APARATUL RESPIRATOR curs 1

GENERALITATI
• Plamanul are doua functii:
• 1) sa aduca oxigen in alveole,si prin membrana alveolo-
capilara acesta sa ajunga in sange;
• 2) sa duca CO2 din sange in alveole, si apoi sa-l elibereze in
exterior
GENERALITATI
• Diagnosticul si tratamentul bolilor respiratorii necesita:
– Anamneza atenta
– Examen fizic riguros
– Examene paraclinice(radiologie, sputa, hematologie, eventual
examene complementare)
ANAMNEZA
• -Varsta pacientului
• -Antecedentele personale
• -Antecedente heredocolaterale
• -Conditii de viata si munca
• -Istoricul bolii actuale
VARSTA
• In copilarie
– Infectii acute respiratorii
• Rinofaringite
• Bronsite
• Pneumonii
• Astm bronsic alergic
VARSTA
• Pubertate
– Conditii de reactivitate speciala a organismului
• Tuberculoza are incidenta crescuta

VARSTA
• Adult
– Pneumonie franca lobara(capacitate de delimitare a focarului
infectios)
– Afectiuni cronice ale aparatului respirator(astm bronsic, bronsiectazii,
bronsite cronice, pneumoconioze)
• Factori favorizanti de mediu( expunere la noxe profesionale,
atmosfera poluata, fumat, conditii de viata precare)
VARSTA
• Varstnicul
– Capacitate de aparare si reactivitate mult scazute
• Bronhopneumonii
• Supuratii pulmonare
• Cancer bronhopulmonar
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
• Pot exista legaturi intre boli familiale si suferinta actuala( se
pot transmite ereditar sau doar terenul, “stofa” care confera
predispozitia genetica pentru o anumita boala)
– Astm bronsic
– Bronsiectazii
– Emfizem pulmonar
– Tuberculoza pulmonara( poate imbraca caracter de focar familial)
ANTECEDENTE PERSONALE
FIZIOLOGICE

• Sarcina si lauzia(reactivitate modificata)

– Tuberculoza pulmonara
– Pleurezie bacilara
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
• Rinite cronice
• Polipi nazo-faringieni
• Deviatie desept nazal
• Faringite cronice
• Laringite cronice
• Boli infectioase eruptive si virozele(au caracter anergizant)
• Tuberculoza pulmonara
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
• Tusea convulsiva si bronsite acute repetate favorizeaza
producerea bronsiectaziilor
• Diabetul zaharat favorizeazaaparitia sau agravarea
tuberculozei pulmonare si chiar a unor afectiuni respiratorii cu
caracter aparent benign( datorita rezistentei la infectii)
• Afectiunile cardiace grave cu insuficienta cardiaca determina
staza pulmonara si cresc riscul de infectii supraadaugate
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
• Fumatorii fac bronsite cronice( tabagice) si prin modificarile
la nivelul mucoasei bronsice( metaplazia mucoasei) reprezinta
elementul initial de producere al cancerului bronsic
• Rahitismul, cifoza, obezitatea pot produce tulburari
respiratorii

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

• Tratamentul cu
– Cortizon( poate reactiva o leziune bacilara veche)
– Antibioticele si cortizonul cresc riscul micozelor
respiratorii( aspergiloza, actinomicoza, histoplasmoza)
– Boli iatrogene: hipercorticism, micoze, infectii diseminate

CONDITII DE VIATA SI MUNCA

• Surmenaj fizic si intelectual
• Locuinta insalubra
• Etilism cronic
• Fumat
• Profesiunea si caracteristicile locului de munca
– Fabrica de sticla-”suflatori de sticla”
– Cei care canta la instrumente muzicale de suflat
– Artisti lirici- emfizem pulmonar
CONDITII DE VIATA SI MUNCA
• Muncitori expusi la umezeala, frig, precum si la variatii mari de
temperatura in timpul unor eforturi fizice mari – risc crescut de infectii
acute respiratorii
• Industria chimica, ciment, prelucrare minereuri feroase sineferoase,
industria de morarit- alterare a miscarilor ciliare de la nivelul bronsiilor cu
cresterea cantitatii de mucus si favorizarea infectiilor
• Mine cu continut ridicat de siliciu- silicoze
ISTORICUL BOLII
• Debutul afectiunii respiratorii
– Acut, brusc, in plina sanatate
– Insidios( tuberculoza)
– Cronic, inaparent( bronsiectazii, tumora pulmonara incipienta)

