Alexandru Tudor-Miu -poetul prahovean

si avatarurile sale
Incepand cu anii 30 ai veacului trecut, in viata culturala. a Campinei, in fruntea unui grup de
tineri avangardi§ti,se aflau doi poeti legati biografic de aceeasi luna: la 6 februarie 1908
se na§tea Geo Bogza si la 25 febmarie 1901 - Alexandru Tudor-Miu.
Primul a avut un drum ascendent , recunoscandu-i-se meritele literare prin admiterea in
Academie, iar eel de-al doilea, mai putin cunoscut, elanul poetic, atat de promitator, urma a
se intrempe la jumatatea drumului - in 25 iulie 1961 (moare la Spitalul din Campina, in urma
unei operatii nereusite), iarpe 27 iulie este inmormantat in ora§ul, unde soarta-i jucau§a
cand 1-a ridicat cand 1-a coborat.
Nascut in satul Brazi, judetul Prahova, tanarul de mai tarziu va fi atras de mirajul
petrolului si la 19 ani se angajeaza ca ajutor de laborant la rafinaria "Steaua Romana" din
Campina.
Neregretand, paraseste acest loc de munca pentru un altul: invatator si director la scoala
din satul Pantazi, comuna Coslegi §i la cea din satul Radila, intre anii 1920-1921. Dupa
terminarea stagiului militar, se va stabili in Campina, incepand cu 1925, lucrand pana in 1948
la Societatea "Concordia-Electrica", in 2 septembrie 1948 ia fiinta scoala profesionala de
ucenici ce purta numele de "§coala Electrotehnica" si din 10 01 1950 va fi numit directorul
acesteia, functie pe care o va define pana la sfarsitu-i prematur. Azi, scoala de altadata
este Grup §cokir Industrial Energetic, Campina.
Noul director a supravegheat cu nerabdare lucrarile de construire a scolii, in timp ce orele
se desfasurau in dona incapen mici, de pe langa Uzina Electrica, aflate pe amplasamentul
actualuliu internal Noua cladire adapostea patru sali de clasa, un atelier si 12 dormitoare
amplasate la etajele T §i TT ale actualului coip A sj o cantina, toate purtand amprenta
directorului.
Spiritul organizatoric §i forta sa creatoare abafuta de la poezie s-au indreptat spre
organizarea §i functionarea §colii, spre modelarea elevilor §i de aceea edificiul era numit
"scoala lui Miu", acel poet boem care §i-a transformat opera intr-o §coala model, cum este
§i astazi.
Aceea§i pasiune, fantezie, daruire §i spirit creator se regasesc §i in Miu - poetul si
ziaristul. Dar care a fost soarta poetului si ecoul creatiei sale in negura timpului?
Cel care a fost prieten cu Geo Bogza, Eugen Jebeleanul, Miron Radu Paraschiveschu a
cunoscut o serie de avataruri.
Mai intai, este elogiat de eel care-1 descopera, Geo Bogza: "In deceniul al treilea al acestui
secol Tudor-Miu a inceput ca poet de avangarda - dar tragandu-si resursele din sine insu§i,
din zacaminte atavice de tarani §i intr-un curent in care imitatia era de rigoare, el venea cu
versuri, stangace uneori, dar faurite, intr-o vatra. ce purta pecetea nimanui."
Apoi scriitorul Ion Vinea il considera un poet autentic, publicandu-i in "Contimporanul",
alaturi de Tudor Arghezi, versurile acestui tanar din Campina, necunoscut inca.
celebra sa "Istorie a literaturii romane"
In 1969 Sasa Pana il include cu sase poezn in a sa lucrare "Antologia literaturii romane de
avangarda";
Treptat, numele lui Tudor-Miu nu mai apare printre reprezentantii avangardei literare. La
expozitia "Bucuresti, ami 20-30 intre avangarda si modernism", Tudor-Miu nu a fost
prezent. Dar intr-o alta expozitie. care a avut loc in Olanda, la Amersfort, apare numele lui
Tudor-Miu , alatun de ilustrii reprezentanti ai poeziei romanesti.
