Examen : 28.05.

2005 ora 10

1. Necesitatea integrarii problemelor sociale in deciziile de dezvoltare (13)

In ultima jumatate a sec XX este o preocupare majora pt oamenii politici ,
cercetataori si practicieni .
-trebuie studiata din ratiuni de cunoastere , de echitate si justitie din considerente
economice de eficienta , de orientare si utilizare a resurselor allocate sferei sociale
-trebuie abordata din perspectiva economica , pt ca dimensiunea sociala a dezvoltarii
este indisolubil legata de cea economica .
Solutionarea problemelor soc depinde de contextual economic ,de caracteristicile si
evolutia mediului ec , iar modul de utilizare a resurselor economiei trebuie sa aiba in
vedere situatia sociala . Alocarea de resurse – materiale , umane , financiare – da
rezultate in sfera social-umana , dar are impact asupra economiei : influenteaza
cererea de bunuri si servicii stimuland sporirea productiei , asigura instruirea si
refacerea indivizilor contribuiund la formarea unui capital uman performant . Insa ,
obtinerea unei productii si unei eficiente mai mari nu este suficienta si nu conduce
automat la bunastarea tuturor indivizilor , piata nu realizeaza o distributie echitabila a
resurselor si a bogatiei, poate chiar accentua saracia .

2. Conceptul de dezvoltare umana (16)

Este definite ca un process care conduce la extinderea gamei de posibilitati ce se ofera
fiecarui individ , care sunt in principiu nelimitate si pot evolua in timp .Pentru
aprecierea nivelului dezvoltarii umane si a ierarhizarii tarilor din acest punct de
vedere se calculeaza un indicator complex . IDU-indicatorul dezvoltarii umane , care
ia in considerare 3 elemente esentiale : durata de viata , instruirea si venitul . Acest
indicator are in vedere si alte aspecte ca : libertatea politica , economica sau sociala
Societatea in ansamblul sau trebuie construita in jurul nevoilor autentice ale omului ,
pt aceasta trebuie folosite modele de dezvoltare umana durabila , care sa permita nu
numai satisfacerea unor nevoi ale existentei umane , ci si utilizarea deplina a
capacitatii umane ., sa fie create sanse ca fiecare individ sa poata participa efficient la
viata economico-sociala , sa aiba acces la ocuparea unui loc de munca si la
remunerare .
Summit-ul mondial pt dezvoltare sociala de la Coppenhaga din 1995 , a adoptat o
declaratie , conform : in centrul dezvoltarii sa fie plasat omul , iar dezvoltarea sa fie
orientata spre satisfacerea efectiva a nevoilor umane . Corespondenta dintre aspectele
ec si sociale : evolutia in plan ec are effect putenic in plan social , si : evolutiile si
rezultatele in plan social isi gasesc reflectarea pe termen mediu si lung in economie .

3. Conceptul de politici sociale si obiective de urmarit (19)

1
Politica sociala este o atitudine fata de problemele sociale ale unei comunitati sau
grupuri sociale ( este influentata deseori de interese politice sau ratiuni electorale) ,
Politica sociala cuprinde :
-orientarea principala si obiectivele urmarite a se realiza in sfera sociala pe termen
lung , mediu si scurt
-mijloacele , instrumentele si metodele concrete de realizare a obiectivelor propuse ,
si institutiile corespunzatoare
Obiectivele politicii sociale sunt coordonate dupa principiul justitiei sociale
Obiectivul essential al politici soc este atingerea unui anumit nivel de bunastare pt
intreaga populatie : mentinerea veniturilor , ingrijirea medicala , serviciile de asistenta
sociala , educatia , ocuparea si protectia fortei de munca , asigurarea conditiilor de
locuit si de mediu .
Politica sociala se concretizeaza prin totalitatea prestatiilor orientate spre gospodarii ,
familii , sau personae , care pot fii grupate in :
-prestatii sociale in bani : pensii , ajutoare , indemnizatii,
-prestatii sociale in natura : servicii de sanatate , asistenta sociala , servicii invatamant
si pegatire profesionala , servicii de cultura , sport , odihna,
-subventii pt bunuri si servicii de consum
-prestatii fiscale : reduceri sau scutiri de impozite si taxe
Politicile sociale din fiecare tara se particulearizeaza in functie de conceptiile de
guvernare si de problematica sociala existenta in perioada data .

4. Conceptul privind rolul statului in solutionarea problemelor sociale (23)

Tipurile de politici sociale au ca ax central conceptia despre raportul dintre
compoenta economica si ces sociala a dezvoltarii , despre modul in care mecanismele
pietei servesc sau raspund nevoilor sociale si despre implicarea statului in domeniul
social , prin :
-reglementari si responsabilitati financiare si organizatorice pentru a asigura accesul
indivizilor la prestatiile sociale
-stabilirea dimensiunii si structurii prestatiilor publice sociale
-transferurile si fluxurile banesti prin intermediul prestatiilor sociale
-sistemul de contributii , impozite si taxe , care alimenteaza fondurile sociale .
In functie de atitudinea si modul de interpretare a acestor componente , conceptiile
pot fii grupate in :
*conceptii liberale moderne
*conceptii de orientare collectivist-socialiste

2
 *conceptii de sorginte social-democrata
Rolul statului pentru solutionarea problemelor sociale se realizeaza in general prin 3
categorii de mecanisme economice : prin
-sistemul de redistribuire
-sistemul de impozitare
-dimensiunea sectorului public

