CREATIVITATEA

   MATEMATICĂ.
REZOLVAREA
              DE
      PROBLEME
             sI
EXERCIŢII
             LA
   CICLUL PRIMAR 
CUPRINS :

Capitolul I .
 INTRODUCERE

          I . 1 . Motivarea alegerii temei ;

          I . 2 . Obiectivele lucrarii ;

          I . 3 . Creativitatea prin rezolvarea de probleme si exercitii

– obiectiv major al învatamântului primar .

                   Capitolul II .

                   METODOLOGIA REZOLVĂRII

PROBLEMELOR  DE ARITMETICĂ

          II . 1 . Notiunea de ,,problema”  ;

          II . 2 . Clasificarea problemelor ;

         

                    Capitolul III .

METODE DE REZOLVARE

A PROBLEMELOR DE ARITMETICĂ

          III . 1 . Metode generale ;

          III . 2 . Metode particulare .

                   Capitolul IV .

ACTIVITATE METODICĂ sI DE CERCETARE

          IV . 1 . Proiect de cercetare ;

          IV . 2 . Proiecte de lectie .

                   Capitolul V .

CONCLUZII

         
 V . 1 . Concluzii .

          BIBLIOGRAFIE 

                             Capitolul  I . INTRODUCERE

I . 1 . MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

         

    Expunere de motive : 

Am ales aceasta tema deoarece poate fi abordata din diverse

unghiuri.                              Sintagma ,, rezolvare de probleme” se refera separat si /
sau  unitar la :

-          capacitati sociale ;

-          gândirea ca proces de rezolvare de probleme ;

-          tip superior de învatare ;  

-          nivel de performanta ;

-          metoda ;

-          algoritm ;

-          strategie ;

-          unitate de învatare distincta sau subordonata;

-          tratare interdisciplinara , intradisciplinara .   

Cu alte cuvinte , în lucrare am dorit sa dovedesc ca rezolvarea de probleme  este un scop

pentru sine  si  niciodata ales ca mijloc pentru altceva , scop în functie de care ne dorim si
alte lucruri  . ( Aristotel)   

    Un alt motiv pentru care am ales tema este natura omului – singura  fiinta

înzestrata cu ratiune , judecata , gândire , limbaj  . Acestea pot si trebuie dezvoltate prin
cunoasterea adevarului , adica prin matematica .

,,Cunoasterea începe cu probleme si sfârseste ( în masura în care ea se sfârseste

vreodata) cu probleme”  K .R . Popper
 1 . Pentru a enunta propozitia : ,,Acest mar este rosu”era necesara  o cunoastere prin
simturi a lucrului din realitatea exterioara .

2 . Pentru a enunta propozitia : ,,Toate numerele pare se divid cu 2” era necesara o

cunoastere a unor adevaruri matematice .   

Prima forma de cunoastere se numeste cunoasterea lucrurilor sau

cunoastere  a  posteriori ,adica derivata din experienta ( cunoastere intuitiva) . Sursa ei este
experienta, iar propozitiile sau judecatile prin care o exprimam nu sunt necesare.

A doua forma de cunoastere se numeste cunoasterea  adevarului

sau  cunoastere  a  priori ,adica  nederivata din experienta . Sursa ei o constituie ratiunea si
judecatile, iar propozitiile prin care o exprimam sunt  necesare           ( adevaruri intrinsec
evidente ) . E un adevar matematic care nu are nicio legatura cu experienta ; mai mult ,
proprietatea afirmata depre numerele pare este necesara , întrucât numerele pare nu pot fi decât
divizibile cu 2 .

I . 2 . OBIECTIVELE LUCRĂRII

Mi – am propus prin aceasta lucrare :

     sa demonstrez ca , indiferent de domeniu , rezolvarea creativa de probleme trebuie sa fie

atributul ce caracterireaza omul în orice ipostaza s-ar afla : scoala , familie , mediu ,
societate ;

     sa argumentez si sa dovedesc  ca matematica este câmpul deschis al cunoasterii stiintifice

unde  brainstorming – ul (sintagma traducerii directe ,,furtuna în creier” sau ,,asaltul de
idei”) se poate duela cu algoritmizarea  spre a iesi învingatori elevii ;

     sa ofer un studiu de caz si un experiment pedagogic pentru o problema controversata :

modul de instruire si transferul învatarii orizontal , pe grupe valorice de nivel – materii
( omogene , în functie de aptitudinea speciala matematica ) ;

     sa verific ( empiric ) o ipoteza întemeiata pe studii teoretice privind Introducerea

organizatorului cognitiv , ca metoda optima folosita pentru a maximaliza performantele
elevului la acest test si la acest obiect - matematica ( pe termen lung );

     sa promovez ideea ca prin  matematica se dezolta gândirea si operatiile ei, creativitatea ,

taria de caracter , sentimentele si atitudinile pozitive , spiritul de competitie intelectuala .   
 I . 3 . REZOLVAREA DE PROBLEME

–obiectiv major al învatamântului primar

          Un imperativ !

          Înca din primii ani , copilul încearca sa-si rezolve singur situatiile ,,de viata” cu care se
întâlneste . El descopera , (îsi) pune întrebari , creeaza ,,probleme” si încearca sa-si rezolve
,,problemele” .

          A actiona , a gresi , a ezita , a clasifica , a alege , a evalua efectele , a cauta modalitati
atunci când intra în impas , iata situatiile în care este ( si trebuie pus ) un copil spre a-l pregati
pentru viata .

          Ajuns la scoala copilul trebuie sa intuiasca , sa descopere , sa cunoasca situatiile în care

cunostintele lui dobândite la ora de matematica se pot aplica si el trebuie sa se convinga treptat
ca posibilitatile de a rezolva o problema de viata sunt mult mai mari daca gândeste problema în
termeni matematici .

          Pentru micul elev situatiile de viata prind sens matematic , iar lectiile de matematica
capata sens în activitatile de cunoastere a lumii .

          Tocmai de aceea noile conceptii pedagogice privind studiul matematicii în scoala primara
sunt axate pe o optica constructivista :

          A face matematica înseamna a rezolva probleme !

          si , nu întâmplator , dintre cele 12 standarde curriculare de performanta vizate la sfârsitul

ciclului primar , nu mai putin de cinci se refera la rezolvarea problemelor si la modalitati de
rezolvare a lor .

          Dar ce înseamna ,,a rezolva o problema” ? Înseamna a gasi o iesire dintr-o dificultate , a
gasi o cale de a ocoli un obstacol , a atinge un obiectiv care nu este direct accesibil .

          A gasi solutia unei probleme este o performanta specifica inteligentei , iar inteligenta este
apanajul speciei umane , se poate spune ca , dintre toate îndeletnicirile omenesti , cea de
rezolvare a problemelor este cea mai caracteristica .

          Spre deosebire de exercitiu în care majoritatea elevilor aplica un set de reguli de rutina ,
pentru a ajunge la un raspuns , pentru a rezolva o problema , faci pauza si ... reflectezi pentru
gasirea versiunii matematice a problemei .

          De o importanta deosebita devine acum transformarea (punerea) în exercitiu a versiunii

matematice ca rezultat al constientizarii operatiilor matematice necesare . Întelegerea
( sesizarea , intuirea , relevarea , ... ) situatiilor aditive , situatiilor subatractive , situatiilor
multiplicative , situatiilor de împartire devine esntiala pentru reusita acestei transformari . Iar
dupa transformare , cunoscând cele patru operatii si proprietatile lor , nu mai este o problema
atât la propriu cât la figurat ca sa obtinem solutia .    

          Asa cum relevam în schema de rezolvare a unei probleme , obstacolul cognitiv ,

dificultatea sau situatia contradictorie ce apare din punct de vedere teoretic sau practic în situatia
initiala poate fi depasit(a) numai printr-o atribuire de sens (matematic).

          Ramâne astfel de maxima actual 535o1424f itate îndemnul de acum mai bine 2000 de ani ,
facut de Plutarh :

,,Capul copilului nu este un vas pe care sa-l umpli , ci o faclie pe care s-o aprinzi , astfel
încât , mai târziu sa lumineze cu lumina proprie .”

          cunoastere                          întelegere                         aplicare

Recunoaste în acelasi        Îl recunoaste sub o forma          Foloseste în alt

         contest                                 diferita                                  context

,,Acolo unde unii doar privesc , eu vad . Acolo unde unii doar vad , eu înteleg” ar trebui sa fie
dictonul cu care sa se mândreasca fiecare dintre elevii nostri .

Sa vrea , sa vada (operatia necesara ) , sa poata sa o vada si în sfârsit sa stie sa o vada sunt etape
în constientizarea matematicii ciclului primar .

          Trebuie sa-i dam ocazia copilului ,,sa matematizeze” înainte de ,,a aritmetiza”.
Matematizarea implica un model al realului , aritmetica presupune formalizarea .

          Care poate fi sensul învatarii matematicii pentru elevi , care au memorat perfect tabla
adunarii , tabla înmultirii , si ei nu sesizeaza , pentru versiunea matematica a unei probleme ,
daca , si / sau când este nevoie de o anumita operatie ?

          Ce-ar trebui sa citim în ochii unei învatatoare ai carei elevi raspund în cor ,,18minute” la
întrebarea din problema:

,,Pentru a fierbe un ou apa trebuie sa clocoteasca 3 minute .

 Câte minute trebuie sa clocoteasca apa pentru a fierbe 6 oua ?”

Satisfactia ca toti elevii cunosc ,,pe dinafara”– atentie la sensul ghilimelelor – tabla
înmultirii sau jena ca niciunul dintre ei nu a înteles sensul operatiei de înmultire ?

     Testarea nivelului de constientizare a situatiilor de adunare ( aditive ) se va face periodic

prin rezolvarea în clasa a urmatoarelor probleme :

1.     Ana are 15 creioane colorate , 2 stilouri si 6 creioane negre .Câte creioane are Ana ?
 2.     Casa familiei Ionescu are 8 metri înaltime . Chiar în vârful ei , domnul Ionescu a montat o
antena de 3 metri înaltime . Ce înaltime are acum casa?

