de salvare poate roi. De aid rezulta ca nu exista 0 diferenta principala intre diferitele ti:puri de innoire a mil.':cilor. Intr-un singur punct important difera ins a cresterea de salvare, nedirijata, de celelalte doua forme de innoire a rnatcilor : perioada in oare larva este Iwata in i.ngrijire specifica de matca difera intre limite foaroe
largi.

Celulele de Iucratoare care contin oua nu sufera aproape niciodata schimbari in coloniile orfane (GONTARSKI 1956). Nici forma celulei nu se schimba, nici nu se depune laptisor }]jnga au (compara cu fig. 32). In schimb larvele declanseaza foarte repede "instinctul de salvare". Dar albinele orfane nu diferentiaza Iarvele de virste diferite, Ele acorda ingrijire specifica de matca artit unor Iarve foarte tinere ci't si unora care se atla la lim ita extrema a posibilitatii de virare, Urmarea este di daca albinele au Iibera alegere a Iarvelor, botcile sint de virste foarte diferite. De aceea in cazul unor asemenea cresteri 31

matclle care eclozioneaza primele sint oele mai mid si cell mai prost dezvoltate, rezudtind din larvele cele rnai virstnrce. Cirud se face '0 crestere "salbatioca" pe un fagure de puie; dintr-o colonie doica in care se introduce in paralel si '0 serie de larve foarte tinere, matcile "salbatice" sint cu eel putin 0 zi rnai devreme apte de eclozionare deeit matcile rezultate din transvazare, Trebuie sa tinem searna de acest lucru atunci cind colonia-doica nu a fast controlata. Deseori s-a sustinut ca mal~ci>lede salvare nu sint dezvoltate optim, deoareoe rezudta din Iarve care nu erau de Ia bun inceput destinate sa devina matci. Ca aceste presupuneri nu sint corecte, rezulta din experientele rnentionate in Capitolul V (ca si din cunostintele practice), cu conditia ca salvarea sa se f'aca cu larvele cele mai tinere.

Concluzii
Teate aceste Itrei cai de innoire a matcii au fost tncercare in cresterea planificata de rnatci. La un moment dat s,e recornanda stimularea dirijata a procesului de roire, dar acest procedeu nu s-a generalizat niciodata deoarece nu poate fi dirijat precis si deoarece botcile obtinute erau prea diferute in oe priveste virsta. Inlocuirea linil;l'tita este rntrebuintata in cadrul buturor incercarilor care au la baza metoda cresteru in colonie cu matca. Principiul consta in organizarea in asa fel a coloniei, incit doicile din jurul botcilor sa nu intre in conditie de orfanizare, dar contactul lor cu matca sa fie foarte redus iar influenta acesteia sa fie ;;i ea foarte mica. In aceasta conditio, la fel ca intr-o colonie cu matca batzina sau ranita, s,e produce sernnalul de "nelcm€spunza.1t'0r" si odata cu el - tendinta de crestere de matci. Ca si in conditirle inloctrurli naturale, nurnarul de matci care se obtin este relativ scazut, insa calitatea lor este de obicei foarte buna. In s.fiq~t, Ienornenele sal varii intra in functiune intotdeauna cind la inoeperea cresterii se Iucreaza cu 0 colonie orfana sau cu albine orfane in cutia de roire. Cu 0 cantitate corespunzatoare de albine, mu este dificila obtinerea unui numar mare de mater iar botcile odata luate in crel;ltere sint irigr.ijite pina ilia sfirsit chiar si intr-o colonie au matca - cu conditia ca matoa sa nu ajunga 108 botci, colonia sa fie destul de putemica il3Jrconditiile exterioare sa nu fie total nefavorabile.

CAPITOLUL

II

de mated
H. REMBOLD Larva de alLbina meu,i,fieTa este hramirta dUlPa eclozdonarea din ou cu lapti~or preparat de albine tinere, asa numitele albine dorci. Aoeasta hrana ICon tine toate substantele energetice si plastice necesare dezvoltarii celor rtrei caste ale albinei - trintor, matca si lucratoare. Larvele de matca sint crescute cu laptisor tot timp'ul stadiului de Iarva, iar Iarvele de lucratoare si trintorl numai im prirnele zile ale stadiului Iarvar, si mai tirziu cu un ameszec vartabil de Iaptisor, polen si mime. Cornpozitia chimica a diverselor forme de laptisor a fost prezentata in ultirnul tirnp in 1Q1Jcrihli.* care este consdderata im ~i Iiteratmra mai veche. Avantajul cresterii intensive de puiet iese Iimpede in evidenta oirid se ia in oonsiderare diviziunea riguroasa a rnuncii in societates albinelor, In ltaiul sezonului matca depune zflnic pina 1a doua rnii de oua. Trebuie deei furnizata hrana fiziolcgic valoroasa in pina Ia zece mii de celule necilipikite,la tot atitea Iarve de lueratoare Ide diferi'te vtlrste. Aoeasta sarcina revine albinelor tinere, la care glandaf,aringiana este extrem de dezvoltata dar dupa inoetarea cresterii puietuilui se atrofiaza, Lap'sisorul este preparat printr-o actiune combinata a glandei faringiene si a gusii, actiune pe care 10 vorn prezenta in detaliu. Glands farmgiana furnizeaza cele doua componente principale, lipidele si proteina, gusa - hidratii de carbon. In afara hranirii rationale a puietului pe care 0 Inlesneste astfel, lapti';;lorul mai indeplineste Ia albina rnelifera 10 furictie cheie in determinarea castelor feminine de albina. Spre deosebire rue trtntorr, al carer sex este fixat genetic lnca din ou, din larva eclozionata din oul femeiesc poate rezulta fie '0 lucratoare fie un organism sexuat, total diferit din punet de vedere functional si fiziolog'c de aceasta, anmrne 10 mlClliJca. Alooas1t1l eterrninare d are loc printr-o complicata aetivitate sinergica a dMerltei1o[' 8'uootante chimioe semnad (8) ou struotuea ITllS2J?i bim1ElOU1l10iStOUa rei botci. In aceasta, larva Iemlnina este aprovlzionata cu un mare exces de hrana. Spre deosebire de celula Iarvei de Iuoratoare, care primeste un
BOLD, 1961, 64, 65, 74 ; TOWNSEND, 1962 ; WEAVER,

* (ARMBRUSTER,

1960;

HAYDAK,

1970;

JOHANSSON, 1966).

1955, 58;

REM-

33

volum de laptisor cit gamilJia unui ac, in celula Iarvei de maka de cca trei zile se gasesc 300 mg o;;i chiaa- mai mult Iaptisor. Chiar in botoa cap3icita Iarva de matca inca mai dispurie de suficiente rezerve de hrana, 1. Hrana larvei

de matca

Observind direct procesul de hranire, JUNG-HOFFMAN (1966) a constatat ca albinele doici produc doua secretii, una lim pede ca apa, ce,alalta Iaptoasa. Virsta medie a doicilor matci, care produc brana limpede, 17+2 zrle, este Slelmnli:ficaltiv superioara eelei a do,ilc~aorcare produc hr:ana opaca alba - in Vla:sta de 12±2 zi1e. Ambele eomponente stnt of mite larvelor de matca in proporjie de 1 : 1. Raportul oe-i drept depinde in mare rnasura de virsra albinelor doici i~1idtvizii m.ai batririi produc componenta laptoasa in cantitati rnai rrr'ci. Inaintind in virsta, larvele sint hranite mai des. Lata frecventa orara a vizitelor : 13 hraniri l,a Iarva de 1 zi, 16 la cea de 3 zile si 25 Ia cea de4 zile. Si durata hranirii creste ; se poate aprec'a ca a Iarva de matca este aliment-at a in perioada de hranire de cca 1600 de ori, oeea ae presupune prezenta doicilor timp de aproximativ 17 ore. In fiecare botca se incroduc cca 1,5 g laptisor - in mare parte consurnat de catre larva. In cornparatie cu aoeasta, ingr.ijirea puietului de Iucratoare este foarte modesta. Se apreciaza ca in timpul dezvoltar ii sale 10 larva de lucratoaraeste hranita in medie de 143 de Qri die catrealbinele doici (LINDAUER, 19512). In primele 3-4 zile de crestere 1arVl,ara, deci ~n timiPul fazei sensibile de dererrninare, greutatea matcii creste mai incet decit a lucratoar elor de aceeasi vtrsta. Ulterior, cota cresterri sporeste in salturi, in final larva intinsa atingind 0 greutate de 300-325 m:g ; in timp ce lucratoarea corespunzatoare atinge 0 greutate medie de cca 175 mg (WANG, 1965). In cadnul eceloresi stadii de virsta se intilnesc fnsa :di:feI'lente considerabile de grerul~late. Aceasta este valabil atit perrtru ipuietu'l uneia ;;1 aceleiasi colonii, cit mai ales cind se compara puietul rnai multor colonii,
2. Compozitia Iaptisorului

din botca

Productia de laptisor se realizeaza de obicei prin metoda tolosita in cresterea de matci. Intr-o colonie orfanizatasi pregatita corespunzator se introduc 40-60 1arve de lucratoare in virsta de 1-1,5 zile. Larvele sint irnediat luate in grija de cwtre lucratoare, jar trei zjIe mai tkziu se scot cu tot Iaptisorul aflat atunei in botci. Larvele rnai in virsta [se afla deja in staduul rawi extreme de crestere si bOltlCli[e ['I€s(peoi;ive contin relativ rnai putin li3ipti:;;oTlibel'. In felul acesza se poate obtine eca. 250 mg 1i3iptio;;o,r celula iar per colonie si serie - cea. 15 g. Cu oarecare indeper mmare, obtinerea a 1 kg de laptisor de rnatca intr-un sezon presupune 8-10 cotonii de albine. "Lapti$orul de matca" este un lichid galbui, Iaptos si cam viscos, eu aproxirnatlv {) treime din continut substanta usoata. Printre componentele solide pot fi o;;i resturi de invelisuri Iarvale, d1feri:te can'~itati 34

de oeara $i grauncioaro disparate de polen. 0 analiza mai sumara (Tab. 1) arnta ca din greutatea U:SlcaltatOlta[azanaru[:;;i a[bumiilJ!a oOLnlStj,tuiecoa, 90%, iar substantele grase restul de 10%. Interesant este ca 90% din fr8Jctiunea lipidica sint acizi grasi Iiberl.
Tabelul
COMPOZITIA LAPTI$ORULUI D]N BOTcA (17)

A. Apa B. Greutate uscata 1. fractiune Iipidica a) acizi tari b)acizi slabi c) lipide rieutre 2. componente dializabile zahar invertit, aminoacizl, 3. fractiunealbumtrnca a) solubi1 In apa b) insolubil in ,apa

60% 40% 10% 90% 2% 8% vitamine etc. 52% 38% 55% 45%

Ca in oriee material biologic, $1 in compozitia Iaptisorului din botci se constata variatii, Ele acopera insa un domeniu restrins, astfel inclt chlaa:si 0 analiza mai sumara, ca cea redata in Tabelul 1, poate servi drept criteriu de puritate Ia examinarea produsului comercial, Deosebiri mai fine in hrana Iarvelor de V1irsta di<ferita s-au constataJt oOllTIipari[1fd hrana larvelor de matci cu cea de lUlcrMola::re. Hrana larvelor de Iucratoare in vir.s:~ade 0~3.o_"cl.~ IQ£~ oontine mai multa pro.. _ tetnii, cea a la["v€Wci;r--de ma!tdiqe-acee,a'$i vl['iSta rnu1t zaJh~. Llarve[olJ:'de hfcratome-1nv1r:-siade'ii=96 ore Ii se ad.minLstreazci·-eV:1cfentmai multa miere, spre deosebire de hrana stabilita de matca, constanta, Dar Iarvele tinet1e ale arnbelor caste prienesc - dUlpa cum vorn prezenta rnai detailat un lii;pti~:orcu compozitie foarte asemanatoare, $i:eu aceleasi calitat! nutrt ti VIe.

3. Fractiunea Iipidica a laptisorului

din botca

In substanta uscata din laptisor cca. 10% este material, solubil in solventi organici ca eter sau benzina. Acizii Iiberi se pot extrage si separa prin separarea fazei organioe cu substanta alcalina dii}uata; aoestia constitute cca. 90% din fractiunea lipidica. Functia Ior biologica mea nu este cunoscuta : constatarile referitoare la eventuala 1001' actiune bactericida si de inhibare a evohrtiei cancerului necesita inca Iamuriri suplimentare (REMBOLD, 1965). Din analiza aananuntrta a acizilor grasi prezenti in hrana matcii s-a ajuns pina acum la spectrul I1eldaJ;; ezurnativ r in Tabelnl 2. Cornponenta principala este acidul decencic I evidentiat de BUTENANDT si REMBOLD (1973). In prrvinta multora din ee11alti acizi grasi, s-ar putea sa fie verba de trepte intermediare in sinteza sau deseompunerea acidului I din laptisorul de matca. Speetrul larg si foarte oaracteristic a1 acizilor grasi liberi prezenti i'll Hipti:;;.orulde rnatca ofera un avan'iajos mijloc auxiliar analiticjpentru contrdu!l calitatii prcdusului comercial. In primul rmd se foloseste iden35

Tabelul
ACIZI GRA$I ALIFATICI IZOLATI DIN FRACPUNEA ACIZILOR DIN LAPTI$ORUL DIiN BOTCA (7, 8) GRA$I

Aoiz! hidroxicarbonici HOH2C - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH = CH - COOH HOH2C - CHz - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CHOH - CH2 - COOH H3C - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CHz - CHOH - CH2 - COOH H3C - CHOH - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - COOH HOH2C - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CHz - CH2 - CH2 - CHz - COOH HOH2C - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 - COOH Acizi monocarbonlci H3C - CHz - CH2 Acizi dicarbonici HOOC HOOC HOOC HOOC HOOC
"

(I) (II) (III) (IV) (V) (VI)

CH2

CH2

CHz - CH2 CH2 CH2 CH2 CHz CH2 -

CH2

COOH

(VII)

CH2 - CH2 CHz - CH2 CH2 - CH2 CH2 - gH2 CH2 - CH2

CH2 CH2 CH2 CH2 CH2

CH2 CH2 CH2 CH2 CH2

CH2 CH2 CH2 CH2 COOH

CH = CH-COOH CH2 - CH2 - COOH CH2 - COOH COOH

(VIII) (IX) (X) (XI) (XII)

hfic<lJrea crornatografica a acizilor grasi pe hirtie pentru anailiza cantitativa - gaz cromatografic, oromatograf si lun spectrornetru de masa. Pentru nunttta recomandam trecerjie in revista amintite sl Iiteratura originala Ioarte V1aStta. 4. Componente hidrosolubile

sau in strat subtire ; adaugtnd, eventual la inform area mai amain mtroducere precum mica

cu greutate moleculara

Elernentul principal 18.1 cornponentei libere de grasime cu molecula mild este zaharul invertit, care ia nastere in rnierea derivaca din nectar corrtinind zaharoza, Glucoza este prezenta cu 9,76%, - fructoza cu 11,32% ~i zaharoza en 0,950/0 din greutatea uscaca a hranei de maud. In plus, se rnai gasesc 0 serie de arninoacizi si vitaminele din grupa B (Tab. 3). In ceea ce prrveste importanta lilipti$orului din botci in formarea castelor este interesant ca singura diferenta semrnficativa ffata de liilpti$<m'ul de lucratoare eonsta in concentratia acidului pantotenic. Aoeasta vitamina este prezenta ~n hrana Iarvei de matca in canticate de 110-3i20 g per g hrana, iar a celei de lucratoare doar 24-26 g per g.
Tabelul
CONTINUTUL

iN VITAMINE

AL LAPTII?ORULUI

(7, 8)

.Taamina Riboflavina Piridoxina Acid nicotinic Acid pantotenic Biotina Acid folic Inozitol

1,2-18 6-28 2,2-50 48-125 110-320 1,6-4,1 0,16-0,5 78-150

1,2 10,8 7,3 52 24-46 2,5-3,3 0,11-0,52 nedeterrninat

36

Mai sint si alte doua cornponente ale Iaptisorului din botci ce depiisese cu mult concentratia din laptisorul din celulele de lucratoare : ambele heterociclice -, biopterina si neopterina, Ca si acidul paritotenic, ambele substante sint prezente in concentratie de 10 ori rnai ridicata. Valorile pentr-u biopterina se afla Ia 25 g per g in hrana larvei de matca si la 4!!g per gin hrana celei de lucratoare,

Biopterina

Neopterina

larvelor tinere de matca si a celor de lucratoare. Dintre e1e biopterina si acidul pantotenic pot fi determinate microbiologic, iar ambele pteririe si cu ajutorud oromatografiei pe h'irtie cu 0 extrema precizie, Pentru un control de calitate se recornanda toate trei ca substante indlcatoare pentru il.apti:;;o.rulde matca, oe-i drept numai cu conditia sa se tina oont si de alte criterii analitice, deja discutare. 5. Componente albuminoidice

Va:1!O['ne orespvnzatoare pentru neopterina sint de zece ori mai mici, o deci 3 si respectiv 0,3 f,!'g per g. Biopterina se poate doza cumare exactitate printr-o metoda microbiologica - cu. HageiLatul Crithidia fasciculata. La conoentratia de 2,5X10-5 g per ml organlsmul atinge jumatate din dimensiunea maxima si perrnjte astfel detenminarea in anumite glande a biopterinei, chiar urme. Cantitatile mari de biopterma, neopterina :;;i acid pantocenic constituie singurele diferente obtinute pe baz i unor analize cihimioe intrre hrana

Mai mult de 0 treirne din substanta uscata din Iaptisorul de matca a ou gl'eUitat'e moleculara mare ! La dializa in apa, aceasta este retinuta de 0 membrana semipermeabila si poate fi 8.lStfel separ,ar:a simplu si cu finete de componentele cu greutate molecular a mica, Analitile, proteina din laptisor poate fi separata cu ajutorul electroforezei in einci fractiuni diferite, din care doua Iipsesc din hrana Iarvelor de lucratoare mai in virsta. In schirnb, albumina din laptisorul larvelor tinere de lUierWvoareste iderrtica eu cea din hrana celeide matca. e

este albumin

6. Componentele

caracteristice

ale laptisorului

Se pune frecvent problema controlului de calitate a1 Iaptisorulul de martca sau a determinardi la!pti:;;o[,1U1ui preparate. Relusm in rezurnat in
criteriile amintite La descrierea diferitelor cornponente. 3'7

1. Laptisoru] de matcaconsta in mare dintr-un amers':ec de seoretio glandulara cu continut sporlt de alburnina si grasimi si miere. Raportul celor doua variaza in limite relativ strinse, eorespunzator valorilor prezentate in Tabelul I. Iriconsecinta, adaosulrle rniere sau chiar de apa se poate constata cu usurinta,
2. Pentru analizele de rutina ale laptisorului, folosim acizii grasi caraoteristici indicati in Tabelul. 2. Mali ales componenta PJ:iiIJ1lCl~ptal]_a, alcidi')il-10 hidroxi-l-decenoje, poate fi deterrninata chiar si in urme prin imbogatirea dUipa metoda uZ'lLa;la pentru aciz! grasi. 3. Mult mai ;greo.aie este deterrninarea cantitativa miorobiologica a ce10T do;i i[nid!~C!al.tiQlrd., ambeill€ sulbsltan\:e foamte Labilbe - aoirlJu~ pantotenic si biqpterrin1a. Amlbelle detenminard neoesita un test de TUitina verifdcat. De aceea uneori se fIOIlolSe9te etenminarea d cromatogrsfica pe MlTitie SiaIU in strat siubti!r'e a biopterinei si neo,ptreTiil1lei ia c[1ilteri:u anla'liltic pem.it:m dec terminarea Iaptisorului de matca. Ambele derivate pterinice se pot identifioa in u]tr:aVliI01et Cia pete fluoresoente intense de ailJbJa~t['u deschis. 4. Pentru un control de maxima sensibjlitata se poate folosi cresterea - discutata 1a all;; capitol - a tinerelor1aJTve, in Incubator pe l<liplf;i~lor . 7. Formarea hranei larvale

Alirnemtatia tinerei larve de albine hotaraste daca din QuI Iecundat va iesi 10 matca sau 10 Iucratoare. Intrebarea vizind rnodul cum reek doua hrane atit de diferite ca Iunctie sint produse de albinele doici, 0 vom aborda La siir9iltul acestei surnare trecerr in revisJ;;a.Peniru 0 analiza mai profunda, recomandam alfe publicatii REMBOLD, 1973, 1974. Capul si toracele matcilor si lumatQla['elorcomtin 0 serie de glands secretoare, dintre care glandelo faringiene ale albinelor doici care se deschid ~n faringe sint deosebit de active. Contin si substante caracteristioe pentru diversele variante de Iaptisor (proteine, acid 10 hidroxi-l-decenoic, biopterina si purine). Functia celorlalte glande (mandibulara, occlpitala si toracica) inca nu este confirmata. HANSER :;;1 REMBOLD (1964) au cercetat glande izolate de Ia doici de matca si de Iucratoare, urmarind stabjlinea coritinutului lor in elements compcnente ale lapti9Qrului. Din f,atptul ca substantele "ind:iJcatQr:i" caracteristice - bioptea-ina 9i addUil pan~O'tenic - sint prezente in glandele mandibulare ale doicslor de matca in cantitat; semnifica ti v mai mar-t decit in oele ale doicilor de lunratoare, aU!to!l:1i>i 't,rngoonI01uzii asupra unei f'U'l1Ietii eosebite a gi1and1eiIDaIl1Jd'ilbUiLaJre d in foemarea hramei din botci. Se pare ca ea este sursa elemerutelor acestui lapti.;;or caracteristice pentru hranirca Iarvelor de matca, Hrana larvelor din botei s-ar corrrpume din mdere, S80I'€tie a glandelor fiartingil21The si a ceior mandibulare, iar hrana Iarvelor de luoratoare - din miere si secretie .a glandei Iaringiene. Aceste consratari din analize ohimioe slut confirmata ei de observatiile mai sus amintite ale Lui JUNG-HOFFMAN
~1966).

38

PITOL'UL

III

spre jormarea castelor femele colonia de albine

K. WEISS

In colonia de albine sexul femel se prezinta cu doua forme (foenade Iucratoare, fata in fata cu matoa, unica. Cele doua farde aiLbina sint desemnate "caste", iar din eauza aspectului lor diferit se vorbeste ' de dirnorfismul castelor de albine, Ceil de al individ al coloniei - in alt sens altfel srructurat -, care apare sezonier sub forma trintorilor, nu trebuie considerat casta, penteu este de sex masoulin si presupune deci alta conforrnatie corporala,

1. Deosebirile de casta Prezenta in colonia de albine a UJlOI' caste diferite din punct de morfologic este Iegata de diviziunea sarcinilor vitale intre indirvizii Asa ca mi este de mirare ca marca in calitatea ei IPriDlctpala de
de oua este altfel inzestrata corporal decit lucratoarele stecare trebuie sa se ocupe de ingrijirea puietului iii de procurarea Fi1nidca albina nu eclozioneaza din au c.a atare, ci S'ufera a trans"comIP1eta" (dezvoltarc holornetabolica) trecind prin stadiile de iii pupa, este de presupus ca primele deosebiri de caSi:a apar ohiar

aceasta perioada.

1.1. Principalele deosebiri de casta la indivizii adulti

Apicudtorul inregistreaza deosebirile intre cei doi indivizi femeli in rlinJd Cia mar-ime. La eclozionarea dam cehnla, matoa c.l:nttaI1efl be de doua ori mad muiLtdecit Iucratnarea ; cind rnoepe porrta, ea creste in greutate, Pentru aprecierea dimerrsiurrii ei se afera ca sirnpla latimea toroeelui - vizibila cu ochiud .liber. Considerind indeaproape anatomia anatcii fit a Iucracoarei, Sle pot observa peste dedeosebiri morfolo,gnoe(l£ANDffiR si BBCKEIR 1925, LJUKJOSCHUS a). Pentru apreciere int,et:;,tu'l biologic, in af,aJ'a de greutate se Toloin primul rind forma c:ap~}li, dezvoltarea marudibulelor si a, picioaposterioare preourn si numffi-uJ b.a'I1beLor de pe ac. Dirrtre oT'g1a:nele , se aoorda atentie speciala ovararlui si sperrnatecii si glandelor

39

.'

Fig. 11 - In colonia de albine domina un dimoriism. real. Albina de sex i emincn apare intotdeauna sui: forma unei mdtci unice (= una la numar; $i a mulier lucriitoare neiertile. Aici vedeti matca czz "suita" ei.

mandibulare si faringiene (ZANDER si BECKER 1925, WEISS 1978). Unele din aceste caracteristici (=imdici) sint prezentate in Figurile 2-7. Din T ezuma!)ulcelm rnai importarrte criterit de casta (Tabelul 4) reiese ca aproape toate aeeste deosebiri decurg din sarcinile biologice diferite aile celor dcua caste. La rnatca nu sint dezvoltate organele SlE!Tvind Ia adunarea hranei, construirea cuibului si cresterea puietulud, in timp ce sistemul ei reproducator este deplin dezvoltat ; la lucratoare invers,
1

Fig. 12 -

Pentru

aprecierea

diferentelor frecvent

de forma indici, -

ale unor

caracteristici iruiicele

se utilizeazii in testul

biologic

ca de exemplu 1m si tarseen _If

facial

exteri6are de casta _Ik pentru

cap, mandibular

bm

b,

Deosebirile de casta Ia albina melitera

Caracteristica

lucratoare

matca

figura

Iungtrnea corporals (mm) greutatea (mg) Iatimoa toracelui (mm) invelisul pilos Capul forma indice genal dinte mandibular indicele mandibular glanda Iaringiana glanda mandibulara Piciorul posterior perie de polen

12-14 70-120 4,0-4,2

15-20 220--320 4,7-5,0

11

11 11
11

tri ungni ular 1,27 4,77 mica

rotund

1,07 3,38 uriasa

12 12 12 12 ,13 13 14

cosulet
auricul (44) indice tarseen Glanda ccrif'era Glanda lui Nasonov Acul numarul barbelor (47) Numarul ovariolelor pe oval' Spermateca (diametru in mm) Glanda de venin, furca (362)

+
2,10

+ +

j,ndoit dI1ElPit 3 10 3-110 160-:180 1,2 0,1 aIPrOR1pe in treirnea bazala de sfi.r:;;it

+ +

1,75

.12 ,15 17 17 18 18

o deosebire importanta Intre cele doua caste de 3Jlbina consta in durata vietii. Albinelo lucratoare ating vara virsta de 4-6 saptamini, iar iarna - tot atitea Iurii, Matca poate sa traiasca 5 ani si rnai mult.
1.2. Deosebiri de casta in timpul dezvoltarii Iarvale Larva care eclozioneaza din oul fecundat este una si aceeasi. Dupe. scurt timp apar insa deosebiri fiziologice 1a indivizii iln dezvoltare ; primele stn1t cele legate de respiratie. SHUEL si DIXON (1959) mentioneaza ca La un OOIl1JSiUin1 oxigen eglaa, larva de ITlBrtica eliimil!1a - dhiaa- in pr-ide mele 15 ore ale vietiirnai mult CO2 decit larva de lucratoare. Putin rnairrte de cea ide a 3-a zi de viata Iarvala se constata primele deosebiri in metabolismul substantelor plastics si energetice. Dimpotriva, oele referjtoare la alcatuirea corpului, apar ah'a dupa a 3-.3.zi. Cresterea, ce-i drept, reprezinta 0 exceptie in acest sens, La inceputul dezvol'tarii, larva de Iucratoare creste mai repede decit larva de rnatca, spre SlfiiqiltUil celei de a 4-a zile fii.Jl!1d rosa depai?tta de aoeasta (Fig. 19). Pl\O!c es'211e e dezvoltare fiirud dirijate prin sistemul hormonal, nu d este de mirare ca sl structura histologies ofera indicii ale unui compor1

42

Fig. 13 - In cadrul diierenietor multiple ale celor doua caste de albine iemete, cele esentiale sint localizate in cap. Imaginea din stinga r epreziritii capul. unei lucratoare cu forma lui triunghiulara cu mandibule netede $i limba tunaa, In partea de fata sectionaui se pot vedea sus, glanda [arinqiarui pereche (S) - avind multe vezicule glandulare $i dedesubt, in dreapta $i in stinga scutului cranian, cele doua glande mandibulare mici, sub forma de sac (M). In dreapta sevede capul matcii care este mai rotund, cu mandibule tiintate $i cu a limba mica. Glandele iarinqiene lipsesc. In sctiirrib sacii qlatulelor mandibulare superioare sint ioarte mult dezvoltati.