5. Modelul American (28)

Model liberal ( residual ), al SUA , urmaresc cu priorite combaterea saraciei ,
interventia statului in domeniul social este mult redusa ( doar 18% din venitul national ) ,
si se rezuma la programe centrate pe asistenta sociala , pe prestatii acordate in special
saracilor , staul incurajeaza piata pasiv – garantarea minimului de venit – si activ – prin
subventionarea unor programe private privind bunastarea .
Continutul modelului American de politica sociala : sistemul de asigurari sociale si
asistenta sociala se bazeaza pe programe cu surse diferite de finantare :
-programe de asig sociale bazate pe contributii obligatorii – se adreseaza clasei de
mijloc si are rolul de a preveni saracia
-programe de asistenta sociala , ce se finanteaza din sistemul general de taxare – sunt
destinate saracilor , avand rolul de a atenua starea de saracie existenta
-dar – SUA este singura tara dezvoltata care nu a introdus alocatiile familiale , acorda
doar assist sociala in bani familiilor sarace
Sistemul de asigurari sociale American cuprinde :
-asigurarea de batrinete , asig urmasilor si a invalizilor – acopera pe majoritatea
indivizilor care au statut de angajat – fondurile se realizeaza din contributii egale de
6,2 % din salariu , de catre angajati si angajatori
-asigurarea pentru somaj – program finantat din plata unei taxe federale de 0,8% de
catre angajator , la care se adauga finantare din partea statului
-asigurarea medicala a varstnicilor – se acorda persoanelor peste 65 ani , finantarea se
bazeaza pe contributii egale ale angajatilor si angajatorilor de 1,45% , asigurarea
acopera costurile spitalizarii si o parte a celorlalte servicii medicale
-sistemul mai cuprinde programe ca : ajutor acordat famiilor cu copii minori ,
asistenta in asigurarea locuintei pt familiile cu venituri mici , programul mesei in scoli
, tichete de alimente , assist medicala pt cei saraci , assist financiara suplim pt batrani
si invalizi , programul de instruire si angajare . Aceste programe sunt non-
contributorii , sunt finantate partial de la nivel federal si de la nivelul statelor .

3
 6. Modelul scandinav (40)
Model social-democrat aplicat in aceste tari s-a bazat pe principiul caracterului
universal al drepturilor sociale , promovand egalitatea , la nivelul standardelor celor
mai inalte . Sistemele de asigurari cu caracter universal conduc la o puternica
solidaritate , in sensul ca toti platesc , si toti beneficiaza . Statul preia o buna parte a
cheltuielilor pe care le implica viata de familie ( ex. In Suedia chelt pt
securitateaociala reprezinta 49% din venitul national).
Filizofia care sta la baza acestui model : o natiune mica , pt a fi competitive pe plan
international , trebuie sa se bazeze pe pe propriile resurse umane , si aceasta se
realizeaza cel mai bine , daca indivizii si familiile au garantata o bunastare adecvata .
Obiectivele de baza : eradicarea saraciei , realizarea solidaritatii sociale , echitatea ,
prin politica sociala .
Politica sociala scandinava este de cea mai larga extindere , urmand principiul
universalismului , drepturile sociale ale cetateniei ( ex: toate persoanele care ajung la
varsta pensionarii primesc pensie chiar daca nu au lucrat niciodata , fara a lua in
considerare veniturile realizate anterior ocupatia sau contributiile)
Finantarea serviciilor de bunastare se realizeaza pe cai redistributive , se bazeaza mai
mult pe impozitare generala si progresiva , decat pe contributiile de asig ale
angajatilor si angajatorilor
In statele scandinave este urmarit ocuparea completa a fortei de munca

7. Modelul german (49)

Politica sociala de tip conservator – cu pronuntate caracteristici corporatiste ,
incadrandu-se intre regimul liberal si cel social-democrat = economie sociala de piata
Statul detine un rol important in asigurarea bunastarii , dar rolul sau redistributiv este
redus( doar 29,7% din venitul national) , in virtutea principiului solidaritatii , statul
intervine doar cand nivelurile inferioare si-au epuizat capacitatea de interventie .
Modelul german de politica sociala este bine integrat in cerintele economiei de piata ,
iar instrumentele politicii sociale sunt compatibile cu realizarea obiectivelor de
eficienta , sunt conforme cu principiile de functionare eficienta a pietei .
Caracteristica principala : rolul predominant al asigurarilor sociale realizate prin
contributiile angajatorilor si a angajatilor
Domeniile cheie ale politicii sociale germane sunt : securitatea sociala ( sistemul de
pensii , ajutorul de somaj , asistenta sociala ) , serviciile de ingrijire medicala , si
serviciile sociale personale .

8. Modelul japonez (58)

Model paternalist – indepartat de in multe privinte de modelele vest-europene si de
modelul American – se bazeaza pe jonctiunea elementelor traditionale de intrajutorare in
mediul familial , cu interventia statului si antrenarea substantiala a patronatului in
sustinerea problemelor sociale .