3.     Andrei se afla pe a 38-a treapta a unei scari . El coboara 7 trepte , apoi mai coboara 15 .
Câte trepte a coborât Andrei ?

4.     Gigel masoara 120 centimetri , iar Victor are cu 10 kilograme mai mult decât Gigel .
a)Cine-i mai greu ?b)Cine-i mai înalt?

     5.  Esti soferul unui autobuz . Pleci de la capat cu 5 calatori . La prima statie mai urca 4
calatori , la a doua statie mai urca 5 , la a treia statie mai urca 4 . Ce vârsta are soferul?

     Voi prezenta câteva probleme din ,,folclorul matematic” ce pot fi utilizate ca elemente
deverificare a nivelului de constientizare a situatiilor multiplicative :

     1.  Într-o punga sunt 15 nuci , de 5 ori mai putine decât în a doua punga . Câte nuci sunt  în a
doua punga?

2.     Trei frati gemeni au împlinit astazi 8 ani . Câti ani au trecut de când s-au nascut cei trei
frati ?

3.      Un turist parcurge 4 kilometri într-o ora . În cât timp 3 turisti mergând cu aceeasi viteza
parcurg 24 kilometri ?

4.     Pentru plata a 17 timbre cu 3200 lei bucata , din greseala , vânzatoarea îi solicita lui Virgil
18x 3200 =57600 lei . Virgil plateste , dar vânzatoarea îsi da seama ca a gresit  ,
calculeaza 17x3200=54400 lei , face diferenta 57600 – 54400 si îi restituie lui Virgil banii
încasati din greseala . Exista o cale mult mai simpla de calcul a sumei de bani ce trebuie
restituita lui Virgil ?

     Raspunsurile elevilor la probleme de tipul urmator alcatuiesc un bun indicator al nivelului

de întelegere al situatiilor de scadere :

1.  Mihaela a cumparat 9 banane . Ea i-a dat 4 banane surorii sale . Câte banane i-au  ramas?

2.      În clasa a doua sunt 8 baieti , toti joaca fotbal . Câti baieti lipsesc pentru a forma o echipa
de fotbal ( de 11 jucatori ) ?

3.      Înaintea ultimei încercari , Costel avea 58 de puncte . Acum are 49 . Câte puncte a pierdut
la ultima încercare ?

4.      Anul trecut , Corina avea 27 kilograme , iar anul acesta are 30 . Câte kilograme a câstigat
în greutate în ultimul an Corina ?

5.      Costel are înaltimea de 121 centimetri , iar David 147 centimetri . Care este diferenta de
înaltime dintre cei doi copii ?
      Tentatia elevilor de a face o împartire atunci când numerele sunt compatibile va fi
temperata de învatatoare cu probleme,,capcana”de tipul :

     1.    De acasa si pâna la scoala în care învata Sandu sunt 270 metri . Daca alearga ,Sandu
ajunge de 3 ori mai repede decât daca merge normal . Ce distanta parcurge  Sandu , atunci când
se duce la scoala ?

2.        Într-o punga sunt 20 de caise , de 4 ori mai multe decât în prima punga . Câte caise sunt
în prima punga ?

3.        Daca 3 litri de apa au temperatura d 60 grade Celsius , ce temperatura are un singur litru
de apa ?

4.        Calculati a saptea parte din produsele : 3x7 ; 8x7 ; 7x7 ; 1x7 ; 0x7 .

,,Aritmetica – avertiza acum doua sute de ani Gheorghe Asachi – trebuie sa se învete ca un
mijloc de deprindere a inteligentei , iar nu în chip mecanic sau ca un lucru numai de tinut
minte .”

Analiza problemelor

Cineva spunea cu multa poezie :

,,Intrarea în cetatea cunoasterii se face pe podul matematicii.”

Prin acest pod – o alta metafora care apropie matematica de comunicare – se întelege o limba si
ea construita pentru întelegere .

          Dar ce facem când vrem sa stapânim o limba straina ? Învatam cuvintele , dar si gramatica
, echivalentul regulilor în matematica si apoi ne perfectionam citind lectura , ceea ce în
matematica înseamna rezolvarea de probleme . 

Rezolvarea de probleme trebuie privita ca o poetica a matematicii .

          Dar pâna la urma , ce este o problema ?

Un raspuns satisfacator ar fi cel dat de Paul Fraisse : ,, Orice situatie în care raspunsul nu
poate fi dat imediat constituie o problema.”

          Altfel spus , o problema este o situatie noua , necunoscuta , în fata careia ma aflu si pe
care trebuie sa o rezolv , sa iau o decizie , sa gasesc o solutie .

          ,, A rezolva o problema – spune George Polya – înseamna a gasi o iesire dintr-o
dificultate a gasi o cale de a ocoli un obstacol , a atinge un obiectiv care nu este direct
accesibil .”
 ,,A gasi solutia unei probleme este o performanta apecifica inteligentei , iar inteligenta
este apanajul specific speciei umane”  completeaza J.James .

Dar oare pentru a rezolva o problema este suficienta doar inteligenta ?

- Pentru a rezolva un exercitiu, unii aplica un set de reguli de rutina spre a ajunge la raspuns.   

- Pentru a rezolva o problema , reflectezi , îti aduci aminte o problema similara , pasesti pe
,,urma” lasata în minte sau inventezi pasi pe care nu i-ai mai facut pâna la abordarea acestei
probleme .

          Avertizeaza însa George Poya : ,, A rezolva o problema imitând metoda folosita în
rezolvarea unei probleme poate fi o treaba usoara , daca problemele sunt asemanatoare, mai
grea sau imposibila , daca asemanarea nu este prea mare .”  

Nevoia , din partea rezolvitorului , de a crea metode este ceea ce deosebeste un exercitiu
de o problema. Pe masura ce îsi însuseste modalitati de rezolvare generale si unitare , pentru
rezolvitor unele probleme devin simple exercitii .

          Pentru un elev din ciclul primar , ,,Cum putem împarti 96 de creioane la 24 de copii” poate
fi o problema , dar pentru un elev de gimnaziu este un exercitiu de rutina : ,,Cât este 96:24?”
exersarea este un ajutor pretios în învatarea matematicii . Exercitiile ne ajuta sa retinem concepte
, proprietati , procedee care se pot aplica în rezolvarea problemelor .

          Rezolvarea de probleme este o actiune continua în ciclul primar si nu numai . Ea începe

înca din primele ore de matematica si se finalizeaza în clasa aIVa prin rezolvarea de probleme
utilizând metoda figurativa , cu probleme care necesita mai mult de trei operatii .

Învatatorul care vrea sa imprime elevilor sai o atitudine corecta în abordarea problemelor trebuie
sa-si fi însusit el însusi o astfel de atitudine .

          Ce spune problema ? Ce este dat si ce trebuie aflat ? Ai determinat datele cunoscute? Sunt
suficiente , sunt redundante ? Se poate gasi vreo legatura între problema noastra si o problema
care se rezolva mai simplu ? Sau care se rezolva direct ? Acestea sunt întrebarile care trebuie
puse mai întâi de învatatoare , apoi de elev siesi .

De câte ori elevul se opreste din rezolvarea problemei recomanda acelasi George Polya:

,,Este o prostie sa raspundem la o întrebare pe care nu o întelegem . Este neplacut sa

lucram în vederea unui scop pe care nu ni-l dorim . Astfel de lucruri prostesti se întâmpla
adesea în scoala si în afara ei , dar învatatorul trebuie sa se straduiasca pentru a
preîntâmpina producerea lor în clasa.”

          Învatatorul are în fata o sarcina dubla cu laturi în parte contradictorii . El trebuie sa puna
pe elev deopotriva în situatiile :
 -         de a învata matematica ,

-         de a face matematica .

De aceea prima si cea mai importanta îndatorire a învatatorului în predarea matematicii

este de acorda atentia cuvenita metodologiei de rezolvare a problemelor , mai clar sa asigure
experienta de gândire în toate genurile de ,,matematica” .

Directia principala pe care o urmareste orice bun învatator este aceea prin care transforma
rezolvarea anumitor (tipuri de ) probleme în cele din urma în simple exercitii , asigurând în final
elevilor o cunoastere perfecta si sigura a unor procedee de lucru .

Învatatorul trebuie sa rezolve el însusi foarte multe probleme . Dar acest lucru nu se poate
face numai din obligatie profesionala . Adevaratul dascal are el însusi placerea de a rezolva
problema , de a se entuziasma pentru cele ,,frumoase” , de a le pastra în atentie si semnala
altora .

Continua G. Polya : ,,A sti sa rezolvi problema este o îndemânare practica – o

deprindere – cum este înotul , schiul sau cântatul la pian ; care se poate învata numai prin
imitare si exercitiu . Daca vreti sa-i învatati pe copii înotul , trebuie sa-i bagati în apa , iar
daca vreti sa-i învatata sa rezolve probleme , trebuie sa-i puneti sa rezolve probleme.”

De asemenea învatatorul poate înlocui recomandarea ,, rezolva cât mai multe

probleme” cu recomandarea ,,învata cât mai mult din rezolvarea fiecarei probleme” !

În fapt , bunul învatator nu-i ,,învata” matematica pe elevii sai , ci îi provoaca prin
probleme propuse spre rezolvare sa gândeasca matematic , punându-i frecvent în situatia de a
,,matematiza” aspecte reale din viata .

Pentru atingerea obiectivului – cadru ,, Dezvoltarea capacitatii de explorare / învatare si

rezolvare de probleme” , prevazut în programa scolara pentru finele clasei aIVa trebuie
dezvoltate la copil urmatoarele capacitati :         

-         capacitatea de a întelege semnificatia valorii numerice , datele problemei si a

relatiilor ce se dau între elemente cunoscute ;

-         capacitatea de a întelege conditia problemei , relatia ascunsa dintre datele

problemei si necunoscuta (orice rationament va fi îndrumat pe calea întâmpinarii
necunoscutei) ;

-         capacitatea cuprinderii în raza gândirii nu doar a unor fragmente succesive pe care

sa le puna cap la cap , ci a întregului rationament de rezolvare a problemei.