..

Fig. 14 Metatarsul unei tucratoare (stinga) cu pintenul tarseen caracteristic si cu cele $iruri de peri$ori ale periei; in dreapta tarsul matcii, careia ii lip seste acest aparat de recoltare a polenului (vezi $i fig. 31).

43

It,ament secretor diferit, specific de casta. In pram plan se srtueaza corpora allata, ea['>e !p['odrcl'Oehormonul juvenil. Larva de rnatca preziruta un nivel [let mai ridicat de hermon juvenil (Fig. 20). In ultimul mmp DOGRA, ULRICH si REMBOLD (1977) au oonstatat in timpul celei de a 2-a zile de viata llarwlila 0 crestere mai pronuntata a prelungtrilcrnervoase (,a:le celu-

"

Fig. 15 _ Deoarece matcii ii lipsesc glandele ceriiere ea nu poate c!Cidi. De asemenea ea nici nu poate sa-~i expurui glanda otioriiicii, Numai lucratoarea are pe ultimul tergit aceasta gland a numita $i glanda lui teaseonov, pe care ea 0 expune prin ridicarea abdomenului ~i mi~cind rapid aripile. Cu aceasta glanda ea poate atrage tovaraseie ei de specie.

____ ~

----

-----I~I-----

Fig. 16 - Ultimii dOi ganglioni abdominaZi ai sistetriuliii nervos; La lucriitoare sint vizibil d5'spiirtiti (stinga), pe cirui la matca s-au unit (dreapta).

44

lelor neurosecretoare din creierul larvelor de matca) care alcatuiesc chiasma; la larva lucratoare procesele analoage au aparut cu 0 zi mai tirzdu, Despra prooesele fiziologics ale dezvoltarii in Iormarea castelor exist a 0 literatura corespuneatoare, Prezentari mad noi s:mt cele ale lui SHUEL ~;;i DIXON (1973), REMBOLD (1973,1974) ~i WEISS (1978). Orice apicultor cunoasto deosebirile perioadelor de dezvoltare ale celor doua caste de albine. Din tabelul cronologic (Tab. 5) 1'eiese exact procesul de dezvoltare. Matca, mai grea ~i cu 0 durata a vietii mai lunga, atinge mult mai repede stadiul adult - 16 zile dureaza evolutia ei generala - decit lucratoarea, care eclozioneaza abia dupa 21 de zile. Punete determinante sint eclozionarea din ou (dupa cele 3 zile stadiul de ou, la fel de lung) si caFig. 17 - Aeu! tucriitoare; este tirept. $i p reuiizut: eu 8-10 eirlige (a, b), pe eind aeu! mateii (e, d,) are cet muU 3 cirluje, fiind toto data mai mare $i puternic

iruioit;

pacrrea - la larva de lucratoare dupa 8 zide, iar La larva de matca dupa 7112 zile. Marea deosebire in evolutia generalaapare abia in tirnpul nimfozei, Linia de demarcatic intre cea de a 4-a si a 5-a zi de viata indica crescatorului ca pina in acest moment larvele tinere de lucratoare pot fi sohirnbate in matci perfecte. 2. Plasticitatea determinarii eastelor

Dezvoltarea bipolara a castelor albinei devine evidenta, dUipa curm am vazut, inca din primele zile ale stadiului larval. Putem sa presupunern

Fig. 18 Ovarul Lucrtitoarei este format numai din doua tiricetc sub!iri (imaginea din stinqa), Partea eaudalii, iormata de oviduete (od) este partea [inaui a ovarului cu puiine ouariole iii itorme (ov'. Detisu.p a ganglionului nervos posterior se poate reeunoa$te spermateea ,otunda (v.s.). Pata mare alba din imagine este glanda de venin (v.v.). Tubul digestiv a fast indepartat. Aeela$i lUC'U s-a inttmplat $i cu preparatul de matea (imaginea din dreapta). In eeZe tiouii ovate piriiorme (ov) se pot vedea numeroase o1JarioZe,

ca mcepe imedi.at dupa eclozionarea Iarvei. Pe de alta parte, in forrnarea castelor exista >0 ser ie de factor! care indica 0 labilitate extrem de mare. Transvazind in botci-artif'icialo larvc de lucratoaro de diferite virste, se obtin matci daca virsta la.rv;elo[' este de piua Ia 3 zile. Din JJaT've de 4 ziJe ies Iucratoare. Din virste interrnediare ies deseori "anrmale intermediare". Pr imele mentiuni in acest sens, ale lui KLEIN (1904) si KOJEVNIKOV (W05), au fostco:nfimmate prin experimenrt:e sistemabice de catre ZANDER si BECKER (1925). Ultimii doi autori au demonstrat in prirnul !rind ca schimbarsci de la Iueratoare la matca are loc intr-un inter-

depuse in [ascicule, Spermateca (v.s.) este 0 sierii mare rotunda, care acopera complet ganglionii nervo~i ~i vaginul. Se pot vedea cele doua filete, [oart.e apropiate, ale glandei spe. matecii (gl.v.s.), in stinqa qlaruia de venin (gl.a.) avind un aspect de cirna: $i in dreapta sacul de venin (v.v.). Ultima este in realitate mai mare decit Za lucriitoare, lucru ce trebuie refinut pentru a avea un rapo rt. de ma1'imi exact. Ovarul de lu.criitoar e este de 0,5 ori miirit fata de eel at matcii.

"

vail scurr al vietii laTvaJe, nu pe masura inaintarii in virsta a Iarvei m-ansvazate. Aceasta constatare nu este chiar de 1a sine inteleasa (presupune explicatii). Daca inca de la eclozicnare hrana Iarvei de lucratoare este diferita de cea a larvei de matca :;;idaca in primele zile ale stadiului larval pot fi deja demonstrate diferente de metabolism si devieri hormonale, ar fi de asteprat ca si indivizii adwlti sa prezinte deosebiri dupa cum provin din ou sau din larve mai tinere sau mai virstnice de Iucratoare. Ei credeau Ica numai din indivizi crescuti din ou se dezvolta rnatci perfecte (vezi cap. V, aliniat 1.1). Experimentele cuprinzatoare ale lui WEAVER {1957) si WEISS (1971, 1978) contrazic insa posibilitatea unei influentari a!~it de tirnpuril a caracteristicilor de casta sl confirma constatarile lui ZANDER si BECKER asupra mornentului schirnbarii (=viriirii) bruste a caracteristicilor de casta in cea de a 3-a zi a stadiului Iarvar, Exceptio face nurnai greutatea adultului : inoepind de la stadiul de ou si treptat odata cu virsta mai mare a Iarvei de Iucratoare La transvazare, aceasta scade. Tinind seama de faipl~ulca larvele de Jucratoare se dezvolta mai ['I€pede decit cele ale Iarvelor de matca in prirnele 3 zile de viata larvala faptul aeesta este neobisnuit, lllisa exist a explicatii si pentru aceasta (WEISS, 1974). Crescatorul trebuie sa stie ca deosebirale de greutate intre rnatci care Iprovin din larve de virsta dif'erita pina 1a 0 limi'~a de cca, 1ij2 zile sint Iipsite de vadoare statistica si deci nu au nici 0 important a pentru rezultatnl cresterii. FalClnidabstractie de marirnea corporala, in prirnele 3 zi1e de via~a Iarvele de lucratoare pot fi deci perfect. sohimbate in matci. Puoern denurni aceasta faza a vietii larvelor de Iucratoare jaza sensibilii (bipotentii). Urmeaza 0 f'aza nedefinita a dezvoltarii. Iau nastere animalle de

3;~
90 80 70 50. 250

I
o

"
30

1
I

/~

so
90

".

80

co
30

zo

,,0
90 80 70 50 ;0

to

so
30
20 G

to

o ..J.-- .........p-<>-f~~-.-~-----y----.----I12 24--36 1.8 60 72 81. 95 108 120

~r-T--r~-...,
132 It. 156 158 180 197

Fig. 19 Curbele de crestere a larvelor de matcd $i de lucrdtoare (desenate conform determindrilor de greutate ale LUi WANG, 1965) se intilnesc la sttrsuui celei de a 4 zi de stadiu de larvd. Abia din acest. moment larva de matcd creste mult mai repede in greutate decit cea de lucriitoare. E - timpul de dezvoltare in are; Goresterea in greutate in mg.

48

EL

cr.

EP EI

~?

Fig. 20 Schema indica modul de actiune posioi; al sistemului de secretie interna in perioada de dezvoltare postembrionatii, mai ales procesul. de napirlire a insectelor nolometabolice (insecte cu metamoriozii conipletii), Influenta normonaW asupra [ortruirii castetor se evidentiaza printr-o aprovizionare restrinsii a larvelor de lucratoare cu tiormori juvenil. Nsz celule neurosecretorii; Cc Corpora cardiaca; Ca corpora aUata; Pth. - glande protoracice; AH - norman adenotrop; JH norman juvenil; EC Ecdyson; EL napirlire laruarii ; EP - napirlire de pupa; EI - tuipirlire imaginalCi.

mai 'tirz]u dupa transvazare aceste Iarve dispar din botci, Forrnele interrnediare nu par a Ii prea viabile. Acea:sta fazii criticii se incheie la sfirsitul celei de a 4-a zile de viata larvala. Larvele virstnice de Iucratoare si~t stabilizate in dezvoltarea l~r ; nici 0 crestere d1rijata nu mai poate interveni in sensul schimbarii oastei. Nu mai ies decit lucratoare tipice. Aoeasta teste faza fixatii a dezvoltarii larvei, care dureaza pina Laslfin;;itulperioadei de hranire.
S>3,U

tranzitie cu caracteristici

mai devrerne

intre

matca

si Iucratoare

(Fig. 21). Ce-i drept,

in sensul dezvoltarii unei Iucratoare _._ nu exista. Dupa experimentele prelirninare ale lui WEAVER (1957), WEISS (1978) a anallzat problema daca si Larva de matca disIiune de 0 asemenea Iibertate in determinare. A9a cum larve de lucratoare se pot introduce in botci, si Iarvele de mal~ca pot i'i transvazate in celude de lucratoare, Aceasta oe-i drept este possbil 49

Im oonddtii

naturale,

oazul contrar

dirajarea

unei larve

de mate

TabeLul 5
STADIILE (in timp) ALE DEZVOLTARII LARVELOR $1 PUPELOR CELOR DOUA DE ALBINE FEMELE (TRANSFORMAT DupA BERTHOLF 1925) CASTE

Zile dupa eclozioecioztonarea narea din au larvei

Iucratoare

matca

eclozionarea

Zile dupa ecioztonarea larvei din au

1
2 3 4 5 21/z 6 31/2 7 5
8

1
3 I· ou eclozionare Ll 1 napirlrre iL2 2 napirhre L3 3 napirltre L4 4 napirltre .L5 -capadre ou 3 2 3 4 5 21/2 6 31/'1. 7 41/2
51h

%
11/2

v.
11/2

-------~------- -capacire
9 10 8
11

--

--

------_-------_ ..
---------------

larva intinsa sfirsit pupa

prepupa

---_---_ ..------- -

larva intinsa sfirsit pupa prepupa a 5-a napirlire--

--

-- ..