ISTORICUL BOLII
• Simptome generale
– Alterarea starii generale
– Astenie fizica
– Febra,
– Frisoane
– Transpiratii
– Inapetenta
– Scadere ponderala

FEBRA
• Subfebrilitate( tbc, neo, boala Hodgkin)
• Febra continua( pneumonie, tbc miliara)
• Febra neregulata( viroze, bronsita acuta)
• Febra remitenta/ intermitenta( supuratie pulmonara,
pleurezie)
• Febra recurenta( tbc cavitara, cancer excavat)
SIMPTOME LOCALE
• Dispnee
• Durere
• Tuse
• Sputa
• Hemoptizie
DUREREA TORACICA
• Simptom tipic in afectiuni pulmonare
• Cardiaca
• Esofagiana
• Perete toracic
• Coloana vertebrala
• Abdomen
• Durerea de origine respiratorie
• In afectiuni pleuropulmonare si traheobronsice
DUREREA TORACICA
• Sediu
• Intensitate
• Caracterul durerii
• Iradiere
• Evenimente declansatoare
• Elemente insotitoare
• Ce calmeaza durerea
JUNGHIUL TORACIC
• Durere violenta, “lovitura de pumnal”
• Datorita iritatiei terminatiunilor nervoase din pleura parietala
• Frecvent insotit de dispnee( embolie pulmonara,
pneumotorax, pneumonii intinse)
• Insotita de febra in pneumonii
• Exacerbat de tuse, stranut, palparea regiunii dureroase
JUNGHI TORACIC
• Pneumonia franca lobara
– Junghi violent, submamelonar
– Instalat dupa frison si febra (eventual mialgii)
– Dispare in 2-3 zile daca nu apar complicatii
 JUNGHI TORACIC
• Pneumotorax spontan
– Apare brutal
– Regiunea mamelonara sau scapulara
– Dupa efort fizic sau tuse
– Imobilizeaza bolnavul
– Insotit de dispnee marcata
– Intensitatea depinde de marimea pneumotoraxului

JUNGHI TORACIC
• Infarct pulmonar /trombembolism pulmonar
• Survine brusc(in momentul obstructiei arteriale)
• Intensitate mare
• Insotit de tuse seaca, dispnee intensa cu polipnee, cianoza,
brusc instalate
• Apoi febra, frison( pe masura ce se necrozeaza tesutul
pulmonar)

JUNGHI TORACIC
• Pleurita
• Junghi violent
• Nu permite decubit pe partea afectata-inflamatia foitelor
pleurale( frecatura pleurala)
• Respiratie superficiala
• Tuse uscata
• Dispare cand se acumuleaza lichid
JUNGHI TORACIC
• Pleurezia interlobara
– Sediu pe traiectul scizural”in esarfa”
• Pleurezia mediastinala
– Durere retrosternala
– Asociaza sensibilitate la paparea extremitatilor anterioare ale spatiilor
intercostale
JUNGHI TORACIC
• Pleurezia diafragmatica
– Durere in treimea inferioara a hemitoracelui afectat cu iradiere in umar
• Pleurezii purulente
– Durere violenta si persistenta
– Este superficiala si se accentueaza la apasare minima
• Supuratii pulmonare
– Junghi persistent, puternic
– Diminua odata cu deschiderea abcesului( vomica)
DURERE TORACICA
• Afectarea pleurei apicale( tbc apical, neo de varf pulmonar-
sindrom Pancoast-tobias)
– Junghi in fosa supraclaviculara, la nivelul bandeletelor Kroenig
• Durerea traheobronsica( traheobronsite acute)
– In momentul tusei apare senzatie dureroasa cu caracter de arsura,
– Localizare retrosternal, in treimea mijlocie sau inferioara( inflamatia
mucoasei)
DURERI DIN AFECTIUNI ALE PERETELUI
TORACIC
• Afectiuni ale pielii( durere superficiala)
– Herpes zoster
– Celulita
• Nevralgia intercostala
– Durere vie
– Debut brusc
– Apare de-a lungul nervului intercostal
– Declansata de inspir profund, miscari bruste, tuse, expunere la frig, la
palpare( punctele Valleix- corespund ram cutanate principale ale nn intercostali