Analiza problemelor este un capitol util pentru învatatorul care vrea sa faca schimbari în
predare , si anume în trecerea de la ipostaza de transmitator de informatii la cea de organizator al
unor activitati variate de învatare pentru toti copiii , în functie de nivelul si ritmul propiu de
învatare al fiecaruia .

Bazele psihopedagogice si metodologice ale rezolvarii problemelor

     Gândirea ca proces de rezolvare a problemelor

A gândi înseamna a raspunde la diferite întrebari , a opera cu notiunile , principiile si

legile , darmai ales a rezolva probleme . Problema este domeniul predilect al al probarii si
afirmarii gândirii . În sens general , problema se defineste ca obstacol de ordin informational –
cognitiv pe care gândirea îl întâlneste pe traiectoria sa de la o situatie initiala (A) catre situatia
finala (B).

În plan subiectiv , acest obstacol se constientizeaza si se traieste în forma unei tensiuni , a unei
disonante , cu atât mai puternice cu cât disponibilitatile imediate de rezolvare sunt mai reduse .
În definirea si evaluarea  unei probleme , trebuie sa tinem seama atât de latura obiectiva ( cum
este formulata si structurata sarcina ) , cât si de cea subiectiva ( gradul de pregatire interna
anterioara a subiectului în raport cu tipul dat de sarcini ) . Pentru ca o situatie , considerata
problema în plan obiectiv , sa devina o problema si din punct de vedere psihologic , este necesar
ca subiectul sa nu dispuna imediat de solutie , ci sa fie nevoit sa desfasoare o activitate
intelectuala speciala , prin încercari si erori , pentru aflarea rezultatului . O problema poate fi
considerata cu atât mai dificila si mai complexa , cu cât subiectul trebuie sa efectueze un numar
mai mare de explorari de încercari si de operatii pentru gasirea rezultatului , si invers .

          Dupa gradul de structurare a modalitatii de abordare – rezolvare , problemele au fost

împartite în doua mari clase :

a)     probleme bine definite ;

b)    probleme slab definite .

Bine definite sunt considerate problemele a caror rezolvare poate fi fixata într-o schema
operationala de tip algoritmic ( probleme de matematica ). Slab definite sunt problemele a caror
rezolvare nu se preteaza la algoritmizare ( ex. Jocul de sah , elaborarea unei inventii , crearea
unei opere literare ) .

          Rezolvarea oricarei probleme autentice are un caracter procesual , etapizat. Orientativ ,

desprindem urmatoarele etape sau faze mai importante :

a)     perceperea problemei , care poate fi corecta sau alterata , completa sau lacunara ,
aceasta conditionând orientarea procesului rezolutiv într-o directie corecta sau într-una
gresita ;

b)    formarea reprezentarii sau modelului intern , care devine premisa pentru organizarea
si desfasurarea operatiilor rezolutive ;
 c)     reformularea problemei , pentru aducerea ei într-o forma mai inteligibila si mai
coerenta ; aceasta permite identificarea tipologica si faciliteaza alegerea metodei de
rezolvare ;

d)    alegerea si aplicarea metodei ,metoda care poate fi algoritmica sau euristica ;

problema este supusa efectiv transformarilor în vederea gasirii solutiei ;

e)     verificarea rezultatului : daca este corect , procesul se stopeaza , daca se dovedeste

eronat , se trece la descoperirea erorilor sau la alegerea altei metode de rezolvare .

          PROGRAMA DE MATEMATICĂ:

    OBIECTIVE CADRU

2.Dezvoltarea capacitatilor de explorare /investigare si rezolvare de probleme

3.Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizând limbajul matmatic

    A.Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare

Clasa I :

2.6. sa rezolve probleme care presupun o singura operatie dintre cele învatate

       - exercitii de analiza a partilor componente ale unei probleme ;

       - exercitii de adaugare sau extragere de elemente dintr-o multime de obiecte si

exprimarea operatiei verbal si în scris ; verificarea prin numarare ;

       - rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene si verificarea prin numarare ;

       - rezolvarea de probleme de tipul a+b=x , a – b =x, în care a,b sunt numere date;

2.7. sa formuleze oral exercitii si probleme cu numere de la 0 la 30

       - exercitii de transformare a problemelor pastrând numerele neschimbate ;

       - schimbarea numerelor într-o problema data , cu pastrarea tematicii ;

       - exercitii de schimbare a componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa

se schimbe ;

       - formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene ;

       - formularea de probleme pornind de la o tema data ;

       - formularea de probleme pornind de la numere date ;

 3.1. sa verbalizeze modalitatile de calcul folosite în rezolvarea unor probleme practice si
de calcul

       - exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini

care solicita operarea cu obiecte , desene sau numere ;

      - exercitii de utilizare adecvata a limbajului matematic în situatii cotidiene ;

      - exercitii de descriere a procedeelor utilizate pentru masurarea si compararea

obiectelor .

Continuturile învatarii :

        Probleme care se rezolva cu operatiile cunoscute (o operatie sau mai mult de o

operatie *).

Clasa aIIa :

2.6. sa rezolve probleme care presupun o singura operatie dintre cele învatate

       - rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple:puncte , cerculete , linii

etc.;

       - rezolvarea de probleme cu date numerice ;

       - recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunari
sau scaderi (,,au fost si au mai venit” , ,,s-au pierdut”);

       - corelarea expresiilor folosite în situatii concrete cu operatiile aritmetice învatate ;

   *  sa rezolve probleme care presupun cel putin doua operatii de adunare sau scadere

2.7. sa formuleze , oral si în scris , exercitii si probleme cu numere , care se rezolva printr-
o singura operatie

       - formularea de probleme utilizând tehnici variate :cu sprijin concret în obiecte ;

pornind de la o tema data ; pornind de la numere date ; fara sprijin;

       - exercitii de formulare a întrebarilor posibile pentru enunturi date în forme variate ;

          3.1. sa exprime oral , în cuvinte proprii , etape ale rezolvarii unor probleme

                 - citirea enuntului unei probleme , redarea libera , cu voce tare , a enuntului ;

                 - utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de   rezolvare ai
unei probleme ;
          Continuturile învatarii

        Probleme care se rezolva printr-o operatie *Problemecare se rezolva prin cel putin

doua operatii .

          Clasa aIIIa

          2.4. sa foloseasca simboluri pentru a pune în evidenta numere necunoscute în   rezolvarea

de probleme

-         rezolvarea de exercitii variate care solicita aflarea unui numar

necunoscut notat în diverse moduri ;

-         rezolvarea ecuatiilor : în plan mental : rezolvarea unei probleme de tipul:

,,M-am gândit la un numar , l-am adunat cu 3 si am obtinut 5.La ce numar m-am

gândit?” ; în plan simbolic : descrierea unei secvente de tipul :     3+? =5 ;

-         codificarea unei întrebari de tipul : ,,3 plus cât este egal cu 5 ?” Aflarea numarului
necunoscut se face prin încercare , înlocuire si verificare .Treptat , se recurge tot
mai frecvent la modelul balantei ;

2.5. sa rezolve si sa compuna probleme de tipul : a+ b=x ; a+b+c=x ; axb=x ; a:b=x,b nu

este egal cu 0  unde a,b,c, sunt numere naturale date mai mici decât 1000, iar x este
necunoscuta

        - recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor

operatii de adunare , scadere , înmultire , împartire (,,cu atât mai mult” , ,,cu atât mai
putin” , ,,de atâtea ori mai mult” , ,, de atâtea ori mai putin” , ,,sunt n obiecte , câte p pe
fiecare rând” , ,, se distribuie în mod egal n obiecte la p persoane”) ;

        - crearea de probleme utilizând tehnici variate : cu sprijin concret în obiecte pornind

de la numere date ; fara sprijin ;

        - crearea de probleme pornind de la exercitii si invers ; transformarea problemelor în

exercitii ;

        - crearea de probleme de catre elevi pentru colegii lor ;

        - crearea de probleme pornind de la expresii simbolice ( a+b=x ;      a-b=x ) ;

        - analiza partilor componente ale unei probleme ;

        - schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa se schimbe ;

         - transformarea problemelor de adunare în probleme de scadere si invers , a celor de
scadere în probleme de adunare ;

        - schimbarea numerelor dintr-o problema data,cu pastrarea tematicii ;

        - transformarea problemelor pastrând numerele neschimbate ;

        - analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice , inclusiv a celor derutante ;

        - stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de

competitii între elevi si probe date într-un interval de timp precizat initial ;

3.1. sa exprime clar si concis semnificatia calculelor facute în rezolvarea unei   probleme

        - exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj matematic simbolic în

limbaj cotidian si invers .

Continuturile învatarii :

        Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii ;

-*probleme care se rezolva prin mai mult de doua operatii  .

