CAP. I ALEXANDRU CUZA Familia Cuza. Familia Cuea pare a fi originara din satu) Cuza sai Cues in Lorena linga riul Mosela, unde ea incepe a fi pomenita in persoana unul re- prezentat al e! foarte stralucit, invatatul cardinal Ni- colae Cuza sat Cuzanus, nascut la 1401 mm acel sat si mort in 1464 in orasul Todi din Umbria. In- tre alte misiunt insemnate cu care a fost insarcinat cardinalul Caza, amintim acea din Constantinopole, unde fusese trimis spre a negocia unirea bisericel ortodoxe cu acea catolica. De si calugar catolic si dect fara mostenitort legiuitl, s’ar putea ca sa-l fi in- sotit in Italia membri din familia lu, atrast aice de .insamnata lui pozitie. Ba s’ar putea chiar face pre- supunerea ci vre un membru al familie) sale sa-l fi urmat in Constantinopole, unde sa fi ramas, consti- tuind ramura orientala a acestet familil, stirpea din care sé trag Cuzastit moldovent. In orl-ce caz familia Cuza se afla, in secolif ur- matori, traitoare in Italia si este la dinsa o tradi- tie care spune ca origina ef s’ar trage din Austria, traditie ce corespunde loculul ef de bastina. Cet de pe urma reprezentantt al aceste! familit in Italia fura baronul Nicola Cuza si comandorul Salvator16 ISTORIA ROMINILCR Cuza, ambit mortt in decursul ultimelor decenii ale veacului trecut si cu moartea cirora familia Cuza s’a stinsin Italia, in linia et barbateasca’. Lasind insa la o parte aceste simple presupuner! asupra originel familie! Cuza, presupuneri ce nu atl nicl o temelie istorica, sa venim Ja Cuzastil din Mol- dova. Cel intar boier cu numele de Cuza ce apare in documentele moldovenestt este Dumitru Cuza, po- menit de documente iv rangurl de boierie intre anit 1677-1706. Asa in 1677 gisim pe comisul Dumi- tru Cuza daruit cu satul Viaicenif de catra Alexan- ru Roset. La 1696 intilnim pe acelas Dumitru Cuza cu rangul de vel-stolnic insarcinat cu o cercetare. Intre anii 1701—1708 gasim pe Dumitru Cuza ina- intat la boieria de vel-spatar *. Dumitru Cuza avu de fii pe Miron, pe Teodor si pe Velisco. Miron, din al caruia singe se trage domnitorul Alexandru Cuza, fa easatorit cu fata Jui Neculal Costin cronicarul. Mi- ron Cuza e amintit in documente la anit 1728 si 1729°. Din cei patru copil af lui Miron Cuza, cel mat mare Ioan sat Lonité Cuea este pomenit in docu- mente din avil 1765 si 1768 ca stolnic * Acest Lo- 1. Dintre femel a maf rémas pana azi doamna Maria Felice Ber- so; iar din aliati Duca della Verdura al carui sora a tinut-o coman- dorul Salvator si Marchizul Ballestero de Bongiordano ginerile surorei celor doi frati ‘Caza: Nicola si Salvator, (toti in Palermo). (Dupa o scrisoare a d-lut Angelo de Gubernatis din 9% April 1900). Pe acesti urmast is am intrebat daca no exista in familia lor vyre-o itie, dupa care vr'un membru al familiei lor si se fi stramutat in Risarit, si mi s’a raspuns ci asemene traditie nu exista. 2. 1677, Acad. Romina XLV, 23; 1696, Arhiva sft. Spiridon, UL, 10 si 14; 17011708, Acad. Rom. XLV, 152, sft. Spiridon. Sirbit Vu, 11. si Popricanii, Vv. 115. 3. Doe. d-luy E. Varnav Sofracegtit UT, 18 si Tiganit IV, 8. 4. Sf. Spiridon, Dumestit X, 10. Doe. loi AL. Hinna, Vaslui Bh Documentele citate aici mi-aii fost comunleate de d. Ioan Tanoviceanu. D-sa, studiind aproape toate documentele cunoscute pana azi din Mol- dova, chiar gi multe din culeger private, se poate sustinea eu siguranta, cai Dumitru Cuza din 1677 este primul boier cu acest nume ce apare in Moldova.ALEXANDRU CUZA 17 nita Cuza avu o soarta tragicié. Anume pe timpul lu? Constantin Moruzi, (1777—1782) Turcit, in as- teptarea unul not razboiai cu Rusia, din cauza nein- deplinirel conditiilor tratatulul de Cuciue-Cainargi, se purtat strasnic prin Moldova si luai’ masurile cele mal pripite, spre intarirea cetatilor de la Nis- tru. Mult? soldatt turcr, dezertind din corpul Ienice- rilor, se raspindese in Moldova ca talhart, si gene- ralii turcl primesc ordinul ca sa-st iee cvartirile de iarna in aceasta tara. Pe linga aceste, se mal cere gos- podarulut o contributie de 135 de pungi, cu toate ca platise haraciul pe 4 aut inainte.* Se intelege cum in o asa stare de Jucrutl, tara trebuia sa fiarba in greutatile si netocmelile ce cazuse asupra el. Insusi domnul e nevoit sé se jaluiasca la Poarta, contra heorinduelilor comise de ostirile imparatesti: ca el hu mal poate raspunde la nemasuratele cerert ale eapilor acelor ostirt si ca locuitoril, calcati in toa- te chipurile de catre militil, nu gasese 0 seapare decit parasind tara.“ ° Mat imultt boiert, intre care Manole Bogdan si spatarul Ionita Cuza, protesteaza la domn coutra barbariilor comise; domnul insa, peutrau a acoperi propriile lui protestarl si a nu su- para pe Turci, pune la opreala pe zisil boiert; iar lur Bogdan gi lui Cuza Je taie capetele. Un raport al lul St. Priest, ambasadorul francez din Constanti- nopole, spune ea: ,dorinta lut Const. Moruzi de a se face placut Portel si de a se pune la addpost de soarta predecesorulul séa (Grigore Ghica), a impins pe domnul Moldovei a cauta crime la citi-va boierl* ; jar firmanul Sultanulu! eatra Moruzi, il lauda pen- Mai multe extracte de documente din anul 1778 in N. Iorga, Acte yi Fragmente, UI, p. 148-150. Adauge raportul lui St.Priest cittre afacerile stréine, 3 si 17 Sept. si 26 Oct. 1778 in Documentele Hurmuzaki,Suplementul 1, I, p. 969—970. 6 Raportul lui St. Priest c. af. strdine t7 Aug. 1778, Ibid, p. 969. 2