DURERI DIN AFECTIUNI ALE PERETELUI

TORACIC
• Durere de tip nervos radicular
• Mialgii( virale, dermatomiozita, traumatisme, hematoame,
trichineloza, efort fizic excesiv)
• Durere osoasa datorita infectiilor, fractura de coasta,
metastaze, tumori mediastinale
• Sindrom Tietze
• Durerea sanului( mastodinie)
DUREREA DIAFRAGMATICA
• Nevralgie frenica
– Durere ascutita pe marginea superioara a trapezului, umar stg si gat
• Nevralgie de tip intercostal
– In zona periferica a diafragmului
– Dureri in epigastru, abdomen superior si dee-a lungul marginilor
costale(caracteristic-in semicentura)

Apare in afectarea pleurei diafragmatice si afectiuni subfrenice, mai rar tumori

mediastin si neoplazii col. toracala

DURERI DATE DE ALTE ORGANE

INTRATORACICE
• Dureri cardiace
– Angor pectoris
– Infarct miocardic acut
– Paricardita serofibrinoasa
– Stenoza mitrala( junghi atrial)
• Dureri aortice
– Aortita anevrismala luetica
– Anevrism disecant de aorta
• Dureri tub digestiv-esofagita, colecistita acuta
• Durere mediastinala-emfizem spontan, mediastinita acuta/cronica
DISPNEE DE CAUZA RESPIRATORIE