          Clasa aIVa

          2.5. sa rezolve si sa compuna probleme cu text

                 - recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care presupun

                    efectuare unor operatii de adunare , scadere , înmultire , împartire ;

-         transpunerea unei situatii problema , în limbaj matematic , înlocuind numere

necunoscute cu simboluri ;

-         analiza unor probeleme de tipul mentionat : identificarea datelor si a

necunoscutelor , identificarea operatiilor prin care se ajunge la rezolvare ,
identificarea tipului problemei ( a formulei) ;

-         alcatuire de probleme ;

-         formularea de generalizari ale unor enunturi date ; crearea si rezolvarea unor

probleme cu text , pe baza unor scheme , modele , reguli date ;

-         crearea de probleme utilizând tehnici variate : cu sprijin concret în obiecte

pornind de la numere date ; fara sprijin ,
 -         crearea de probleme pornind de la exercitii si invers ; transformarea problemelor
în exercitii ;

-         crearea de probleme de catre elevi pentru colegii lor ;

-         crearea de probleme pornind de la expresii simbolice ( a+b= x; a – b = x ) ;

-         analiza partilor componente ale unei probleme ;

-         schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa se

schimbe ;

-         transformarea problemelor de adunare în probleme de scadere si invers , a celor

de scadere în probleme de adunare ;

-         schimbarea numerelor într-o problema data,cu pastrarea tematicii ;

-         transformarea problemelor pastrând numerele neschimbate ;

-         analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice , inclusiv a celor derutante ,

-         stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de

competitii între elevi si prin probe date într-un interval de timp precizat initial ;

3.1. sa exprime pe baza unui plan simplu de idei , oral sau în scis , demersul parcurs în
rezolvarea unei probleme

       - utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de rezolvare a
unei probleme

Continuturile învatarii :

        Probleme care se rezolva prin cel mult trei operatii .

        Probleme care se rezolva prin metoda figurativa

        Probleme de estimare ; probleme care se rezolva prin încercari .

        Probleme de organizare a datelor în tabele .

        *Probleme care se rezolva prin mai mult de trei operatii .

        *Probleme de logica si probabilitati .

Standarde de performanta
 O.C.2

S7. Formularea si rezolvarea de probleme care presupun efectuarea a cel mult trei operatii

S8. Rezolvarea de probleme din alte discipline utilizând limbajul matematic adecvat

S9. Folosirea corecta a unor modalitati simple de organizare si clasificare a datelor

S10. Realizarea de estimari pornind de la situatii practice

O.C.3

S12. Exprimarea orala si scrisa într-o maniera concisa si clara a modului de calcul si a

rezultatelor unor exercitii si probleme

Capitolul II . METODOLOGIA REZOLVĂRII DE PROBLEME

         

II . 1 .  NOŢIUNEA DE ,, PROBLEMĂ”

          Notiunea de problema are un continut larg si cuprinde o gama larga de preocupari si

actiuni din domenii diferite .

          În sens pshihologic , ,,o problema”este orice situatie , dificultate , obstacol întâmpinat de
gândire în activitatea practica sau teoretica pentru care nu exista un raspuns gata formulat .

          În general , orice chestiune de natura practica sau teoretica care reclama o solutionare , o
rezolvare , poarta numele de problema .

          Notiunea de problema nu este întâlnita numai în matematica . Dupa cum afirma G.

Polya ,,a avea ( sau a-ti pune ) o problema înseamna în mod constient o actiune adecvata pentru
a atinge un scop clar conceput , dar nu imediat accesibil . A rezolva o problema înseamna a gasi
o asemenea actiune”.

          Referindu-ne la matematica , prin problema se întelege o situatie a carei solutionare se

poate obtine esential prin procese de gândire si calcul .

Problema de matematica reprezinta transpunerea unei situatii practice sau a unui complex de
situatii practice în relatii cantitative si în care , pe  baza valorilor numerice date si aflate într-
o anumita dependenta unele fata  de altele si fata de una sau mai multe valori numerice
necunoscute , se cere determinarea acestor valori necunoscute .  

          În activitatea teoretica si practica  omul întâlneste atât situatii identice , în a caror

rezolvare aplica metode si procedee standardizate de tip algoritmic , dar si situatii noi pentru care
nu gaseste solutii în experienta dobândita sau între mijloacele deja învatate . Când situatia poate
fi rezolvata pe baza cunostintelor sau deprinderilor anterior formate , deci a unor solutii existente
în experienta câstigata , elevul nu mai este confruntat cu o problema noua . În cazul situatiilor –
problema  este nevoie de explorarea situatiei prin aplicarea creatoare a cunostintelor si tehnicilor
de care dispune rezolvitorul în momentul respectiv , scopul fiind acela al descoperirii implicatiei
ascunse , a necunoscutei , a elaborarii rationale a solutiei .

          Rezolvarea problemelor se face fie prin metode euristice , fie prin metode algoritmice .

          Metodele cu ajutorul carora se descopera noi mijloace de rezolvare , se construiesc planuri

si programe nestereotipice , sunt cunoscute sub denumirea de metode euristice . Activitatea de
rezolvare a problemelor de matematica se înscrie atât în zona unor rezolvari stereotipice
( aplicarea aceleiasi metode de rezolvare în situatii identice , cum este cazul la problemele
tipice ) , cât mai ales în aceea a rezolvarii euristice .

Rezolvarea problemelor cu ajutorul algoritmilor usureaza mult munca rezolvitorului , aceasta

reducându-se la recunoasterea tipului de problema si la aplicarea algoritmului corespunzator .

În felul acesta , gândirea si activitatea rezolvitorului se pot concentra asupra altor aspecte , care
solicita creativitatea în mai mare masura . Abordarea algoritmica a problemelor are avantajul ca
ne permite accesul la calculatorul electronic . Pentru a rezolva o problema cu un sistem de
prelucrare automata a datelor trebuie parcurse urmatoarele etape :

-         formularea problemei ;

-         precizarea datelor de intrare / iesire ;

-         elaborarea schemei logice ;

-         elaborarea programului în conformitate cu schema logica .

Odata introduse datele si programul în calculator , acesta va opera asupra informatiilor si

va comunica omului rezultatul . Evident ca o astfel de cale pentru rezolvarea problemelor este
usoara , comoda , dar ea nu se poate aplica decât unui numar infim de probleme , pentru care se
poate elabora un algoritm de rezolvare . Dintre acestea , unele probleme tip de aritmetica .

Din cele aratate mai sus rezulta ca majoritatea problemelor trebuie rezolvate pe cale
euristica . Rezolvitorul trebuie ca , tinând seama de ceea ce cunoaste , sa afle solutia problemei .
Procesul gândirii în activitatea de rezolvare a problemelor este deosebit de complex si cu greu se
pot obtine date despre desfasurarea lui .

1.     O prima etapa este aceea de clarificare a enuntului , o trecere a acestuia prin prisma
experientei anterioare a rezolvitorului .

2.     Urmeaza o a doua etapa , în care rezolvitorul , folosindu-se de experienta anterioara

, cauta mijloacele de rezolvare a problemei .
 3.      În starea de tensiune care se creaza , apare ideea noua care conduce la rezolvare .

4.     Aceasta etapa este urmata de o alta si ultima , în care ideea este concretizata ,
detailata si verificata .

 Viziunea asupra problemei evolueaza în timp . În acest sens , G . Polya reprezinta

evolutia viziunii asupra problemei : maturizarea subconstienta a problemei ; din punctul C
începe activitatea constienta de rezolvare a problemei, urmeaza un punct de stagnare momentana
, S . Punctul I care este un punct de inflexiune al curbei si în care panta are un maxim ,
corespunde aparitiei ideii decisive , momentul de inspiratie .

          În cursul rezolvarii problemei , în functie de experienta anterioara si de aptitudinile

rezolvitorului , acesta poate aprecia stadiul în care se afla rezolvarea, modul în care ea evolueaza
.  

Operatiile implicate în rezolvarea unei probleme sunt sintetizate de G. Polya într-o schema :

                                                Izolare

                             recunoastere          regrupare

mobilizare                   previziune                organizare

                   reamintire              suplimentare

                                 combinare 

Rezolvarea începe cu mobilizarea în vederea gasirii solutiei . Ea este însotita de recunoasterea

unor aspecte cunoscute si de reamintirea unor definitii , teoreme . Are loc izolarea unui detalui ,
precum si combinarea detaliilor disparate . Urmeaza regruparea datelor si suplimentarea viziunii
asupra problemei . În centrul acestor operatii se afla previziunea , întrucât toate operatiile
mentionate urmaresc sa ne conduca spre solutie . În final se realizeaza organizarea , adica
corelarea elementelor care contribuie la rezolvarea problemei .

                                                                                                 

Problema si exercitiu

          În general , între un exercitiu si o problema distinctia se face în functie de prezenta sau
absenta textului prin care se dau date si corelatii între ele si se cere , pe baza acestora , gasirea
unei necunoscute .

Exercitiul ofera elevului datele ( numerele cu care opereaza si semnele operatiilor

respective ) , sarcina lui constând în efectuarea calculelor dupa tehnici si metode cunoscute.
 Problema  impune în rezolvarea ei o activitate de descoperire . Textul problemei indica
datele ,conditia problemei (relatiile dintre date si necunoscute) si întrebarea problemei , care se
refera la valoarea necunoscuta .

Pe baza întelegerii datelor si a conditieie problemei , raportând datele cunoscute la

valoarea necunoscuta , elevul trebuie sa construiacsa sirul de judecati care conduce la gasirea
solutiei .

Deci , matematic vorbind , distinctia între exercitiu si problema nu trebuie facuta dupa
forma exterioara a acestora , ci dupa natura rezolvarii . Clasificarea unor enunturi matematice în
exercitii si a altora în probleme nu se poate face , însa , în mod transant , fara a tine seama si de
experienta de care dispune si pe care o poate utiliza cel care rezolva. Un enunt poate fi o
problema pentru un copil din clasa I , un exercitiu pentru cel din clasa a IVa si doar ceva perfect
cunoscut pentru un matematician .

Pe masura ce elevul îsi însuseste modalitati de rezolvare mai generale si mai unitare, pe
masura ce creste experienta lui în rezolvarea problemelor , treptat , enunturi care constituiau
pentru el probleme devin simple exercitii .

Efortul pe care îl face elevul în rezolvarea constienta a unei probleme presupune o

mobilizare a proceselor pshice de cunoastere , volitive si , firesc , motivational – afective.

Dintre procesele cognitive cea mai solicitata si antrenata este gândirea , prin operatiile
logice de analiza , sinteza , comparatie , abstractizare si generalizare . Rezolvând probleme ,
formam la elevi priceperi si deprinderi de a analiza situatia data de problema , de a intui si
descoperi calea prin care se obtine ceea ce se cere în problema . În acest mod , rezolvarea
problemelor contribuie la cultivarea si dezvoltarea capacitatilor creatoare ale gândirii , la
sporirea flexibilitatii ei , a capacitatilor anticipativ – imaginative , la educarea perspicacitatii si
spiritului de initiativa , la dezvoltarea încrederii în fortele proprii .