9 10

-a

5-a napir-llre 11 12 pupa 12 13 14 15

12 13 14 15 17 16 17 18
.,

pupa

a 6-a nap'irlire eclozionare

~~~h -- .________16

19
20
21

imago

a6-a napirlire -.____ ~_?_I!._L_, _" eclozionare _ imago

--

5{)

Fig. 21 -

CU ajutorul mandibulei superioare $irul de imagini demonstreazii diferite forme dintre tipul pur de lueriitoare (stinga sus) $i eel pur de mateii (dreapta jOs).

intermediare

51

numai ipina Ia virsta

de cca. 3

lh

zile

pe u:rma

sint pI18a mari,

$1 in

contlnuare

procesul trebuie

studiat eu Iarve de matca lasate sa .fla:min-

zeasca IperioaJde diferiee inainte de inceperea lngogo$arii (DONHOFF 1859, von RHEJIN 19<33, HAYDA!OK 19,43, SMliTH1i9i59, JAY 1964). S-a dovedit ca La.inceputul dezvoltarii larvelc de matca sint ca si 1arvele de Iucratoare perfect bipotente. Criteriile morfologice de casta (forma CRlPUlui, conformatia mandibulei si a piciorului culegator) pot fi, se pare, redeterminate (=:oonve:rtite) ehiar mai tirziu. In schimb, numarul ovariolelor La amimalele aduite..a crescu: deja la matci crescute din Iarve rtransrv.azate JJa virsta de 21/2 zile, spermateca raminind insa in mod paradoxal, ea La Iucratoare. Sipre deoseoire die Iarvele de JJucrMoare, La Claire faza edtidi leu redeterminare (= convertire) imcompleta este urmata de inca 0 perioada de hrranire de eel putin 0 zi, in care dezvoatarea odata InleelPuta rru mali

poate fi influentata

(faza fixata), larva de matca este supusa pin a la s£11"'-

2
"

5 2

6 3

7 4

8 5

9 6

10 7

11

12 9

? ?
100

PhI

Ph II

Ph III

a
6

I I ?
~

L1
L1

I I
E1

L2 L2 E2

L3 L3

I I
E3

LL.
U.

L5 L5 E4

SL SL

PP

I
PP

I
E5

<:>
0

<:>
SpE

<c.>

Fig. 22 ModuL formarii casteLor in cazuL incercarii de a determina Larve de Lucratoare de diferite virste sa ia diree~ia de dezvoLtare catre matea ?i invers.· Perioada critica, in care mai este posibiUi 0 sctiimoare incorripletd in cealatui casta si cirui rezului animaLe intermediare se rezumii in eazuZ Larvei de tucriitoare La un intervaL mie in ziua a a-a de taroa, Dupii acest interval Larva de lucrtitoare este defiriitiu determinatii in dezvoltarea ei. In eazuZ larvelor de mated [aza dezuoluirii rietiotiirite tine pinii cu putin inaintea preqtitirii de pr eluare a h.ran.ei, adiea inceputuL ceLei de a 6-a zi de Larva. Deci Larva de mateii poate fi infWentatii in formarea ei de casta ~i in timpuL impupiirii in ceWW ciipiicitii. Ph I - faza bipotentii (sensibHa) ; Ph II - iaza critica; Ph In - faza :fixata; L 1-5 - stadWe de Larva; SL Larva intinsii; PP - prepupii; P - pupa; E 1-5 napirliri; D - capacire ; SpE - Sfir~itul impupdrii; 1uirsta Larvei in zHe; 2 dupii pontii; 3de La ecLozionare; 4[azeie de determinare; 5sch.imbarea deztioitiirii de castii dupii schimbarea hriinirii, in %; 6 stadii de schirnbare ; 7 - evenimente postembrionaZe.

52

~itu:lperioadei oit rPrwme~rte hrana ind':Jiuentelorrcare rnodifaca easrte1e. ANa cmd larva ~i-ra tenmanat de tesut coconut in ceilrulLaaiPaiCiIta, dilca Ila ]flJClec a put'l1llcelei de a 6-z:iilede v;iata rariV'aila,ea este WO% fiXiata pe sp'ec~fkuil castei, Numai numarul ovariolelor a atins deja dinainte nivelul matcii tipice fara pos;~biJliItalte e ['1€IgiI"€!slie. 22 reda schematir; prooesul de ded Fi:g. terminare a celor doua caste femeile de ail:bina. Plasticitarea formarii castelor 18. albina melifera nu este numai un joe a:l naturii, Posibilitatea de redeterminau:€ a Iarvei de Iucratoare spre matca indeplineste un seep biologic important. In mod normal, colonia de albino se inmulte~te prin roi sau prin inlocuirea Ilnistita a matcii. Dad ins a 0 colonie i~i pierde matca, oeea ce se prorate inlti1mpla in urma unor interventii din.. afara, albinele au IPO'sibm~a.tea sa-.;;i "Ifaca" mMci din larvele existente, de luoratoare. Colonia de albine este s!c8ipata astfel de la pieire (vezi Cap. I). Faza bipotenta relativ lunga in dezvoltarea larvei sporeste eii:cienta acestei masuri intelepte a. naturii.
3. Despre cauza determinarii

De vreme ce matcile si lucratoarele

provin din acelasi ou fecundat,

deosebirile dintre cele doua caste de albma rru pot fi genetice, ci originea 10['trlebuie diutlalta rnat Idergrralbain af,ara. Influentele exterrie lSe repercu-

teaza ~n mod dli,fe[1itasupra rezervoranlui de gene ail fenotapuhu identic al oului de alLbilna,as,tlieil irrutdnd 'Una:cviJune in formarea castelor bipotentialitatea ereidrirba:ra. Care s1m acesti faotord ? 3.1. Forma celulei schimburile de hranii cantitatea de hranii ?

Cresterea larvelor de matca s€ deosebeste de acelor de lucratoare mai ales prin dona elements fundarnerrtale : forma celudei si hrana adrninistrata. In natura, ambele sint strins legate una de cealalta. In cadrul experimentelor de crestere in Iaborator (Cap. IV) se constata ins a usor ca formasi pozitia celulei nu sinl~ hotarttoare pentru forrnarea oelor doua caste femele. Nici temperatura - ceva mai scazuta in jurul botcilor decit :in preajma celorlalte celule de puiet (LUKOSCHUS 19:56 b, DRESCHE-R 1968), riu poate fi 0 cauza deterrninanta. Singura hrana este determinanta. Stirn de Ia PLANTA (18088) oa larva de Iucratoare este h:ranitia in primele 3 zile de viata cu laptisor si dupa aoeea cu 0 hrama arnestecata din Iaptisor, polen si rniere, Larva de matca prdrneste pe toata durata

vietii ei exc1usiv laptisor. La aceasta deosebire in calitatea hranei se adauga deosebiri ee privesc cantitatea. In timp ce larvele de matca innoata mereu intr-un surplus de hrana, larvele de lucratoare trebuie sa teaiasca mai rmult "de azi pe miine".

"

S-.a pus problema daca treeerea de la lapti;;or la 0 hrana arnestecata sau daca pur si sirnplu hranirea suplimentara cu polen face oa din laova i:niitial bipotenta sa se dezvolte 0 lucratoare. Presupunerea poate fi rezolvata experimental foarte user, Coloniile de albine Ibrebuie tinute doar sub izolator si hrandte au hriClna exolusiv giluJC!iidiilca. HlrlVIiM:EIRa constaaat ~19(27),sl ldiupa €II multi altii, ca din putinul puiet pe care aceste albine Il cresc cu ajutorul rezervelor initiale de laptisor eclozioneaza lucratoare perfecte, Nici cea de "a doua posibilitate - cantitatea mai mare de hrana administrata Iarvei de matca ac fi hotaritoare pentru irrsprimarea atributelor si calitatilor de matd - nu poate fi adoptata, eel putin nu astdel simplificata. In anumite situatii, ~i Iarvele de lucratoare primesc mai multa hrana ca de obicei, de exemplu, daca unei colonii au mult puiet i se ia parte din puietul necapacit sau cind un roi puternic j:;;i eonstruieste cuibul .nou. In ciuda surplusului excesiv de hrana care apere iill celulele de Iucratoare iau nastere nurnai lucratoare normale (KUWABARA 1947, GON'DARSKI 1953, WEAVEIR 1956). Pe de allita paote ~rt;ilffi din botcille ca din ClareImediat Idupa capacire se indeparfeaza rezervele de hrana eo1oZiOU1ed.'Za mMd pritilCle (Fig. 23). Deseori ewe nu Sl'D'tmai mari deoiJt albinele lucratoare, Iill prmcipiu, Indeplinesc insa functie de rnatci (vezi referirite in JAY 1964~i WEISS 1978). Pentru cresterea in laborator a matcilor pormirnd de La Iarve de ailbine femele se foloseste de obicei lil!ptti:;;or de matcaIn cantitatiexcesive. Spre deoeptia cercetatorilor, in afara de matei alpar mereu si serie intreaga de indivizi Intermediari si de lucratoare tipice (vezi pag. 37).

3.2. Oliqoetementeie, sau combinaiii de substante ? Hranirea Iarvelor celor doua caste de albine femele nu se deosebeste numai prin f.e~ul hranei (laptisor si hrana mixta) ~i cantitatea ei diferita - ci compozitia laptisorului insa~i variaza. Dupa cum a remarcat von RHiIDIN (193,3), albimele doici OIfe:raJarvelor tinere in general doua components diferbte al,e li'iipti:;;oruu:ui, na "alba" si 'Una ,,%ll1jpede". JUNGu HOFFiMANN (196(6) a constatat ca pe ,tot t1iJmIPul ranirii dor darvele de h rnatca primesc aceste doua componente in paTti aproxdrnativ egale, pre cind Iarvele tinere de lucratoare trebuie sa se muitumeasca 'au mar Iputina secretie a~lba. Larvele de Iucratoare mad mart de 3 ziJI'e nu unai Iprimesc aproape deloc componenta alba (vezi cap. V. 3.1.1.). In Capitolul I este prezentata vcornpozatia 1i'i!pti:;;orului de rnatca, rnentionfmdu-se tUicrari despeoialitate IOU caracter de smteza. Mergind mai departe rin directia acestor constatard se dovedesteca diferentele de oalitate intre [apt<i:;;oru:lde lucratoare si eel de matca se bazeaza mai 54

Fig. 23 -

"Matca

fliirniruui" (stinga) nu este mai mare compararea cu 0 femela normald

aecit 0 albirui, (dreapta).

ceea ce reiese

din

ales pte diiifell'ell.1i(Je oa'l1itiiatJ,ve aae aoalorasi componerste prezentate in ambelo tipuri de 13.tp't~or. Presupunirudu-se calitatea hranei larvale ca deterrnminata pentru formarea castelor, se pame problema daca 0 la!1lUImiita s'UJbisttan,ta - 818.1U rnai rnulte substante, prezenta eventual im diferste canrt~tati - este decisiva. DUipa von RHffiIN (193,3) multi autori au mcercat ou suooes sau farE! cresterea rnatcrior in laborator. In incubator, din larvele tinere de JJucratoare hr-anirte cu laptisor de matca, au obtinut dupa cum is-a amintit, nu numai mater ci si lucratoare si indivizi interrmediari. Exercitiul ~i experienta in tehnica creserii artificiale pot reduce procentul insa nu pot preintimpina aparitia unor indi'viJzi sexuati irnperfecti (vezi Oapitolul IV). Au fest hranite l.arve de Iucratoare eu laptisor din care s-au extras sau M s-au adaugat anurmite substante presupuse a Iconitrilbui 1a dezvoltarea rnatcbi. Dar fie ca s-a lucrat cu componernte portentiJaJ.e aile Ia.lpltil?orr'Uillui de matca sau cu alte adaosuri, procenml de matci rezultate nu a Ifost sporit. De aiC€ea s-a raspindit 0 ipoteza emisa 'de von RHEIN inca in 1933 : s-ar putea ca formarea matcilor sa f'ie determinata de 0 anurnita substanta care fiind prezenta in oonrtitati rnfime si £i.ind voiLatd.rra sa [ie mai igreu de ident,ificat. ULterior, in 1962 WEA VEiTh a ga:slit .in iJ.a:pti~OTUil e matca 0 Iracd

55

"

tiune care in cresterea artificiala in Iaborator actiona determinant asupra apardtiei mMoi'lor.REiMBOiLiD si HANSER ,~1964) au gaS'it in cele din urrna factooul aiotilv al1ilJptil90Tului e matca - prir; Idiiruizlaohrtiei an apa a d s componentelor IOU greutate unoleoulara enica. In mod uirndtor, REiMBOLD (1969, 1973) a gasit acelasi factor activ si lin preparate an:aloage de adulti si larVle de flluruU!re matase si de diferdte aHe inseete. SUibistanta deterde minanta de matca [)JU ar fi deci caracterdstica speciei. Ar fa. ca un hermon superior care stimule~za si controleaza proceselo de secretie interna determinate de casta. AT actiona ~n ,cantiita\ii inimaginabfl de mioi, din care cauza inca II1JU a putut fi ddentificata. Dupa REMBOLD (1974) substanta nu este Insa idenrica !CU honmonul juverrii, al carui rol semrndioatdv in formarea castelor Temele iLa a:Iiba.naeste incorutestabjl. Sulbs'banta inca nu a fost identificata, Daca ar fi insa po sibil, ar trebui dovedit mai inti! ca ea provine intr-adever de 'la albinele dodd. Ea mai putea ajumge in Japrti90r si eliberata :in t'illlllPulnapidirilor Iarvelor ihT3Jndte a matci - in care caz c ruu ar mai fi cauza determinant a, d ar aotiona ca produs (hoDmolllal) al cauzei ordginare ce declanseaza dezvoiLtarea matcii. BAYDAlK este oel care, ~n 1943, a expnirruat perrtru prima data alta parere despre forrnarea matoilor : nu 0 substanta speoiala, ipre2lellita riumai in Iaptiscrul de matca, ci raportul oantuativ ail diferrtelor substante deterrninarrte, sau prezerrta in cantitati rninirne a aoestor substante care se gasesc 9i in lilJpti90ru!J. lucratoare, ar Ifi hoitaritOiare pentru fonmarea de matoilor. EXjpey.ien~ede Iaborator fin cadranl carora Iarve tinere de Iucratoare au fest crescute pe ilapti90r, par sa confirane afdrrnatia lui HAYiDAK: supiJ.!imentrindsau suprimind anumate oorruponente s-a realizat rnodificarea spre matca sau spre lucratoare. S-a constatat ca procesele fiziologice ale dezvoltarii Iarvei crestere, respiratie, histochimie, histologia 'g1landelor ou secretie intern a si a dezvoltaria ovariene pot fii iniflIuen1;Jaite specific castelor ~SHUEL si DIXON 1959, DIXON si SHUEL 1963, WANG 9,i SHlUEiL 1965, O'iBlRIIENsi SHUL 197'2, TSAO si SHUEL 1973). Dimpotriva, WEAVER (1974) arata ca nici chiar cu modifkiirii considerabile in echj,}'~bruil onuponerrtelor nutritive din lap:t~90rul c de matca riu a putut modifiea specificjtatea de CRista a organismelor adulte rezuiltante.

3.3. Aspecte

noi ale cercetiirii cauzelor

Este semnificativ Ica in ciuda deosebirrlor fata de larva de rnatca in ce priveste fizioilo,giadezvloi:!JtilJr!ii, de 3 zri:Le iUipaeoloz!iK:marearva tirnp d l de llUcratoaremaiIPoatlefireideteI1minatalS]Jrematca.Tr.ebuie deci ca UiJpti90ruade l1ucratoare ~i eel de maka s&nJt,oelllPutin in ce Iprive9te pro-

56

lor deterrninatoam de casta, foarte as em 00 ate are. La cresterea in Iaborator aIarvelor pe laIPh90r de JJuicratoare !pur, se iV>8S1C greuinsa tati neasteptate, Von RHElIN (1933) 9ti. S:MI:TH .(1959) nu au reusit sa 8idU!cain stadiul de pUJPa Iarve astfel hranite, Artirrllger-eaaceSitui stadiu (r=de pupa) a neoesitat 0 hranire £inala cu Ihrana mixta, conform conditiiior riaturaile. Cresterile de Iucratoare realizats de REMBOLD 9i HANSER (1.964) exelusiv lPe lapN90r de lUICratoare se eX1plj,ca ll'\lma6. prin aceea ca au foi1osit HliptJi90rde Iueratoare rnodificat dietetic. Astaz! 91tim ca originea insucceselor ful cresterea Iarvelor pie l~i,;;oT de lucratoare trebuie diutaita in continutul mai scazurt de zahar al aoestei hrane, Larva de lucratoare i9i bazeaza in primele zile dezvoltarea pe mai putine rezerve de hrana, eu un continut sporit de apa, sub forma de glicogen si grasimi, decit larva de ma,tlCii- din care cauza ar putea trece, in Icomparatie eli aoeasta, drept srUibinJUitriita (HAYDAK 1943). In tlilll1iPuilhrBmlirlii au hrrana mixta, mai bqgata in zaharuri, rezervele de glkogen se aournuleaza, dezvoltarea pupei Ifi'irnd astfd asigurata, Cind SHUEL9!i. DIXON (1968) au adrnimistrat larvelor de 'Lucratoare in le!boratto[' liilpti90r de lucratoare ~mbogatit ou zahar, 1a1t"veileU initrat m stadiul de pUJPa. In 1975 WiEiISS a oibtinut a pe Japti90r de lueratoare adus - prin adaos de amestec de fruotoza 9i gliUlOozan eantitati eg,all8 - pina Ia continutuddn zahamu-i al lilJpti90rUllui i de rnatca, rnr numad Iucratoare ci si iTIldivJzi intenmediari si 0 matlCii tipica. Prim aceasta IS-a dovediit odata ipentru totdeauna ca lilJptiJ.;;orlU[ matca de si Gel de lUicri:iltol8ITe smt dorua felu['i de hrana cu efelcJt difer!itspedNlc :ruu de casta - ci ca se deosebese rrumai prin carrbitatea de faotor determinant pe Oalt"€ 0 oontin. Urmatoroil pas ina:inite il-13JU nkut AtSiENCOT9i LElNSKY (.197,6) imbogatind.;;i mai rnudt ·liipti90rrul de Iucratoare cu zCl!har.Eli au obtinut rru numai 0 cota mai mare de adUilti perfecti ci si, proportional cu crestera concerutratiei demharuri - mai rnulte matoi. La 0 sU\pilimenftare ICU16% zahararri au oIbtimm 8% matci, 46% rndivdzi intermediari 1?i 416% Iucratoare ; Ia sUlpEmenatrea eli 200/0 zaharuri 50% matci, 41% indivzi intermediari .;;i 9 % lucratoare,
prietatile

Dupa aceste oxperimente observatorul superficial ar putea ramine eli i:mpresia ·ca factorul determinant cauta': air fi pur si simplu zaharul. Acest lucru inca nu a fast 'insa dovedit. In natura, concerrtratii atit de ridicate de zahar ca acelea Iolosite de ASENCOT si LENSKY rru exista. Cu ani in urma DIETZ si HAYDAK (1971) credeau ca au gasit 0' solutie la fel de simplaa problemei determinarii castelor - in continutul de <liP all la:p!ti90rului. Se:;.tieca a in cresterile in Iaborator, administrarea laptil9nTUJ:uidiluat lnlesneste obtinerea mai multor matti dec[:t cu 13!pitisor nediluat. $i cum in natura continutul de apa al 13iptil'?orului de matca se sohimba odatacu virsta Iarvelor de matca, autorii credeau ca

57

"

nu trebuie decit sa simu1eze intocmai conditiile naturale pentru a obtine exclusiv matci. Au ramas insa datori dovada. Fiira deci a considera nici zaharul nici apa drept cauze direct determinante, se poate totusi avansa ideea ca aceste componente ale hranei a:r putea stirnula larvele catre un consurn sporit die hrana, si implicat de componerrsa intr-adevar deterrninanta. Constatarjle mai noi ale lui REMBOLD (1976), conform carora adaugarea de extract de drojdie (practic a :am.umitor fractiuntdin 181) Iaptisorul de matca ar intensifies eresin terea si mai ales cota de forrnare a matcilor crescute in laoorator, constituie ~i e1e un indiciu in acest sens, Aceasta nu tnseamna insa ca principiul determinant trebuie sa fie un oligo element specific. AUt timp cit nu s-a gasit 0 asemenea substanta, deci atita timp cit provenienta sa de la albine1e doici rru este oonf'irrnata, cealalta explicatie - mai sdimpla - pare mai verosirnila. tn conforrnitate cu aceasta, raportul cantitatilor de elemente nuoriitive esentiale in mana Iarvara specific de casta arfi determinant pentru formarea castelor. Nu nurnai rolul important al zaharului in acest sens, dovedit de altfel, pledeaza in Iavoarea "echilibrului substantelor nutrrtive" . Cu toate ca se obtin mereu noi rezultate in legatura cuccmzele dezvoltaeii rnatcii, inca rru s-au rezolvat nici pe departe IJoate' probleme1e.

58

CAPITOLUL

IV

Cresterea matcilor de albine in laborator ,

Gisela HANSER

1. Istoricul metodei
W. v. RHEIN (1933) a fost prirnul care a incercat sa creasca albine a(dulte din Jarve in afana coloniei, in mcubator. El folosea larve de luoratoare jn virsta de doua pina La Ipat:ru zile si Ie hranea din patru in patru ore cu laptisor proaspat din celule ICU Iarve deuceeasi virsta, din colonie. Cu temperatura de 35°C si 0 umiditare de 80-10,00;0, conditiile experimentului sau erau cit rnai apropiate eelor naturale, din colonia de ailbine (A. RIMMER 1927). Umiditatea atmosferica relativ ridioata evita 1ngro~a.rea brusca a Iaptisorului. In conditiile oresterii naturale de catre albinele doici Iaptisorul este administrat Iarvei de rnanca in permanenta proaspat prin cca 1.600 hranirr (1. JUNG-HOFFMANN, 1966); desigur ca 0 Tata atit de r'idlcata de hraniri nu era p1olsi'billa in cadrul cresterii artldiciale. Dar urniditatea ridicata a atmosferei din ineubator deranja tlrOOlSipiratia Iarvelor dUipa cum mdicau picattzrile de apa a!parute pe suprafata conpului lor. In mod normal albinele din stup dau din arjpi si astgura 0 buna verrtilatie. In oompensare, V. RHEIN a folosit un mic ventilator care regla prompt temperatura si umiditatea, ori de cite ori incubatorul trebuia deschis pentru 0 hrar.ire - adica foarte des. Cu v,enbiIlatia imbuna1tati1ta a aeruhn; din ineuoatcr iLawvele s-au dezvodtat bme ~i puteau fi aduse la stadiul de pupa pe tifon, in imici stiele de ceas descoperite. V. RHEIN a constat-at ca nicl pozitia niei forma celulelor de orestere nu influentau decisiv dezvoltarea larvelor. Ceea Co2 a forst confirsruat ulterior si de alti autori (N. WEAVER 1974; M. V. SMITH 1959; S. C. JAY 1965.a). V. RHEIN nu a reusit cresterea Iuoratoarelor pe HiptiJ~OT de Iucratoare din larve de lucratoare, insa deseori !pQna 11a 600;0 din lanvele sale experimeritale crescute pe laptisor de mal~lCa au ajuns in stadiul de pupa. F'iindca aceste pupe emu mereu atacate de mucagai, pentru a evita pierderi mai mari, se vedea 0 bligat sa le ornoare la virs ta de ,partru pina La cimci zile dupa intrarea 'in staJdiU'l de PUlpa, adica Ia inC€lplUtul formarii chitinei, pentru a constata indicii de 'dezerminare a castelor. Incel mai bun caz, din Iarve rezultau luc:riirtoall'le uriase, cu ovare marite si cu spermateci. Matci perfecte, cu caracteristicile tipice dintele mandibular prezent si absenta dispozitivului de oolectare pe piciorul postericr - riu a obtinut. 59

marea castelor, N. W,EA VER (1955, 1957) a efectuat experimente de cre$tere ~n colonie in conditii cit rnai apropiate de cele naturale. Larvele de Iucratoare in 'virsta de 1 112 zi 1e au fost transvazate in botcile unor Iarve de matca de aJceeal$ivirsta, Prirrjnchiderea botcilor cu mici 'tampoane de vata el a evitat oontactul larvelor cu albine doici. Pentru a asigura hrana larvala necesara el muta din doua in doua ore larva initiala de Iucratoare pe li'lipti~o[" e rnatca proaspat in cite oaJ]ta botca 'Clare continUise d inain'be 0 larva de imatca de virsta corespunzatoare. In acest Iel WEAVER a reusit sa creasca, in colonia crescatoare de rnatci, exoluzind albinele doici, 0 martca diner-o l:arva de hllo.r31t0laree 1 11:2zliile. d Dupa acest succes WEll. VER (1955, 1958) a incercat sa creasca darve de lucratoare in afara coloniei, in incubator. Temperatura era de 34+ 1DC,umarlitatea atmosferica peste 75%. Larvele seafl,aJU in oelule de sticla. Din doua in doua ODe erau hranite cu Iaptisor de masca proaspat, pe 'care WEAVER 11 extragea cu ajutorul unei pipete din botci corespurrzatoare dintr-o colonie crescatoare de rnatci, In.felul acesta din ciiteva Ilalrve de Iucratoare s-au dezvoltat matci perfecte, Daca [i'lip:ti$'orul ra dee pozotat un tin1lP, rezuJrt:atu[ crestenii nu mai eriau mMICiperfecte ; obtinea forme iertermediare, cu caracteristici de-ale arnbelor caste. Deja pe a1tund. WEAVER (1955) considera ea laptisorul de matca trebuie sa eontina una sau mai rnulte substante foarte labile, 'care declanseaza si conl

Pentru

Iamurirea

rolului

virstei

larvei

si ail. hnanei specifice

iLn £0['-

difereritierea Jarvei fernele spre rnatca. Cam in acelasi timp 1: JUNG-HOFFMANN (19156)reusea si cresterea larvelor de Iucratoare pe Iaptisor de Iucratoare in incubator, Metoda sa de crestere precum si conditiile de incubare erau in mare masura asemanatoare celor folosite de V. RHEIN (1933). Cu ajutorul laptisorului de lucratoare rnereu !pruaslpa!tprelevat din celule cu larve de aceeasi virsta, din 1973 larve pornite cu greutatea rnitiala de 2,5 mg numai 22,6% au ajuns in stadiul de pUipa; in 21t experiment, din 45 de darve 71% au

troleaza

ajuns in stadiul de pupa. Din acelasi motiv ca si V. RHEIN, ea analiza animalele ,intr-a patra zi .dupa intrarea in stadiul de pupa si constata -.flatade lucratoarele norrnale -- 10 rnai mare variatie a dirnensiurriloa- ovaDe110r. afla[>ade aeeasta a mali observat ca rata de supnavietudre in exIn perimentele ei de crestere nu depindea de desfasurarea anului apicol. Experientele desorise pina8iculffi referitor la conditiide de temperatura si umiditatea din stup se bazau pe rezinltatele experimentelor lui A. HIMMER (.1927) si A. BUDEL (1948). Ulterior, M. V. SMITH (1959) a ajuns, dupa masuratori proprii ale ternperaturti si urniditatii din S!()UP, la valori medii de 34,7°C respectiv 64,3% umiditate relativa : cea mai mica perturbare, de ex. efectul fumului, ducea deja La 0 schimoare a umiditatii. In botci observa, masurind chiar la suprafata laptisorului si a Iarvei de rnatca, 92-95010 urniditate celativa, care dUipa intrarea larvei in soadiul de pupa se reduces la valorile medici obisnuite ale stupanhi]. Spre deosebire de V. RHEIN (1933) si WEAVER (19,55, 1958), SMITH a reusit cresterea rnatcilor in laborator in masura mai 'mare: punea cite zeoe Iarve, prcaspat eclozionate din ou, in capsule de .por-telan (diametru 17 mm, adincime 3 mm) pe 300 mg Iaptisor de matca. Aseza
60

\.