• Respiratia-act reflex
• Caile aferente sunt corticale, pulmonare si sinocarotidiene
• Caile eferente sunt reprezentate de calea principala-nervul
frenic si calea secundara-nervii intercostali T2-T6
• Respiratia este act inconstient, dar poate fi controlata prin
fibre corticobulbare
DISPNEEA RESPIRATORIE
• DEFINITIE=greutatea de a respira(constientizarea efortului
de a respira)
– Senzatie de respiratie dificila
– Sufocare
– Sete/lipsa de aer
– Obiectiv apare modificarea ritmului, frecventei si amplitudinii
miscarilor respiratorii
– Normal 14-18 resp/min cu volum respirator curent de 500-600 ml
DISPNEEA RESPIRATORIE
• ETIOLOGIE
• Aport scazut de oxigen-spasm laringian, corp strain aspirat, fenomen alergic
acut, tumori intrabronsice, cantitate scazuta de oxigen in aerul respirat, afectiuni
neurologice, traumatism
• Afectarea musculaturii respiratorii-miastenie, paralizie mm intercostali,
diafragm
• Deficit in preluarea oxigenului- schimburi alveolocapilare limitate-embolie
pulmonara, pneumonii, sunturi arteriovenoase, stenoa arterapulmonara, etc; deficit de
Hb( anemii, CO, SHb
• Stimuli nervosi anormali-encefalite, hemoragii cerebrale, intoxicatii
endo/exogene
DISPNEE-FORME CLINICE
• POLIPNEE= accelerarea miscarilor respiratorii de la 16-18 resp/min
la 40-50/min
• Respiratia devine superficiala si ineficienta
• Este fiziologica- efort, emotie, febra
• Apare in afectiuni care scad suprafata rspiratorie a
plamanului(bronhopneumonie, pleurezii masive, pneumotorax, procese
infiltrative pulmonare), distensie abdominala, obezitate, paralizie mm
respiratori
• Afectiuni care scad amplitudinea miscarilor respiratorii(fracturi
costale, nevralgii i.c)
DISPNEE-FORME CLINICE
• BRADIPNEEA INSPIRATORIE
• In obstructia cailor respiratorii superioare prin corpi straini
intralaringieni, paralizie corzi vocale, crup difteric, edem alergicla nivelul
glotei(Quinque), formatiuni tumorale care comprima cai aeriene
• Se caracterizeaza prin inspir dificil, suerat=CORNAJ
• Retractia spatiilor i.c in inspir=TIRAJ
DISPNEE-FORME CLINICE
• BRADIPNEE EXPIRATORIE
• Cauzata de obstacol in eliminarea aerului(in expir)
• Poate fi acuta-criza de astm bronsic alergic, sau cronica-
bronsita cronica, emfizemul pulmonar
• Poate fi continua(afectiuni pulmonare cr), sau paroxistica(in
accese)
 DISPNEE-FORME CLINICE
• DISPNEE ACUTA
• Instalata brusc-corp strain intrabronsic
• Forma de dispnee inspiratorie, cu bradipnee,cutiraj, cornaj
• DISPNEE CRONICA
• Continua, permanenta
• In bronsite cronice, emfizem, fibroza
• Polipnee, dispnee tip inspirator
• In stari grave de agonie, diabetici comatosi, IRC avansata, come=
RESPIRATIE STERTOROASA
DISPNEE-FORME CLINICE
• Dispnee cu modificarea ritmului respirator, la care asociaza si
modificari de fercventa si amplitudine
RESPIRATIA CHEYNE-STOKES
• Respiratie periodica cu alternarea perioadelor de accelerare cu rarirea
progresiva a ritmuluisi aplitudinii respiratiei, apoi perioade de apneede
durata variabila(15-60 sec)
• In perioada de hiperpnee bolnavul este agitat, anxios, in apnee este
somnolent, prezentand chiar abolirea ROT sau convulsii(in apnee prelungita)
• In AVC, procese tumorale, degenerari cerebrale, meningite,
hidrocefalie
DISPNEE-FORME CLINICE
• RESPIRATIA KUSSMAUL
• Ritm in patru timpi
• Profunda,zgomotoasa
• Dispnee cu bradipnee(9-10 resp/min)
• Inspir=expir ca durata si amplitudine
• In coma diabetica cu acidocetoza, unele come uremice

DISPNEE-FORME CLINICE
• RESPIRATIA BIOT
• Perioade de apnee care intrerup respiratia obisnuita
• Apare in stari de agonie, tumori cu expansiune cerebrala
DISPNEE-FORME CLINICE
• SINDROM PICKWICK= periodicitate hipnica respiratorie
• Alternarea perioadelor de respiratie normala cu cele de
diminuare a respiratiei, pana la scurte perioade de apnee
• La obezi, hipoventilatie pulmonara insuficienta ventriculara
dreapta
TUSEA
• Act reflex, urmeaza deschiderii bruste a glotei
• Simptom frecvent in majoritatea afectiunilor acute sau cronice ale
aparatului respirator
• Se realizeaza eliminarea secretiilor sau corpilor straini
• Insotita de deschiderea brusca a glotei si de un zgomot caracteristic
• Frecvent utila-functie de aparare(elimina secretii, corpi straini,
particule iritante)-tuse productiva
• Tusea seaca- frecventa, chinuitoare, neproductiva, cu solicitarea
musculaturii respiratorii accesorii

TUSEA
• Sunt descrise “zone tusigene”-laringele, bifurcatia traheei,
bifurcatiile bronsiilor mari
• Tusea seaca are timbru sec, este scurta, se repeta, epuizanta
– In afectiuni pleurale, pneumotorax, tumori mediastinale, viroze
respiratorii, boala neuropsihica
• Tusea umeda, productiva este insotita de eliminarea sputei,
imbraca diferite forme
– In bronsiectazii, bronsite cr, pneumonii, tbc, etc
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA LATRATOARE- foarte zgomotoasa, cu intensitate
mare, timbru latrator
– In tumori pulmonare cu compresie pe trahee, tumori mediastinale,
asdenopatii care comprima arborele traheobronsic, anevrisme de aorta,
– La copil in laringita striduloasa
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA SURDA-”stinsa”intensitate din ce in ce mai mica
– La pacienti cu alterarea starii generale
– La casectici
– Ulceratii care afecteaza corzile vocale(tbc, neo)
– Poate deveni afona cand apare paralizie de corzi vocale, sau sunt
distruse
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA CHINTOASA-succesiune de sacade expiratorii
intrerupte de inspiratii profunde(ex-tuse convulsiva la copil)
• TUSEA EMETIZANTA-accese de tuse urmate de
varsaturi(tuse convulsiva, tbc, viroze respiratorii)