4
Politica sociala practicata de japonia reflecta unicitatea acestei tari , printr-un system
social deosebit de complex , imbinand sectorul public si cel privat si impletand
responsabilitatea statului cu cele ale familiei , si altor grupuri carora le apartine individul
( familia , scoala , locul de munca).
Sistemul securitatii in Japonia se caracterizeaza printr-un rol deosebit de important pe
care il are familia , comunitatea si compania in asigurarea buastariisi in ajutorarea celor
aflati in situatii critice . Si statul la randul lui are rol in finantarea si administrarea unor
programe .In Japonia s-a creat o structura duala a sistemului de beneficii sociale .
Sistemul de pensii este structurat pe 2 niveluri : programul national de pensii , cu
acoperire universala si asigurarea pentru pensie a angajatilor pt salariatii din sectorul
public si privat . Ambele cuprind cele 3 tipuri de pensii : pensie pt limita de varsta ,
pensia de invaliditate si pensia de urmas . Finantarea pensiilor se realizeaza pe seama
contributiei egale ale angajatilor si angajatorilor ( 7,2%) , si se completeaza cu finantari
din partea statului .
Sistemul de ingrijire a sanatatii este deosebit de complex , realindu-se cu intrepatrunderea
intre sectorul public si cel privat ( cea mai inalta speranta de viata , cea mai scazuta a
ratei mortalitatii infantile ). Are caracter dual , cuprinde : asigurarea nationala de sanatate
– program administrat de la nivelul comunitatilor locale , de care beneficiaza toti , care
nu sunt cuprinsi in asig de sanat la locul de munca , in baza unei taxe stabilite in functie
de cariera individuala - , si asigurarea de sanat a angajatilor , de care beneficiaza toti
angajatii din sectorul public si privat , si se bazeaza pe contributiile egale ale
angajatorilor si angajatului (4,1%).
Finantarea alocatiei de somaj se realizeaza pe baza contributiei pers asigurate 0,40% , a
angajatorului 0,75% , si a statului ( 20% din costul alocatiei , si costurile administrarii )
Alocatiile pentru copii beneficiaza numai familiile cu venituri mici , costurile fiind
suportate de angajator si de stat .
Asistenta sociala in Japonia consta in acordarea unor ajutoare in bani si in asigurarea unor
servicii si facilitati pt cei saraci , dar asistenta medicala este principalul serviciu la care
apeleaza persoanele in varsta .
Japonezii acorda o atentie deosebita educatiei , sistemul educational japonez are un nivel
foarte ridicat . Scolarizarea obligatory si gratuita (9ani) ese asigurata in principal de stat ,
restul sistemului este combinatie intre sectorul public si cel privat .Sistemul de
invatamant japonez asigura egalitatea sanselor educationale si accesul la diferitele trepte
de invatamant , pune accent pe inbunatatirea nivelului general de pregatire a tuturor
copiilor .

9. Contributia la asigurari sociale (112)

Veniturile asigurarilor sociale se cuprind in bugetul asigurarilor sociale de stat si
provin din contributii de asigurari sociale , contrib. Pt bilete de tratament si odihna ,
dobanzi si majorari , alte venituri .In cazul deficitului bugetar se primesc sume de la
bug de stat pt acoperirea deficitului .
In cadrul contributiilor :
-majoritatea o detin contrib. De asig soc ( 93%) , biletele (7% )din venituri
In sistemul public sunt contribuabili : asiguratii , angajatorii , pers juridice care isi
desfasoara activ cu salariati cu contract indiv de munca in functii elective ,
administrative , legislative si judecatoresti , agentia nationala de ocupare si formare

5
profesionala – care administreaza bugetul asi pt somaj , si persoanele care incheie
contract de asigurare
Cotele de contributii sunt : 9,5 sup de angajat , indifferent de conditiile de munca , si
diferenta pana la 34,39,44 % suportat de angajatori .
Incepand din 2002 sa instituit o cota de 0,5 % fd pt acid si boli profesionale
Contrib de asig soc pt someri se suporta din bugetul asigurarilor pt somaj , la nivelul
cotei stabilite pt conditii normale de munca , calculul si plata contrib. Se face lunar
de catre angajator
Baza lunara de calcul : salarii individuale brute , inclusive sporurile si adaosurile
reglementate ( dar nu mai mare de 5xsalarii medii brute pe economie)
Contrib de asig soc nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand : prestatii de asig soc
, drepturile platite in cazul incet raporturilor de munca , diurne deplasari , indemniz
de transfer , dupa sumele obtinute de personae care au contr de munca pe per
determinate sau timp partial , sume reprezentand participarea salariatilor la profit ,
premii si alte drepturi exceptate de legi speciale .
Sumele reprez prestatii care se platesc angajatilor de catre angajator se retin din
contrib. De asig soc , daca sumele depasesc suma contrib. Datorate , diferenta se
recupereaza de la casa teritoriala de pensii.
Contrib indiv se calc si se vireaza lunar , se retine din salar , termenele de plata…
Neplata contrib. La termenele stabilite atrage dupa sine calculul majorarilor si chiar
executare silita .
Acordarea drepturilor de asig soc si a pensiilor este conditionata de un “stagiu de
cotizare “ termen care inlocuieste notiunea de vechime in munca . In sist public
stagiul de cotiz se constituie insumarea perioadelor pentru care sa datorat plata
contributiei , de catre angajator si angajat . Se asimileaza stagiului de cotiz si
perioadele necontributive , denumite per assimilate : stagiul military , cursuri de zii
ale invat superior . Stadiul de cot se certifica annual , din oficiu .