capsuleleintr-unincubator incalzit la 94,5°F (34,7°C), intr-un exicator pe al carui f'umd se af1a acid sulfuric intr-a anumita concentratie care regIa asr1Jf'E11 srtO:lartuae ae:r de deasupra d Ita 0 anrumilta Ulmidi,ta.te. Urmliditatea aerului pentru larve era de 63,4%. Din 24 in 24 de ore muta Iarvele de albine pe alt lapti·90r de rnatca, proaspat. Aproximariv in momentul eliminarii excl'ementelor Jla.rveJe in greutate de oca 20,0, mg au fost spalate cu arpa distilata, uscate pe hirUe de filtru si al?eza'te fiecare intr-um vasut, pe hrrtie de fi,ltru umeda. In vederea nirnfozei, anima1e}.(~ au fost puse intr-un exicator cu umidttatea .a:tmosferei de 80,% jJa[" apoi, pina Ia incheier.aa dezvoltarii imaginale au fast tirrute 1a 0 Ulmidita:t;.e a. aerului de 60,%. SMITH a obtinu'r 0 imbunat"'4k.e hotaritoare a rezultatelor cresterri diluirid lapti$orul de matca cu apa distilata in raportul 1 : 2, ICU un continut de ooa 30,% suhS1t'arnta usoata. Cu toate ca d@Jural'ea lalprtti90rluwuia dus la 0 slporDirleCOireSlpUlnzMoaife eorntinultluiLuri e apa in hernolimfa kura d velor in vl'r:sta, ele cresteau mult mai bine decit Iarvele hrani'te cu laptisor nediluat, Din totalul de 10,33 larve de 0 zi ,a obtinua astfel 65,4% larve in virsta, 32,3 % pupe 9i 25,4% adulti eclozionati, dintre care 8,3% albine ,a:semanatoar.e matcilor, 7,6% forme int,ermerdi,aI'le si 9,50/0 Iucratoare. Ca si V. RHEIN, lVI. V. SMITH nu a avut rezuJ.tate in cresterca din larve Iucratoare in virsta de una pina 'la trei zile, pe lil!piti 0r pentru 9 larve de iucratoare tinere, Teate ·larvele m ureau inairite de nimfo;za,capatind inire ttimp si 0 culoare g.albena si maronie. Cind insa 1arvele de a1bine au fost ';;,ra'I1sV:az,ate dupa trei zi1e de branire cu laptisor de lucratoare pe [apti.$or de matca, ele s-au dezvoltat in contirruara iar prmtre albinrele eclozionate se .gaseau si mate], Cind Iarvele primeau insa nurnai a dl1lce'a zi Iaptisor de rnatca, intrau nor mal in stadiul de PUfpa, erau ~nsa aiSlemaniJJt,o,areIucratoarelor. SMITH a ajuns deci, ca ma;i rrnain1te W. V. RHEIN (19,511),la corrcluzia ca laptisor-ul perrtru Iarve tinere ar contine 0 sUibist,anta eave inrhtba metarnorfoza si al carei efeet poate Ifi anulat la },anv;amai virstnica prin hranirea in continuare eu Iaptisor- de rnatca, lVI. ASENCOT si Y. LENSKY (1976) aru reusit pe de a,1ta rp.ar'te cresterea de Iucratoare in incubator suplimentrnd li'i:pti$OTul de lucratoarr. cu 4%gluiOOza si 4% fructoza. Sporirea supllmentuiuj Ide zahar la cite 20,% a dus Ia o'btinere.a nu nurnai de lucratoare ci si de maki$i forme iritenmeidiare. N. WE,AVE:R (1974) descrie de curind 0 metoda standard pentru in incubator. Temperatura si urnidrtatoa aerulul srint de 34~34,5°C si respeetiv 70-75%. Laptisor-ulde rnatca este diluat C'U apa. Cia si Ia M. V. SMITH (1959), pina Ie. 30,,---,3,5% substanta uscata, Cele mai potrivite 5e dovedesc a fi, dupa cum a constatat si 1. JUNG-HOFFMAN (1956), Iarvele de Iucratoare in vl['l.sta de doua zile 1uate dintr-ocalonie de albino normala. Larvele de" albine cresteau mai inoet in incubator decit in coriditiile normals din stup, ourn au constatat si G. KINOSHITA si S. W. SHUEL (1975). Orice manipulare Cia sooaterea 18iI''Vielor in celulo, curatal'ea si cintarirea d lor, le reducea ritrnul de crestere. Din majoritate.a Iarvelor de albine crescuts de N. WErAVER rezultau - in conditii1e oferite de ed - Iueratoare sau forme intermerdiHre ~intTiernatci si 'lucratoare).

oresterea 1.arve10r de albine

61

"

'A. ~I.E,!Z .~i. M. H. HA Y'DIA!K~1971) comunica : prin sisnpla di111wea .13!ptl~OlrulUl matca au obtinut in cadrul experientelor de cresde tere :n IJiliCU?<lliOr n:x'mai un procent superior de swpmvietuire, ci si un n~ ~mar spot-it vde rnatci, Deoarece in aceste experiente au folosit un laptl~orv~~ ma~ca cons~rvat ~1/2-21/2 ani, ei presupun ca numai efectul dlluar'lJ. ar £1 fast raspunzator pentru ddermina:rea larvei spre matca. Oemetiiri,le aminti're pina aeum S-I3!U ocupat de cresterea artificiala a larve~or de albine prin ~idl?inistrarea unei hrane naturale - laptisor de l'Ulcrralj;?,a!l1e q,e matca. Indr-un aat mod, fora['lte siJIDIjilJu, A. S. MI81aiU CHAEL ~1 M. ABRAMOVITZ (1955) au reusit cresteri in incubator pornind de La larve de lucratoare in vtrsta de trei pina la cinci zile pe 0 solutio 250' . , . apoasa ILUe /0 mler1e si 10 % drojdie u8c.ata,la 10 t'emper1a!tura de 34°C. Dupa tncheierea hrlmkii sctive larvele au fast transriera;iJein plsci Petri pe funrdu.l car:o;r,a era un strat de ceara de albine. Larvele isi teseau CIOconul, :Se transforrnau in pupe si dupa cca 14 zile eclozionra:U ~lOrtrnalCIa albine adulte. Aceasta solutie nutrttiva eu oornpozitie siJmpJ.aeste suficienta ,lnsa numai pentru larve dre lucratoare indr-un stadiu mai inaintat de dezvoltare, stadiu in care si in colonia de albine nu pa-imesc decit 1ii;ptisor mixt de Iucratoare. Acest laptisor seoompune din secretia glandulara a doicflor, miere si polen. Metoda de hranire a fOlSI: elaborata de A. S. MICHAEL si M. ABRAMOVITZ pentru studierea bolilor infectioase Ia albine ; ea poate fi folosita insa si Ia solutionarea unor 'prolblellne de biochimie. Adau@ind anumiti compusi chimici sau substante maroate radioaetiv in aoeasta solutie nutritiva care se administreaza unor larve de lucratoare in virsta de trei p,rna Ia patru zile, potfi C€1r(oeta'tecoepa tarea si metabolisrnul acestor substante la larva in vfu1siasi la pupa (H. REMBOLD ~i Gisela HANSER; Gisela HANSEH si H. REMBOLD, 1968). In repetate nindurri s-a lncercat cresterea afbmelor rrn afara coioniei, din prirnul stadiu larval, pe hrana exclusiv artificiala ; suceese rasunatoare illisa nu s-au obtinu'; pina acurn (vezi A. DIETZ, 1972, 1,973). S. C. JAY (1965) a reusit sa dovedeasca di racirea temporara la 211C a puietului mai v:irstnic (larve avansate, prepupe si pupe) in ttm\p:u;l D scoaterii din colonie pllla la introducerea lui in incubator (3 5°C si 80°/0 umiditatea aerului) nu dauneaza riici matcilor si nici l'UlClrMoa:re1or. Larvele experirnentale s-audezvoltat in incubator in celule de fagurr, la Iel de bine, Ia umiditati diferite - 80%, 60%, 40% si 20 % - probabil din cauza pierderilor reduse de umiditate, I'll schjmb, cind ItM'V18le virsta in aJU fost treeute din celula pe hirtie (= de filtru), la umiditati sub 608,00;0au aparut deseori indivizicu malformatii. Larvele deaJ;binre in VJl1staseu pupele in vlrsita de 0-1 zile s-au dezvoltat rnai bit1.€pesuporA

..J

turi verticale

din ceara sau sticla. S. C. JAY a, observat cu laic east a ocazie urmatoarele anornalii : Iarvelernr prezinta nici mobilitatea normala, nici form area coeonutui, 'iar uapirlillea 'prepupelor este incompleta : prepupele si pupele necesita mai mult timp pentru a napirli. Albineleec1ozioneaza insa, ce-i drept, rnai repede decit in celulele def'agure, dar se ranesc mai freevent si !!pi€[" astfel.

drepte din tifon, vata sau celotibra

decit pe altele similare

62

In alta serie de experiente S. C. JAY (1965a)a cercetat valoarea diferitelor tipuri de celule artificiale, ca de ex. capsule de gelatina, Ipe!l1Jtru

cresterea in continuare a larvelor in virsta, si a eonstatat ca marimea ce-

Iulei nu are nici 0' irnportanta, In vederea napirliri! matca se prinde de peretele celulei, lucratoarea - de fundul celulei. Hir-tia "Kleenex" (= Batistele de hirtie) IS-a dovedit excelenta pentru acoperirea celulei ; mai buna dedit oapacele din gelatina sau din ceara. Chiar daca prepupele sau pupele .aveau in oehrla alta orientare decit cea norrnala in stup, aceasta nu rnfluenteaza deloc dezvoltarea IDr in continuare. 2. Incercari proprii

Metoda mea de crestem a larvelor de albine in incubator; descrisa inoe:le ce urmeaza, se bazeaza pe experienta acumulata in peste 1.500 teste, pornite in rnedie cu cite 60 Iarve de albine. Aceste teste si evaluariLe pe care Ie-am faout au constituit timp de 15 ani bam prelucrar ilor chirnice si imbogatn-ii determinatorului, pe care l-am comunioat H. REMBOLD, B. L.A:CKNER si 1. GEISTBECK (1974). Colorriile de allbi'I1Iecarnioa folosite se aflau vara pe un baleen in aer lioer, iarna nitr-o 'camera de zbor (despre metoda intretmerh in camera de zbor, vezi F. RUTTNER si N. KOENIGER, 1976). Cresterea de albine S-,3. efeotuat in incubator 1a temperatura de 35°C si umiditate a aeruilui de 80-90%. Ca recipienti de crestere S-a"U adoptat, dupa 0 serie de experimente, degetarele din material plastic --- au fost cele mai bune, Ca forma si dimensiume ele srritfoarte adecvate pentru cresterea ailbinelor ;$i deoarece smt ieftine si usor de procurat, PDt fi aruncate dupa 0 singura folosire. Reciipientii de crestere sint asezati pe niste stative mici (fig. 24) cane se compun din doua placi de plastic asezate 1a 0 distanta de 1,5 mm una de cealalta, Placa superioara este prevazuta cu niste orificii masudrnd 15 mrn diarnetru, in care se introduc recipierutii spr:i:jinivi ipe plaoa inferioara. Pentru a evita ingrosarea prea rapida a laptisorului in inoubator, stativul se acopera cu folie de plastic. Este pur si simplu asezata deasupra si s't:rinsa user em un elastic, astf'el rncit sa fie asigurata aerisirea. DUipa Ole Iarvele au intrat in nimfoza, recipieritii de crestere cu pupe sle introduc in sertarele individualc ale unei cutii (fig. 25), peevenind astfel oontactul prirnelor matci eclozionate cu celelalte matci in orestere si sa le raneasca sau eventual sa Ie omoare. Capacul outiei este si el perforat. Pentru transferarea Iarvelor mici de .aivbine din f,ag-ure in recipientii de erestere folosim 0 spatula de transvazare foarte ingusta, lata de numai 2 rnrn, al carei vrrfeste curbat (= indoit),

2.1. Hrana zn cresterea artificialii

o solutie de 25 g miere florala, 10 g 0,3 g Nipagin (= 4-hidroxi-benzoa:t de metil, 1n 100 ml apa bidisttlata se f'ierbe repede si camerei se centrifugheaza cca 10 minute, la

drojdie usoata (Torula) si Firma Schuchardt/Munchen) dupa racire La temperacura 3000 rotatii pe minut. Su-

63

Fig. 24 Sup art cu vase din material plastic pentru cresterea de larve in labaratar ..

Fig.

25 -

Cutie pentru. izalarea de albina.

pupelar

de matca. Se tine la 4°C si poate fi pastrata em 0 sapUliffiina. Suplirnentarea cu Niipalgin previne cresterea mncegajurjlor eve!tl'"buaJ atrumse. Dar p este remarcabil cit de rar este atacata de bacterii sau ciuperci hrana larvelor de albin a in atmosfera urneda, calda a stupului si respectiv a incubatorului. Explicatia es'oe, fara indoiala, condirustul natural ridicat de acirl-Hl-hidroxi 2-decenoic in toate forrnele de laptisor (A. BUTENANDT si H. REMBOLD, 1957) ; efectul sau antibacterian €lSibe cunoscut. In consecimta, nu este necesar deci sa se adauge un antibiotic antibactenan hranei Iarvale folosite in experientele de crestere. Deoar'ece dupa recoltare l8ip't~~o.rul e matca chiar si pastrat in frigider se moduiicaai se ing,mal?a d foarte repede, pentru cresterea Iarvelor Itinere de albine trebuie diluat in raportul 2 part; laptisor 1 parte solutie nutritiva, iar pentru Iarve mai virstnice - in raportul 1 : 1. Si da 4°C laptisorul de rnatca ca ale,are i~i rnodifica foart€ repede consistenta ; devine mai visoos si corrtine in aceasta stare cantitati mai mari de componente insolubile. Pentru experientele de hranire estemaiinidieatsasefoliosealS.calaptil?oT de matca care a fost liofili:zat cit mai curind dupa recolrare. Acest lapti:;;o[" Iiofili!z,a:teste relativ usor solubil, si dupa solubilizare in general mai putin vlStOQSdecit Iaptisorul de matca proaspat. N. WEAVER (1974) a eonstatat acelasi lucru in eada-ul experientelor sale de crestere ; 181 a observat ca laptisorul de matca proaspat contine subsrante insolubile in proportie de 1,14-1,19%, eel pastrat La frigider 2,95-2,740;0, eel liofilizat, in schimb - numai 0,67-0,63%. In Iaptisorul de matca, apar citeva vitamine, spre deosebire de laptisorul de lucratoare, in concentratie rnai ;rildilc.ata (vezi H. REMBOLD si Ch. CZOPPELT). Dupa pastrare mai indelungata, fie in frigider, fie in stare liofilizata, continutul in vitamine al lapt;t:;;ort;1u.i scade Ia valori rrrult mai joase. Este deci avantajos sa se adauge lapti:;;oI'IUlliui matca de conservat, liofilizat, vitamine si unii aminoacizi rnai 'im,porianti asa ]illiCit sa atinga ooncentratia corespunzatoare Iaptisorului de matca proaspat. Aceasta cornpletare este deosebit de irnportanta in experientele cu diverse forrne ide Ilap'ti:;;orcare mai inti! sirrt separate mimic in diferite fractiuni si pe urma reunite.

pernatarrtul

se foloseste

oa solutie

nutritiva

pentru

diluarea

Iaptisorudui

64

4,0 0,18 0,36 0,110 0,0,5 0,05

g g g g g g

Solutia vitaminizata p::mtoitenat de Ca tiamina~Hal :rirbofiLa·vina piridoxma-Ht.l acid folic biotina

are urmatoarea compozitie : 0,0004 g vitamina B12 3,6 g inlOsi\boll 3,6 Ig add nicotinic 10,0 g cholina-Hrfl 6,,0 15 IX -lizina 6,0 g IX -acginiria, diluate in 100 m1 apa bidistilata,

La 100 g lapti.:;;or de matca se adauga 0,4 rnl din aoeasta solutie vi tarninat a. Pentru experierrta de crestere cu 60 larve sint rrecesare 25 ,g li3Jptisor de rnatca ; se dilueaza cu 12,5 ml solutie nu'tritiva. Daca carititatea de laptisor riu este suficienta, in ulltirrra zi larvele sint hriIDiite cu solutie de laptisor adrninistr-az de la inceput in dilutle 1 : 1 ; aceasta este valabil si .pentru diversele forme de laptisor Iiofilizate, care in solutie sint foaote viscoase.

2.2. Cresterea

laroelor

I-a zi : larvele de Iucratoare se soot din stup Ia V1instade 1-2 zile. Pentru a O'btilliecit mai muhte Iarve de aceeasi virsta, matoa se izoleaza in colonie ti:mp de 12-24 ore, pe un fagure fara puiet, cu cinci zile inaiJn'be de inceperea experientei. Cu >0 oarecare experierrta, insa, virsta larvei poate fi apreciata cu suficienta exactitate dupa dirnensjune si greutate. Cel mai bine se dezvolta larvele eu 0 greutate de 1-2 mg. Din cauza marilor diferente in greutatea Iarvelor de aceeasi vtrsta se recomanda ca in loe de virsta sa se mentioneze greutatea LOT.Larvele de albine cu 0 greutate sub 0,'5 mg Slint rrnu:Ltmai sensibiil:e La cresteri in Iaborator ; ele si cresc m.ai meet. Din astfel de larve mid, asa numite larve-ou, in cadrul testului nu se dezvolta mai multe matici~proCientu,aJ) decit din Iarve de 1-2 mg. Larvele mici de albine pot fi usor scoase din celulele de Iagure, em spatula de transvazare foarte ingusta, fara ca fagurli sa fie deteriorati. Cind se scoate si putin laptisor odata cu larva, Soereduce pericolul ranirii larvelor de albine mici si sensibtle. Larva este asezata intr-un recipient decrestere in care s-a introdus in prealabil, cu 10 pipeta, 0,25 ml laptisor de matca ~diiLUitie : 1 sau 2 1 : 1, vezi alineatulprecedent). Tr ebuie tinutconr ca partea dO!rslala a larvei sa fie orientata si pe solutia nutrrtiva tot dorsal, sa nu fie atinsa de hrana : in caz contrar, respiratia Iarvei este lin.greunata si ea moare. Cind este prea putin laptisor disponibil, in prima zi de crestere larvele mid pot Ifi asezate si cite 4-·5 una linga alta intr-un recipient pe cele 0,2,5 m1 s'Oi1ut:te e 'l~pti:;;or. d ,_, Larvele experimentale slnt iritroduse pe urma fiecare :in. recipientele definitive instalate in stativele descrise mai sus ai a;ciOpeTitecu folie de plastic, in nncubator la 35°C si 85-90% umidrzate a lCl€il:"Uilui. Este recomandabil ea experienta sa fie efectuata inainte de masa pentru a se mai putea adauga dupa-arniaza 'tirziu in ficcare ireci:pient elite 0,,1 ml solutie 11IU'tdttva,adica Coca 2 picaturi eu ajutorul uned pipete gradate sau Pasteur, Inclinind user recipientele, laptisorul se scurge pe peretele IGor 65

in jos .;;i ajunge sub larve, care plutesc la suprafata ; ,in felul acesta ele nu riLsca sa fie sufoeate de Iaptisorul adaugat. Ziua a 2-a: dimimeata si seam s~ administreaza fiecarei darve 0,1 ml lapti:;;or dupa prooedeul desor-s. In cazurile cind in prima zi s-a pcrnit cu rnai muJte 1arve rntr-un recipient, dimineata aoestea trebuie traDlsrvazat,efiecare intr-un recipient pe eite 0,25 ml lapti:;;or de ml3JtiC3 diluat ; seam, si ele prirnesc cite 0,1 ml Iaptisor, Ziua a 3-a : hranirea ca. in ziua a 2·-a. Figura 26 reprezinta stadrul de dezvoltare al Iarvelor in aceasta zi a experientei. Ziua a 4-a : numai in caz de nevoie, adica daca laptisorul s-a in~ro:;;Iatrnult :;;i darvele DIU 11mai aceepta din aeeasta cauza, se mai admimistI"€lalzafi:elCarei Iarve dirnineata cite 0 picatura de solutie de laptisor. Dupa-amiaza, laptisorul de matca nefolosit este indepartat cu grijii cu 0 pipeta (aspirat), Pentru aceasta se foloseste de exemplu 0 piJpeta Pasteur cu capat de cauciuc. Cind numarul Iarvelor din experienta este mai mare, se recornanda racordarea pipetei La 0 trompa de apa si aspirarea laptisorului cu marie atentie. Cu oarecare experienta se poate reounoaste dupa forma larvelor, care din ele s€ gasesc in preajma elirnmaru excresnentelor si a inceperii teserii coconului. Larvelor Ia oare illlSa nu s-a inchei,at hranirea aetiva trebuie sa li se mai Lase putin 13ipti:;;oT in recipient. Ziua a 5-a: dimineata se indeparteaza ultimele resturi de laptisor din recipient, pentru ca larvele sa inceapa nimfoza pe un substrat useat. Majoritatea larvelor carora Ii s-a. luat in ziua precedenta tot Iaptisorul au epuiaat toata hrana eventual rarnasa in vas si au ,inoeput elirnmarea excrementelor. Cite va Iarve i$i VeLS deja Icoconul(fig. 27). Foliii1e de plastic care aoopera recipientele de crestere prevenimd evaporarea se indeparteaza acum. Astfel se asigura 0 ventilare mai buna si se ipir1evi>neacuITllU1area urnezelii, Ziua a 6-a : Iarvele se Iasa, pe cit posibil netulburate, in incubator. Ziua a 7-a: cite va larve intinse se transforma in pupe. S-a dovedit ca din toate larvele experirnentale intrate in aceasta zi in nirnfoza rezulta matci. In felul aoesta, la numai sapte zile dupa inceperea exper ientei se poate aprecia deja rrurnarul matcjlor din experienta, Orierrtarea pupelor in recipiente esto cUferita, oeea ce nu influenteaza dezvoltarea lor in con.tirruare. , Ziua a 8-a - a 9-a: pupele determinate spre matca sau spre forme iritermediare cu oaracteristici preponderent de matca difera de pu.pe1e de lucratoare prin pigmentarea mai pronuntata a ochilor :;;i colorarea tisnpurie a chitdnei (fig. 28). Ziua a 10-a: pupele cu caracteristici de matca sau de forma intermediara (vezi mai sus) trebuie izolate une1e de altele, pentru ca s-ar putea ornori reciproc, Pentru aceasta Fig. 26 - Larve de albind in a treia zi de cresiere larvard. se aseaza fie cu vasele lor eu tot 66

Fig. 27 Larue de albinii in a s-o. zi de cresiere, care se imsnipeazii dupii ce li s-a indepiirtat liipti$orul.

Fig. ratii

28 - Pupe ale ochilor

de albinii cu diferite coloin a 8-a zi de cre$tere in laborator.

in cutiile cu sertare descrise mai inainte (jig. 25), He impreuma cu botca 1101', cite nrna, in vasute inchise. Larvele intilllSecare in a zecea zi de experienta Inca nu au intrat in nirnfoza scm, si aoeasta se Intirnpla mai des, au ajuns mumai sernipupe, au muriJt si sint excluse din experienta. Ziua a ll-a -- a 12-a : primele albine eclozioneaza ; este vorba de mate; adevarate, 'care comparate cu matcile crescute in conditii naturale in colonie, pre!ztnta aceeasi perioada de dezvdltare (16 zilie inclusiv dezvoltarea oualor si larvelor in stup inaintea inceperii experientelor) (jig. 29 ¥). Ziua a 13-a : mai pot ecloziona matci, dud pentru experienta s-au folosit larve de albine foarte tinere, in greutate de 0,5 mg sau rnai mica. Mai eclozioneaza si forme interrnediare cu caracteristdci znaa prornmtate de matca. Ziua a 14-a - a 15-a : apar acum rnai ales forme intermedlare care prezinta si caracteristici de matca si de lucratoare, fiind irisa deseori mai mu1t asemanatoare lucratoarelor (fig. 29 Zwf). In cursulzrlei a 115-a eclozioneaza si Iucratoare pure. Ziua a 16-a - a 17-a : in aceste doua zi1e si celelalte anirnale experimentale devin albine adulte ; este vonba exclusiv de lucratoare (fig. 291;»

2.3. Aprecierea

produsiior

experimentali

Matcile si lucratoarele crescute in laborator se apreciaza dupa caracteristicile specifics de casta din Capitolul II. Se apreciaza in primul rind greuoatea, numarul vovarrolelor, dimensiunea spermatecii, forma capului si a snandibtrlelor, dezvoltarea rnetatarsului si « acului. Ca greutate, numarul ovariolelor, forma mandibulelor, dezvoltarea metatarsului, etc., frecventele "for:me interrnediare' Sle situeaza intre matoa si lucratoarea tipica (fig. 29-31). Deoareoe diferitele caracteristici sint in mare parte corelate unele eu altele in formarea lor specif'ica de casta este suficienta uneori aprecierea unor caracteristici individuale, usor de analizat, CUIll este forma mandibulelor i?i arnetatarsulut (fig. 30, 31). La. albine orescute in incubator ovarele sint uneori atrt de ingropate in corp gras, rncit mai ales la forrnele intermediare sint greu de identificat ~i clasificat pentru eel neinitiat. Aceasta observatie au Iacut-o 67

"

Fig,

29 .,- raatca (t;'). forma

intermediara

(zwf)

~i Iucrtitoare

(lj)crescuta

in laborator.

si N. WEAVER (1957) si Nt V. SMITH (1959). Din aoeasta cauza mai nou H. REMBOLD si colaboratori (1974) nu mai apreciaza dezvoltarea ovarelor pentou detenminarea aparteneritei de casta in incercarile de izolare a substantei determiriaboare de matca. $i M. V. SMITH (1969) a tinut eont, in mcercanile sale de orestere a matcilor in laoorator, rrumai de caracteristicile exterioare ale .animalelor experirnentaile ; aoeasta dupa ce a constatat ca. albinele ale carol' rnandibule si picioare posterioare au Ionma ceior de matca corespund matcilor ~i ~n privinta tuturor C1e1D1'lalte caracteristici.

2.4. Rezultatul experienielor de crestere Tabelul 6 cuprirude unele rezultate ale celor peste 1500 experiente
de orestere, fiecaretest fiind pornit in general cu cite 6,0 Iarve de albine, o comparatie a. rezultatelor ClJrata ca dupa cresterea Iarvelor pre 1apti~or de ma:tca nativ (proaspat recoltat) sau liofilizat [lrDoentu:l mediu de supravietuire nu diJ'erafYemnificativ (oca. 5%). Si procentul albinelor adulte eu caracteristic! de matca este in arnbele oazuri aproape acelasi, Pentnu

unele experiente

s-,a mai folosit si Iaptisor Iiofflizat pastrat

tilmp de

peste

un an [n oongelator Ia _.20DC ;;i totusi nu-si pierduse capacitatea determimatoare de matca. De ooicei cillnid un 12tipitr~loroom.rtilDie OOIITllJJK:)lneIl1Jte daunatoare pentru Iarve, faptul devine evident deja in rPrlImeile doua zi.le dUipa inceperea experientei -- prin colorarea larveloc spre brun si printr-o dezvoltare mai slaba. Fenornene asemanatoare s-au putut OhSI2'lWa si in cazu.l hranir ii cu Iorrnule de laptisor dip. care Iipseau substante vitale. In toate experientele, cele mai mari pierderi au aparut la trecere~ de la stadiul de larva intinsa la eel de pupa, in medie numai 6.0-70% din Iarve transforrnindu-se in pupe. Deseori datorilta na,piiiilirii inoomplete a pupelor, fie.Z,Ul1Jta semipupe oare, Dle!fiind c8lpalbi[e sa se dezvolte

68

mai departe, mor, Aoeasta incapacitate de napir-lire normala a pupelor a. fost deosebit de evidenta intr-o experienta in care Iarvele erau hranite cu un lilipti~or liofilizat pastrat peste 3 ani Ia -20°C. Numad cca. 300/0 din larvele intinse au atins stadiul de pupa, in unele serii expedmentillile proeentul de pupe fiind ~i mai redus. In aiarra deacelCllsta, din Iarvele

au rezultat aproape exclusiv lucratoare. Ceea ce dovedeste ca efectul deterrninator de matca a1 aoestui laptisor s-a pierdtrt. U~miJtoreste di folosimd la:pti:;;or de maJuca reooiltad in Israel o.re,;;terea Iarvelor deaiLbine in Iaborator a esuat sau supravletulau dear un numa[' redus de larve. Mor1JivuU trebude cautat poate in originea acestui la!pti~or de matca - din colonii de ai1:bine de ralsa italiana - iar albimeie folosite pentru experientele de crestere fusesera de rasa "lc1arnica". Peate ca Iaptisor'ul, secretie glandulara a albirielor doicl, prezinta ,lia diferite rase deosebiri in compozitia chirnica, ca de exemplu sub raportul substantclor proteice, Cercetari in aceasta directie asupra Iaptisoruiui de matca La dilfer,j,tease de aloine, dupa cite stiueu, inca UlUs-au faeut. r Cresterea larvelor de albino reuseste ~icu Hl!pti,;;or de matca pin care s-a extras Iprintr-un procedeu chimic oomponenta necesara pentru dezvoltarea rnatoilor. Numarul medini de Iarve intinse, pupe si albino adulte crescute in felul acesta nu este \ffi.airedus decet eel obtinut prin hranirea larvelor de albine ou laptiJ;;or de matca nemodiflcat. Ce-i drept, dupa cum s-a amintit Ia capitolul despre hrana in cresterea artif icieia a Iarvelor, in aceste experirnente trebuiau readaugate lrupti:;;'Orului uncle vitarnine ~i aminoacizi de care fusese saracit in t1mpruil prehicrarii chimice, In aceste incercari de erestere ;C'U "Iapti,;;or de baza" numaru1 anirnalelor experirnerrtale cu caracteristici de mate a a fest foarte redUis si se datorau (asa, cite emu) evident extragerii incomplete a determinatorului in timpulrprelUicrarii chirniee. Din Iarvele de albine hranite cu 13ipti;;'Orpur de lucratoare - oibtinut din celule cu larve de lucratoare in virsta de doua \p~na Ia trei zi1e toare pure (H. REMBOLD si Gisela HANSER, 1964). Astfel s-a dovedit clar ca lapti~orul rle Iucratoare se deosebeste calitativ de eel de matca. Larva If,erneia tinara rru este orientata spre matca prirrtr-o cantttlate sporita de hrana ci prin 081 putin to substanta specifica care intra in com: pozitia laptisorului de matca. In cursul anilor s-a pus in repetate rinduri problema daca matcile erescute in laborator Slnt matci per,fecrt:e si sub aspectuli funlctilUinil)Orr biologrce. In repetate rrlnduri, matci crescute in Iaborator au fost introduse in nuclee de imperechere. Dupa perioada corespunzatoare, aceste mailci incepeau ponta depuriind oua fecundate. Din pasate illtci una din aoeste matci nu a putut fi observata mai mult decit un an. 0 constatare asemanatoare a Iacut si M. V. SMITH (1959). 3. Conc1uzii generale ell privire Ia cresterea in laborator La prelucrarea rezultatelor experientelor se constata ca printre albinele czescute in laoorator pe laptisor de matca mereuaper pte llnga matci, forme intermediare ,;;i chiar i?i lucratoare tipice. Nici N. WEAVER 69
a.u rezultat, cu un procent de supravietuire satistacator (43010'), lucra-

hranite cu aoest Iaptisor

de matca

conser vat um tirnp atrt de indelungat

.'

Fig.

30 -

o forma

MandibuUi intermediarii toare

de La 0 matea (S'), (zwf) $i 0 Luera(2).

70

.'