TUSEA-EVOLUTIE
• TUSEA ACUTA-apare acut, paroxistic, dispare odata cu
indepartarea cauzei care a declansat-o
– Semn de suferinta bronhopulmonara recenta
• TUSEA CRONICA-in afectarea cronica a arborelui
traheobronsic( bronsite cronice, boli cardiovasculare cu staza
pulmonara cronica,BPOC, iatrogen)
TUSEA_EVOLUTIE
• TUSEA MATINALA-tuse umeda, productiva,”toaleta
bronsica matinala”
• In abces, bronsiectazii, bronsite cronice
• TUSEA VESPERALA-seara(TBC)
• TUSEA NOCTURNA- cu expectoratie mucoasa in cantitate
mica( astm bronsic, cardiaci cu IVS si staza pulmonara)
TUSEA_EVOLUTIE
• TUSEA CONTINUA-tbc, bronsita cronica tabagica
• TUSEA LA EFORT- emfizem pulmonar, afectiuni
cardiovasculare cu staza pulmonara( poate fi primul semn de IVS)
FORME PARTICULARE DE TUSE
• TUSEA BITONALA-tuse pe doua tonuri
– In paralizia de n recurent(tumori mediastinale, adenopatii
care comprima arborele bronsic, anevrism crosa Ao)
 EXPECTORATIA
• Actul prin care sunt eliminate, in urma tusei, produsele
patologice din arborele traheobronsic si parenchimul pulmonar
• Produsul eliminat=SPUTA
• Normal secretie fiziologica de mucus pana la 50-80 ml/zi
• Sputa poate sa contina mucus, exsudat inflamator, sange,
corpi straini,saliva,secretii nazofaringiene,puroi, etc

SPUTA- CANTITATE
• Depinde de procesul inflamator
• ABSENTA-in boli pleurale si interstitiale la copii
• REDUSA-pana la 200-400 ml/zi
– In tbc, traheobronsite acute la debut, astm bronsic, pneumonii acute la debut,
bolnavi adinamici
• CRESCUTA-400-500ml/zi
• In bronsite acute (coctiune), bronsite cronice cu bronhoree,
bronsiectazii, abcese pulmonare, tbc ulcerocavitara
• FOARTE MARE-peste 500ml/zi(colectii bronhopulmonare-abces,
chist hidatic- VOMICA
SPUTA-CONSISTENTA
• Vascoasa-
– adera la peretii vasului(continut crescut de fibrina)
• Fluida, filanta-
– contine mucus mult
SPUTA-ASPECT
• SEROASA- spumoasa, de obicei abundenta
• In bronsite acute seroase, edem pulmonar( slab rozata), irtatii generate de gaze
toxice
• MUCOASA-hipersecretie a glandelor bronsice( incolora,transparenta, fluida,
daca are mai multa fibrina-consistenta crescuta)
• PURULENTA-aspect cremos, galbena, verzuie
• In supuratii pulmonare/bronsice
• MUCOPURULENTA-
• SANGUINOLENTA-sange rosu curat amestecat cu sputa
• HEMOPTIZIE-eliminare de sange franc
• HEMOPTOICA-sange de culoare inchisa
SPUTA-CULOARE
• ALBICIOASA-spute seroase/mucoase
• GALBENA, VERZUIE-purulente(leucocite distruse)
• ROSU-APRINS-hemoptizie
• ROSU-INCHIS-coada hemoptiziei, infarct pulmonar
• RUGINIE-pneumonia pneumococica
• NEGRICIOASA-antracoza
• VERZUIE- tbc cavitara, icterici