Rezolvarea de probleme de matematica contribuie la clarificarea , aprofundarea si fixarea

cunostintelor învatate la acest obiect de studiu . În acelasi timp , explicarea multora dintre
problemele teoretice se face prin rezolvarea uneia sau mai multor probleme în cadrul carora se
subliniaza o proprietate , o definitie sau o regula ce urmeaza a fi învatate .

În cadrul complexului de obiective pe care le implica predarea – învatarea matematicii în

ciclul primar , rezolvarea problemelor reprezinta o activitatea de profunzime , cu caracter de
analiza si sinteza superioara . Ea îmbina eforturile mintale de întelegere a celor învatate si
aplicare a algoritmilor cu structurile conduitei creative , inventive , totul pe fondul stapânirii unui
repertoriu de cunostinte matematice solide ( notiuni , definitii , reguli , tehnici de calcul ) ,
precum si deprinderi de aplicare a acestora .

Valoarea formativa a rezolvarilor de probleme sporeste pentru ca participarea si

mobilizarea intelectuala a elevilor la o astfel de activitate este superioara altor demersuri
matematice , elevii fiind pusi în situatia de a descoperi ei însisi modalitatile de rezolvare si
solutia , sa formeze ipoteze si apoi sa le verifice , sa faca asociatii de idei si corelatii inedite .

Rezolvarea problemelor pune la încercare în cel mai înalt grad capacitatile intelectuale ale
elevilor , le solicita acestora toate disponibilitatile psihice , în special inteligenta , motive pentru
care si în ciclul primar programa de matematica acorda problemelor o mare atentie .

Prin rezolvarea problemelor de matematica elevii îsi formeaza deprinderi eficiente de

munca intelectuala , care se vor reflecta pozitiv si în studiul altor discipline de învatamânt . În
acelasi timp , activitatile matematice de rezolvare si compunere de probleme  contribuie la
îmbogatirea orizontului de cultura generala al elevului prin utilizarea în continutul problemelor a
unor cunostinte pe care nu le studiaza la alte discipline de învatamânt . Este cazul informatiilor
legate de distanta , viteza , timp , pret de cost , plan de productie , norma de productie , cantitate ,
dimensiune , greutate , arie , durata unui fenomen etc.

Problemele de aritmetica , fiind  strâns legate prin însusi enuntul lor de viata , de practica ,
dar si de rezolvarea lor , genereaza la elevi un simt al realitatii de tip matematic , formându-le
deprinderea de a rezolva si alte probleme practice pe care viata le pune în fata lor . Rezolvarea
sistematica a problemelor de orice tip sau gen are drept efect formarea la elevi a unor seturi de
priceperi , deprinderi si atitudini pozitive care le dau posibilitatea de a rezolva în mod
independent probleme , de a compune ei însisi probleme .

Prin continutul lor , prin tehnicile de abordare si solutionare utilizate , rezolvarea

problemelor de matematica conduce la formarea si educarea unei noi atitudini fata de munca , a
spiritului de disciplina constienta , dar si a spiritului emulativ , a competitiei cu sine însusi si cu
altii . Nu putem omite nici efectele benefice pe planul valorilor autoeducative , al conduitei
rezolutive .

Etapele rezolvarii problemelor

Introducerea elevilor în activitatea de rezolvare a problemelor se face progresiv,

antrenându-i în depunerea de eforturi marite pe masura ce înainteaza în studiu si pe masura ce
experienta lor rezolutiva se îmbogateste. Astfel , odata cu învatarea primelor operatii aritmetice
(de adunare si scadere ) se începe rezolvarea pe cale orala si pe baza de intuitie , a primelor
probleme simple . Treptat , elevii ajung sa rezolve aceste probleme si în forma scrisa. Un
moment de salt îl costituie trecerea de la rezolvarea problemelor simple la rezolvarea
problemelor compuse.Varietatea problemelor pe care le rezolva elevii sporeste efortul mintal si
eficinta formativa a activiatii de rezolvare a problemelor . Trebuie sa delimitam însa doua situatii
în rezolvarea problemelor , situatii care solicita în mod diferit mecanismele intelectuale ale
elevilor :

a ) – Când elevul are de rezolvat o problema asemanatoare cu cele rezolvate anterior sau o
problema-tip ( care se rezolva prin aceeasi metoda , comuna tuturor problemelor de tipul
respectiv ).În acest caz elevul este solicitat sa recunoasca tipul de problema caruia îi apartine
problema data . Prin rezolvarea unor probleme care se încadreaza în aceeasi categorie , având
acelasi mod de organizare a judecatilor , acelasi rationament , în mintea elevilor se fixeaza
principiul de rezolvare a problemei , schema mintala de rezolvare . în cazul problemelor tipice ,
aceasta schema se fixeaza ca un algoritm de calcul , algoritmul de rezolvare a problemei .

b ) – În cazul când elevul întâlneste probleme noi , necunoscute , unde nu mai poate aplica
o schema mintala cunoscuta , gândirea sa este solicitata în gasirea caii de rezolvare ; experienta
si cunostintele de rezolvare , desi prezente , nu mai sunt orientate si mobilizate spre determinarea
categoriei de probleme si spre aplicarea algoritmului de rezolvare . Elevul trebuie ca , pe baza
datelor si a conditiei problemei , sa descopere drumul spre aflarea necunoscutei . În felul acesta
realizeaza un act de creatie , care consta în restructurarea datelor propriei sale experiente si care
este favorizat de nivelul flexibilitatii gândirii sale , de capacitatea sa combinatorica si
anticipativa . În rezolvarea unei probleme , lucrul cel mai important este construirea
rationamentului de rezolvare , adica a acelui sir de judecati orientate catre descoperirea
necunoscutei .

          Rezolvarea oricarei probleme trece prin mai multe etape . În fiecare dintre aceste etape ,
datele problemei apar în combinatii noi , reorganizarea lor la diferite nivele ducând catre solutia
problemei . Este vorba de un permanent proces de analiza si sinteza ( prin care elevul separa si
reconstituie , desprinde si construieste rationamentul care conduce la solutia problemei ) , de o
îmbinare aparte a analizei cu sinteza , caracterizata prin aceea ca diferitele elemente luate în
consideratie îsi dezvaluie mereu noi aspecte ( analiza ) în functie de combinatiile în care sunt
plasate ( sinteza ) .

          Procesul de rezolvare a unei probleme presupune deducerea si formularea unor ipoteze si

verificarea lor . Dar formularea acestor ipoteze nu este rezultatul unei simple inspiratii , ci
presupune atât un fond de cunostinte pe care elevul le aplica în rezolvarea problemelor , cât si o
gama variata de deprinderi si abilitati intelectuale necesare în procesul rezolvarii problemelor .
Diferitele ipoteze         ( enunturi ipotetice care ne vin în minte în legatura cu problema pusa ) nu
apar la întâmplare . Ele iau nastere pe baza asociatiilor , pe baza cunostintelor asimilate anterior .
Cu cât cunostintele sunt mai  profunde , cu atât sansele ca ipotezele care se nasc în mintea
rezolvitorului îl conduc mai repede la o solutie , cu cât fondul din care sunt alese ipotezele este
mai bogat cu atât solutia este mai buna . De aceea , în orice domeniu , capacitatea de a rezolva
probleme complexe este conditionata de o solida pregatire de specialitate , dar si de cultura
generala.

          În rezolvarea problemelor intervin o serie de tehnici , procedee , moduri de actiune ,

deprinderi si abilitati de munca intelectuala independenta . Astfel sunt necesare unele deprinderi
si abilitati cu caracter mai general cum sunt : orientarea activitatii mintale asupra datelor
problemei , punerea în legatura logica a datelor , capacitatea de a izola ceea ce este cunoscut de
ceea ce este necunoscut , extragerea acelor cunostinte care ar putea servi la rezolvarea problemei
precum si unele deprinderi specifice referitoare la detaliile actiunii (cum sunt cele de genul
deprinderilor de calcul).

          Cu toata varietatea lor , problemele de matematica nu sunt independente , izolate , ci

fiecare problema se încadreaza într-o anumita categorie . Prin rezolvarea unor probleme care se
încadreaza în aceeasi categorie , având acelasi mod de organizare a judecatilor , deci acelasi
rationament , în mintea copiilor se contureaza schema de rezolvare , ce se fixeaza ca un algoritm
sau un semialgoritm de lucru , care se învata , se transfera si se aplica la fel ca regulile de calcul .
Aflarea caii de rezolvare a unei probleme este mult mai usurata în cazul în care elevul poate
subsuma problema noua unei categorii , unui tip determinat de probleme , deja cunoscute . Dar
aceasta subsumare se poate face corect numai daca elevul a înteles particularitatile tipice ale
categoriei respective, rationamentul rezolvarii ei , daca o poate descoperi si recunoaste în orice
conditii concrete s-ar prezenta problema ( domenuil la care se refera , marimea si natura datelor
etc.).

          De o mare importanta în rezolvarea problemelor este întelegerea structurii problemei si a

logicii rezolvarii ei .

          Elevul trebuie sa cuprinda în sfera gândirii sale întregul ,, film” al desfasurarii

rationamentului si sa-l retina drept element esential , pe care apoi sa-l generalizeze la întreaga
categorie de probleme . Pentru a ajunge la generalizarea rationamentului comun al unei categorii
de probleme , elevii trebuie sa aiba formate capacitatile de a analiza si de a întelege datele
problemei, de a sesiza conditia problemei si de orienta logic sirul de judecati catre întrebarea
problemei .