Fig. 31 Aranjarea peruor pe posterior al unei matei, al unei intermediare ~i at unei lUeratoare
32

tarsul forme (mii,rit

X).

,.

(19M, 1958, 1974) si nici M. V. SMITH (1959) niU atU reusit sa creases in ~a!bo~atornumai rnatci, In l~e:voJ_t.a:reaarvei cake rnatca sint implicata evtdent 1?ialti IacI tori. Hotarrtoare in acest sens nu este numai influenta ealitatii hranei ci si faza de dezvoltare in care larva de albina primeste hrana specmca si reactioneaza La ea. Succesul cresterii unei matci in conditii artificiale este influentat determinant de trei faetori : 1. Diluarea corespunzatoare a liipti$orului de matcii: dUuarea laptisorului este I() preaniza esentiala pentru cresterea Iarvelor de albine in incubator. Mult t~mp aeest fapt nu a fost apreciat xum trebuie, si de aoeea toate experientels de crestere in laoorator au fost sortite mai mult sau mai putin esecului, In stup, in cursul hranirii naturale, laptisorul, constanc vadrninistrat de albinele doici, are consistenta liohilda. Laptisorul de rnatca se ingroasa abia du:pa 0 pastrare mali indeJ:ungata in falgurii din stup $i intr-o masura maiaccentuata in frigider, Larvele mici nu pot sa consume acest laptisor cum trebuie ; consuma lin total hrana mai putina si implicit mai putin din substanta determinanta (N, WEAVER, 1966, 1974; H. REMBOLD, B. LACKNER,!. GEISTBECK, 197,4) precurn si din substanteie insotitoare care sint neoesare pentru reali;ZCI'Dea determinarii, de ex. diferite vitamine, mai ales biopterina. Pentru ca aceste substante sa parvina Iarvelor lin cantitate suficienta, diluarea laptL$orului de matca nu trebuie sa depaseasca 0 anumirt;a masura. 2. Virsta larvelor de albine la inceputrd experientei ; 0 p:r:emi.[Za importanta pentru suceesul cresterii este virsta La care larva tinara de albine este scoasa din stup $i transvazata in Iaborator pe li'liptit;;orde matca. Presupunerea ca ar fi eel mai avantajos a transvaza larve cit mai tinere pte laptJi$lO[, de matca, pentru ca ele sa dlis!puna cit mai tampuriu de substantele nutritive necesare pentru dezvoltarea matcii, nu s-a vedfimlt. M. V. SMITH (1959) si A. DIETIZ {19M) au l'eiU~it sa creasca in Iaborator larvele de albine i:rnediat dupa parasirea oului, pe cind :inoercarile noastre de crestere preeum si ale alter autcri (1. JUNGHOFFMANN,_, 1956 ; N, vVEAVER, :1974) au demonstrat in repetate rmduri ca a doua zi de viata Iarvala este momenful eel mai potrivit pentru transvazarea larvei de lucratoare pe Iaptisor de matca. Schimoaeea hranei este insotita mereu de 0 raciJre a larvei tinere de matca si, impreuna cu scihimbarela hranei, inseamna in aoelasi timp 0 irrterventie si 0 :intreruperc a dezvoltarii. Dupa cercetariie lui N. WEAVER (1974) napirlirile legate de cresterea larvei de albine se succed foarte strins una dupa alta, ad1d\. la virstele de % 1 zi, 1% - 2 zile, 21/2 - 23/4 zile si 31/4 - 311z z~le dupa eCilOIZ!ionJa:rie:a dtin ou. Se stie di irusecte1e :realctilOneaza extrern de SElllISliJbil Ia toate infduerrtele exterioare lin til!lllPW niilpirl1JiJl1ili si ca se ViClitama foante U;;>OI'. Se prea poate deci ca 8,i}jair'Vla, de a,llbine este derlanjata in dezvoltarea ei daca, tocmai in rtimpul napirlirii, mtrmplator, este scoasa dinoelula de fagure din stup pentru afi transvazata rpe laptisor de mart1ca Iaborator, in Probabil ca si hrana pe care albina a primit-e in primele doua zile aile dezvoltarii larvare in stup poate influenta rezultatele cresterii in 72

:1 \,

Iaborator, In contradictie cu datele lui 1. JUNG-HOF,FMANN (1956) s-a observat deseori 0 dependenta a reztrltatelor cresterir de anotirnpul in care s-au inceput experientele. Laptisorul de lucratoare din stup prezinta variatii In continutul de biopterina, acid pantotenic si vitarnina B5 legaJte de anotirnp (Gisela HANSER si H. REMBOLD, 1960; Gisela HANSER, 197,1). Primavara, cind colonia dealbine se gaseste in faza in<oenJsivade reproductie si are de ingrijit foarte mult puiet, lruptit;;oru[ de iLulCratQlare oOll1:timeoeste substante ruumaa in canJti:tati foante mioi, Im a Iunile de vara, iulie $iaugust, cind cantitatea de puiet in colonie este mai redusa si se cresc albinele de iarna cu durata vietii mai lU'l1!ga, aceste substante sint prezente in laptisorul de lucratoars in concentratii semnificativ mai ridicate. S-a rernarcat un fenomen in cadrul experientelor de crestere : Iarvele de albine scoase vara tirziu din colonie se dezvolta mai bine pe Iaptisor de matca in incubator si din ele rezulta un TIlUimarrmai mare de matci si forme intermediare decit din larvele de albine recoltate in pr irnele saptamini de prirnavara - in experienta de crestere acestea au 0 reactie ~de determinare) mult mai redusa Ifata de activitatea laptisorului de matca, Spre deosebire de lrupti$orlil de lucratoace, eel de matca confine in concentratii mai mari biopterina, acid pantotenic (Gisela HANSER si H. REMBOLD, 1964) $i Vitamin a B6 (Gisela HANSER, 1971), astfel inlCit am desemnat aceste substante ca "indiclatQare" pentru Iaptisorul de matca, ou toate ca nu infhrenteaza direct determinarea larvei de rnatca (H. REMBOLD si GiseLa HANSER, 1964). 3. Momentul potrivit pentru extraqerea liipti$orului la sf.ir$itul dezvo[tii.rii larvale : un alt punot foarte important al cresterii artificiale a rnatcilor in laborator consta in separarea de laptisor a larvei in virsta inainte ea. ea sa inceapa teserea coconului $i sa intre in pregatirile pentru napidirea pupala. In acest moment, in stup, in mod normal alirnentarea Iarvei Inceteaza. Larva de mates, in schimb, maninca in continuare, si abia in zjua urmatoare, dupa terrninarea elirninarii excrementelor, nu mai ingera hrana (N. WEAVER, 1974). Dupa experienta mea, deja in acest stadiu de dezvoltare pot ,fi facute pronosticuri pe baza anumitor deosebiri structurale : Iarvele de matca au 0 forma mai supla, cilindrica, sectiunea prin corpul :110[" fiind un cere, in timp ce Iarvele de lucratoare prezinta de-a lungul ambelor parti rue corpului Ingrosari bornbate care 1>2contera mad deg:ralba 0 sectiunecolturoasa, ~i N. WEAVER (1974) vorbea de diferite Torme ale larwelor, care dupa parerea sa insa nu constituie de 'fel dovezi sigure asupra apartenentei de casta, Larva trebuie separata de mana la momcntul oportun, adica imediat inainte de nirnfoza, pentru ca aceasta sa se desfasoare nestingherit intr-o ,celuila uscata, Spre deosebire de alti autori, care SCQt perrtru aceasta larvele din recipientul de crestere, noi am indepartat lapti~Qrul - prrn aspirare. Ramtneau nurnai resturi neinsemnate de laptisor, pe peretii vasului, asa ca in caz de nevoie larva, rnai gasea ceva 'hrana : ceea ce reduce $i pericolul de a lua larvelor prea devreme marna. Nirnfoza Iarvei va fi mai putin deranjata iar coconutcare va adapostd napJ:rilirea pupala ~i pe urma cea irnaginala, va £i tesut normal.

73

"

cerea de La stadiul de larva rntinsa la eel de prupa (vezi tabelul). Foarte frecvente sirrt "semipupele" - care au suferit 0 napir'Iire mcornpteta a partii anterioare a conpului, W. v. RHEIN (1933) barruia ca aoeste semipupe ar fi forme interrnediare care datorita uriei rnalformatii si dezvoltari! deranjate nu pot napirli normal inainte de transforrnarea in pupa. Testele noastre de crestere illisa nu au confirrnat aceasta presupunere. Exista rnai degraba indicii spre alte motive, de exemplu 0 slabire a larvei prin hrariire insuf'icienta sau afectarea larvei in timpul nimuozei, praotic in tirnpul stadiutui fnarte sensibil de larva mtinsa, pentru ca deseori Iarvele mtinse rnor inca inaintea stadiului de nimfoza incipienta, In :mod cert, orientarea "gre;;;ita" a larvelor in recipientul de crestere nu este cnotivul napi:rlirii gresite a pupei pentru ca in testele noastre pupele au ocupat oele mai diferite pozitii in recipiente. Nici unuil din experimentele de crestere poe laptisor de makca proaspat recoltat din celnile cu Iarve de lueratoare in vir:S'ta de una pin a la doua zi1e nu a perrnis pina fin prezent obtinerea exclusiva de rnatci. Apareau rnereu, cum am rnai spusvsi forme interrnediare si uneori ohiar si lucratoare. Dat fiind complicatul efect combinat al substantei determinatoare din hnana si al reactivitatii animalelor in anurnite faze sensibiile ale dezvoltarii, cu greu iSlevor putea rmbunatati rezultatele cresterelor. In cazoll ca exist a suficient laptisor de matca s-ar putea sa fie avantajos ca in locul adaugarii zilnice deIaptisor larvele sa fie transvazate in fiecare zi pe alt laptisor de matca .proaspat. Pe de alta parte s-far putea ca frecventa schirnbare a hranei sa prejudicieze si sa intirzie dezvoltarea larvelor. Rezultatele experirnentului lui H. REMBOLD, Ch. CZOPPELT si P. J. RAO (1974) dovedesc ca abundenta substantei determinatoare administrate odata cu hraria ar fi de 0 importanta hotaritoare (e=decisiva) in cursul dezvoltarii larvale, Cind f'ractiunea deterrninatoare se adauga in hrana Iarvala in conoentratie de trei ori mai mare fata de cea natnral prezenta in laptisorul de matca, se dezvolta 98% matci, numai 2% forme intermediare si riici 0 lucratoare. Scopul - a obtine numai matci in crestere artif'iciala de larve de albine femele - este astfel aproepe atins, Aoeasta metoda de crestere pusa la punct in cursul anilor ar trebui sa fie mai intii $i in primul rind un instrument pentru irnbogatirea in substanta determinatoare a Iaptisorului de matca. Dar in afara de aceasta dispune si de un model care ne perrnite sa aruncarn 0 privire mai profunda' asupra rnecamisrnelor de diferentiere care in acest caz s[nt dependente de factori externi, introdusi odata cu mana. Albia relativ tirziu in ounsuil dezvoltarii larvei de albina femela bipotenta, se schimba, prin interventia determinatorului macazul diferentierii specifice de casta, Prin mana specifica put-em dirrja deci dif'erentierea larvei spre mate a sau spre lucratoare. Totodata avern posibilitatea sa observam si sa determinam in conditii controlate schimbar ile structurale si deosebirjle metabolice in functie de timp si stadiul de dezvoltare. Cu ajutorul acestui model ne putern face deci 0 idee asupra prirnelor faze ale proceselor de diferentiere intr-un organism .. Se explica in felul acesta probleme general valabile ale difererutierii din fiziologia cresterii, care sint de importanta fundarnentala pentru biologie si biochimie.

Cresteriie in leborstor inregisireezii cele mai mari pierderi La tre-

74

Tabelul REZULTATELE EXPERIENTELOR DE CRE$TERE DE LARVE DE ALBINE HRANITE CU LAPTI$OR DIFERIT IN INCUBATOR LA 35°C. LA FIECARE EXPERIENTA S-AU FOLOSIT 60 DE LARVE IN viRSTA DE 1-3 ZILE (LAPTI$OR DE LUCRATOARE: 75 LARVE)

J laptisor

larva rntinsa

pupe

n adulte

vietuiro

supra-

forma intermedtara

'§"

'2

+ interrnedtara
58 78 66 26 55

Laptisor de matcii (nativ)

53 57 50 58 54 272 (91%)

44 51 49 39 22 205
(75010)

36 50 41 39 22 188
(92010)

60 80 68 65 37 62,0±7,0

12 19 13 6 8 58 (31%)

9 20 14 4 4 51
(27010)

15 11 14 29 10 79 (42%) 3 4 23 21 15 28 14 108 (44%)

56,6±8,6

Laptisor de
mates

33 36 43 59 43 53 52 319 (76%)

21 16 43 47 ?:1 48 42 244 (76%)

21 15 43 46 ?:1 48 42 242 (990/0)

35 25 72 76 45 80 70 57,6±8,4
'~.

15 6 16 15 5 13 21 91 (38%)

3 5 4 10 7 7 7 43 (18~/o)

86 73 46 54 44 42 67 58,9±6,4

(Iiofihzat)

,.

Tabelul

6 (continuare)

lapti~or

larva Intrnsa

ill

pupe

adulte

vietuire

% supra-

III

~
0 0 0 0

Interrnediara

forma

1
21
.\

'jl intermediare

Laptisor de matca (Iiofihzat, depozitat 3 ani)

51 53 56 39 199 (83010)

24 16 14 8 62

21 14 5 51

11

35 23 18 8 21±5,6

0 3 0 0 3 (6%) 3 4 2 4 1 1 2

11 11

5 48 (940;0) 32 34 34 38 27 31 37 37 35 45 35 36 31 38 42 532 (92%) 32 (1000/0)

procentuala a

0 21 0 0 5,0

(310/0)

(82~/o)

0 (0%) 0 3 0 1 2 0 0 1 0 1 4 3 0 1 1 17 (3%) 0

Laptisor de matca

far a

terrninata de baza)

tracttune de(hrana

54 60 59 58 53 59 59 60 55 58 54 56 52 52 53 842
(94°/0)

37 43 43 45 33 37 39 44 38 49 43 42 32 45
46

35 41 36 43 30 32 39 39 36 48 42 42 32 40 45 580 (94%) 32 (86010)

58 68 60 72 50 53 65 65 60 80 70 70 53 67 75 64,4±2,2

1 2 3 3 1 1 2
(5%)

9 17 6 12 10 3 5 5 3 7 17 14 3 5 7 8,2±1,2

616 (73010) 37

31

Laptisor de lucratoare

60 (80%)

(630/0)
de supravietuitort celor trei clase

43

(0%)

0 (0010)

care

In paranteza stnt date procentele au sup ravietuit (=100%) in cadrul

in comparatie cu stadiul anterior resp. distribuirea diferite de distribuire (S', forma intermediara,

9).

aouitnor

CAPITOLUL

Influenia [actorilor de crestere asupra dezvoltarii matcilor

K. WEISS

CaJlite:tea rnatcii este deterrninata de origme si de modul in care a fost creseuta. Ne vorn ocupa de crestere. 0 crestere optima presupune conditii optime in timpul dezvoltarii larvelor ~i pupelor, Deoar ece matoa si Iucratoarele provin din material g€rlmina,tiv ontogenetic similar iar dezvoltarea deosebita a celor doua caste este determiruata exclusiv de factori nutritivi, se poate presupune ca factorti care influerrteaza direct sau indirect hranirea larvelor infiluenteaza totodata si dezV:oltar,e;a lor. Ceea ce poate sa fie deosebit de Jns'~mna:t mai ales pentr-u cresterea a;rittf,iiCialaa matcidor, unde 1a variatiile naturale ale conditiilor de dezvoltare in colonia de albine se adauga si urmarile interventijlor apicultorudui. Trebuie sa ne asteptam ca in conformrtate cu conditirle de crestere vor aparea femele sexual normals sau malformate - femele ea.r'e in ee priveste caracter1stici1e~i propr,ietatile lor pot fi considerate matci "optime" si altele care deviaza mai mult S.aJU mai putin de Ia aceasta imagine ideala. nefimitila unei rnatci optirne insa nu este atit de siJmpla. Pe de parte si La rnatcile de mire, care se cresc in colonia ide albine in conditii perfect naturale, apar variatii destul de pronuntate ale caracteristieilor ; iar pe de ialta parte exista deosebiri importante, care se bazeaza pe provenienta matcilor. Dupa KOMAROV si ALPATOV (,1934) rnatcile rprOlvenind din sudul Rusiei slnt mai mici decit eele din Rusia Centrale. HOOPINGARNER si FARRAR (1959) au constatat deosehiri certe inare greutatea rnatcilor dideratelor Iinii consangvinizate si cea a produsilor 10[' de incrucisare. KOMAROV si ALPATOV (H134), lDCKERT (1934) si BURMISTROV A (1965) au constatat un numar mediu diferit de ovariole la diferite Da<Sle~isuse, In cresteri rcpetate continuu in oolonii crescatoare neinfinertte cu material de crestere, dintr-o colonie, rnellifica si nuna earnica, euarn obtinut deosebiri statistic semnificatiroe an privirrta mnnanubu! de ovariole, a latimiicapului,a lungimii tarsului si a duratei dezvoitaril larwelor si a pupelor (WEISS 1972). Nu este deci de mirare ca si activitatea de rppnta a rnatcilor diferitelor rase si linii este d~fedta (BOZINA 19,6>8, PA!NIKJIW1969, GAnEILJliA.~i AVEITISIlAN, 19168). Pentru a aprecia cu exactitate efecbul djferitilor factori de crestere asupra dezvoltar'i! matcilor trebuie facute incercari de crestere cornpara-

77

tive. Provenienta controlata si un material experimental cit ma.i numerus sint salutare. La produsii cresterii ne intereseaza mai ales acele caracteristici la care matcile si lucratoarele se deosebesc evident. Pe 1inga aeeasta trebuie sa tinem cont insa si de influerite care nu srnt dtur;;i die putin legate de fonmarea castelor, ci au pur si simplu efect de stirnulare sau de inhibars a dezvoltarii matcilor. Influeritele posibile asupra dezvoltarii rnatcilor pot fi impartit1e in 4 domenii principals : 1. Maltlerr~aJhill e crestere. 2. Organizarea cresterii. d 3. Cresterea matciler si 4. Mediu. In felul acesta este impiirtit si materialul acestui capitol. 1. Materialul de crestere Dupa cum reiese din capitolul VI, prin material de crestere se inteleg stadiile de dezvoltare tinere femele, ale albinelor : oua fecundate sau Iarve din cele rnai tinere de Iucratoare, care servesc ca material initiail (pentTu cresterea matcidor. Este de asteptat ca rnodul in clare materiralul de crestere este minuit de catre apicultor poate influenta cresterea,
"

1.1. Virsta maierialului de cre~tere

Ouale Ide albine, feme lie, Identiee din punct de vedere structural si genetic se deosebesc dupa amplasare. In celule de Iucratoare se dezvolta lucratoar-e, in cupe (botci) matci, Cind se pierde insa matca, albinele sint in stare sa tramsfoome celulele de lucratoare in botci, Transforrnarea (=c:o:nversiunea) tinerei larve de lucratoare in rnatca devine in3lcest caz pur si sirnplu 00 chestiune de hranire, rolul hotanitor revenind compozrtiei Iaptisorului (vezi capitolul TII). Posibilitatea redeterminarii larvelor tinere de Iucratoare in matci, decurgind din (-haJzata pe) hranire, a fest utilizeta in cresterea artificiala a matcilor. Cresterea din larve este relafiv sirnpila si cu randament bun de iacceptare in orestere. Datorita ceroetarilor minutioase ale lui ZANDER si ale elevilor sai (1916, 1925), referitoare Ia valoarea produsilor cresterti, pina de ourind metoda parea mai presus de orice dubiu. Unele retineri in aceasta directie au aparut cind rezultatele unor cercetari mai noi au aratat ca si Jarve de Iucratoare :;;1 matca foarte tinere prirnesc deja hrana diferentiata, Asa a observat JUNG-HOFF::MANN (1966) ca albineile doici of era larvelor tinere de matca si de' lucratoare doua cornponente de hrana - una "alba" si una ,,1impede" - in diferite raporturi cantitative. STABE {19,30):;;i WANG (1965) au inregistrat deosebiri de crestere Ia 0 virsta foarte timpurie a Iarvei. In plus, Ia <lIDibele caste de Iarve apar deja foarte de timpuriu deosebiri metabodice si particularrtati serologice (MELAMPY:;;i WILLIS, 1939; SHUEL si DIXON, 1959, 1968, DIXON si SHUEL, 1963; LIU si DIXON 1965 ; LUE si DIXON 1967 ; OSANAI si REMBOLD, 1968 ; TRIPATHI si DIXON 1968, 1969; CZOPPELT si REMBOLD, 1967). Deosebirea din punctul de vedere al substantelor din cele doua tipua-i de lapti:;;or mai trebuia insa dovedita si pe calea analizei chimioe(vezi cap. II) - chiar si numai sub forma deosebirilor cantitative ale diferrtelor cornponente in cele doua laptisoare (vezi in JOHANNSSON:;;i JOHANNSSON, 1968 ; SHUEL si DIXON, 1960, TOWNSEND si SHUEL, 78

1962, REMBOLD, 19,64 ; HAYDAK, 1968). Astfel de observatii au dus La reflectia ca si la matcile a carer dezvoltare a fost incheiata pot aparea deosebiri in directia caracteristicilor si randamentuluiin functie de proverrienta din Iarve mai tinere sau mai virstnice, AI' f'i de asteptat ca 0 matcasa semene cu atit mai mult "i:maginii ideale a femelei perfeote" cu cit rnai tinar este rnaterlalul de cresterc din care provine, In aceste conditii matcilo din Qua ar trebui sa He cele rnai bmw, asa ca in ultimul rump s-a ciiutat febril '0 metoda mai utilizabila de ",cre:;;t,ere din QU". De practica cresterii din larva si a cresterii :din ou se ocupa capitolul VI. Aici discutam numai dalca folosirea oualor in loc de larve este iabsolut necesara si care este virsta cea mai buna pentru Iarvele de crestere.
1.1.1. Virsta matertalului de crestere ~i acceetarea lui

S,:,a vorbit deja de faptul ca albinele care i:;;i cresc 0 matca de salyare transform a de regula in botci celule de Iuoratoare 'co:nttnind larve, si nu celule ICUQua. $i nici '0 variatie considerabila in vireta Iarvelor nu pare sa Ie deranjeze, Chiar daca in mornentul orfanizarii nm exista decit Iarve >de arOeea~i vinsta si f'oarte tinere in colonie, albine1e construiesc botci rru nurnai peste acestea ci si peste larve care treptat imbatrinesc, Cind am introdus in mai multe colcnii de crestere Iaguri cu Qua, in Clare fusesera crescute mai rnulte generatii de puiet, aproape jurnatate din cupe auaparut abia la 1-2 zile dupa eclozionarea din oua, Lair 10% din totelul oelulelor luate in crestere au fest transforrnate si mai tirzju, pe Iarve in vi[fslta de 2-3 ziiLe (WEISS, 1>962). NOltinld '0 eXlPelrienta asemariatoare OROSI PAL (1960) a obtinut botci si dim larve mai virstnice, de 3-4, 4-5 :;;i 5-6 zile. Pe de alta parte am observat ~botci .pormjte pe faguri noi si deasupra oualor proaspat depuse (Fig. 32). Insa si aicrmajoritatea apar abia mai tirziu, pe larve mai in virsta. Aceasta nu 0 schimba nici folosirea "taieturii in arc" din fagurele de puiet, Numai daca oelulele si'l1't introduse cu deschiderea in jos in colonia decrl€,:;;tere (cresterea din ou, dupa modelul Erlangen) primele botci apar fie pe ou, fie imediat dupa eclozionarea lui (vezi capitolul VII). Noi me punem acurn intrebarea : albinele nu au nici :0 preferinta 'Lntre larve de virste difea-ite ? Multi prscticieni cred ea albinele accepta cu prioritate larve rnai virstnice. Si ZANDER (1925) scria ca .Jarve de Q zi sint luate rnereu in riumar mult mai mare in erestere decit cele de jumMate die zi". VUILLAUME (1959) in slCihlimib, ste die parere ca virslDa e larvei nu exercita '0 influenta mare asupra aoceptarii, chiar daca si in experientele iLui Iarvele in vjrsta de cite va oreau fost aoceptate ceva mai prost decit cele de 2 si de 3 zile. WAFA si HANNA (1967) nu au consta. .. tat nici 0 deosebire in acceptarea Iarvelor de 1 sau de 2 zile. KOMAROV (1943) spume ca ar fi constatat ca albinele doici distirig cu atit mai putim vlJrst,a larvelor cu cit sirrt mai batrine, luind astfel in" crestere multe larve mai virstnioe. Albinele tinere de stup dimpotriva ar prefera larve mai tinere, El sus tine ca virsta calendarrstica a albinelor doiei nu 18.1' trebui sa corncida cu oea biologica, cee.a ce este valabil in special ~i pentru virsta larvei in raport cu dirnensiunea acesteia. Aceasta din urma constatare au Iacut-o in repetate rmdurr si ailti ceroetatori. Motivul ar putea fi aprovizionarea diferita cu hnana, care 79

"

Fig, 32 -

Pe faguri

'in care nu s-a crescut inca puiet, se crese deseori

salvare peste Dua depuse.

botci de

perrtru a folosi expresia lui GONT A.RSKI (1953) - se bazeaza pe "principiul pustii cu alice". Uncle Iarve ar putea fi aprovizionate defeotuos, Ooazional s-ar putea ca si pozitia nef'avorabila a larvelor la margine-a cuibului de puiet si in acest context temperatura putm prea sdi:zurta in aoeasta zona sa joace un rol. Eu personal am constatat cibeodata 'ca in serii intne:gi de material de crestere de aceeasi virsta existau Iarve de dirnensiuni diferite. Peate si compozltia de vII1Staacoloniei de crestere este in acest sens Irnpor-tanta. Experienta mea in legatura cu acceptarea Iarvelor de diverse v~rs,te nu rn-a scutit de surprize. Intr-o cercetare efectuata special in acest scop BOTTCHEIR si WEISS (196.2) au velriifilClat prim:ilnealarvelos- transvazate de diferite virste, in 9 cresteri pornite in 5 colonii doici - dintre care 4 au fost folosite de dOua I~ri consecutiv pentru crestere. Stadiile de wrsta folosite de noi erau datate exact la jumatate de zi Intre 1/2 ,;;i 31/2 zide, fiind introduse alternativ in ,;;ir continuu in botcile de pe leaturile de crestere. Din totalul de 286 Larve oferite, albinele au acceptat 151. In aproape toate experientele individuale primirea larvelor tinere si a oelor vlrstnice era aproape echilibrata, Numai larvele foarte virstnice, peste 3 zile, au fast acceptate mai prost. Dupa acest rezultat experirnerutal se parea Ica plingerrle repetate ale apicultorului despre primirea sLaba a Iarvelor foante tinere ar fi legate de .gr>2'Ultati de tramsvazare la aoest materiel. Ce-i drept in experiente de crestere ulterioare, comparative (cu alta problematica) am avut ocazia sa constat si eu preferinta pentru larve mai virstnice (nu mai mari de 2 ztle !) (WEISS, 1974 a). In aceste cazuri virsta albinelor doici - cu un grad ridicat de siguranta statistica - nu
80

a fest de nici 0 importanta. Ar fi posibila insa 0 inclinatie specifica a ooloniilor de albine in aeest sena. In toate aoeste experiente calbinele dispuneau spre ,aIegere de larve de virste diferite. Oferlnd larve de .0 singura ivi:rsta per serie de crestere (cum se obisnuieste in practica l) preferinta in acceptarea unor anurnite stadii de vLrsta se va putea dovedi in masura si mai redusa decit aici, DUJpa mrmeroasele experiente de crestere pe care Ie-am efectuat in decursul anilor nu mi se pare probabil sa se poate influenta rezultatul acceptarii in practioa de crestere folosind larrve de anumite virate, Mult mai importanta in schirnb este problema daca si ce relatie exist a intre virsta materialului de crestere si calitatea matcidor obtiriute.
1.1.2.Virsta materialului de crestere si dezvoltarea caracteristicilor de casta

1nitia~, dezvoltarea morfologica ia Iarvei de lucratoare si de matca decurge identic. Intr-o serie de Iucrari privind dezvoltarea postembrionara a larvei de albine KOJEVNIKOV (1905), ZANDER si eievii sai LOSCHL ~i MEIER (1916) dUiPa primele eercetari nu au constatat nici .0 deoseoire in structure si histologia larvelor de matca si de Iucratoare in primele dOiUa zile de viata. Primeie deosebirr in dezvoitarea ovarelor pe care MEIER sustine ca le-a observat in cea de a 2-a zi de viata a larvei, nu au fast eonfirmate ulterior de WANG si SRUEL (1965). Dupa acesti autori aoia in a 3-a zi a Iarvei alPkilX" deosebrri 'in fornnarea lui corpora oiuita. MICKEY si MELAMPY (1941) au gasit La aoeasta faza deosebiri :in dez-