10. Politici active si passive privind forta de munca si somajul (177)

O anumita rata a somajului reprezinta o trasatura inevitabila a unei economii de piata,
dar trebuie urmarit asigurarea unei cresteri moderate a somajului , si mentinerea la un
nivel rezonabil .
Masurile de politica economica privind fortele de munca si somajul pot fi masuri
active si masuri passive .
Politicile active sunt orientate catre sprijinirea somerilor sa se reintoarca la un los de
munca : consiliere profesionala , mediere cu privire la locurile de munca , programe
de pregatire profesionala , transferul temporar sau slujbele temporare .Aceste masuri

6
 sunt mai costisitoare decat ajutoarele banesti , dar pot reduce durata somajului si sa
sporeasca productivitatea .
Politicile active prezinta multe avantaje : contracareaza imperfectiunile pietei , il ajuta
pe someri sa-si gaseasca un loc de munca , incurajeaza mobilitatea fortei de munca
prin finantarea pregatirii profesionale si a replasarii, prezerva experienta de munca a
individului ( in cazul somajului temporar) cu posibilitatea revenirii la relansarea
activitatii .
Masurile de politici active privind forta de muna : servicii de plasare a fortei de
munca ( plasare , consultanta , orientare profesionala ), calificare profesionala
(programe de pregatire in center speciale de pregatire sau intreprinderi ), crearea
directa de locuri de munca prin subventii salariale pentru recrutarea sau pastrarea
anumitor lucratori , alocatii acordate intreprinderii , acordarea in avans a ajutoarelor
pentru a permite somerilor de a initia propria afacere , asigurarea unor locuri
temporare e munca in sectorul public pt someri .
Masura pasiva este : plata indemnizatiilor de somaj , aceste ajutoare presupun o mai
scazuta interferenta guvernamentala dar reduc stimulentele de a cauta un loc de
munca .

11. Pensia pt limita de varsta (119)

Se acorda asiguratiilor care indeplinesc cumulativ la data pensionarii :
-conditiile privind varsta standard (60 F si 65 B)de pensionare , stagiul minim de
cotizare realizat in sistemul public ( stagiul minim 15ani)
-stagiul complet este de 30 Fsi 35 B ani .
Asiguratii care indeplinesc conditiile priv varsta standad de pensionare si stagiul de
cotizare , pot continua activitaea numai cu acordul angajatorului
Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in conditii deosebite de munca au dreptul la
pensie pt limita de varsta , cu reducerea varstelor standard de pensionare :
Aceste personae care au desfasurat activitatea in aviatia civila , navigatie ,( cu 15 ani )
, cei care au lucrat in locuri de munca cu radiatii nucleare ( 17 ani ),
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si au nascut cel putin 3 copii si I-au
crescut pana la varsta de cel putin 10 ani , beneficiaza de reducerea vaarstei standard de
pensionare cu 1 an pt 3 copii si de 2 ani pt 4 sau mai multi copii .

12. Pensia de invaliditate (125)

Au dreptul la pensie de invaliditate acei asigurati care si-au pierdut integral sau cel
putin pe jumatate capacitatea de munca , din cauza accidentelor de munca , boli
profesionale , bolilor obisnuite si acid care nu au legatura cu munca .
Beneficiaza de pens de invaliditate si asiguratii care satisfac obligatii militare , elevi ,
ucenici , si studenti , care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca datorita
accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii
profesionale .

7
In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca
, invaliditatea poate fii :
-gr I , caracterizata prin pierderea totala a capac de munca , a capac de autoservire , de
autoconductie sau orientare spatiala , individul necesitand ingrijire sau supraveghere
permanenta de alte personae
-gr II , pierderea totala a capac de munca , cu posib individului de a se autoservii ,
fara ajutorul altei personae
-gr III , pierderea a cel putin jumatate din capac de munca , individul putand presta o
activitate profesionala
Incadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de catre medical
expert al asigurarilor sociale .
Asiguratii care si-au pierdut capac de munca in urma acid de munca sau a unei boli
profess , au dreptul la pensie de inv , indifferent de stagiul de cotizare

13. Calculul pensiilor (130)

Se bazeaza pe metoda punctajului .
Mai intai se determina numarul de puncte realizat in fiecare luna ( nr.pct.L) , prin
raportarea salariului brut individual ( Sbi ) , inclusive premiile si adaosurile , a
venitului lunar asigurat , care au constituit baza de calcul a contributiei individuale ,
la salariul mediu brut lunar din luna respective ( Sbl ) , comunicat de Instit national de
statistica .
Apoi se calculeaza punctajul annual al asiguratului ( Pct.an) prin impartirea la 12 a
sumei numarului de puncte realizat in fiecare luna . Punctajul maxim al asiguratului
poate fii de 5 puncte intr-un an calendaristic .
Urmeaza calculul punctajului mediu annual realizat de asigurat ( Pct.an ) in perioada
de cotizare . A ceasta se se obtine prin impartirea sumei numarului de puncte anuale
realizate de asigurat in perioada de cotizare , la numarul de ani corespunzator
stagiului complet de cotizare ( Nr.an.st.cpl.) .
Cuantumul pensiei la data inscrierii la pensie se determina prin inmultirea punctajului
mediu annual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de
pensie din luna iesirii in pensie . Valoarea unui punct reprezinta intre 30-50 % din
salariul mediu brut lunar pe economie , prognozat pentru anul respective , si se aproba
prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat .
Schematic calculul pensiilor se bazeaza pe urmatoarele relatii :