SPUTA-MIROS
• Normal nu miroase, sau fad
• FETID- bronsiectazii, abces, gangrena pulmonara-flora
anaeroba
• AMONIAC-IRC, cu pneumopatii uremice

SPUTA-EXAMEN MACRO
• Sputa ruginie -pneumonie franca lobara
• Sputa perlata-la sfarsitul crizei de astm( mulaje cu aspect perlat-
spirale Curshmann), cu multe eozinofile,cristale frecvente(Charcot-Leyden)
• Sputa in peltea de coacaze-rosie- bruna, cu miros fetid(carcinom
bronhopulmonar)
• Sputa cu tesut pulmonar necrozat
• Sputa numulara-discuri de marimea unei monede(tbc)
• Sputa cu scolecsi(chist hidatic)
• Sputa cu ascarizi(sindrom Loeffler)

VOMICA
• Expulzia brusca a unei cantitati mari de sputa
• Cel mai frcvent este purulenta si rezulta din deschiderea in
caile respiratorii a unei colectii purulente aflate in parenchim sau in
vecinatate
• Se stratifica in 4 straturi
– Spumos(suprafata)
– Mucos,
– Seros
– Grunjos (puroi si detritus)
HEMOPTIZIA
• Haima=sange; ptizis=a scuipa
• Eliminare pe gura a unei cantitati variabile de sange rosu, in
urma tusei, provenita din arborele traheo-bronsic, sau din
parenchimul pulmonar
• Sangele are aspect rosu deschis, e aerat, spumos, nu
coaguleaza
• Apare datorita erodarii , unor vase de diferite dimensiuni sau
prin diapedeza eritrocitelor(sputa hemoptoica)
HEMOPTIZIA
• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL cu
– Sange provenit din rinofaringe( epistaxis anterior si
posterior), amigdale, de la limba,
– Hematemeza (efort de varsatura, sange din portiunea
superioara a tubului digestiv)
HEMOPTIZIA
• DIAGNOSTIC
• Originea
• Cauza
• Circumstante de producere
– Tuse persistenta
– Efort fizic mare
– Expunere prelungita la soare
– Emotii insotite de cresaterea TA
– Modificare brusca a presiunii atmosferice
– Perioada premenstruala
HEMOPTIZIA
• Fenomene prodromale
– Senzatie de caldura retrosternala
– “gadilitura” traheala si laringiana
– Stare generala alterata cu anxietate, cefalee, ameteli
– Tensiune toracica dureroasa
– Gust metalic sau de sange
– Dispnee
HEMOPTIZIA
• CLINIC
• Paliditatea tegumentelor
• Anxietate
• Transpiratii reci
• Dispnee de intensitate variabila cu tahipnee
• Chiar lipotimie
• TA variaza functie de cantitatea de sange
• Febra(element inconstant)
• Tahicardie

HEMOPTIZIA
• CANTITATEA de sange eliminat
• Hemoptizie mica(50-100 ml)
• Hemoptizie mijlocie(100-200 ml)
• Hemoptizie mare(>500 ml)
• Hemoptizie foarte mare( fudroaianta), cataclismice, cu
eliminare brusca a 1000 ml sange( poate asocia fenomene de
asfixie, soc hemoragic, exitus)
HEMOPTIZIA
• Reprezinta urgenta medicala
• Primul obiectiv- OPRIREA
• Al 2lea obiectiv- stabilirea cauzei
HEMOPTIZIA
• CAUZE RESPIRATORII
• Infectii si inflamatii
• Tbc pulmonar
• Abces pulmonar
• Bronsiectazii
• Pneumonii(pneumococica,b. Friedlander)
• Micoze pulmonare
• Chisthidatic
• Neoplasm pulmonar
HEMOPTIZIA
• CAUZE CARDIOVASCULARE
• Stenoza mitrala
• Emboliapulmonara
• Anevrism de aorta
• Edem pulmonar acut
• Boli autoimune(arterita nodoasa)
• Boli hematologice(hemofilie, leucemie, trombocitopenie)
• Boli iatrogene