In conformitate

voltarea citologica a celulelor grase. Aceste rezultate ale cercetarri dezvoltarli Iarvelor xorespund rezultatului experientelor de crestere care au fost efectuate 'inca din 1904 de preotui alsacian KLEIN si mai arnanuntit de ZANDER $i BECKER (1925).
cu ele principalele caraeteristici interne (ovare, sperm a-

teca, gland a mandibulara si faringianii) la matci, care au fost creseute din larve pina la virsta Ide 3 zile,dau imagines oomp:J_eta a matcii, Redeterminareaare Ioc s,ntre a 3-a si a 4-a zi a larvei de lucratoare $i anume brusc. ZANDER recomanda totusi pe baza rezultatelor ctntaririlor Iimitarea virstei materialului de crestere la 1112 zile. MMldJle din larve de 21/2 zi1e au fos,t conform cercetarrlor sale mai usoare decit cele obtirnute
din larve rnai tinere. La fel au dus si majoritatea cercetarilor ulterioere la constatarea unei anurnite dependente intre virsta la:rvelor in stadii de decvoltare foarte t1mpurii si greutatea matcilor. In schimo exista 0 divergenta completa de pareri in aprecierea oaracterrsticslor. ECKERT (1934) nu a observat 1a matci'le care au provenit din Jarve in virsta de 12, 24, 36, 48, 60 si 72 de ore riici 0 deosebire prindpalii a numWului ovarioielor. Nici cercetarile lui, WEAVER (1957) care a repetat experientele lui ZANDER si BECKER si le-a extins si asupra oaracteristicilor externe nu au dus la constatarea vreunei deosebiri la mateile din Iarve Iill virsta de 1 sau de 2 zile, 'll~ci in Oleprrveste marirnea sperrnatecii. 19 mater din larve de 1 zi au avut clhiar mai putine ovariole (3.35±8) decit 19 crescute din larve de 2 zile (341 +7). In UJfara de aceasta, oele din urma au UJV!Ult si glcsa eX!tirem de scueta, ceea ce DU sre pO'tlX"liveste cu conceptia generala despre reducerea caracterrsticilor de matca 81

odata cu virsta larvelor folosite ca material de crestere, Nici 1a structura basitarsului - care trece drept caracteristica de casita foarte spedfiica - nu existau deosebiri. Nurnai La rnatcile din larve de 3 zrle si mai mult scadea numarul ovariolelor, la fel si diarnetrul ovarelor si ~l spermatecii. Indicele tarseen devenea mai mic, lungimea glosei si numaruil barbelor (pe ac) (47 EC) cresteau, In conformitate IC:U rezultatele ceroetarii lui B8CKER matcile din Iarve putin mai virstnioe de 31i2zile prezentau treoeri evidente spre forma de lucratoare _. chiar daca nu irnediat La toate caracteristicile. Emu de regula cu precadere matci sau Iucratoare. Circa jurnatate din aceste anirnale mureau inairrte sa atinga stadiul adult. VAGT (195.5) nu a gasi] 1a matci din larve de 112, 1 si 2 zile nici 0 deosebire in forma tarsului fata de matci de [mire, sustinind in schimb ca ar fi gasit la adulti din Iarve de 2 zile modificari la periuta de polen ai la cosuletul de pe tibie. Devieri a1e former capului, care la :II1laltea este ml3.li rotund, La lucratoare ,ma:i tlrtiJullllghilul:alr, fli air aparut deja 'Lamatci crescute din larve de 1 zi, la fel primele modrlicari ale fonmei rotunde a spermaoecsi, Pernt['u un rezuwtlart ~gur au fost C€Irs cetate din pacate prea putine matci. Pe mater-ial de obserrvatie si mai redus (2 matci in fiecare grup experimental) se bazeaza JORDAN~1960) cu constatareaca matcile crescute din oua (dupa OROSI PAL)sint superioare oelor crescute din larve in ce prlveste numarul ovariolelor. 0 cercetare anterioara a. lui JORDAN (1955) care a demonstrat 0 scadere constanta a nurnarudui ovariolelor la rnatci din Iarve abia eolozionate, si de 1, die 2 si 3 ziile, se baza pe medii de mnmai cillte 4 mMICi.In lucrarea lui SOCZEK (1965) numanul mai ridicat al ovariolelor in rnedie de 3fl:9 (325-374) la miilkd.de rlQlilre,ata de 0 rnedie de 313 (200____,357) matoi f Ia de salvare :;;i '0 rnedie de 312 (289-341) la matci 'de crestere (larve de 1 zi) din 12 matci de roire, 82 maki de salvare :;;i41erescute. Prove: nienta si trmpul formarii grupelor experimerrtale nu au fest unitare. Probabii lOaaceasta este valabil si pentru rnateria'lul cuprmzator' de matoi din oadeui experientedor lui VOI.DSTEVIOI (1954). lm mmaumei comumcari a lui M. MAUL, el a comparat matci de roire cu matci de salvare transvazate (simplu si dublu) si a constatat la primele rnai multe ovariole in ovare iii sperrnateci mai mari. Cercetind in total 400 mate! de aoeeasi provenienta OROSI pAL (1964) constatase ca numarul de macci Ia care nurnarul ovardolelor depaseste um anumit prag cre:;;t€odata ICU folosirea urrui material de crestere rnai trnar. 80% din matcile crescute din ou aveau peste 300 de ovariole ; urmau matcile crescute dinlarve de Iueratoare in virsta de 18-30 ore, cu 51%, cele dir; larve de 42-54 ore cu 390/0 si cele din larve de 66-78 ore cu numai 12% peste aceet prag, Nu de Ia aceeasi matca de orestere, Insa de la aceeasi linie provenea in fine si materialul de crestere folosit de WOYKE " , , (1971), care a observat Ia matcile crescute din oua $i din larve de 1, 2, 3 si 4 zile in afara scaderii greutatii corporale 0 reducere a volumului spermatecii si a numarului ovariolelor cu fiecare zi de intrrzi€iI'e a tranevazarii lar~elo:r. Implicit scadea si murnarul de spermatozoizi diim. spermateca atit 1a matcile impereeheate natural oit si 'La cele insrumintate instrumental.

82

risticilor de matca depinde de virsta rnaterialului de crestere, insa este indoielnic daca aceasta este valabil si pentru material larval foarte tinar. Pentru a Iamuri chestiunea am tacut experiente amanuntite (WEISS, 1971). Am pus accent in special peprovenienta comuna a materaalului de crestere si pie conditii unitare de crestere, am fOWOls1t pupe im 100c de matci eclozionats - pentru a usura cornpararea greutatii (WEISS, 19167 a) si am nurnarat ovariolele sub stereornicroscop in lee de a mai folosi metoda microtorniei - care da rezultate indoielnice (fig. 33, 34). M-am rezumat La cresterea unor stadii Jar-vale tinere, care poate fifolosita si in practica si am analizat nurnaf -caracter-isticile sub raportul CarOLrB, matcile difeLraoe1 mai evident de lucratoare : grcutate, numarul ovariolelor, forma capului, ,a. rnandibulei :;;i a piciorului colector. S-a dovedit di matcile crescute din Qua sau din Iarve tinere pin a Ia virsta de 1112 zile, aproape ca nu S2 deosebesc, Tocmai. referitor Ia numarul disoutat lal ovariolelor nu s-a constatat nici 0 reducere odata cu avansarea in virsta a materialului de crestere. Numai greutatea adultului parea scada odata cu virsta larvei, ceea ce is-a oonfirmat intr-o cercetare ulterioara (WE,ISS, 1974 a). Cind .se folosesc stadii Iarvale sub 11/2 zile este dificila stabilirea statistica a diferentei. In mod paradoxal matcile crescute din IOU erau chiar oeva mai usoare decit cele din larve de 1 zi, Ceea ce se datora insa nu w,nstei difecr-it:e,a rnaterialului de crestere, ci dirnensiurrii botcilor. "MatC'il:e din ou" proveneau dirrcelule de lucratoare in care numai fusesera depuse oua, "matoHe de transvazare' din hotci artificiale largi de 9 mm. in botci mai rnari se forrneaza matci mai mari, dupa cum vorn vedea unai tirziu (vezi 2.1.3.). Scaderea greutatii rnatcilor cresoute inalClBS,t fel fata decele crescute din larva este Irisa atit de redusa inert in practica cresterfi aibia se remarca.

Reeumind toate aceste experiente

lS€

constata ca formarea caracte-

Sa

1.1.3.Virsta materialulut

de erestere sl randamentul

coloniei

Fiindca pina astazi in(:a nu s-a cazut de acord asupra existentei vreunei corelatii iritre grieutatea matcii si numarul ovariolelor ei, nu este . de mirare ca si relatia iritre rnar imea rnatcii si cantltatea de puiet este ooniS~demta cind afirrnativa (BOCH si .TANIEISON 1960) oind ne@a:tiva (VESELY, 1968) si ca nici corelatia intra numarul ovariolelor isi prohf'icitatea matcii nu este dovedita, Cercetind 38 de matci, IDCKERT (193,7) nu a constatat nici 0 corelatie in acest sens, in timp Co2 AVETISIAN si TIMIRIAZEV (1961) au constatat 0 anumita corelatie pozitiva intre numarul ovariolelor :;;i cantitatea de puiet. Aceeasi neconcordanta de pareri domina si ,in Iegatura cu problema relatiilor intre dirnensiunea corpului si productia de miere. Dad. pe baza oelrcetari[or lui AVETISIAN si TIMIRIAZEV (1961) si AVETISIAN (1967) ai putea sa~ presupui ca exista o eorelatie pozitiva, SRROBAL (1958) :;;i VESELY (1968) neaga o astfel de relatie, Cea mai dificila problema priveste virsta materialudui de crestere din care s-au obtiriut matcile -- depinde sau nu de ea ranld:ame:ntu'l coloniiJlor formate cu aceste matci ? Notitele apicultorului KOFER(196.o) eli privire la neoesitatea inlocuirri matcilor cu matci "din ou" si matci

.'

83

"

Fig.

33 -

Pentru

determinarea comparativa a greutatii, cintarite ca pupe ...

matcile

emu

Fig. 34 -

.....

$i introduse spre dezvoltarea ulterioara tara acoperiimitit eclozionare din lenin, in incubator.

in CU$ti de

84

"dtn larva" in decursul primjlor patru ani de productie pledeaza in favoarea matcilor din OU, IlJU insa si cifrele date de KRASNOPEIEV (1949) despre productia de miere a Uil1JOr alsltifeilde colonii. Oitnid in revistele de specialitate este uneori foarte laudata productivitatea matcilor "din ou", Iipseste de obicei comparatia cu matcile cresoute din larve. In ciuda greutatilor pe care Ie poezinta 0 comparare ooncludenta a nandarnentelor m-am incU'metat sa fac 0 astfel de experienta, mai ales pentru ca aveam ill. dispozdtie pentou aceasta cele 3 puncte de control penltru ailibinl2aile lamdulu! federal Bavarra. Ele dispun de amenajar] speciale pentru verificari comparative ale randarnentului coloniilorvExperrentele cornparative cu matci crescute din cu si din altele din larva s-au efectuat timp de zece ani in ciciuri de cite doi ani. In controalele noastre aufost incluse in total 72 matci din ou si 74 din larve. MatdIe dim larva au fest obtinute din Iarve de 1 zi si de I1j2 zile, in mod exceptional - si din Iarve de 1/2 zi. MaiJcile din ou si cele din larva au avut aceeasi provenienta, au fostcrescute in aceleasi coloriii doici sau in colonii doici de aoelasi fel si in serii egale. In afara' de aceasta au fost in aoelasi timp in acelasi punct de ])mlPere:ciherre. Aufost introduse in roiuni de aeeeasi putere, care in anul urrnator au fost inoluse in controlul productivitatii, Per total Y1U a existat ni:ci 0 deosebire intre matcile din au sicele din larva. Imperecherea a fost echilibrata, pierderile la introducerea celor imperecheate au fostaproape La fel de mari, iar pierderile in timpuf oelor doi ani experimentali la fel de mario Colorriile cu matci din ou si din larva au adus per total la Ifel de mullta miere (WEISS, 1971).
1.1.4. Concluzii

Trebuie sa ne asteptam ca La matcile crescute din larve mai vjrstnice caracteristicile deviaza de la tipul pur si al rnatcii de roire si probabil, comportamentul lor si produotlvstatea colonijlor lor caci fiolosind Iarve mai in virsta de 3 ziile apar forrne dntermediare propriu-zise (ZANDER si BECKER 1925, v. RHEIN 1933, WEAV,ER 1957) ; intre matcile crescute din material de crestere mai tinar, din oua$i din larve pina La 11j2 zile, nu s-a eonstatat nici 0 deosebiresemnif'icativa. In aceasta perioada a dezvoltarii larva tiuiira de lucratoare este 100% neutra, Formarea caracteristicilor specifice de casta incepe abia mai tirziu. De altfel, asemanatoare este situatia si la larva tinara de matca, dupa cum am putut demonstna cu ajutorul experientelor de transvazare in celule de luoratoare dupa experimerrtele prealahsle ale lui KLEIN~1904) $i WEAVER (1957) cu material larvar numeros, datat exact conform virstei (WEISS 1978). Greutatea corporala a matcii este 0 exceptie - se verde ca ea poate fi influentata foarte ti:mpuriu in cursul dezvoltarii larvale. Din punct de vedere practic este de importanta secundara daca greutatea adultului poate trece drept criteriu veritabil de casta, deoarece exista matci tipice dlJipa caracteristici dar mid ca niste lucratoare, in ti:m!p ce pe de alta parte se pot obtine ducratoare uriase, abia putin mai usoare decit matxiile normale, supraalimentindu-Ie cu hrana mixta Ide lucratoare sau Iaptisor de rnatca denaturat (v. RHEIN 1933, HAYDAK 1943" WffiAVER 19155, 85

"

WEISS 1978). Factorul substanta nuteitiva ail hranei pare a fi de irnportanta primordiala pentru marimea indivizilor, atit a lucratoarelor cit si a matcilor. Probabil ca este raspunzator in prirnul rind si pentru determiriaride metabolice determinate de casta in stadii foarte timpur-ii ale larvelor, chiar daca la inceput nu exercita nici 0 influHnta asupra dezvo~tarii ulterioare a uneia sau alteia din castele de adbine. Aceasta nu inseamna ca. deosebirile de greutate ale rnatcii sint lipsite de importerita pentru practica crestern. Crescatcrul prefer-a in general, dim. doua matci de aceeasi provenienta, pe cea rnai mare. Instimctlv aceasta oeste conslderata' a fi si cea mai productiva. Ceroetatorii sovietici au constatat ca matcile mai grele sint mai bine primite in micleii de impereeherevsi ,ca imperecherea si ponta. au loc rnai devreme decit la cele mai usoare jdmtr-un rapor-t ail lui TA:RANOV pentru aceasta carte). Pentru crescatorul de matci-practician ce-i drept nu are nici 10 urnportanta daca in serii mari experirnentale apar deja, ilia larwe de diferite virste sub limita de 1112 zile, deoseblri mici in igreutatea rnatcilor. Ele abia sint semnificative statistic si pot fi trecute deci cu vederea 'in practid. Putern deci conchide ca ambele metode de crestere - oea din larva si cea din au -, sint valabile, Cine alege cresterea din larva poate fi 5igm cafolosind 1a['ve de pina la 0 zi pastr eaza 0 Iimita suf'icienta de siguranta, pentru a obtime matci, Din punct de vedere biologic ambele modafrtati de crestere au o,ceeasi wlllloa[,le- cu conddtia CIa tehnica foilosiita sa fd.e corespunzatoare, daca crescatorul trebuie sa Ioloseasca oua sau larve tinere si ce metoda sa Ioloseasca, se hotaraste la urrna unmei pe baza incrinatiei si Indelminarii sale (vezi capitolul VI).

1.2. Piistrarea materialului

Cresterea
t ere, oua sau Iarve,

de crestere in afar a coloniei de albine

de salvare artificiala duce la faptarl ca materiaiui de cresprecum si .stadii ulterioare Ide dezvoltare aile produsilor cresterii care cresc sint scoase temporar din mediml lor matured fiind expuse unor rnfluente de rnediu exterioare, straine, Cit timlp se pcate face aceasta fara repercusiuni pentru crestere ?
1.2,1. Capacitatea de supravietuire a oualor

Cresterea din oua ar putea avea succes cu oua timere sau virstnice daca materialul decrestere ar fi utihzat imediat dupa scoatere din colonia mama, Daca se pune fnsa problema pastrarii OUa]OT citva ttjmp in afara coloniei, eventual pentru a fi €xpeciiate, reamintirn ca toate indicatiile din rnanuale vechi sau mentiuni bibliograf'ice du:pa care ouale a1' putea rezista mai multo zile SHU chiar saptamini in afara mediului Ior natural ~cle ex. WITZGALL, 1906, ALFONSUS si MUCK, 19<29; DACHSEL Iduipa ZANDER, 1947; SPITZNEtR, 1950; HEROLD, 19:56; SCHULZLANGNER, 1956; EHRICH, 1958, etc.) sint incorecte, Aceste observatii 8'e bazeaza cu foarte mare probabilitate pe niste interpretari gresite, pentru ca experiente sistematice ref'eritoare la aoeasta problema dau alta imagine (WEISS 1960). Am taiat bucatele dintr-un fagure care conti86

nea oua a caror virsta Iusese exact datata si le-arn pastrat in cele mai diferite 10 cud. Dupa diferite perioade am reintrodus bucatelele de fagure cu oua in ordinea veche in fagure si l-arn introdus in colonie. Am lasat 0 parte .din oua sa eclozioneze in incubatorul reglat la temperatura si umiditatea cuibului. Niciodata nu am reusit sa tinem astfel oualie in viata in afara coloniei mai rrrult de 3 zile. Conditia rezistentei optime la conditii externe anorrnale a fest virsta minima de 11/2 zile a oualor, Nurnai oiteva oua au rezistat 3 z.ile in afara co'loniei, Dupa doua zile in la[,ara coioniei ma:i sUlPlrla,ViielJUiau :IlluiLtjumMaite lila;ridlU!Pa 0 zi mca mai ecloeel zionau practie toate ouale, Daca oucatelele de fagure fusesera pastrate in pivnrta (la 15-18°C) sau in camera (18-22°C), umed (pina La 100% h.IL) SiaJU uscat (20-25% h.r.), Ia lumina sau pe irrtuneric, culcat sau in picioare, nu a fost de importanta esentiala, Numai in frigider (5°C, 60% h.r.) nu se pastrau bine. Qua mai tinere de 11/2 zile s; se !pare :;;i acelea alflate in preajma eclozionarii, rezistau mult mai putin, Pastrind aceste oua chiar si rrurnai .0 zi in camera sau pivnita, din ele nu mai eolozionau lanvele sau numai foarte putine, Ve:lolr eestea ar mai putea continua dezvoltarea. Puiem deci sa fim eli a de Ctt siguri di albinele arunca Quale din magaztn, daca aoesta nu contine ~i puiet. Ouale trebuie sa fie in cuibul de puiet. Insa si aici exista uneoni insuocese - aJtH in colonda cu mJaJDca it si in cea orfama, care de c fapt ar avea nevoie in masuri; sporita de QUa. Acesteasrnt niste €X!ceptii In experieritele me1e in legatura cu conservabilitatea oualor de albine arn observat puietul pin a Ia capacire ~i deseori chiar pina la eclozionarea albinelor. Modid'icari alecaracteristicilor si structurri corpului la inseotele adulte nu am putut ooserva. Chiar ~i matcile care au iesit din oua ce fusesera tinute 2 zile in pivnita erau eomplet normale. Aoeste cunostinte sint de importanta hotaritoare pentru expedierea oualor (vezi ca.pitO!lu[VI, 19).
1.2.2. Capacitatea de supraviejuire a larvelor

Uneoricolonia

de albine indeparteaza

sl oua care conform

experien-

Elnilg)!I1aJtic e.

Spre deosebire de pozitia in general optimista a apicultorilor f.a~a de conservabilitatea oualor in afara coloniilor multi considera puietul si descapacit :;;icapikii oa foarte putin rezistent. Ce-i drept exista indicatii ~n ,li<teraturn de slPelCiBiLitJarte, oontrazdc aceasta IpaTeJ:'IeI(HIMMEiR, 1927), care sint cunoseutesi metodele f'olosite in vechea alpilcultura de dimpie (Heideimkerei), care cer separarea fara riscuri a aibinelcr de cuibul de puiet pentru 0 noapte (LEHZIDN, 1880), dar date exacte despre rezistenta la frig a puietului au putut fi obtinute numai prin experiente speciale (WEISS, 1962). Ca :;;i pentru exarninarea r~zisientei la frig a oualor, lam pastrat fragrnerrte de Iaguri saufaguri intregi IOU larve de diferite virste, peeioade de timp in diferite Iocuri, Pe urma Ie-am introdus din IilOU in colonie in vederea dezvoltarii lor in continuare. Animale foarte tinere, de 0-1;'2 si 11'2-1 zl, au supravietuit in orice LOiC timp de 24 de ore in proportie de 135-100%. Din Iarvele :in virs,ta de 1-2 zi1e s-eu dezvolta t dupa aceasta -perioada irrtre 12 ~i 70% ; din cele 'in vlrsrta

de 2-3 zi1e intre 16 sl 73% fika afectare. Nu exist a mel 0 dependenta intre rata de supravietuire a acestor stadii de puiet si Iocul de pastrare (camera sau pivnita) ; numai in frigider larvele mai virstnice nu rezistau. DUipa 48 de ore supravietuiau numai Iarvele foarte tinere si foarte virstndce, in procent redus, cele dim. urma nu insa si in frigider. Dupa 3 zile numai putine larve aproape de capacire si numai pastrate in camera ajungeau la dezvoltare. Daca larvele supravietuiau, insectele adulte - le lasam de obioei sa eelozioneze in incubator - erau bine dezvoltate. In legatura cu cresterea de matci ne intereseaza in mod special viabilitatea larvelor foarte tinere. In ciuda ootelor relativ bune de supravietuire constat ate in experienta, ele par lipsite de valoare pentru practica daca ouale au fest pastrate 24 de ore in afara coloniei. Chiar dupa lr2 aile acoeptarea in colonia doica este defectuoasa - eel putin La metoda de transvazare testata aici, La pierderile previeibile pe baza experientelor se adaJuga pierderile din motive necunoscute. Larve transvazate dupa 0 depozitare de 6 ore sint Iuaibe toate in gJrija de cR!trr-e allb:iJne. Am irutrodus in repetate rinduri, pe aceeasi rama de crestere, in colonia doica Iarve abia scoase din cuibul de puiet si larve de aceeasi virsta care rnsa petrecusera 6 ore in :fagurele lor, in camera sau in pivnita Ia tenuperaturi si urniditati d]ferite,~i nu am constatat nici 0 diferenta in acoeptarea lor. Probabal ca perioada de pastrare fara reperousumi asupra stadiiiloe tinere de puiet se mai poate prelungi putin daca mediul nu eete prea us-eat - oeea oe insa nu s-a Iconf!irmart. Totdeauna rnateille crescute din Iarve pastrate um tirnp au fast dezvoltate impecabil. Ca si Iar-vele tinere de lucratoare, si larvele de maroca ilnvirsta de 1-2 ·ziIe, deja luate in crestere sint relativ insensi'bile [fata de racire, Conservabihtatea 'in afara coloniei a tinerelor larve femele de albina este de mare importanta in scopul raspindirii materialului de crestere in ri[1dul crescatorilor (vezi cap. VI, pag. 159). 2. Organizarea cresterli In locul botcilor naturale, 'in cresterea artidiciala de matci se fOl10sese lea recipiente de crestere pe linga celulele de lucratoare si de trintori, 'in primul rind botci artif'iciale, Folosirea acestor botciartificieile este legata de problemele aeceptarii materialudui de crestere in colonia doica si a aprovizionarii darvelor de matca cu laptisor, arnbele fiind hotarrtoare pen tru reusi ta cresterii.

2.1. Structura $i dispunerea Este de asteptat ca albinele tere ca mloouitor Ipentru botcile stante straine albinelor si forme fie acceptate mai prost decit ceea albinelor nu este insa intoudeauma
2.1.1. Materialul

botcilor
sa nu accepte orice Ii se of·era in cre$lor naturale. Ar fi de .presupus ca submult diferite de ceea ce este natural sa ceeste mai apropiat de naturad. Reactia previzibila.

tionate 88

Cum se comport a albinele fata de materialul din care sint confecbotcile ? Inainte se credea ca ar trebui sa fie numai ceara de al-

I,'

bine - si chiar aceea aleasa si ca nici n-ar fi indiferent daJca ceara provine din f'agun noi sau vechi, din razuirca crescaturilor sau din capacele. In Iiteratura de specialitate nu lipsesc indicatii in sensul ca ar trebui folosita numai ceara curata, cH mal deschisa Ia culoare. Apicultorii drancezi prefera ceara rezultata din capacele ; in unele cercuri apicole germane este J"as,tJlndita parerea ca botcile ar trebui confectionate din ceara virgina - adica ceara din Iaguri oladiti libel', in care TLU a mai orescut puiet (ZANDER 1944). Pentru a verifica aceasta am confectionat botci de aoeeasi marime si forma din -ceara de rama daditoare si din ceara de faguri vechi, fixindu-Ie intercalate in aceeasi rama de erestere 5.n colonia iClJoirca (WEISS, 1967a) .. In trei experiente de acest fel acceptarea a fest perfect echilibrata. Ceara din fag uri veohi - extras a irrtr-o presa din lemn cu surub - era conditionata bine printr-o a doua topire, Nu este exclus oa o ceara cu impuritati sau continind sub stante straine sa duca la obtinerea :ai1tOT rezudtate. VUELLAUME (1957a) a olblsrelI'Vlatt ddfererrte in acoeptarea botcilor confectionate din ceara de diferite proveniente topita laolalta cu bucati de faguri reformati, El crede ca prezenta propolisului in ceara mgreuneeza acceptarea, Albinele primesc ia1sa $i botci care nu sint.confectionate dincearra de albine, ci din diferite alte substante - mai rues material plastic (:fig. 3,5). BOGNOCZKY (19G7) a reusit chiar sa determine matca sa depuma oua in botci oonfectionate din material plastic. In bortci din iparafina~i citeva rasini artificia1e precum si in celule de stiJCila, VUTLLA Ul\1E (1957) a obtinut 0 acceptare buna,cu conditia oa stup sa nu fie in acelasi timp si botcidin ceara de albine, SMITH ~1959) si WAF A si HANNA (1967) care au folosit botci din plastic pentru obtinerea laptisorului nuau constatat nici 0 diferenta de acceptare in comparatie cu botcile de oeara, in schirnb albinele nu primeau botci din ceara de trestle de zahar. RAZMADZE (1976) nu aobtinut nici 0 acceptare cu botci din polietilena, Eu am introdus in ultimii ani spre aleg€lr€ in ooionii de crestere botci confectionate din diferite materiaie sintetice si ceara, Albineile primeau botcile din polistirol si plexiglas la fel de bme ca pe cele din ceara. In schimb refuzau botci dim hostalen si lupolen. Materielul are deci importanta. In cursul experientelor am obtinut un rezultat secundar interesant : botcile artificiale fixate pe un suport Uti erau acceptate de catre 8!]bine. Introducind insa suportul inairrte de fixarea cupelor pe lea] in cearra lichida in asa fel inert si fata ei superioara sa fie acoperrta de ceara, acceptarea a fost buma. Evident, albinele nu se pot tine prea bine pe un substrat neted si neglijeaza ingrijirea. Cind suportul este acoperit cu un strat de cear'a sau daca se folosesc botci artificiale fara suport materiruul este corespunzator si deci mu exista probleme. SMITH (1959) recornanda ca la folosirea repetClJaa botcilor arrtilfidale sa se introduca irnediat dupa scoaterea laptisorului IQ noua Iarva, Daca resturile vechi de hrana apuca sa se usuce acceptarea este proasta. Ar fi in aoest caz mai bine ca inaintea unei noi folosiri rama de crestere sa fie mtrodusa ,in apa ~;;ipredata albinelor spre curatire. Exilsta ill1lsa si 0 posibslitate mai sirnpla : cine are 0 crestere de gasdnita, Ia temperatura potrivita, 'in sticla, obtine curatirea impecabila a botcilor in cursul citorva