8
1. calculul numarului de puncte realizat in fiecare luna:
2. calculul punctajului annual :
3. calculul punctajului mediu annual din perioada de cotizare :
4. valoarea unui punct de pensie :
5. calculul pensiei lunare
Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite , dupa depunerea cererii de
pensionare , impreuna cu actele doveditoare indeplinirii conditiilor , care se depun la
casa teritoriala de pensii , admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin
decizia emisa de casa teritoriala de pensii , decizia poate fii contestata la instanta
judecatoreasca . Plata pensiei se face lunar , personal titularului , sau mandatarului
desemnat , plata pensiei inceteaza incepand cu luna urmatoare daca : beneficiarul a
decedat , nu mai indeplineste conditiile legale , si plata pensiei se suspenda daca :
pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul altui stat .

14. Cadrul economic si juridic privind somajul in Romania (147)

Somajul a existat si inante de 1989 , dar a fost mascat , nu a fost recunoscut official.
Odata cu recunoasterea oficiala a somajului ca fenomen de amploare , in politica
economica si sociala a statului a fost inclusa protectia soc a somerilor , ca o
importanta componenta a procesului de reforma
Somerii sunt o forta de munca aflata in rezerva , care poate inlocui pe cei care
muncesc , asigurand o anumita concurenta pe piata muncii , rata inalta a somajului
poate atenua presiunile pt cresterea salariilor .
Cauzele cresterii somajului :
-la nivel microeconomic – managementul defectuos , neconcordanta intre cantitatea si
calitatea produselor , a costurilor de productie , a nivelului inzestrarii tehnice ,
desfacerea roduselor in conditii de concurenta , lipsa materiilor prime , cauzata de de
crestera preturilor si de blocajele financiare , insuficienta resurselor allocate
investitiilor .
-la nivel macroeconomic – pierderea unor piete de desfacere sigure si de
aprovizionare cu mat prime ieftine , inexistenta unor programe de restructurare si
dezvoltare cu obiecte precise , lipsa unui cadru legislative favorabil investitiilor
autohtone si din exterior disfunctionalitati in sistemul financiar si de credit , fiscalitate
ridicata , calitatea scazuta a produselor care a cauzat necompetitivitatea in occident ,
desfiintarea sistemului agricol existent fara a asigura o baza materiala necesara
trecerii la o proprietate privata , instabilitatea politica cu repercusiuni in situatia
economica .

15. Indemnizatia de somaj si platile compensatorii (158)

Somerii beneficiaza de indemnizatia de somaj , daca indeplinesc cumulative
conditiile : stagiu de cotizare de min 12 luni in ultimele 24 luni premergatoare
cererii , nu realizeaza venituri sau mai mici decat indemnizatia de somaj , nu
indeplinesc conditiile de pensionare , sunt inregistrati la agentiile pt ocuparea fortei
de munca
Indemniz de somaj se acorda diferentiat in functie de stagiul de cotizare ( 6luni pt 1-5
ani , 9 luni pt 5-10 ani , 12 luni pt mai mult de 10 ani )

9
Cuantumul indemnizatiei este o suma fixa , neimpozabila , lunara , reprezentand 75%
din salariul de baza minim brut pe tara .
Beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt asigurati in sistemul asigurarilor sociale de
stat si in sistemul asig sociale de sanatate , si beneficiaza de toate drepturile prevazute
de lege pt asiguratii acestor sisteme

16. Masuri pt stimularea angajatorilor in vedera incadrarii in munca a

somerilor (169)
Stimularea angajatorilor pt incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin :
*subventionarea locurilor de munca , din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte
surse se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca effectuate in cadrul realizarii
unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din randul
somerilor , pentru executarea de lucrari si activitati de interes pentru comunitate
( servicii publice de refacere si intretinere a infrastructuri , servicii sociale ) , se mai
acorda subventii la solicitarea angajatorilor , care angajeaza personal din randul
somerilor , sau absolventi ai institutiilor de invatamant .
*acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca
din bugetul asigurarilor pentru somaj se pot acorda credite , creditele se acorda in
baza unor proiecte de fezabilitate , proportional cu numarul de locuri de munca ce vor
fi infiintate , pentru o perioada de 3 ani pentru investitii , cu o dobanda de 50% din
dobanda de referinta a BNR ( in judetele defavorizate unde somajul este mare
dobanda va fi de 25% ) . Beneficiarii creditelor trebuie sa indeplineasca conditii : sa
aiba cel putin 250 angajati , activitatea de baza sa se realizeze in productie , servicii ,
turism , cel putin 50% din locurile de munca noi sa fie ocupate de personal din randul
somerilor , personalul sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani .
*acordarea unor facilitati – angajatorii care incadreaza pers din randul somerilor si le
mentin in activitate cel putin 6 luni , beneficiaza de reducerea sumei contributiei de 3
% datorata bugetului asig pt somaj , cu 0,5% pt fiecare procent de personal incadrat
din randul somerilor .