In textul apamt in catalogul expozitiei, Andrei Oisteanu arata ca in anil 20-30 unii poeti
romani publica poeme vizuale: "In prima jumatate a secolului principalii protagonisti ai
acestor preocupaii artistice au fost Alexandm Macedonski, Tristan Tazara, Ilarie Voronca,
Alexandru Tudor-Miu, Gellu Naum si altii. "(Revista "22")
Daca in 1928 Geo Bogza scna : "Alexandm Tudor-Min, poet postmodernist, a introdiis in
gazeta locala "Campina" o coloana intitulata "Avantgarda", incearca subtil de tot a dezmorfi
gustul literar al cititorilor naftalinizati in formele invechite. Gestul e eroic -", mai tarziu
i§i modifica atitudinea fata de revistele lui Miu la care colaborase, (fiind temporara §i
redactor) §i fata de colaborarea lui Miu la "Urmuz".
In 1978, acelasj Bogza i§i publica poemele ultimilor 50 de ani sub titlul "Orion" -unul din
aceste poeme publicat anterior in revista "Campina", §i reprodus in "Romania literara"
apare cu precizarea "Apamt intr-un ziar de provincie".
Sa fl uitat oare Geo Bogza numele ziarului sau al ora§ului primelor sale incercari literare?
De ce in al sau "Jurnal de copilarie si adolescenta" unele insemnari referitoare la perioada
sa campineana au fost modificate sau scrise din nou? De ce cu numai sase ani in urma i§i
accepta trecutul nemodificat inca: "Eu eram colaborator la revista lui, el era colaborator,
iar la un moment dat singurul colaborator la "Urmuz"."
§i intrebarile pot continua. De ce in 1979 cand apare la Editura §tiintifica si Enciclopedica
"Dictionaral cronologic. Literatura romana", in articolul despre "Urmuz", numele
colaboratorului, Alexandm Tudor-Miu, lipseste? Sa nu fi vazut ca in numaml 3 al revistei,
purta poemul-caligrama semnat de Tudor-Miu?
Sa ne multumeasca doar raspunsul pe care 1-a gasit sotia poetului, Else Tudor-Miu ca
"soarta jucau§a cand te coboara, cand te ridica"?
Un lucm insa este cert. Timp de aproape un deceniu a scos pe cont propriu revistele-ziare:
"Prahova", "Campina", "Strada", suplimentele "Fapta", "Cucul Prahovei"; pune bazele unei noi
societati culturale "Cercul nou", alaturi de Simion Stolnicu, Stelian Constantin, Elena Sabo,
colaboreaza timp de §apte ani la "Romania literara" §i publica in reviste de prestigiu ale
vremii de dupa 1947: "Viata literara", "Revista literara", "Natiunea", "Revista fondatiilor
regale, EPODE, strofe pastrate"
Ziaml-revista "Campina", a apamt lunar sub redactia poetului Alexandm Tudor-Miu la 1
noiembrie 1927 si insuma §ase pagini de format mare (47/21 cm), dintre care doua pagini
reprezentau suplimentul: "Campina artistica-literara" ce publica literatura originala §i
traduceri, avand ca mbrici: "Carti si reviste", "Campina sportiva", "Oglinzi si ape", iar unul
dintre numere purta subtitlul "Crug lunar".
Creatia literara originala este semnata de Alexandm Tudor-Miu; redactoml revistei-Geo
Bogza; §tefan Alexiu publica versuri; Mihailescu-Conemy-proza §i traduceri din poezia
italiana.

De ce a fost atat cle important ziarul acesta pentm campineni si nu nuniai?

In paginile sale se dezbat probleme cotidiene ale Campinei, Ploiestiuhu si ale imprejnrimilor
lor; neajunsurile vietii cnlturale, protectia muncitorarui roman "tot atat de bine pregatit ca
§1 strainul", care, din pacate, este neglijat atat de conducatorii romani cat si de cei straini
ai intrepiinderilor din ora§; problema educatiei tineretului scolar si a misinnii dascalului in
formarea viitoarei generatii; activitatea Atenenlui popular "B. P. HasderT.