          Când se rezolva o problema compusa , aparent elevul rezolva pe rând mai multe probleme
simple . În esenta , nu este vorba de probleme simple care se rezolva izolat . Acestea fac parte
din structura problemei compuse , rezolvarea fiecareia dintre ele facându-se în directia aflarii
necunoscutei , fiecare problema simpla rezolvata reprezentând un pas înainte , o veriga pe calea
rationamentului problemei compuse , de natura sa reduca treptat numarul datelor necunoscute .

          În activitatea de rezolvare a unei probleme se parcurg mai multe etape . În fiecare etapa
are loc un proces de reorganizare a datelor si de reformulare a problemei , pe baza activitatii de
orientare a rezolvitorului pe drumul si în directia solutiei problemei .

          Aceste etape sunt :

A.   – Cunoasterea enuntului problemei

B.    – Întelegerea enuntului problemei

C.   – Analiza problemei si întocmirea planului logic

D.   – Alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare succesiunii judecatilor

din plan logic

E.    – Activitati suplimentare :

-         verificarea rezultatului

-         scrierea sub forma de exercitiu

 -         gasirea altei cai sau metode de rezolvare

-         generalizare

-         compunere de probleme dupa o schema asemanatoare

A.Cunoasterea enuntului problemei

          ,,O problema bine înteleasa este pe jumatate rezolvata” Eugen Rusu

Este etapa de început în rezolvarea oricarei probleme . Cunoasterea enuntului probleme se

realizeaza prin citire de catre învatator sau de elevi sau prin enuntare orala . Se va repeta
problema de mai multe ori , pâna la însusirea de catre toti elevii . Se vor scoate în evidenta
anumite date si legaturile dintre ele , precum si întrebarea problemei . Se vor scrie pe tabla si pe
caiete datele problemei ( folosindu-se scrierea pe orizontala sau pe verticala ) .

          B. Întelegerea enuntului problemei

Nu este posibil ca elevul sa formuleze ipoteze si sa construiasca rationamentul rezolvarii

problemei decât în masura în care cunoaste termenii în care se pune problema .Enuntul
problemei contine un minim necesar de informatii .Datele si conditia problemei reprezinta
termenii de orientare a ideilor , a analizei si sintezei , precum si a generalizarilor ce se fac treptat
pe masura ce se înainteaza spre solutie . Întrebarea problemei indica directia în care trebuie sa se
orienteze formularea ipotezelor . Acest minimum de informatii trebuie receptionat în mod
optimal de catre elevi prin citirea textului problemei , prin ilustrarea cu imagini sau chiar cu
actiuni când este cazul .

          C. Analiza problemei si întocmirea planului logic

Este etapa în care se produce eliminarea aspectelor ce nu au semnificatie matematica si se

elaboreaza reprezentarea matematica a enuntului problemei .

          Aceasta este etapa în care se ,, construieste” rationamentul prin care se rezolva problema ,
adica drumul de legatura dintre datele problemei si necunoscuta . Prin exercitiile de analiza a
datelor , a semnificatiei lor , a relatiilor dintre ele si a celor dintre date si necunoscute  se ajunge
sa ne ridicam de la situatiile concrete pe care le prezinta problema la nivelul abstract care
vizeaza relatiile dintre parte si întreg .

          Transpunând problema într-un desen , într-o imagine sau într-o schema evidentiem esenta
matematica a problemei , adica reprezentarea matematica a continutului ei . În momentul în care
elevii au transpus problema în relatii matematice , solutia este ca si descoperita .

          D. Alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare succesiunii din planul logic

Aceasta etapa consta în alegerea si efectuarea calculelor din planul de rezolvare , în
constientizarea semnificatiei rezultatelor partiale ce se obtin prin calculele respective si ,
evident , a rezultatului final .

E. Activitati suplimentare dupa rezolvarea problemei

Ea consta în verificarea solutiei problemei , în gasirea si a altor metode de rezolvare si de alegere

justificata a celei mai bune . Este etapa prin care se realizeaza si autocontrolul asupra felului în
care s-a însusit enuntul problemei , asupra rationamentului realizat si a demersului de rezolvare
parcurs .

          Dupa rezolvarea unei probleme se recomanda – pentru a se scoate în evidenta categoria

din care face parte problema – fixarea algoritmului ei de rezolvare , scrierea ( transpunerea )
datelor problemei si a relatiilor dintre ele într-un exercitiu sau , dupa caz , în fragmente de
exercitiu . Prin rezolvarea de probleme asemanatoare , prin compunerea de probleme , cu
aceleasi date sau schimbate dar rezolvabile dupa acelasi exercitiu , învatatorul descopera cu
elevii schema generala de rezolvare a unei categorii de probleme . Este o cerinta care nu duce la
schematizarea , la fixitatea sau rigiditatea gândirii , ci , din contra , la cultivarea si educarea
creativitatii , la antrenarea sistematica a intelectului elevilor .

          Procesul de rezolvare a problemelor antreneaza în sistem elementele ajunse la

automatizare , dar mai ales coreleaza elemente a caror actiune trebuie sa ramâna în permanenta
sub controlul constiintei . Abilitatile matematice de care depinde rezolvarea problemelor sunt fie
cu caracter general , adica intra în actiune la rezolvarea oricarei probleme , fie specifice si se
aplica la probleme tipice , ori la detaliile actiunilor ( procedee de calcul ) si , în acest caz , au
statut de deprinderi .

          Sarcina principala a învatatorului când pune în fata elevilor o problema este sa-i conduca
pe acestia la o analiza profunda a datelor , analiza care sa le permita o serie de reformulari care
sa-i apropie de solutie . E necesara analiza datelor în special datorita lipsei unei vederi de
ansamblu ( a perspectivei ) asupra problemei si constientizarii întregului rationament de
rezolvare a acesteia .

          O problema este cu atât mai   dificila cu cât ea difera mai mult de problemele rezolvate
anterior , deci cu cât situatia noua cere o restructurare mai profunda a experientei anterioare .

Retorica etapelor rezolvarii unei probleme :

1.Întelegerea problemei

a) Întelegerea enuntului problemei în ansamblul sau , fara a avea în vedere detaliile .

b) Separarea partilor principale ale problemei si reprezentarea lor (daca este posibil) printr-un
desen conventional .
Dupa G . Polya , partile principale ale unei ,,probleme de aflat” sunt: datele , necunoscuta si
conditia ; ale unei ,,probleme de demonstrat” sunt:ipoteza ( ceea ce se da )si concluzia ( ceea ce
trebuie demonstrat) . 

c)Examinarea fiecarei date , fiecarei componente a necunoscutei , fiecarei clauze a conditiei .

          Avansarea unor ipoteze asupra solutiei :

-         Poate fi satisfacuta conditia ?

-         Este conditia suficienta pentru a determina necunoscuta ?

-         Sau este insuficienta ?

-         Sau redundanta ?

-         Sau contradictorie ?

Puneti-va aceste întrebari pentru problemele :

1 . ,,Cât costa 1 kg de orez si cât costa 1 kg de faina , daca 2 kg de orez si 3 kg de faina costa
1840 lei , iar 3 kg de orez si 2 kg de faina costa 1835 le ?”

2 . ,,2 kg de orez si 3 kg de faina costa 1840 lei . S-a cumparat orez si faina în valoare de 1835
lei . Cât costa 1 kg din fiecare produs ?”

3 . ,, Cât costa 1 kg de orez si cât costa 1 kg de faina daca 2 kg de orez si 3 kg de faina costa
1840 lei , iar 4 kg de orez si 6 kg de faina costa 2940 lei ?”

4 . ,, Pretul unui kg de orez este cu 5 lei mai mic decât al unui kg de faina . Pentru 2 kg de orez si
3 kg de faina s-au platit 1840 lei . Cât costa 1 kg din fiecare produs , daca alta data pentru 3 kg
de orez si 2 kg de faina s-au platit 1835 lei ?”

          În prima problema conditia este suficienta pentru determinarea solutiei ; în a doua

problema conditia este insuficienta pentru determinarea solutiei            (problema are o infinitate
de solutii , este nedeterminata) ; în a treia problema conditia este contradictorie , iar în a patra ,
conditia este redundanta(contine date de prisos) .   

2.Întocmirea unui plan

- Problema se încadreaza într-unul din tipurile studiate ?

Daca da , trebuie sa ne amintim metoda prin care se rezolva problemele de tipul respectiv .

Daca nu , recurgem la metodele generale de rationament : analiza si sinteza .

 a)Metoda analizei consta în a face rationamentul problemei pornind de la necunoscuta la
date .

- Sa cercetam necunoscuta !

- Din ce marimi rezulta ea ?

- Cum pot fi deduse aceste marimi ? ( si asa mai departe pâna ajungem la datele
problemei).

          b) Metoda sintezei consta în a face rationamentul problemei pornind de la date spre
necunoscuta .

- Am putea deduce ceva util din datele problemei ?

- putem folosi rezultatul obtinut pentru a afla noi marimi utile în rezolvarea problemei ?
( si asa mai departe pâna ajungem la necunoscuta).

Indiferent prin ce metoda facem rationamentul problemei , planul rezolvarii se face de la

date spre necunoscuta !

Planul rezolvarii unei probleme de aritmetica trebuie sa constituie o înlantuire de

probleme simple , astfel încât solutia ultimei dintre ele sa fie solutia problemei date !

3 . Realizarea planului

Se efectueaza succesiv operatiile care conduc la solutiile problemelor simple cuprinse în

planul de rezolvare .

- Au fost utilizate toate datele ?    

          4 . Privire reptrospectiva      

          a) Apreciere generala asupra rezultatului .

          - Poate constitui aceasta solutia problemei ?

          b) Verificarea rezultatului : Se înlocuieste solutia în problema si se verifica enuntul .

          c) Cautarea altor cai de rezolvare a problemei :

          - Se putea rezolva problema pe alta cale ?

          - Exista o cale mai directa de rezolvare ?

          d) Concluzii :
          - Ce am învatat rezolvând problema ?

          - Ce-mi poate fi de folos în rezolvarea altor probleme ?