17. Asistenta sociala – limite si continut (181)

Asistenta sociala in acceptiunea generala , consta in acordarea de ajutoare in bani si in
asigurarea unor servicii si facilitati pentru cei saraci si pentru cei aflati in situatii
dificile . Se bazeaza pe un system contributiv , la care participa angajatorii , si se
finanteaza in general pe seama impozitelor si taxelor , prin redistribuirea resurselor de
la bugetul de stat si de la bugetele locale , sau din donatii sau din sponsorizari
voluntare .
Prin asistenta sociala se asigura mijloacele de subzistenta , acelor personae care nu au
avut raporturi de munca , sau care realizeaza venituri prea mici din munca pt a se
putea intretine . Asistenta sociala este definite in raport cu limita de saracie a unei
familii . Aceasta asistenta presupune aplicarea unor programa nationale , regionale ,
sau locale , in vederea sustinerii unor ajutoare , indemnizatii , alocatii sau servicii
sociale , destinatefamiliilor cu copii , varstnicilor , copiilor si adultilor cu deficiente ,
altor personae aflate in dificultate .

10
Potrivit legii , sistemul de assist sociala se intemeieaza pe principiile generale :
respectarea demnitatii umane , universalitatea , solidaritatea sociala , parteneriatul ,
subsidiaritatea ,
Institutiile de asistenta soc sunt infiintate si organizate ca unitati specializate , publice
sau private , care asigura protectia , ocrotirea , gazduirea , ingrijirea , activitatea de
recuperare si reintegrare sociala pt personae cu handicap , si alte personae in functie
de nevoile specifice . Institutiile de assist soc acreditate au obligatia sa respecte
standardele de calitate pt serviciile acordate .
Min muncii si solidaritate sociala este autoritatea care initiaza legi speciale , si
urmareste aplicarea acestora la nivel central si local : coordoneaza proiecte de acte
normative , elaboreaza planul national , elaboreaza standardele de calitate ,
implementeaza , evalueaza si finanteaza programele nationale de assist sociala ,
administreaza si gestioneaza fondurile allocate pt assist sociala .

18. Alocatiile familiale (198)

In aceasta categorie de prestatii de asistenta sociala se cuprind :
*alocatia de stat pt copii , conform legislatiei actuale beneficiaza de alocatie copii
pana la varsta de 16 ani , daca urmeaza forme de invatam pana la 18 ani , tinerii peste
18 beneficiaza de aloc pana la terminarea studiilor ( daca nu repeat anul scolar )
precum si copii cetatenilor straini sau fara cetatenie , rezidenti in Rom , daca locuiesc
impreuna cu parintii . Titular al dreptului de alocatie de stat pt copii este copilul ,
copii peste varsta de 7 ani benef de aloc doar daca sunt scolarizati . Stabilirea
dreptului la aloc se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta indeplinirea
conditiilor de acordare a alocatiei . Fondurile destinate platii aloc se suporta din
bugetul de stat , si se gestioneaza distinct : creditele bugetare pt copii sub 7 : se
gestioneaza de catre min muncii si solidaritate sociala , peste 7 : se gest de catre Min
educatiei si cercetarii , cr bug pt plata alocatiei copiilor de peste 18 : se gest de catre
ministerele sau organelle administratiei publice centrale de specialitate care au in
subordine aceste scoli .
Alocatiile pt copii cu handicap , sau copii incadrati in gradul I , II, de invaliditate se
plateste de catre Secretariatul de stat pt persoanele cu handicap , in cuantum majorat
cu 100 %
Alocatia pt copii nu este impozabila si nu poate fii urmarita silit , decat in vederea
recuperarii unor sume necuvenite
*alocatia suplimentara pt familiile cu copii , beneficiaza de alocatie suplim
familiile care au in intretinere cel putin 2 copii in varsta de 16 sau 18 ani Titularul
dreptului la alocatia suplimentara este familia , prin reprezentantul acesteia . Dreptul
la alocatie suplim se dovedeste prin livretul de familie care reflecta componenta
familiei , sumele necesare se suporta din bugetul Min muncii si solidaritate sociale
.Alocatia nu este impozabila si nu poate fii urmarita silit..

19. Ajutoare sociale (205)

Legislatia actuala a Romaniei prevede acordarea mai multor forme de ajutoare sociale
, acestea sunt prestatii acordate in bani persoanelor sau familiilor ale caror venituri nu
sunt suficiente pt acoperirea nevoilor minime . Beneficiaza de aceste ajutoare si
persoanele cu deficiente