an

89

Fig. 35 -

0 grupare

de botei artifieiale,

diferite

ea forma

$i material.

Fig. 36 -

Botei artifieiale

cu soclu inalt

din Australia:

2 zile dupa transvazare.

90

zile. De altfel, botcile urteficiale

poata .fi aruncate dupa folosire,
2.1.2. Marimea sl forma botcilor

ar trebui

sa fie alt:j)t de ileftiln2 mc'Ut sa

Albimele acccpta botci de diferite marimi si forme. ZANDER~1944) a stalbilit dimensiunile botcilor naturale La 7,8 mm diarnetru si 8-10 mm
adincirne. VUILLAUME (1975b) consider-a diarnetrul de 8 rnm ca fiind eel natural. RUTTNEH (1965) indica diamctrul botcii mature Ia nivelul marginii cupei - 8,5-9 rnrn. Este insa posibil ca diametrul botcilcr sa fie ~egat de aparteneota ;rIas!ilaila albmelor si ca variaza in aJnUimiJtle a llilmi'te. Dupa cum este de asteptat botcile sint bine acoeptate, in Iirnitele dimensiunilor naturale. Faptul ca albinel~.e pot folosi spatii mai strrmte pentru cresterea matiCi10r reiese din aceea ea transforrna in botci oelule de liUloriito<:trne :;;i de ,tr11l1t0It1i. Oe[ruJeiLe pot fii dispuse a'bilt olt1izonlb3.l1 dt si vertical, VUILLAUME (19,57a) considera ca pozitia vertieala este predominanta. In cazul concurentei intre cehile de Iucratoare eu larva si botci artificiale din ceara, albinele prefer-a (OROSI-pAL 19,60) pe oele din urma, DaJea ZECHA (1959) a constatat contrariul, trebuie tinut cont de faptud eii celulele de lucratoare eu Iarve Iolosite de rea pentru oornparatie fusesera stantate, S-ar putea oa laptisorul din interior sa Ie fi sporit atractivitatea. Intr-o serie de experiente comparative pe care le-am facut cu oelule de lucratoare si de trirutori si eu :botci artificiale din ceara eu diarnetrul interior de 8 si de 9 mm, albinele aeceptau mereucelulele de trintor mai bine decitpe cele de lUleratoare:;;i botcile eu diametrul de 9 mm mai bine decit eele de 8 mm. Exista tendinta de inriiurtatire a acceptarii odata eu reducerea dimensiumii recipientelor cu larve, lm experientela lui VUILLAUl'vIE (1957a) .0 colonie 'Starter a primit la inceput botcile largide 9 mm ceva mai prost deeit pe oele de 8 mm, lnsii 0 colonie care trebuia sa-si finiseze botcile a capacit mai multe botci mari. Din cupele cu diarnetrul de 9 mrn rezulta botci La !limita maxima a boteilor naturale. Albiriele ar acoepta probabil si cupe rnai jnari, fiind iDisaobligate in cur ind La transforrnari meobisnuite, ceea .oe este leg at de refuzuri (= respingeri) mereu mai pronuntato (VUILLAUME 1957a, b). VUILLA UME a constatat ea albinele prefer a cupe cilindrice celor eu colturi. Nu prirneau celule ale caror margini se ating, Celule foarte &CUDte (0,5 mm) si foarte lungi (2 0?1) erau acceptate numai ceva mai greu decit oele adinci de 8-10 mm. In schimb albinele prefera cupele eu fund roturijit mai bine decit pe cele plate. Dupa VUILLAUME si NOULLEAD (1957) albinele obtureaza deschideri de 1,5 mm.jm cupe, insa crestatur! mai mari in marginea lor nu tot atit de usor. Destul de lipsita de importanta pentru acoeptare pare a fi grosimea peretelui cupelor. Institutul de apicultura din Erllangen foloseste de ani de zile cupe de ceara relativ subtire care se confectioneaza introduoind calapodul de doua ori in ceara nu prea fierbinte - La a treia introdueere se ingma:;;a numai fundul. Multi practicieni Iucreaza bine cu cupe de doua ori sau si mai grease, confectionate nu prin scutundare ci prin pre91

.'

comstata in experiente comparative cu cupe de matca de diferite dimensiuni au intr-adevar ~i valoare practica, In aoeste experiente .albinele au de reguJa posibilitatea alegerii dintr-o supra O[€r!ta foarte mare, dovedind astfel preferinta lor pentru unul sau alt d'el de recipient. Daca avind la dispozitie, un smgur Iel de recipient si anurne uriul pe care in experienta cu posibiilitate de alegere I-au neglijat - ar lua in grija un numar msuficient, nu s-a Iarnurtt inca.
2.1.3. Marimea botciior :;;i greutatea matcilor

netezita, Albinele accepta cupe cu marginea zdrentuita la fel de bine ca si pe oele a, carer margine a fost fasonata. Nu trebuie sa se creada insa ca deosebirile in acceptare care se pot

sare. Margineacupelor

de ceara

confectionate

prln scufundare

nu trebuie

"

Mai irnportanta decit problema acceptarii oeste greutatea matcilor crescute in botci de marime si forme dif'erite. Stirn ca greutatea Iucratoarelor depinde de dimensiunea celulelor, Cu cit in celulele de lucratoare au fost crescute mai multo serii de puiet ou ,atit mad mire este diametrul lor si cu atit mai mici sint si albimele care eclozioneaza (Iiteratura la J,AY, 1963 ; GLU$KOV, 1964 ; ABDELLATIF, 1965). Albinele crescute in faguri claditi pe fagure artificial cu diametrul oelulelor excesiv de mare aveau 0 greutate depasind media. Nu S-aT putea ca Ia rnatci sa fie Ia fel ? Exista mentiuni in litem.tur'a cum ea in botci mai mari albinele ar depurie mai ~u1t laptisor decit in cele mid (VUI'LLAUME, 19,57 a, ; BURMISTROVA, 1960; WAFA si HANNA, 1967) $ica ar creste in ele mate; rnai rnari (BURMISTROVA, 1960). In celule de sititlla largi de 6112 rnm WEAVER (1957) sus tine ca ar fi obtinut matci care sub aspectul eitorva caracteristici tipilc€ de matca se deosebesc prea putin de surorile lor crescute in botci normale de ceara, Aoelasi lucru a Iost valabjl rnsa si pe:ntru 3 indivizi orescuti in celule de 'stkla Jargi de 10 mm. In propriile mele experiente in aceasta directie (WEISS 1967 b), am oomparat greutatea pupelor de matca din botcicare fusesera cladite din eupe de ceara largi de 9 si 8 mm sau dim celule de tr intori si de lucratoare. Am lucrat in acelasi timp cu 2-3 recipients de crestere de dirnensiune di1'erita, si in aceeasi colonie doica. De obicei celulele de lucratoare si de trintori erau folosite sub fonma de '£1$ii de celule, in cane La distanta de 2 em mtroduceam cite 10 Iarva. Vreau sa dau citeva cif[')eco:IY1iparat;1ve din tota[ul celor 18 oresterd : greutetea rnedie a pupelor a 102 inddvizi dir» botoi largi de 9 mm a fost de 284,7 mg, <CU cca. 1.0 mg mad mare delolit eea a 85 de inddvdzi din cupe iLargri de 8 mrn. 20 d€ pupe din botci laJl'gi de 8 rnm au fost in medie cu 25 rng mai grele decit 44 indivizi din eelule de trmfori transformate. Media pentru 51 de purpe din aoest soat era cu .21 mg mai mare dedit pentru 34 indivizi din celule de lucratoare transformate, Diferentele de greutate au fost de regula semnifioative statistic. Deci ca si la Iucratoare greutatea matcilor scade odata cu scaderea marimii celulelor folosite pentru Cl"I€$teI"e. aca si reversul este valid, adkl! daca la cupe cu diaanetruJ mai D

92

mare de 9 mm greutatea creste in continuare, rru am cercetat, deoarece aJ]bine1e refuzti prompt astfel de cupe. In exper.ierrtele cu fisii de celule de lucratoare si de trintori s-a observat ca pupele de rnatca din celuls in care nu mai fusese crescut puiet deveneau evident mai grele decit in celu1ele deja folosite. Dupa cum se ~!tie durpa pormir ea botoilor pe 0 flsie cu oe~Ulle de Iuoratoare d!eja,folosite, si pe una cu celule nou cladite, nu num.ai ca transformarea (r=modelarea botcii) este mai rapida pe fisia nefolosita, dar albinele Iargesc aoeste celule mali aidi:nc decit pe cere f'O~los'ilte.Nid.odlaJta rnsa nu ajung eu largiDea pina Ia fundul celulei. Cu cit in oeluda sllnt mai rnulte 1nw~h~uTi de occom, ClU artllit mai IDHre este rezisterrta cel!uJ,eifrata de transformarea ei (jig. 37). Bo tca cladita pe '0 celula de Iucratoare este mai srtr,imta decit cea cladita pe -0 cupa artificlala. In tirnpul cladirii insa ambele forme de celuilie au orifidull de rrutrare Ia feJ de Iarg, Ailibtineil:e strirntoreaza marginea cupei si au g:rija ca aceasta &tr'l!ng,ere a ma!rgini'i botcii In constructie sa premearga intotdeauna, In spatele ei modeleaza eupa tot timpul, rparind .a pastra largirnea initiala, Astfel din cupa mai mare ap,are '0 botca mai Iarga, in care se forrneaza in medie 0 rnatca mai anare. Albinele aprovlzioneaza -0 botca mare ou mali muJlt Japtisor dec[rt; una maca. Fi3jptUJ poialbe fi confrrmat de rcantdtratea de la,ptli:;;or care ramine in botcile de diferite marimi duoa ce Iarva de matca a. intrat in nimfoza (fig. 38) si din practica productiei comerciale de Iaptisor (de matca) se stie ca se obtm recolte mai rnari cu cupe larg; de 9 mm dealt cu cele de 8 rnrn (VUILLAUME, 1957 a). Daca insa in atfara de posibilitathle sporute de dezvodtare a Iarvei in crestere, :sIUIipillu:sulde hrana din oaluila mai 'mare joacasi el vreun raJ in deevoltarea in marlene .a miirtlcii, nru se rp:ola,t,epnme ou oertitudine. s Din experiemdele de crestere a miitCQr10T botci de diiiferitre ddrnenin siJUmise pot trage cO[lJlruuzilipentru praJotilca. Pentrar trarusvazare ar trebui sa se folmseasca riurnai cupe mari - eel mai Ibine oele cu diametrud de 9 mm. Pentru fisii de celule goa le de trintori si de 111Criitoare rru se recroma!l1Jda fagua-i deja folositi din cauza sicaidre!rili videerte a greutatii e matcilor crescute in ei, Din acelasi motiv nu este avantajos nici sa se foloseasca stantarea oelulelor de lucratoare cu Iarvele in ele, Daca s-ar pUtea utiaizaf,aguri inca nefolositi in cresteri de puiet, s-ar putea obtine mMlci mai mari. Desi lipsa invelisurilor de coooni, Clare dau 0 consistenta sporita peretilor, ingreurieaza munca in acest caz, Metoda de crestere a matcilor din au cu ajutorul grupelor de celule tine cont de nevoia de materila[ celular nefolosst lil1rcaim cresteri de puset. (Vezd Clap. VJ). Mai riirrnme intrebarea daca matcile mai mar-i sint superioare celor mfuCiin privrnta proaifkitatii i si a recoitei de miere. In general, ra:sPUlI1:sU[ este negativ, Marirnca matcii nu este deterrninata nurnai de factor! de crestere ci:;;i de bagajul ereditar. Animalul 'predrspus la 0 crestere corporala prea mare poate sa fie un e,,;;r2'C din punct de vedere a1 productivitatii. Aoesta este probabi! si motivu], pentru Clare mu s-a putut gasi a dovada concludenta pentru relatia intre marimea rnatcia si ponta ei sau nici cihiarI' cu productia de miere a coloniei sale. Daca in srcmimb CIU urracelasi :bagra.j eredutar, masurile de crestere si:ng:ure deter93

.'

Fig. 37 - Pe fi$ii de faguri ,n care n-a fast creseut 'nea. puiet (in stinga), a!binele cla.dese mai rapid batei de salvare deeit in celule de lUcra.taare in care a fast deja puiet (dreapta).

Fig. 38 - Cantitatea de lapti$ar ramasa. in bateile ea.paeite depinde printre altele de marimea $i epeciticut eelulei initiate, Din stinga spre dreapta: botei provenite din botei artificiale eu 9 mm diametru ; din celule de luera.toare care n-au rnai avut puiet; din eelule de lucra.taare care au mai avut de 5 ori puiet,

94

mina dirnensiunea rnatcii, se poate presupune ca greutatea corporal a mare si calitatea superioara a matcii slnt corelate pina la un anumit grad, Alegerea botcilor potrivite dind posibilitatea de a spori greutatea mMdkxr din susa de orestere, nu avem niei un unotiv sa nu VlawOIfid'ilcarrn

aceasta sansa,

2.1.4. Amplasarea

botcilor in colonia erescatoare

Intr-o colonie care construieste botci de salvare botcile sint uneori atit de apropiate une1e de altele incit se ating, alteori sint raspindite pe jurnatate din suprafata fagurelui sau pe mai multi fa:guri. Situarea lor pare rntimplatoare. In cresterea artificiala ide rnatci botcile se fixeaea de reguJa una Hnga cealalta pe leatul unei rame de crestere. VUILLAUMJ<; (19 57 a) ,a, fi"llcut experiente cu distante diferite intre botcile artificiale. El considera distantarle 2 em intre centrul unei cupe si eel al celei vecine ca olSi<timapentouaeeeptarea si a,proVlizi{)llllalrea ClU hrrlalna. Cu toate ca in colonia careconstruieste botci de salvare acestea pot sa apara oriunde in zona cuibului si la orioe inaltime,'cDescatorul este preocupat tot tirnpul de pozi tia in care ele ar putea 1'i crescute optim, Unii credca acceptares, este mai sigura pentru botcile aflate ISUS pe faguri, altii ca Ia mijloc sau jos, .iar altii era VUILLAUME (19 57.a) si SOGZEK~1965) nu au constatat nici 0 diferenta. erred ca intervin factori ca tipul stupudui, dirnensiunea fagurelui, raspindirea hranei pe Iflagure, poate si rasa de albine -- daca nu cumva guverneaza pur si simplu intimplarea in majorrtatea cazur ilor. Mai imteresanta decit arnplasarea La 0 anumita Tnaltirne a cupelor mi se 'Pare amplasarea lor pe rnarginea anterioara si posterioara a rannei de crestere. De farpt in experientele mele albinele riu au acceptat mai prost oelulele pertferioe decrt pe cele fixate in mijloc, ~I1JSa mi se parea ca din ,acele botci ieseau deseori rnatci extrern de mici s:au de rnari. Nu arareori indivizii rnari s-e dezvoltau mai 'meet. Constatari de aoest gen am facut in special in colomii dolei slab dezvoltate si dupa cresteri repetate ,~in aceeasi colonie). S-ar putea ca albi:nre[e sa fli neghjat botci marginale izolats (indivizi mici), s-ar putea ca temperatura periferica mali. redusa care Incetineste dezvoltarea sa duca la 0 prelungire ape.,. nioadei de hraruire activa a Iar-velor :;;i La aparatia uiDJO[['inrdli.Viizi urimiItor de mari. In general trebuie rneditad in legatura cu arIDiplalSralreabotlCliJro[[' coin Ionia doica, daca nu ar trebui sa fie ddspuse pe donra name de crel;>ltere 6!fwarte dli:sJiIa;nJta e citiva flargulI1iuna die crerailaiLta.Mad ales iintr-o colonie La d dotca foamte IPurternic~ nurnarnnl mare ail lalibilrueilror dodci s-ar putea Hlsltf,e1 irIDipalrti rnai bine :;;ialr fi mali eficiene. ~Esitre de plresupulS di in f'Eilu~aoesta s-ar putea spori TI!urma!Tlu~ehilelor inglI'>ijiit'eoptirn (vezi 3.,2.7.). c $i DREHEH (l900) a emis pareri asemanatoere. TArThA:NOV(1947) este de parere ca air fli indicat sa s,e elibereze slpatiull pentifu nama ge erestere 'Ln Cloilion!ira oica cu 4-6 d ore inairute de imceperea cresderai. In afa,~a de aceasta el sustine ca ILa cresterd sucoesive in aceeasi (colonie doica, 1a inter-vale de 5' zile rama de 'cTe~tere trebuie sa fie 'in acelasi loc, in care albinele tr ebuie deci 'Sa Ingrijeasca iln permanenta celule necapacite, Matcile astfel crescute ar fi mai grele.
1 I 1

2.2. Familiarizarea A 'ilaJmi1iarr:i:za inseamma a face eunoscut. Ceea ere in oresterea de mateiinsleamna acornodarea dispozitivului de crestere (inverrtarului folosit)$i uneori si a materialului de crestere in colonia doica, ind inainte sa rnceapa cresterea de matci propriu-zisa. Se spera ea acceptarea va fi astfel mai buna.
2.2.1. Acomodarea botcilor artiflelale
",

Dupa oe a oferit albirielor spre alegere botci din doua serii diferite de topire a cerii si a constatat ca au acceptat pe unele mai greu deeit pe oelelalte, inainte de a incepe alta experienta VUILLAUME (1957a) a int[,iQdulS mai intti boitoile n~gil.iija;te, goalle, in a'1ta coilomde. Cind dUlPa 24 de ore .a folosit aceste botci pentru crestere, acceptarea IS-,a, imbunatatit. VUILLAUME a elaJborat ipoteza ca substanta de rnatca care circula intr-o colonie de albine armcnioasa si OR!I'eprevine construirea botcilor de salvare (BUTtLER, 1954), adera si pe f,agurr::i. Ca ea eanti't1lUa sa aiba efect si in ceara topita si in botcile confectionate din ea. In concurenta cu aoeasta ar fi 10 substanta de acornodare produsa de albine si aldauga1ta in botci in timpul acomodarli. Substanta de a doptare , spre deosebrre de sUibstanta de matca Ioarte rezistemta, .aJY fi Ioarte volatila. Cercetarile efectuate laErlangen (BOTTCHER si WE-ISS, 1962) nu au pututco:niirma necesitatea unui astfel de efect alternativ 1a doua substante antagoniste. Aim oferit albinelor in doua experiente de crestere botci acoanodate si neacornodate, spre alegere, Cu 10 zi imamte ide inceperea cresterii s-au iritrodus in coloniile doici cite doua rarne de crestere, fie care contimind mai intii un singur Ieat de crestere C'U botci o data ISiUlS, 10 dalta jos in nama. In ziuaurmatoare a Iost aida!Ugalt $i.all doriea Ieat. In acelasi tirnp am depus in toate botcile larve de aceeasi vir,sta si provenienta, Din 64 de botci oferite, 0 colonie a aeceptat 48, cealalta 39. Raportul de acceptare era de 31 : 27 si 18 : 21 La botcile acomodate, respectiv Ia cele neacomodate. Acceptarea botcilor acomodate a fest deci relativ mai slaba decit la cele neacomodate, oeea oe desigur a fest 10 int']mplalre. Cind am folosit pentru transvazare fi1.;;1i de faguri in Iocul botcilor de ceara, situa tia se schirnba. Fis iile de fagure late de 3 rrndnu-i die ceillu[,e se decupau din fagurr:i in ca!I'€ se rnai CI1e131C'Ulse data 0 puiet :;;ise fixau pe leaturile de crestere astfel inch deschirlerea celule10[' sa He in jos. Ooooniii1e doeci aU primiil;:;;i in acest caz mai lil1'tlii um Ieat in rama de crestere pentru acornodare, pentru ca in ziua urmatoare sai se adauge cea de a doua fisie ; in ambele fi$ii se transvazau, in 8Joelas; tirnp, la distante de cite 2 em, Iarve. In 6 experiente de crestere care am fost pornite in corpul de miere aJ unor colonii doioi de putere mijlocie, cu cite 24 de Iarve, albinele au acceptat in total 25 de Iarve : pe fll$iiloe de ceara acornodate 24, pe cele neacomodate numai un.a singura. Evident ele preferau deei larvele din fisiile de ceara acomodate. In timp ce in prim'll} caz, cu ceara retopita, nu a aparut nici un indicru eu privire 1.0. efectul vreunei substante de acceptare sau de inhibare a acceptarid in sensul lui VUILLAUME, in cazul fi$iilm de tagure 96

s-ar putea gasi confirrnarea acestui lucru, Mult rnai simplu rosa ar fi de exp[lioaJt stirtmlatiJaprin aceea ca a~bilD.lele pretfe['laJU celutlele curavaJte in prealabil sau ea in timpul acomodarii a tost indepartata 0 componenta o[f:a!Ctrca anterior existenta, neplacuta albinelor. Fagurii din care s-au taiat fi~me de celule fusesera tratati cu pucioasa ! Observatia dui VUILLAUME (1959) ca botoi din ceara Clare fusese exltrasa nu au apa filerlbinlte ci cu acetoria, si in care s-ar putea sa fi trecut "substanta inhibitoare" , au fost primite mai greu decit botcile din ceara topita obisnuita, ar' putea sa fie si ea legla:ta de modificarea olfactica a cerii tratate cu aeetona. S-ar putea ca botcile sa-si fi pierdut 0 Iparte din atractivitats. Situatia este asemanatoare cu cea din experimentele lui VUILLAUME de spalare pre!a:labi[a a botcilor farniillarizate cu alcool, acetona .;;1 apa. $i 'Ln s;ftiri?ilt acelasi efect de i.mbunMatire a procenrului de acceptam a fosr obtinnst de VUILLAUME prin acomodarea timp de 24 de ore a unor botci de ceara putin atractive in colonia de albine, precum si prm tinerea lor in incubator tot 24 de ore sau expunerea timp de doua ore 1a razele soarelui, Rezultatele diferite de acceptare in experientele noastre cu fis,ii de ceara aeomodate si ne!3JclOmodiatle fost oibtilnurte in expenierite rn au care albinele ave au posibilitatea de alegere, Am facirt si experiente exclusiv eu fi8,ii de fla@ur:i. Am forma,t2 grupe de cite 4 colonii de aproxirnativ aceeasi putere. Uri grup au primit rama de crestere completa, cu fii?ii de faguri, deja cu 0 zi inainte de transvazarc, spre 3!COmodare, iar in celalalt grup s-au transvazat larve exclusiv Infi~ii de faguri proaspete. Cresterea a. fost porriita la toate colonidle in acelasi timp ai imtrerupta dupa 5 zile. Intr-o experienta inversa li se dadeau coloniilor ca:re la inceput avusesera fii?ii de ceara aeomodate fisii proaspete iar celorlelte - fi~ii deja acornodate timp de 0 zi. In toate cele 16 experirnente Iuate impreuna albinele acceptau 130 din 168 larve oferite, si anume 66 Iarve in fi:;:ii de fagure acornodate si 64 in neacomodate. Practic nu exista deci nici 0 diferenta. Acceptarea a fost foarte diferita de la 0 colonie la alta si varia intre 1 i?i22 Ide celule. Doici au dart rezultate
bune eare in coloniile cu fisii acomodate in cadrul primei experiente

bune, au dat si in contra-experienta cu fi8,ii de ceara proaspete rezultate bune de acceptare, Pe de alta parte, doici de oalitate medie, care primisesera mai 'Lntii fi~ii de faguri proaspete, in expericnta inversa nu primeau rnai bine fi:;:iile acornodate, Pentru ca este putin probabil ca in practdca cresterii sa existe in aceeasi colonie doica 0 ooncurenta intre doua dispozltive de crestere nu mi se pare important daca eupele sint acomodate in prealabil san rnu. Nu exista nici un dubiu ca daca exista premize optirne pentru crestere St8 pOlalt,eofbt]ne 0 acceptare opitima si fara famiiiarlzare, Desigur, este posibil ca albiriele sa acoepte in experiemte de crestere repetate botci pe care La inceput le refuzasera din cauza unui material sau miros strain.
Dar in practice astfel de botci nici nu trebuie
matertalului de crestere

folosiite.

2.2.2. Acomodarea

Ca si uneltele biologic de crestere

de crestere, se credea mai rnainte ea si materialul trebuie adoptat de colonia doica. In vechea ram a 97

de orestere ZANDER, dealsulpraoelo[' doua Jea\Jli[',i de crestere exisaa un spatiu 0 "fereastra". Cu una sau doua zile inairrte de pornirea cresterii se taia din fagurele decre:;;tere, care continea "humai oua, o 'bucata suficient de mare si se prindea in aceasta fer eastr a. Rama de crestere, pe -care se gi'\Jseau deja dopurile de Iemn cu botejle artiflciale din ceara era introdusa in colonia doica. Abia dupa ce Iarvele eclozionausi erau de I-11f2 zile, se transvazau. Am porriit 0 serie de experiente in felul acesta. De cum larvele erau eclozionate, l'e transvazam in fiecare a doua cupa. Intre €lIe s€ introdueeau Iarve "proaspat 1uate din fagueele ide crestere. Rezultatul : in 4 colonii doica albinele nu au preferat Iarvele acomodate in prealabil. 8-,a demonst~a,t astfel ca pentru a obtine 00 aoceptare mai buna in pradicacre:;;terii de rnatci nu este necesara introducerea bucatii de fagure cu oua in colonia doica cu mult timp Qnainte de pornirea cresterii {BbTTCHER si WE)ISS, 1962).
2.2.3. Material de crestere din propria colonic

"

Dupa metoda de crestere in co1onia cu matca este posibil sa se foloseasca pe:n.tru dotarea botcilor material de crestere proprru coloniei, Odata cu aoeasta se pune problema : accepta albinele mai degraba l<31rvele matcii proprii spre crestere decit pe cede straine ? BbTTCHER si WEISS (1962) au introdus in 3 €X!perienve de crestere in colomia draka ,oite 0 rama de cre:;;ter€ pe care enau Iarve de ila propria mark a si larve dirutr-o oollonie strailt1a,aI~tlerll1[nld in rind. Am constat at ea albinele nu prefer-au in nici un caz larvele propriea colonii. Asadar, nu este de riici 0 importanta pentru pornirea botcilor daca colonia mama se foloseste in chip de colonie doica (colonie mama colonie dodca) sau daica matcile sint crescute intr-o colonie doica straina. In r:prr>3JOtrilca coloma mama si oea doica apartin de re@uiJ.a aoeleiasi r.ase. Aceasta era valabil si in experientele amintite. Nu s-a verificat daca difererrte prea pronuntate de rasa ale materialului de crestere ingreuneaza acceptarea. Insa sint posibile devieri ale caracterdsticilor matcrlor cresoute, lin sen:sruil.ttipululi. de rlalsa al coloniei diolilca (vezi 3.3.1.).

2.3. Pre-aprovizionarea

eu laptil10r a cu/pelor

Unii crescatori irrtroduc, conform indicatiei vecihi Ide crestere, inaintea transvazarii,olte 0 midi picatura de Iaptisor in fiecare botca, Laptisorul il procura de regula din voolonii roit.o,aJl'e:;;i 11 pastreaza pina la folosire in1ll,aco.a.ne de sticla fara aerei la raooare. Se vorbeste despre o "transvaz,a:re umeda", Asemanatoare este si "transrvazarea dubla" se introduc in botcile uscate mai intii larve tinere indiferent de provenienta, scotindu-le insa dupa un tirnp -- de obicei dUJpa 24 ore si transvazind pre Iaptisorul intre timp dcpus, Iarvele respectuve de crestere. Arnbele metode sint larg raspindite printre crescatori. Prima, in special, pentru ca Iarvele se pot depune foarte usor pe Iaptisor, scontindu-se astfel 0 acceptare mai buna. Totodata sint de astcptat -:;;i aceaeta mai ales in cazul 'transvazarti duble -- avantaje in deavoltarea Iarvel.or$i 0 formare mai buna 0 produsilor crescuti. Cit de indreptatite sint aceste pared ? 98

2.3.1. Transvazarea

umedii