          - Pot face generalizari ?

          - Sunt particularizari ?

          II.2. Criterii de clasificare a problemelor de aritmetica

          Adoptam , dupa G.Polya , o prima clasificare a problemelor în probleme ,,de aflat” si

probleme ,,de demonstrat”. Aceasta clasificare este inspirata dintr-o traditie care dureaza înca de
la Euclid , termenul de problema ,, de aflat” corespunzând celui de problema , iar cel de
problema ,,de demonstrat” corespunzând termenul de theorema.

          Scopul unei probleme ,,de aflat” este de a gasi necunoscuta problemei . Scopul unei
probleme ,,de demonstrat” este de a arata ca o anumita asertiune este adevarata sau falsa . Uneori
, cele doua operatii – de aflare si de demonstrare – se pot întâlni în aceeasi problema . În
matematicile elementare predomina ,,problemele de aflat” .

          Dupa numarul operatiilor necesare aflarii solutiei , problemele de aritmetica se clasifica în

doua mari grupe : probleme simple si probleme compuse . Se numesc simple problemele în care
solutia se obtine printr-o singura operatie aritmetica , iar compuse – problemele a caror rezolvare
se face cu doua sau mai multe operatii aritmetice .

          Dupa scopul imediat pe care îl urmaresc ( aplicarea unei reguli sau teoreme , dezvoltarea
judecatii , formarea deprinderilor de calcul ) problemele se clasifica în :

1 . Exercitii ;

2 . Probleme teoretice ;

3 . Probleme practice ;

4 . Probleme artificiale ;

5 . Probleme  recreative .

          Exercitiile sunt probleme usoare , formulate de obicei cu date mici , care servesc pentru
aplicarea unei reguli , a unei teoreme demonstrate la ora de curs , sau pentru a pune în evidenta
unele proprietati ale numerelor si operatiilor”. De fapt , daca tinem seama ca rezolvarea unei
probleme implica o dificultate , exercitiile n-ar trebui sa fie încadrate printre probleme .

          Probleme teoretice . ,,Problemele care sunt mai grele decât exercitiile si care urmaresc prin
rezolvarea lor dezvoltarea puterii de judecata , asimilarea temeinica a cunostintelor teoretice din
aritmetica , aflarea diferitelor proprietati ale numerelor si formarea gustului pentru studiul
matematicilor , se numesc probleme teoretice” .

          Probleme practice . ,,Problemele care contin date luate din lumea înconjuratoare legate de
procesul de productie , asa cum se desfasoara el în realitate în uzine , pe ogoare , în laboratoare ,
aplicatii tehnice , din calcule financiare , din comert etc...., se numesc probleme practice”.

          Probleme artificiale . Aceste probleme sunt compuse de autor cu scopul de a da

posibilitatea elevilor sa aplice o metoda , sa foloseasca anumite reguli sau procedee de calcul .
Autorul unei asemenea probleme se straduieste ca datele si problema însasi sa fie cât mai
aproape de realitate .

          Citez din lucrarea lui Gh.A.Chitei o problema artificiala : ,,O vulpe urmarita de un ogar
are un avans de 49 sarituri înaintea lui . Dupa câte sarituri ogarul va ajunge vulpea , stiind ca el
face sase sarituri în timp ce vulpea face sapte sarituri , iar trei sarituri ale ogarului fac cât patru
ale vulpii ?”

          De ce este artificiala aceasta problema ? Pentru ca o persoana nu poate numara în acelasi
timp numarul sariturilor facute de vulpe si ogar , iar pe de alta parte acestea nu au o marime
constanta . Totusi , problema este instructiva , prin rationamentul care conduce la rezolvare .

          Probleme recreative . ,,Problemele care contin chestiuni distractive, cu toate ca în

rezolvare a lor cer rationamente riguroase din punct de vedere matematic , se numesc probleme
recreative”.  

CRITERII :

         

a) dupa numarul de operatii  - simple

          - compuse

b) dupa gradul de generalitate  - generale

                                                  - tipice

                                                  - recreative

c) dupa sfera de aplicabilitate  - teoretice 

                                                 - practice

d) dupa continut  - de miscare

                            - amestec si aliaj

                            - geomatrie

                            - algebra

e) dupa modul de implicare al creativitatii  - demonstrativ-aplicative

                                                                     - reproductiv creative

                                                                     - euristic creative

                                                                     - de optimizare

f) dupa rolul de implicare în procesul didactic  - formativ

                                                                           - informativ

PROBLEME SIMPLE . PROBLEME COMPUSE

         

Rezolvarea problemelor simple

          Primele probleme simple sunt acelea pe care si le pune copilul zilnic în scoala , în familie ,
în timpul jocului si care sunt ilustrate cu exemple familiare lui .Pentru a-i face sa vada înca din
clasa I utilitatea activitatii de rezolvare a problemelor este necesar ca micii scolari sa înteleaga
faptul ca în viata de toate zilele sunt situatii când trebuie gasit un raspuns la diferite întrebari . În
aceasta perioada de început , activitatea de a rezolva si compune probleme se face numai pe cale
intuitiva . De aceea primele probleme sunt legate de introducerea lor sub forma de joc si au
caracter de probleme-actiune si carora li se asociaza un bogat si variat material didactic intuitiv .
Rezolvarea lor se realizeaza la un nivel concret , ca actiuni de viata ( au mai venit ...,s-au
spart .... , au plecat ...., i-a dat..., au mâncat ....) . Activitatea de rezolvare se afla aproape de
aceea de calcul, dificultatea principala pe care o întâmpina elevii consta în transpunerea
actiunilor concrete în relatii matematice . Acum elevii sunt familiarizati cu termenul de
,,problema” , ,,întrebarea problemei” , ,,rezolvarea problemei”, ,,rezultatul problemei”.

          Introducerea în rezolvarea problemelor simple se face înca din perioada pregatitoare

primelor operatii . Învatatorul se foloseste de ,,probleme actiune”care dupa ce au fost puse în
scena vor fi ilustrate cu un desen schematic.

          Desi rezolvarile de probleme simple par usoare , învatatorul trebuie sa aduca în atentia
copiilor toate genurile de probleme care se rezolva printr-o operatie aritmetica .

          Care sunt , în esenta , aceste tipuri ?

        Probleme simple bazate pe adunare pot fi :

 -         de aflare a sumei a doi termeni ;

-         de aflare a unui numar mai mare cu un numar de unitati decât un numar dat;

-         probleme de genul ,,cu atât mai mult” .

        Probleme simple bazate pe scadere pot fi :

-         de aflare a diferentei , a restului ,

-         de aflare a unui numar care sa aiba un numar de unitati mai putine decât un numar
dat ;

-         de aflare a unui termen atunci când se cunosc suma si un termen al sumei ;

-         probleme de genul ,,cu atât mai putin” ;

-         probleme de aflare ,,cu cât este mai mare / mai mic” un numar decât altul .

        Probleme simple bazate pe înmultire sunt , în general:

-         de repetare de un numar de ori a unui numar dat ;

-         de aflare a produsului ,

-         de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mare decât un numar dat .

        Probleme simple bazate pe împartire pot fi :

-         de împartire a unui numar dat în parti egale ;

-         de împartire prin cuprindere a unui numar prin altul ;

-         de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mic decât un numar dat ;

-         de aflare a unei parti dintr-un întreg ;

-         de aflare a raportului a doua numere ;

-         de câte ori este mai mare / mai mic un numar fata de altul .

În general dificultatea frecventa consta în confundarea operatiei ce trebuie efectuate .Se

recomanda abordarea unei mari varietati de enunturi .

          Prin procedeele folosite se urmareste nu o învatare a problemelor , ci formarea

capacitatilor de a domina varietatea lor . Prin rezolvare elevii ajung sa opereze în mod real cu
numere ,sa faca operatii de compunere si descompunere , sa foloseasca strategii si modele
mintale anticipative .

Rezolvarea problemelor compuse      

Rezolvarea acestor probleme nu înseamna rezolvarea succesiva a unor probleme simple .

Nu rezolvarea problemelor simple la care se reduce problema compusa constituie dificultatea
principala într-o problema cu mai multe operatii, ci legatura dintre verigi , construirea
rationamentului .

Examinarea unei probleme compuse se face , de regula , prin metoda analitica sau
sintetica . Cele doua metode se pot folosi simultan sau poate sa predomine una sau alta , caz în
care metoda care predomina îsi impune specificul asupra cailor care duc la gasirea solutiei . Atât
o metoda cât si cealalta constau în descompunerea problemei date în probleme simple care , prin
rezolvare succesiva , duc la gasirea solutiei finale . Deosebirea dintre ele costa , practic , în
punctul de plecare al rationamentului . prin metoda sintezei se pleaca de la datele problemei spre
gasirea solutiei ei , iar prin metoda analizei se pleaca de la întrebarea problemei spre datele ei si
stabilirea relatiilor matematice între ele .

În practica s-a stabilit ca metoda sintezei este mai accesibila , dar nu solicita prea mult
gândirea elevilor . Mai mult , se constata ca unii elevi pierd din vedere întrebarea problemei si
sunt tentati sa calculeze valori de marimi care nu sunt necesare în gasirea solutiei peoblemei .
Metoda analitica pare mai dificila , dar solicita mai mult gândirea elevilor si , folosind-o , îi ajuta
pe copii sa priveasca problema în totalitatea ei , sa aiba mereu în atentie întrebarea ei .

Odata cu analiza logica a problemei se formuleaza si planul de rezolvare . Planul trebuie

scris de învatator pe tabla si de elevi pe caiete , mai ales la rezolvarea primelor probleme . În
clasa I , planul problemei se întocmeste la început oral , treptat se scrie . Forma în care se scrie
planul este variata .