11
*ajutorul social – familiile si persoanele singura , cetateni rom , au dreptul la un venit
minim garantat , ca forma de asistenta sociala , asigurat prin acordarea ajutorului
social lunar si intemeiat pe principiul solidaratiatii sociale . Nivelul lunar al venitului
minim garantat este :740mii pt 1 pers , 1.328mii pt fam de 2 pers , 1.845mii pt f de
3pers , 2.285mii pt f de 4 pers , 2.728mii pt fam de 5 pers
Cuantumul ajutorului soc se stabileste pe baza de ancheta sociala , la stabilirea
venitului net lunar se iau in considerare toate veniturile obtin de toti membrii
familiei , inclusive cele care provin din somaj , indemnizatii cu caracter permanent ,
alocatii pt copii , burse .
Aj soc se acorda pe baza de cerere si acte doveditoare privind veniturile membrilor de
famile , beneficiarul ajutorului este familia , stabilirea dreptului , a cuantumului , si
plata acestuia se face prin dispozitia scrisa a primarului . Plata se face de la bugetele
locale , in bani , si in natura , sau prin plata unor chelt de intretinere si incalzire.
*ajutor pt incalzirea locuintei – pt perioada sezonului rece 1noi – 31mart , persoanele
singure si fam cu venituri mici beneficiaza de ajutor pt incalzirea locuintei . Ajutorul
se diferentiaza in functie de venitul net lunar si in functie de sursa de energie folosita
pt incalzire . Ajutorul se acorda lunar , la cererea titularului , pe baza documentelor
doveditoare privind componenta familiei , si veniturile realizate de membrii acestia ,
titularul ajutorului este proprietarul locuintei sau titularul contractului de inchiriere ,
fondurile necesare pt plata ajutoarelor se suporta din bugetele locale , inclusive din
sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat pt echilibrarea bugetelor locale .
*ajutor acordat sotiilor celor care satisfac serviciul militar – care nu realizeaza
venituri , sau aceste venituri sunt mai mici decat minimul pe economie , beneficiaza
la cerere , de ajutor social lunar , pe perioada satisfacerii serviciului military
obligatoriu , daca sunt : gravide , au copii in intretinre , sunt incadrate in gradul I, II
de invaliditate . Stabilirea si plata ajutorului se asigura de catre centrele militare
judetene , cuantumul ajutorului este de 1.400mii lei , si se indexeaza prin hot de guv,
fondurile necesare se asigura din bugetul de stat .
*ajutoare de urgenta – o forma de sprijin pt familiile si persoanele aflate in situatii de
extrema dificultate , in situatii de necessitate datorate calamitatilor naturale ,
incendiilor , accidentelor , altor situatii deosebite , ajutorul se acorda de catre guvern ,
sau de catre primarii .
Se mai pot acorda unele ajutoare rambursabile pt refugiati – straini care au dobandit
statutul de refugiat – ei pot beneficia de un ajutor stability la nivelul unui sal minim
pe ec , pt o perioada de maz 6 luni , in cazuri deosebite acestea se pot prelungii cu
inca 3 luni , se asigura din fondurile cu aceasta destinatie in bugetul Min muncii si
solidaritatii sociale .

20. Serviciile sociale pt protectia persoanelor cu handicap (228)

Acele personae care au un dezavantaj datorat unor deficiente fizice , senzoriale ,
psihice sau mentale , care le impiedica sau le limiteaza accesul normal , si cu sanse
egale la viata sociala , necesita masuri speciale de protectie , in vederea integrarii lor
sociale si profesionale . Protectia sociala speciala pt aceste personae cuprind masuri :
regim special de prevenire , de tratament , de readaptare , de invatamant , de instruire
si de integrare sociala .Aceste masuri se aplica pe baza incadrarii in categorii de
personae cu handicap , in raport cu gradul de handicap : usor , mediu , accentuat , si

12
grav , fapt ce este atestat prin certificatul emis de catre comisiile de expertiza
medicala . Odata cu eliberarea acestor certificate , comisiile respective au obligatia sa
elaboreze un program individual de recuperare , readaptare si integrare sociala , care
prevede actiuni medicale , educative , profesionale si sociale , necesare pt recuperarea
, readaptarea , integrarea sau reintegrarea sociala a persoanei cu handicap .
Conditiile necesare pt realizarea programelor individuale se asigura de catre
Secretariatul de stat pt pers cu handicap . Protectia sociala a acestor personae in forma
institutionalizata se realizeaza in cadrul institutiilor de specialitate , care se infiinteaza
si functioneaza ca institutii de interes public , sub forma de : center pilot , center de
ingrijire si asistenta , center de recuperare si reabilitare , center de integrare prin
terapie ocupationala , locuinte protejate de tip familial , center de zii , center de
interventie timpurie , alte forme specifice , cu avizul Min sanatatii si familiei , la
propunerea Secretariatului de stat pt persoanele cu handicap . Aceste institutii de
protectie speciala au personalitate juridical si se afle in coordonarea Secret se st pt
pers cu handicap . Finantarea lor se asigura din contributiile proprii ale beneficiarilor
sau ale intretinatorilor acestora , si sumele allocate de la bugetele autoritatilor
administratiei publice ( sume defalcate din impozitul pe venit pt bugetele locale , cu
destinatia de sustinere a sistemului de prot a pers cu handicap ) si din alte venituri .
Drepturi de care beneficiaza copii cu hand : acces liber si egal in orice institutie de
invatamant obisnuit , pregatire scolara la domiciliu , alocatie de stat majorat cu
100% , alocatie de intretinere pt copii cu handicap , majorat cu 50% , locuri de odihna
gratuite in tabere , asistent personal pt copii cu handicap grav , angajat de catre
autoritatile administratiei publice locale , bilete de intrare la spectacole , muzee ,
manifestari artistice si sportive , asistenta medicala pt copilul cu handicap , obtinerea
gratificata a protezelor , carjelor , carucioarelor , gratuitate in transportul urban ,
Drepturi de care beneficiaza adultii cu handicap : daca nu au alte venituri ,
indemnizatie lunara de 50% din minimul pe economie , introducere in tara o data la 8
ani a motocicletelor , motoretelor , bilete de tratament gratuite , acordarea a 25 % din
fondul de locuinte sociale ,