Depunerea mai usoara a larvelor pe li'liptil?m' micsoreaza evident pericolul vatamarfi materialului de crestere in timpul transvazaril. Ceea ce .in practica s-ar putea sa fie deseori legat .de 0 rmbunatatire a procentului de acceptari. Daca colonia doica manifesta 0 preferinta pentru Iarvele de pe Iaptisor, este 0 problema discutata. In timp oe de exemplu FREE si SPENCER-BOOTH (1961) considera drept inutila aprovizionarea cu Iaptisor a botoilor artificiale, VUILLAUME (11957 a) este convins de contrariu. El a constatat di larvele depuse .pe Iaptisor nediluat nu au fost mult mai bine acceptate in comparatie cu cele transvalate in colonia starter pe laptisor mult diluat cu apa sau pu[' si simplu pe apa, dar au fest ccl.jp8ici:te inltir-ulll lllum3.[' mai mare in colonia dolca propriu-eisa. Ar rnai d'i constatat ca albinele aprovizjonau mai abundent larve transvazate pe laptisor pur decit 'pe la'Pti$oT cu ralpa$i eEl productia de Iaptisor ar putea fi sporita prmtr-o aprovizionare prealahila «nai arbunld'eTiita a Iarvelor care urmeaza sa fie transvazate. Laptisorul pastrat timp de un an Ia 0-4°C in frigider a fOISt Ia fel de bun ca si oel proaspat. Impreuna cu BOTTCHER am acurnulat in 1962 expenienta in iLegatura cu transvazarea urneda in colonii orfane.ln 5 experiende ell posibilitate de alegere am depus in fiecare a doua botca de pe rama de crestere cite 0 Ipi!catura mare cit 0 saminta de cinepa de laptisor extras proaspat din botci in care se aflau larve de oca. 2 zi1e. Botcile dintre ele tramineau uscate. Am introdus Iarve din cele rnai timere in cite 12 botci urnede si 12 uscate per experienta de crestere. In tirnp ce in 3 cresteri acceptarea larvelor transvazate pe laptisor a foet mai buna (4 : 2; 7 : 3; 8: 1), 2 din experiente s-au soldat cu reeultate Iavorabile La Iimit a pentru Jarvele transvazate uscat (10 : 12 si 8 : 11). AT fi desigur gresit ca din suma acceptarilor (29 larve fara si 37 larve cu laptisor) sa s'e traga comcluzii 'in sensul unei acceptari preferentiale in general a Iarvelor transvazate pe Iaptisor de matca. Mai degraba pare a juca un 1'01 determinant starea coloniilor doici, pentru ca sarea in ochi ca toomai acolo unde albinele preferau larve transvazate pe Iaptisor, acceptarea a fost per total nesatisfacatoare. In aceasta schema se incadreaza si observatiile pe care le-arn fiicut cu ajutor-ul metodei de crestere in compartimentul alaturat al coloniei cu matca. La aceasta metoda, care fata de cresterea in colonia orfana permite numai '0 crestere Iimitata de matci,aJ:binele preferau in mod evident pe cele urnede. Metoda de crestere cunosouta in toata lUlm'ea a pOlrn,iQ-rili colonii 0['in fane si a cresterri in contdnuare in coil'Olllliii matca se bazeaza pie aoeasta cu €X[p€nienta. Ca nu pur si simplu fundal umed al celulef face ca Iarvele sa fie atractive, ci ca mtr-adevar laptisorul joaca un TOI aid a aratat deja VULLLAUME I~vezi mai ISUS). Acelasi ilulcmu [-au aratat si axpenientele cu doua colonid doici cu bocci, !pe care de-am IPTlevaZ'urt mai[1Jte de rtrarnslvaZl3re i unele cu cite 0 IPlilcMu:rade 'aJpa, oslelalte li'lismdu-[le UiSICaJte. Coloniile experimentelie au fost deja ibM[1ine si de mujt tiltIltp d'3.['a puiet, aSlufell ca Ia eXip:erienta martor te-al 1ii asteptat CIa Iarvele rtr.a.n:srv:azate pe l8iprti$oT sa fie 99

preferate celor transvazate uscat. Rezultatu1 in mod Iesne de inteles redus al acceptarii de 9 botci se impartea insa in 6 uscate si 3 Ui~ezite cu aipa. In alta experienta, in care unele botci au fost umpluts inaintea transvazar'ii in mod excesiv (pina la jurnatate) cu Iaptisor, albinele au ,aco~ptalt in proportie de 10: 1 celehlllitle, ClU larve transvazan.e uscat. Pe de .alIta .parte VUILLAUME (1959) sustsne di ar fi avut eu 0,1 g per oeIula im medie succese mai mari decit cu 0,033 g. In SiflJDr;;i!t rnai Ifiposihi,l air oa 11aprevederea oupelor de botca C'U l§]ptir;;'or si vJJTSlta ku·veilo[' de rnatca, din aile caror ce'JJUI1e a fosrt recoltat, sa aiba imiportanta. TARANOV ,(li9'7!2, 19'74) ar fi constatat in aeest sens diferenye deacoeptare - insEt, si aceasta este de importanta si rnai mare, si diferente in greutatea matcilor obtinute. El a obtinut 1:atransvazarea larvelar de crestere pe Iaptisor recoltat de la larve de matca in virsta de 3-4 zi1e animaie sexuate evndent nnai miei,dieICi]t im cazaul transvazartt poe rniere. In schimb din Iarve transvazate pe laptisor de 1a Iarvede rnatca in vksta de 1,2 ore, s-ar fi format animale rnai mari (cu mai rnulte ovidude). S-a;r ,Ii impereeheat mai repede ~i ar ,fi inceput ponta mai devrerne. Alte cercetari au aratat ca laptisorul ar trebui Isa provina din botci in virsta de eel mult 24 de ore. Putea sa fie pastrat 0 saptamina la 3-5°C ,fara ,3, influenta negativ calitatea matcii obtinute, Astfel problema calitatii rnatcii ajunge pe prim plan. Niciodata nu poti sa fii destul de atent (precaut) 1a aprecierea lor 'in legatura eu aprovi:zionareacelulelor de larva cu Iaptisor de matca, Aceasta 0 dovedesc rnai ales ceroetardle referitoare la transvazarea dubla, un fell de ooanpletare a transvazarid umede.
2.3.2. Transvazarea dubHi

onosr pAL a demonstratin 1952 ca laptisorul se usuca in cupa de matca deseori deja dupa 10-·30 de minute in colonie daca nu este completat, in timp oe Iarvele de multe ori sint luate in ingrijire de catre albine mai tirziu, Iar in cazuri extreme ohiar abia dupa citeva ore. El a ajuns tin 1963 pe baza unor experiente, in cadrul carora a marcat 1i3Jpti\?O['ul co,lom..iillor doici IPlTinadministrare de solutii de zahar colorate, La conoluzda ca aeceptarea ~lairiVelor are loc .mai repede si m~a'isigur Ia transvazare duMa, decit la transvazare simpla pe .0 pitca1tu:ra de lapti90r. Toti cercetatorii care s-au ocupat de transvazarea dubla si simpla probabil ca au observat botcile lungi, care sint urrnarea unor cantitati deosebit de mari de laptisor. Care este insa situatia matcilor ? WEAVER (1957) a comparat Iarve dublu tr ansvazate intr-o colonie puterriica si intr-uma slaba cu cele simplu transvazate inur-e colonie de putere medie. Sustime ca a conseatat 0 s(per,maiteca evident mai mane la matcile crescute din larvele dublu transvazate in colonia doica, negasind insa alte deosebiri, de ex. in lungnnea abdomenului, diametrui ovareior, riumarul ovariolelor~:;;i in i!:ungimea glandelor mandibulare intre difezitele g,rupuri de matci. In cadrul unei experiente a lui lVIONTAGNEH (1962) din larvele dublu transvazate s-au dezvoiltat matci mai mari cu nurnar mai mare de ovariole dedut din cele simplu transvazate. Numai La 6 matci din Iiecare grupa rezultatul final al experientei (in ciuda importantei statistice !) n-a
100

pututfi ins a convingator, MARZA (1965) a vorbit despre matci mai grele dupa transvazare odubla. WOHLGEMUHT (1933) a cresout matci din .Jarve dublu transvazate" si le-a comparat cu matci obtinute din larve simplu transvazate (pe 0 picarura de laptisor). Cresterea a avut loc in diferite coloriii doici. 13 matci din Iarve dublu transvazate cintareau dupa - 1/2-1112 zile de la eclozionare in medie 220 rng si au fost cu cca. 7 mg mai grele dec it rnatcile martor din larve simplu transvazate (19 si 8 matcl din aloe doua colonii doici), La variatii de pina ilia 46 mg in cadeul grupelor eXlpeI1imEntale, aceaeta nu constitute 0 dif€['I8ITta reala, cunoscind faptul 'ca l:a cintarirea ulterioera zi animalelor impereoheate disparuse total. Dupa H. MAUL, VOLOSlIEVlLCI (1954) a olbtiJnut nnatci dupa itrr'an:svazare dubla, care au fost superioare celor oresoute prin transvazare simpla pe 0 picatura de miere in ce priveste dimensiunea 91 dezvoltarea organelor sexuale, Perioada optima pentru schimbarea larvelor era intre lO-14o:re dupa pnirna transvazare, Dupa 5 ore €ra inca prea putin laptisor in botca, dU!pa 24 de or€ ar' fi deja prea "batrin" . Aceasta ar fli un repros pte care si JORDAN (1956) l-ar tEifacut metodei de transvazare dubla. Larva transvazata a doua oara dupa metoda vuzuala gase~tle in botca Iuata in grija un Iaptisor care mu corespunde virstei ei. Intr-adevar WEAVER (1955), ,sMITH (1959) si WOYKE (1963) au obtinut la cresterea matcilor in incubator cu laptisoare de rnatca potrivita Cia vimta cu dezvoltarea larvelor rezultate mai bune decit la administrarea unui laptisor provenind din botci cu larve de 3 ziile. Experientele sus-amimti.te tale lui TARANOV referitoare la transvazarea "umeda" inclina in aoeeasi directie. $i TARANOV a constatat ca matcile care s-au obtinut prin transvazarea larvelor pe laptisor in botci in virsta de 24 de ore aOC' calitativ fi egale oelor transvazate dublu dupa VOLOSIEVICI. Calitatea matcilor a £OSlt preiCilClita a dUipa mar-irne, diarnetrud spermatecii, mnnarul over ioilelor ~i lungimea glandei de venin, aceste criterii Iiind corelate lmtre ele. Referitor la numarul ovariolelor exista dubii din punctul de vedere al autorului acestui capitol, Dupa un eiJtlat de TARANOV, SULTANOV arfi oonetatadca aJibine~e prirnesc mai !bine Iarve lucitoare decst mate, loeea oe ,aT rrlileg1wtde naiPirtlire. Pebaza irrdicatiilor contradictorii din literatura referitoare la valoarea transvazarii duble m-arn ocupat timp de mai multi ani intensiv de aceasta [problema (WEISS, 1974 b). Si eu am obtinut mai intii aparent rezultate atit de neunitare, incit multa vreme n-am putut gasi nici un primcipiu. Abia dupa ce am clasificat experientele rnele dupa virsta Iarvelor de crestere folosite in cadrul lOT, completindu-le sistematic, m-arn lamurit. Am efectuat toate experientele in colonii doici or'fane.Fiecare colonie doica a primit 0 :r:ama de crestere atit cu larve transvazate sirnplu cit si dublu, care alternau unele cu altele. Toate Iarvele experirnentaile au avut aceeasi vhl-sta,ciliar si cind in diferite porniri de crestere se lucra cu Iarve de v'~rslta dilferilta (112, 1, I1h si .2 ziile), Rezultatele : 1. Cind albinele aveau de ales intre Iairve dublu si simplu transvazate, de regula acceptau procentual mai multe larve dublu transvazate. Rezulltatul total al a:oce:ptari[iOIT n-a fest insa mali rau decdt l:a prima tnansvazare excluslv usoata. Prin transvazarea dubla folosHa 101

.'

"

in cadrul experierrtei martor TIU s-a obtinut nici 0 imbuniHatire a acceptaJrii. Aceasta insearnna rpraiCticca Ia transvazarea sirnpla (rf!:ira posibilitate de selectie) trebuie sa ne asteptam la 0 acceptare mai deficitara d!elctitIa transvazarea dub[a. 2. Marcile obtinute prin transvazars dubla au crescut intr-adevar in botci mai mari (fig. 39) Iasind dupa eclozioriare un rest mai mare de ~i:irptisor decit matcile sirnplu tramsvazate. Nu au fost insa in orice caz §i mai grele, 'I'ransvazind mai inti] larve 'de 1 zi si inlocuindu-Ie dupa 24 de ore cu larve de aceeasi, virsta, destul de des s·e dezvoltau rnatci mai usoare decit din larvele transvazate uscat. Se pare ca in raport cu virsta celei de a doua Iarve oantitatea pr€e. mare de laplti90r oe iProvenea de Ja larve intire tirnp in virstade 2 zile, a avut efecte negative. S-ar putea caJarve1e decrestere sa fi primit dincauza excedentului de hrana Ia inceput prea .putina hrana proaspata, ceea ce s-.ar putea sa fi irnpiedicat cresterea lor. Pentru ica, folosind La prima transvazare larve proaspat eoloziomate s,i as,ezind24 de ore rnai tirziu Iarve de 1 zi in locul 101' pe un suport de Iaptisor corespunzator ca virsta si cantitate, aoeasta deficienta de crestere nua mai aparut, Confruntind toate experientele s-au dezv;outlat ohiar mMICi putm mai grele deest 1Ja transvazarea Siiiffi~[a. Abila oind S-·3:Ufolosit insa Iarwe de 11/2 si aproape 2 zile pentru cea de a doua transvazare s-Ia constatat 0 deosebire evidenta, .semni\f1c,at~va statistic, a greutatii in f'avoarea transvazaru duble, De acum a fost insa irrdiferent daca larvele Idrulblu tramsvazate ajumgeau ip'e ~i'lJp:ti90r iP'otrirvirt oa v:i'rlSltasaar nu, Fa'Cind aostractie de greutatc intre matcile provenite din Iarve dublu 9d. sirnplu transvazate (rnai virstnice I) nu existau difererrte. Caraoteristici atit de irnportante de casta ca nurnarul ovariolelorrforma capului, dirrtele manJdilbuiIJa!r i tiarSUJ. p]rnolrullui posterior au fost in toate C/azulrile s tipice pentru matci. Ca oexplicatie pentru dezvoltarea difer'ita in greutate a stadiilor mai virstnics transvazind simplu sau dublu s-ar putea considera, ca Ia neoesitatea lor mai mare de hrana ele tree mai Ui90r 0 eventual a lipsa de hrana fiind transvazate uscat, decit animale rnai tinere S,J mai putin rnincacioase. Pentru praotica cresterii de matci se poate oonchide, ca folosind larve in virsta de pina cca. 1 zi transvazarea dubla nu aduoe nic; un a:vantaj. Mai degraba cantitatea prea mare de Iaptisor fata de greutatea Iamvei poate avea efecte negative. Daca matci dublu transvazate din larve de 11/2 si 2 ziJle au fost de !r€gruil.a mai g1reille dedit cele si'rnrpilu tramsvazate, crescatoeul de mMd mu trebuie sa se neililI1is,·teaSica.La stadii atit de mari de transvazare 161 poate renunta fara problerne, mai ales caJarvele ma:i tinere, in special cele de 1 zi, runt mai Ui90r de rnanevrat si din punct de vedere tehnic. 3. Ingrijirea Ingrijirea Iarvelor de matca este mad importanta pentru calitatea matcilor obtinute decit toate cele spuse ,pina acurn despre materialul de crestere si prelucrarea lui. Cind Iipseste hrana specif'ica de matca, adica daca exista prea putine doici in colonie, sau daca nu VIOr sa creasca matci, nici pregatirea eea mai buna a rnateeialului de crestere nu poate

102

Fig. 39 -

Ramii de

cr estere cu celUle pravenite din larve transvazate simplu Ultimele sint mai lungi, dar nu contiri matci mai mari.

$i dublu

(X).

salva siltiUlatia. Capacitatea si dilSlPozitia de ~grijire

a oolondei doici sfnt rieterminante pentru reusita CJr€l;literii.Exista Jnsa aid mari ditfell'\en~e. Vrem sa incercam sa analizam colonia doica pe baza potentiahrlui ei intrinsec de crestere. Datele unor simple observari in cadrul experientei de crestere si posibilitatea modificarii premizelor de crestere ne sint utile in acest sens, 3). Bioboqu: cre§terii Analiza rOomporltaitl1lEm!tiUllrui de crestere aJ. ll.lItlI€:i Ico!1oiIliii de awbin1e trebuie sa inceapa obligatoriu la producatorii si disteibuitorii hranei de puiet :aoestea sint albinele doici. Ne intereseaza provenienta laptisorului¢ caracteristrcile f'iziologiee ale doicilor cit si activitatea lor de hranire si reactie in conditii experjmentale exceptionaile.
3.1.1. Provenienta hlpti!;lorului si fiziologia doicilor

.'

Ingrijitoarele puietului fac parte in colonia de albine norrnala din albinele tin ere sau de stup, care se ocupa in primele doua saptamini cu precadere de crestero (vezi ZANDER-WEISS, 19~.63).Ele produc laptisorul pe care il transmit Iarvelor de Iucratoare si de trintort ca hrana de jriceput si larvelor de matca ca hrana unica (exclusuva). Laptisorul provinefm principal din glandele hipofaringiene sau pur si sirnplu glan-

dele de Iaptisor, care seaflii in cap. Ele se dezvolta dupa HAYDAK (1957 la dimensrunea maxima pina Ia a 5-a zi de viata, cind ailJbina a) consuma foarte mult polen, continutul lor laptos, transparent devenind mai apoi netransparent si mai firziu galbui. In cea de a dou:a.jumatate
ID3

"

a perioadei de albina de stup, care dureaza cca. 3 sapt3immi, glandele faririgiene se atrofiaza incet si servesc pina la urrna numai Ia secretarea unor fermenti. In af.a;ra de aoestea mai- exista glandele mandibulare, CUIIllOLSIOUIte sliglulInnta ca fumdzori ,,,,I hranei cu perutnu puiet. Sint him€ dezvoltate de Ia bun inceput, La inceput in mod egal urnplute ele prezinta dupa observatiile lui HAYDAK inceprnd cu a 7-a zi de via1a vacuole uleioase, Clare sporesc in numar odata IOU virsta aloinei. Dupa KRATKY (1931) oelulele secretoare scad numeric dupa cea de a 14-a zi de v:iata, ramin insa se pare ope toata durata vietii .aJ1binei in stare de functioriare. ~ Este sigur ca alburnina din Iaptisor provine mai ales din glanda hipofaringiana (KRATIKY, 1931; PATEL et al., 1960). REMBOLD si HANSER (1960) au dernonstrat pr-ezenta in glanda hipolf:a!rinlgia:na a unui aoid gras liJbelr, determinat de BUTENANDT si HEMBOLD (11957) ca acid 10-!hiJdlroxi-2 trans-decenoic.veeprezerrtet abuaderst in l~pti;;or, cit si a unnii dernvat puternic imbolgatH mai ales in hrana de m:aka, asa-mimita biopter-ina, Acidul gras s-a descoperit insa si in glanda rnanddbulara (BARKER 'et al., 1959, CALLOW et !RI., 1959), unde probabil ICi:i se si produce, EI sporeste cu virsta albinelor de stup (BOCH:;;i SHAERffiR, 1967)~ In aceasta, glarrda HANSER si REMBOLD (1964) au descoperrt Ia doicile de matca si 0 aglomerare pronuntata a biopteririei si a acidului pantotenicvcontirnit in cantitato mare in Iaptisorul de matca. Nu este exclus sa mai participe si alte doua sisteme glandulare, glendelo postcerebrale si gIlanda toracala, la forrnarea J3ipti:;;oI'ululi ou toate ca se dezvojta deptm, dupa Hu\.YDAKC1'9!5i7ia), albia spre sfiesi.tull perioadei de albina de stup. Dupa WETZIG (1964) substantele grals1e din Iaptisor ar proveni din glandele postoerebrale. In glandele hipofarmgiene acest autbor sustirie ca ar fi desooperrt hidrati de oalI1bon. Protba:b~l ca nu exista rnsa nici un dubiu, ca grosul cantitatii de zahar din hrana provine din gu:;;a. Deoreoe pina in prezent toate componentele determinabile pe cale chirnica caire s-au gasit in Iaptisorul de matca €xi:sta:;;i :in laptisorul larvelor tinere de lucratoare, partial in alte raporturi cantitative, ce au putut fi~deIl!tificate, trebuie sa presupunem ca difemtele glande participa in rnod diferit la formarea celor doua laptisoare. JUNG-HOFFlVIANN (1966), care a observat doicile hranirid Iarvele de lucratoare si de matca, nu numai ca confirrna observatia lui von RHErN (1933) ,ca Iaptisorul ar comtine doua secretii colorate diferit, ci a descoperrt si uri raport difeTit intre cele doua componente "alb" si "transparent" Ia Iarvele tinere de Iucratoaro si de matca, La Iarvele de rnatca in tirnpui intregii perioade de hraniire este de cca 1 : 1. Larveile de ~UicrM,o:are in soo,iJmb primesic mai putina secretie alba si deseorr nu este de un alb abit de curat ca la Iarvele de matca, Cantitatea hranirflor "albe" se schimba odata cu vrrsta larvelor si cu anotimpul. Larvele primesc vara in prima zi de vilata cca 200/0 si in cea dea 2-a 27 o hraniri albe, toamna procentajele sint ceva mai ridicate. Procentul hranirilor cu componenta alba scade puterriic in a 3-a zi. Timp de ,3, zile larve bateine de Iucratoare practic riu mar primesc de lochranaalba, la cca 2/3 ale hranirilor administrjndu-se Insa cornponenta limpede :;;i la cealalta treime 10 componenta gal104

bena cu continut de polen, Fara a exista cercetari mai amanuntite in aoeasta directie este srgur ca_ si larvele de trintor primesc componente de hrana alba si Iirnpede si rnai tirziu galbena, JUNG~HOFFMANN a eonstatet pe baza cercetardlor cromatografios si electroforetice ca componenta alba se compune din secretia glandei faringiene si celei mandibulare, in timp .oe secretia Iimpede se pare ca provine din glanda faringiana si din gusa, Cornponenta ailibaconfine 14% alburnine si este saraca in zaharuri, cea Iirnpede ape continut de alburnine de 100!o~i este bogata in zaharuri. Intr-o colonie de albine normals, en maicii, corpul gras al albinolor tinere ramine subdezvoltat in timpul perioadei adive de Iucru din vara, facindu-se ahstractie de ,0 usoara colorare in alb a oelulelor Ia inceput stravezii in cursul primelor zi le de via.ta, care dispare odata cu atmfierea glandelor de Iaptisor (MAURIZIO, 19M). Nedezvoiltate ramin si ovarele. Dupa cercetar ile lui HUSING si ULRICH (1938) in ovarele rudirnentare ale Iucratoarelor apar in aceasta perioada celule rtrofice sau oua imature. OldaJtacu itrecerea la stladltul de culegatoare, ICICIa. a 20-a zi de In viata, structurile acestea se descornpun. Numai albinele de iarna le pastreaza piria pr'imavara sau prezinta dupa MAURIZIO (1954) PAIN si VERGE (1950) chiar 0 dezvoltare mai pronuritata. A:1binele de Iar'na reprezinta 0 exceptio si prin Iaptul ca glandele xle laptisor :i;;i pastreaza functionalitatea si corpul gras este corrrplet dezvoltat, plin de substante de rezerva (vezi ZANDER -- WEISS, 1963). Nu arareori apar si in 00:10nii1e de vara albino mai virstnice cu glande de laptisor dezvoltate si se pot ooserva lucratoare, de obicei albime mai tinere, cu ovare dezvoltate (HUSIND si ULRICH, 1938 ; HESS, 1942 ; PAIN si VERGE, 1950; LEVIN si HAYDAK, 1951 ; KROPACOVA~i HASLBACHOVA, 1969). Albine.}e roitoare dupa HALBERSTADT (1966) ar posed-a de obicei glande faringiene ihipe<rtiroifilaite, dupa KROPACOVA si HASLBA!CHOVA (1970) numamul1f;rlalctiJullli1or allJbUJminioea aceste a[hime dJt si 1Ja oele rarnase im I stup ar Ji mai redus decit inainte de wire, cind mai trebuia ingrijit puietul. Dateie lui PEREPELOV A (19!29)si TIUNIN (19126) :Uipacare albinele d lucratoare cu ovare dezvoltate ar fi extrem de des mtilnite in colonii cu tendi:nta spre rodre, KOPTEV (195i7)si KROPACOV A$i HA6LIBA.CHOV A (1970a) Ill-au putut sa Ie confirrne. Ei au coristatat in schimb 0 dezvoltare ceva mai pronuntata a ovarelor in colonia ramasi; dupa roire, rntre glanda faririgiana si dezvoltarea ovarelor existind 0 corelatie pozitiva, Toate acestea indica efectul unei everituale aglomerari a hranei la. dezvoltare redusa de puiet, care pare sa se exercite asupra arnbelor organe. _ Trebuie sa ne intrebam care sint raportunle in colonia de ahbine orfanizata, care rie serveste in cresterea artificiala drept colonie doica. Intr-adevar, corelatia intre dezvoltarea glandelor de laptisor, a, corpului gras si a ovarelor reiese aici eel mai clar. Orf'anizarea coloniei duce La un numar crescind de lucratoare La dezvoltarea ovarelor p]na La oapacitatea de a depune oua. To:ate Iucratoarele ouatoare cu ovare lin stare de functiune poseda dupa MUSSBICHLER (1952), ALTMANN C1950) si DREISCHER (19,56) si glande de laptisor in plina functiune si corpul gras bine dezvoltat (MAURIZIO, 1954). Cu exceptia dezvoltarii ovarelor , care este o urmare a lipsei substantei de matca (PAIN, 1954, DE GROOT;;i
1

105

VOOG[) , 1954), msa si a absentee puiebului

(JAY, 1970), starea fiziologica a albinelor uneicolonii orfanizate seamana aproximativ cu cea a albinelor de iarna, durata vietii lor Iiind astfel mult rnai lunga, Intre stareafiziologica a albinelor si durata de viata exista dupa oeroetarile lui MAURIZIO (1954) 0 relatie directs. Aparitia ovarelor functionale La Iucratoare in colonia orf'ana era considerata uneori ca dezavantaj La cresterea artificiala. GONTARSKI (1948) a constatet Ia 9 zi[e dutpa lorlianiza,rea unei colonii La 80% din ,ailhine ovare mariJte si coarubatea din acest motiv metoda veehe propsgataJn Germania mai ales. prin ZANDER (1944) "cre9terea La 9 zile in colonia orfana". Nu exista .insa dovezi ca albine cu ovare dezvoltate ar fi capabile si de cresterea puietului, Nici aparitia Iucratoarelor ouatoare, probabil ca rrumai citeva de fiecare 'data, nu pare a influenta prea rnult dispozitia de crestere a coloniei (WEISS, 1971). Daca nu exista alte motive tehniee irnpotrrva aoestei metode cam laborioase care cere mult timp, mentrunea referrtoare La dezvoltarea ovarelor pare Iipsita de importanta.
3.1.2. Comportamentul de hranire si distribuire a hranei

"

Fiecare hranire este precedata dupa ,LINDAUER (W5,2) de U[1 00[1trod, dodoile piitpi'iiirnd amtenela intensd v atit larva ait si laptisorul cu deja existente. Nurnai dupa efectuarea unei part! a acestor controale care pot dura 2-20 secunde, are lac 0 hranire. La Ihranire se desdhid mandibuiele si "IIn02lP sa vibreze cu miscari reduse de tot ; dupa 1~2 secunde se poate observa 0 picatura care apare pe maxilarele anterioare, care este depusa pe fundul sau peretele Lateral al celulei si de obicei netezit U90r cu mall1idliJbui1Ja, pentm a se ras'P1mJdiim juru! Iarved. OjJteoldiarta irn.t[mp1i't i sle ca doicile sa nu jfie orientate exact asupra pozitiei larvelor si aturici S,2 poate ca picatura de hnana sa fie depusa poe spatele larvei". Larva se invirte in timpul prirrririi hranei incet in cere cu atit rnai repede cu cit trebuia sa astepte mai mult hrana noua. Nici Iarvele mai virstnioe nu sint hranite de Ia gura La gura, ci 19i cauta hrana, C8Jreeste depusa de obicei La exmreminatea t'eu:oniillia!1a laevei sau pe peretele oeil:uIlei. a Nurnai albia a zeoea parte a vitezelor Ia larva de lueratoare serveste hranit-il. Odata cu inspectia ea este terminata deseori deja in aproape 112 minut. In mod exceptional poate dura insa 9i ,2 si 3 minute. Timpul mediiu de hranire creste oidata cu virsta larvei. La inlcleput Iarvele siinit hranite Ia dsiltanta de citeva ore, mai tirziu de mai mullte ori .pe ora. GESOHKE {W61)i:ndiea ill Ulall"Ve tinere lill 6 me 4 hrameis! Ia larve vimstmice 25 de hraniri, Dupa LEVENETS (1956) larve finere de trmtori au fast hranite de 5-14 ori pe ora. Crescind in virsta au fost mult mai des vi-

zitate,

Dupa un principiu asemanator ca la larvele de lucratoare decurge procesul de hranire si Ja Iarvele de matca, numai ca celuda este umpluta imediat dupa eclozionarea larvei cu mult rnai rnult laptisor decit are nevoie. In timp oe Iarvele de Iueratoare dispun numai in primele 2-3 zile de un exces considerabil de Iaptisor (NELSON et al. 1924), aceasta este valabil pentru larvele de matca pentru toata perioada de primire a hranei, SMITH (19,59) a gas.it in a 2-a zi dupa transvazare 147 mg, in a 3-a

106