CIANOZA
• DEFINITIE= coloratie albastruie generalizata sau localizata a
pielii si mucoaselor
• Datorita cresterii procentului de Hb redusa in sangele
capilar(pragul de cianoza este 5g% Hb redusa in sangele
capilarelor cutanate)
• Normal saangele arterial contine 0,75g% Hb redusa, sange
venos 4,5%g, capilarele 2,5 % g
CIANOZA
• FACTORI DETERMINANTI( albastru violaceu pana la
negru)
– Grosimea tegumentelor
– Continutul de pigmenti ai acestuia
– Vascularizatia tegumentara
CIANOZA
• CLASIFICARE LEWIS( dupa origine)
– Centrala- aport mare de Hb redusa in marea circulatie
– Periferica –apare prin desaturarea in oxigen datorita
incetinirii circulatieie prin vasele periferice

CIANOZA
• ALTE CLASIFICARI
– Generalizata( prognostic sever)
– Localizata( prognostic mai bun)
– Insotita de semne generale( somnolenta, ameteala, cefalee,
dispnee, degete hipocratice,modificari de puls, TA)

CIANOZA- DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• CIANOZA GENERALIZATA
o Eritremia( boala Vaquez)
o Argirism cronic
• CIANOZA LOCALIZATA
o Procese congestive locale-eriteme, limfangite
o Eritromegalia Weir Mitehee
CIANOZA GENERALIZATA
TRANZITORIE
 In asfixii prin strangulare, inec, expunere la atmosfera
saturata cu CO2
 Intoxicatii cu anilina, acetaldehida, arsenic, benzol, bismut-
formare de metHb, sau sulfHb
 Expuneri la presiuni atmosferice scazute- altitudine si frig

CIANOZA GENERALIZATA
• DURABILA-”cianoze sindrom”
Insuficienta cardiopulmonara cronica din
 Emfizem obstructiv
 Scleroze pulmonare
 Bronsita cronica, bronsiectazii
 Tbc pulmonar, compresiuni mediastinale

CIANOZA GENERALIZATA
• SINDROMUL “CARDIACILOR NEGRI” descris de
Ayerza
 Semne de afectiune bronhopulmonara cronica( emfizem,
bronsita cronica)
 Cianoza intensa
 Edeme generalizate
 Dispnee intensa
Se datoreaza asocierii arteritei pulmonare cu afectiuni
bronhopulmonare

CIANOZA GENERALIZATA
• “BOALA ALBASTRA”- “cianoza congenitala”
 La copil
 Malformatie congenitala( trilogia/tetralogia Fallot)

CIANOZA LOCALIZATA
• CIANOZA EXTREMITATII CEFALICE
Prin compresiune venei cave superioare
 Tumori
 Adenopatii
 Anevrisme
 Mediastinite
CIANOZA LOCALIZATA
CIANOZE SIMETRICE ALE EXTREMITATILOR
 BOALA RAYNAUD
Crize vasomotorii la frig( paloare, cianoza,apoi inrosire degete)
 ACROCIANOZA
Maini si picioare palid-albastrui, tegumente reci
CIANOZA LOCALIZATA
CIANOZE SIMETRICE ALE EXTREMITATILOR
• Eritocianoza supramaleolara- la femei in sezonul rece
Cianoza in banda, in treimea inferioara a gambelor
• Livedo reticularis
Retea violet albastruie pe antebrate/ coapse
CIANOZA LOCALIZATA
• CIANOZA UNUI MEMBRU

 Obliterare arteriala( embolii, tromboze, raniri)

 Tulburari vasomotorii( paralizii, polinevrite)
CIANOZA GENERALIZATA
TRANZITORIE
 Boli infectioase cu colaps- holera, difterie, septicemie
 Deshidratare accentuata- varsaturi, diaree, transpiratii
profuze, punctii de ascita
 Afectiuni acute pleuropulmonare- pneumonii,
bronhopneumonii, pneumotorax, pleurezii masive