In rubrica "Zig-zag" se publican difente anunturi, in majoritate cnlturale: serbari scolare
§1 smdentesti; reclame: "Faceti abonamente la "Campina ,",1 "Cetiti §i raspanditi
"Campina'"', "Sprijiniti ziaail cetatenesc si cultural "Campina"" .
Li rubrica "De pe Valea Prahovei §1 din judet" se reproduc stni in legatura cu sarbatorirea
"Zilei Eroiior" de la Comu de Jos; serbarea Bancii popular© ^araimanul" din Breaza de Sus;
expozitia de cusaturi §i §ezatorile cnlturale organizate de casele nationale; serbarea de la
Bustenari in vederea strangerii de fonduri pentm o biblioteca scolara.
Activitatea poetica a lui Tudor-Miu este contemporana cu manifestarea experientelor
avangardiste §i moderniste in poezie §i arta ai caror reprezentanti erau grupati in jurul
revistelor: "Contimporanul", "Unu", "Integral" §i altele. Campineanul nostru nu facea parte
din niciunul din aceste grupuri, croindu-sj solitar, un drum nou in poezie, un drum numai al
sau, faurindu-si un stil propriu, inconfundabil; versuri distil ate pana la esenta.
Astfel, in 1932 apare intr-o topografie locala "EPODE, STROFE PASTRATE", volum de
versuri ermetice, iar in 1934 ii apare volumul "STANDARD, POEME DE PETROL §1
ENERGIE", avand ca subtitlu "O carte de poeme din oxidul fabricilor si eruptiile aurului
negru: versul, linie de inalta frecventa".
inceputurile literare sunt blande si molcome asemeni satului sau natal: "Sat de basm, de
doina, de dor, lovit de oameni amari,/ plamadit pe pnspele tarii,/adumbnt cle azur§i zbor !"
Dai- reaiitatea cmda din lumea petrolului, in mijlocul careia se afla, duce la mutatii
semnificative in opera sa. El este un traditionalist dezradacinat care, asemenea lui Bacovia,
este marcat de suferiiitele §i izolarile provincialismului. Cu toate acestea, Tudor-Miu, se va
Integra in avangardismul literar-artistic, apreciat, in 1928, in paginile "Universului literar",
condus de Camil Petrescu.
In 1947, la rascruce de drumuri, intre modernism si realismul socialist impus. ii apare
ulthnul volum de versuri "Intalnire cu pasarea Phoenix"(reeditat postum, 1973, de Editura
Minerva, cu o prefata semnata de Geo Bogza)
Lucra la un volum de versuri ce urma sa cuprmda ciclurile: "Grigorescu", "Poeme de mare",
"Steaua Doftanei" , dar moartea subita 1-a impiedicat sa-si vada si acest vis.
Listaurarea regimului comunist si dezmatul proletcultismului au insenmat sfarsitul
ascensiunii poetice a lui Alexandra Tudor-Miu.
Simion Stolnicu este eel care-i observa prospetimea versului sau, limba "rapta de sabloane",
apreciat si de criticul literar Pompiliu Constantinescu, pe atunci profesor la Liceul Barbu
Stnbei din Campina, azi Colegiul National "Nicolae Grigorescu": "Decantat de amagirile
suprarealismului, versul lui avea o voluptate calda precum a sesului care-1 leganase, farmec
bucolic."

Onginalitatea sa venea dmtr-un fond piopriu, neimitand pe nimeni, asa cum

observa Geo Bogza. §i toate acestea pentru ca "era un om cu suflet candid, imnl din cei mai
pun oameni" sau poate din constitutia sa robnsta, cu "trapul vanjos ca impletit din radacina
de stejar", a§a cum ni-I descrie acelasi Bogza.
Desigur, el nu este un mare poet, dar meritele sale, umbnte voit sau nu, contributia
publicistica sau stradaniile sale literare fac din Alexandra Tudor-Miu o peronalitate demna
de toata atentia, ce a§teapta inca sa-§i recapete locul in istoria noastra literara si
culturala!