21. Indicatorii sociali – continut si forma (267)

Pentru a putea fi cunoscute , dirijate si analizate , fenomenele si procesele sociale ,
trebuie transpuse si exprimate numeric , in indicatori sociali .=22

22. Starea sociala – reflectarea in indicatorii sociali pe domenii (271)

Pentru a putea fi cunoscute , dirijate si analizate fenomenele si procesele sociale , ele
trebuie transpuse si exprimate numeric , in indicatori sociali . Indicatorii sociali sunt
marimi statistice , care exprima starea si evolutia conditiilor de viata si circumstantele
ei .Un indicator social este o marime concreta , care are intotdeauna ca element
principal de referinta fiinta umana privita fie ca individ , fie in cadrul unei
colectivitati restranse , fie la nivelul intregii populatii.
Sfera de cuprindere a indicatorilor sociali este dependenta de mai multi factori :
importanta , progresele realizate in masurarea fenomenelor , capacitatea de
inregistrare , prelucrare si organizare a informatiei , si posibilitatea punerii rapide in
circulatie a indicatorilor .

13
 Indicatorii trebuie sa raspunda unor nevoi practice : sa fie relevanti , sa fie selectati un
numar relativ mic de indicatori care sa incorporeze cat mai multa informatie, sa fie
conceputi ca elemente ale unui system , trebuie sa permita efectuarea unor comparatii
internationale
Indicatorii trebuie sa indeplineasca si cerinte care vizeaza aspecte de ordin
metodologic : frecventa si ritmicitatea determinarii indicelor , si nivelul , la care se
analizeaza : indicatori obiectivi , si indic subiectivi sau de perceptie .
Indicatorii se mai pot grupa si in : indic de rezultat , indic de factor , de mijloc de
realizare a obiectivelor propuse ,
Indicatorii sociali indeplinesc 2 functii : de maura a nivelului si distributiei bunastarii
individuale , si de instrument de orientare sociala si control al realizarii obiectivelor
stabilite .

23. Indicatorii sociali privind populatia , sanatatea , invatamantul (272)

Sistemul de indicatori surprinde toate aspectele importante ale vietii sociale , si este
alcatuit dintr-un numar relativ restrans de indicatori . Domeniile cele mai importante
sunt : populatia , sanatatea , invatamantul , ocuparea fortei de munca si conditiile de
munca , veniturile si consumul populatiei , securitatea sociala .
Populatia constituie subiectul ansamblului preocuparilor din sfera sociala si
economica , fiind axul de legatura la care este racordata intreaga activitate
economico-sociala , prin urmare reprezinta principalul punct de plecare pt orice
evaluare a domeniului social .
Cei mai importanti indicatori referitori la populatie :
-marimea , structura si fluxurile populatiei
-distributia geografica a pop , asezari umane si locuinte
-familii si gospodarii , formarea si disolutia familiilor
Indicatorii privind sanatatea :
-starea de sanatate a populatiei
-servicii de sanatate : disponibilitatea , utilizarea si performantele serviciilor de
ocrotire a sanatatii
-indicatori de nutitie
Indicatori privind invatamantul :
-nivelul de instruire
-utilizarea serviciilor de invatamant si distributia acestora
-mijloacele ( resursele ) utilizate

24. Cauzele si factorii degradarii vietii sociale in Romania (284).

Dupa 1989 a avut loc un process accentuat de degradare a vietii sociale
Principala cauza a degradarii este modul de realizare a tranzitiei , dar si promovarea
incompetentei profesionale a determinat un declin economic continuu .
Factorii care au determinat degradarea :
-ideologia partidelor parlamentare si influenta factorilor economici
-factori culturali : deteriorarea atitudinii fata de munca, dependenta de statul paternalist ,
deficitul de cultura politica si rolul familiei in protectia sociala

14
-subfinantarea , incompletitudinea si lipsa de coerenta a sistemului – scaderea dramatica a
PIB , politica falimentara de reesalonare a datoriilor catre stat , subventionarea
necontrolata a ineficientei
--structura societatii romanesti si structura proprietatii – ponderea saracilor mult mai
mare decat in occident , clasa de mijloc redusa , ponderea mare a proprietatii de stat in
unele ramuri (in special in industrie) care a generat pierderi sistematice pt bugetul de stat
si pt bugetele asigurarilor sociale .
-sindicatele au fost in general un factor de franare a reformelor in protectia sociala prin
pozitiile prin forta ( in special in regiile autonome ) , care au pricinuit pierderi majore in
economie
-rolul limitat al comunitatilor locale al bisericilor , al specialistilor
-influenta unor institutii internationale , politico-militare (UE , NATO , ONU ,
UNICEF, UNDP), economico-financiare ( FMI , BancaMondiala , GATT , BERD ,
pietele de capital) , si institutiile neguvernamentale transnationale , care au avut o
importanta majora in ultimul deceniu .
Caracteristicile politicii sociale in Rom : lipsa de autoritate a institutiilor statului ,
coruptie , atitudine prezenteiste – decizii ad-hoc , luate in pripa , incompetenta si
incoerenta decizionala , lipsa strategiilor , ineficienta si amatorismul in economie ,
inapacitatea statului de a finanta corespunzator serviciile sociale universale , sisteme de
asugurari incomplete si inefficient acoperitoare , nesatisfacerea nevoilor de baza la nivel
social , instabilitate guvernamentala , politica si sociala .

15