Bibliografre
1. Balu, Ion - "Un poet prahovean", revista "Viata romaneasca", Nr 2, 1969
2. "Caiet de poezie", supliment al "Revistei Fundatia Hasdeu", Nr 4, 1996, Campina
3. Gavriloaia, Sandrino - "Un provincial?"
4. Tudor Miu, Else - "Alexandra Tudor Miu", 1996
"Pentru o schita de portret", 1996
Profesor: Elena Livia Petrescu

ALEXANDRU TUDOR-MIU
- Tabel cronologic -
25 febr.1901 - se naste la Brazi (jud. Prahova) Alexandra Tudor-Miu. flu al Mariei si al lui
Anghel Tudor Miu.
1911 - terrnina scoala priraara in coniuna natala.
1911-1916 - urnieaza cursurile liceale la Ploie§ti
1916-1917 - paraseste scoala si pleaca. voluntar pe front, in Moldova, ca cercetas. de unde se
intoarce cu doua niedalii.
1918-1920 - pleaca din casa parinteasca. ca sa scape de tejghea. tatal sau dorind sa-1 vada
negustor: devine invatator suplinitor in comuna Pantazi(jud. Prahova). unde fiinteaza ca singural
invatator §i director al scolii priniare
1921 — renunta la mvatamaiit. leafa abia ajungandu-i pentru carti: pleaca la Carnpina unde
lucreaza un an la Rafinaria "Steaua Romano", ca laborant. Scrie si publica priniele versuri in "Ploiestii
literari". Colaboreaza la "Lwnea copiilor". "Universal literar"( 1921-1929) si la alte reviste.
1922 - se angajeaza ca funcfionar la 'Concordia-Electrica'': paralel isi continua activitatea
literara.
1926 -publica poeme in "Contimporanur lui Ion Vinea: pregate§te o revista literara proprie.
1927 - Al.Tudor-Miu imprenna cu Simion Stolnicu. Stelian Constantin. Elena Sabo pun bazele unei
societafi culturale numite "Cercul nou". la Carnpina
1927-1929 - scoate ziaral-revista "Campma"
1928-1929 - colaboreaza la revista de avangarda 'Urmuz" editata de Geo Bogza la Carnpina.
1930 - apare ziaral "Pralwva"(mi numar): reapare sub titlul "Sfrada - ziar liber literar-sociaF
cu suplinientele "Fapta" si "CuculPrahovei"\ publicatii editate intre ami 1932-1936
1932 - tipareste "Epode", Aolum de ^■el•suri errnetice.
1934 - ii apare volurnul "Standard', avand ca subtitlu "O carte de poeme din oxidul fahricilor $i
eruptiileauruluinegru: versul, Viniedeinaltafreevenia'
1936 - se infiinteaza Asociatia Presei din Prahova. afiliata la Federatia Presei din Provincie.
cu sediul la Carnpina. avandu-1 ca \icepresedinte pe Al. Tudor-Miu.
1938 - se casatoreste cu Else Deligdisch: fiica lor. Mihaela. nasciita la 20 febr. 1941. casatorita
Ionescu. licentiata in franceza §i an l'ornana. se va stabili niai tarziu in Ehetia.
1940-1947 - colaboreaza la "Romania literara": in 1947 publica in "Viata literara \ "Re\>ista
literara", "Natiunea". "Revista fundatiilor regale (Caiet depoezie)'
1947 - editeaza volurnul de poeme "Intalnire cu pasarea Phoenix \
1948 - trecc din birourile Secfiei de facturare a Societatii "Concordia-Electrica" la conducerea
§colii profesionale electrotelmice. care ia fiinta pe langa aceasta societate. functie pe care o va
detine pana la sfar§itu-i prematur; publica versuri in "Viata romdneascd si "ContemporanuT
25 iulie 1961 - nioare la Spitalul Carnpina. in urrna unei operatii nereu§ite;pe 27 iulie este
iiiniormantat la Cimitirul Carnpina.
1969 - Sasa Pana il include (cu sase poezii) in "Antologia literaturii romane de avangarda".
1973 - Se reediteaza o selectie din poemele sale sub titlul "Intalnire cu pasarea Phoenix". cu o
prefata semnata de Geo Bogza. la Editura Mineiva.
19 iunie 1993 - Fundafia Hasdeu din Carnpina inaugureaza Salonul cultural "Alexandru
Tudor-Miu"