O atentie deosebita trebuie sa acorde învatatorul problemelor ce admit mai multe procedee
de rezolvare , deoarece se cultiva mobilitatea gândirii , creativitatea , se formeaza simtul estetic
al elevilor . Formarea priceperilor de a gasi noi procedee de rezolvare constituie o adevarata
gimnastica a mintii , educându-se astfel atentia , spiritul de investigatie si perspicacitate al
elevilor . De multe ori elevii nu sesizeaza de la început existenta mai multor cai de rezolvare .
Sarcina învatatorului este aceea ca prin maiestria sa pedagogica,prin analiza întreprinsa cu clasa ,
prin întrebari ajutatoare ,sa-i determine pe elevi sa gândeasca si alte modalitati de rezolvare .

Alt procedeu are la baza ca modalitate de rezolvare folosirea modelului logico-matematic

obtinut prin etape succesive :

,,Modelul ofera elevului posibilitatea sa vada unitar structura unei probleme , sesizând
organizarea interna a continutului ei . Elaborarea modelului în forme si modalitati dintre cele
mai variate – cu cerculete ,cu patrate , cu litere, cu cuvinte , cu prescurtari ,este un instrument
ajutator în rezolvarea problemei . prin alcatuirea modelului , elevul parcurge o etapa de gândire ,
patrunde în procesul de rezolvare , probeaza ca a înteles structura logica a con’inutului
problemei , îsi exerseaza gândirea divergenta , creatoare , precum si abilitatile de compunere de
probleme .”

O categorie de probleme careia învatatorul trebuie sa-i acorde o atentie deosebita este
aceea în care datele sunt în relatii de ,,cu atât mai mare /mai mic” sau ,,de atâteaori mai mare /
mai mic” . Pentru elevii din clasa aIIa în special , aceste notiuni au caracter abstract si daca nu
face o analiza foarte atenta a problemei ele pot fi luate ca valori numerice cunoscute .
Dificultatea consta mai ales în faptul ca o marime se ia de mai multe ori : a+(a+b) ; a - (a - b);
a+a x  b ; a - a:b ; a+(a+b)+(a+c) si daca elevul nu si-a însusit notiunile respective le va neglija ,
deci nu le va mai lua în calcul a doua sau , dupa caz , a n-a oara , sau , elevul în aceste situatii nu
stie cum sa procedeze .

          În aceste cazuri se recomanda descompunerea problemei compuse în probleme simple si

apoi recompunerea din acestea a problemei initiale .

          În analiza problemelor este bine sa nu se foloseasca  totdeauna datele concrete asa cum
sunt ele prezentate , explicându-se copiilor ca acestea pot fi altele într-o alta problema sau
situatie-problema.

          Rezolvarea problemelor dupa un plan de rezolvare necesita de multe ori folosirea

schemelor , desenelor , graficelor , iar pentru formarea unei gândiri sintetice , formule numerice
sau literale . Daca atunci când se predau operatiile aritmetice se insista asupra notarii cu litere a
termenilor si factorilor , daca operatiile aritmetice sunt scrise la modul general si se cere elevilor
sa rezolve si sa compuna probleme simple de aflare a unui termen , a unui factor , a sumei ,
diferentei , produsului , câtului , sa mareasca , sa micsoreze o cantitate de atâtea ori – folosind
formule literale , elevii nu vor mai întâmpina greutati mari în actiunile de schematizare si
generalizare a unei probleme compuse printr-un exercitiu numeric sau formula literala .

          Rezolvarea problemelor tip ( standard )  

O încercare de a pune ,,ordine” în multitudinea problemelor de aritmetica, o posibila

clasificare aproblemelor de aritmetica :

I - Probleme cu operatiile relativ evidente .

Sunt problemele cel mai des întâlnite în manualele din clasele I-IV . Acestea sunt :
A.Probleme simple .

                                B.Probleme compuse .

Ca metode de rezolvare sunt , în principal , doua :

- metoda analitica si metoda sintetica .

          II - Probleme care se rezolva prin metoda figurativa

          III - Probleme de egalare a datelor ( metoda reducerii la acelasi termen al comparatiei )

          IV – Probleme de presupunere ( metoda falsei ipoteze )

          V – Probleme gen rest din rest ( metoda mersului invers )

          VI – Probleme de amestec si aliaje cu doua variante :

A.   De categoria I

B.    De categoria aIIa

VII – Probleme de miscare ( bazate pe relatia d=vxt ) , cu doua variante :

A.   În acelasi sens

B.    În sensuri contrare

VIII – Probleme cu marimi proportionale , cu doua variante :

A.   Împartirea unui numar în parti direct proportionale

B.    Împartirea unui numar în parti invers proportionale

C.   Împartirea unui numar în parti care luate perechi formeaza rapoarte date

IX – Probleme care , depinzând de alcatuirea întrebarii si de date , rezolvate si încadrate la

categoriile specificate mai sus , dar cu continut specific :

                   A.Probleme cu continut geometric

                   B.Probleme cu continut de fizica

                   C.Probleme asupra actiunii si muncii în comun

          X.Probleme nonstandard ( recreative , rebusistice , de perspicacitate , probleme – joc etc.)

          Prin  problema – tip  întelegem acea constructie matematica a carei rezolvare se realizeaza

pe baza unui anumit algoritm specific fiecarui tip . O asemenea problema se considera teoretic
rezolvata în momentul în care i-am stabilit tipul si suntem în posesia algoritmului de rezolvare .

Voi prezenta în continuare o clasificare a problemelor tipice si pentru fiecare tip o metoda
de rezolvare . Pentru identificarea metodei ( algoritmului ) voi rezolva ,, model” unele dintre cele
mai semnificative probleme apartinând unui anumit tip .

Problemele pentru fiecare tip urmaresc în primul rând consolidarea metodei

(algoritmului), iar la alte probleme care sunt mai complexe si pot contine în enuntul lor doua sau
mai multe tipuri diferite de probleme,rezolvitorul trebuie sa stabileasca ce tipuri anume apar în
enunt si apoi sa le rezolve corespunzator   .

          Nu suntem adeptii unor sabloane , pentru ca rezolvitorii s-ar putea transforma în niste
roboti , posesori ai unor cartele pe care sunt imprimati algoritmii si sarcina lor ar fi doar sa
stabileasca tipul , sa ,,traga” cartele corespunzatoare si sa le adapteze datelor problemei . Însa un
rezolvitor de probleme trebuie sa fie , pe lânga un bun specialist al matematicii , si un tip
creator , novator , întreprinzator – calitati disjuncte ale ,,robotului” , în sensul clasic al cuvântului
.                                      

          Rezolvarea problemelor tip pe cale aritmetica presupune cunoasterea metodei specifice

aplicabila tipului respectiv .

Sa trecem în revista principalele probleme tip :

a)Probleme de aflare a doua numere când se cunoaste suma si diferenta lor

          Aceste probleme sunt de forma :

Suma a doua numere a si b ( a >b ) , este s, iar diferenta lor este d . Sa se afle cele doua numere .

          Rezolvarea se face cu ajutorul metodei figurative , reprezentându-se prin segmente cele

doua numere si punându-se în evidenta suma si diferenta lor .

                                   d

a   |-------------------|--------|

                                              } s

b   |-------------------|

Se ajunge la concluzia ca numarul mai mare este egal cu semisuma dintre s si d , iar numarul mai
mic este egal cu semidiferenta lor :

                   a=s+d     ,           b= s – d  

                           2                           2

          Aceste formule nu trebuie sa se aplice mecanic , ci sa se faca apel la imaginea intuitiva a

relatiei dintre cele doua numere .

          Probleme de suma si diferenta sunt si problemele de forma : Suma a doua numere este S ,
daca din primul se scade a’ si din al doilea b’ , se obtin numere egale . Care sunt cele doua
numere ?
                                    a’

a  |---------------|---------------------|

                                                          } s

b  |---------------|------|

                           b’

În cazul acesta diferenta celor doua numere este egala cu a’ – b’ . Pentru problemele de suma si
diferenta se poate face si urmatoarea generalizare :

          Suma a  n  numere este  s , diferenta dintre al doilea si primul este  d 1 , diferenta dintre al
treilea si primul este d 2  , diferenta dintre ultimul numar si primul este  d n -1 . Care sunt
numerele ?

          Folosind metoda figurativa ,

          Obtinem  a 1  =  ( d1 + d2 + .... + dn-1  )

                                               n

a1  |---------------|

                             d1

a2  |---------------|------|

                                     d2

a3  |---------------|--------------|

...........................................................

                                    dn-1

an   |---------------|--------------------------|

b)Probleme de aflare a doua numere când se cunoaste suma si raportul lor

          Aceste probleme sunt de forma : suma a doua numere a si b este s , iar raportul lor este  r .
Sa se afle aceste doua numere .
          Rezolvarea se face cu ajutorul metodei figurative , reprezentând prin segmente cele doua
numere si punând în evidenta relatiile dintre ele .

a   |-----|

                                                  } s

b   |-----|-----|-----|-----|-----|

Se obtine :   b =     s    ,             a =     s  . r

                           r+1                       r+1  

c)Probleme de aflare a doua numere când se cunoaste diferenta si raportul lor

          Enuntul problemelor de acest tip este de forma :

Diferenta a doua numere a si b ( a >  b ) este d , iar raportul dintre ele este  r . Care sunt cele
doua numere ?

          Rezolvam problema facând apel la metoda figurativa .

b  |-----|

a   |-----|-----|-----|-----|

            |___________|

                       d

observam :  b =  d    ,    a =   d  . r         pentru r # 1

                          r-1              r-1

pentru r=1 consideram cazurile :

          1) d= 0, atunci numerele sunt egale

              avem nedeterminare

          2) d# 0 , imposibilitate

         

d)Probleme de eliminare a necunoscutei prin suma sau diferenta

          Rezolvarea acestor probleme revine la rezolvarea unui sistem de forma :

          (1)     x + y = a                    x-y=a

                 265   

b |----------|

I . Rezolvarea explicativa initiala

a ) Primul mod : prin eliminarea partii neegale din suma data

          1p+1p=2parti egale

          265 – 17= 248 ( reprezinta marimea a doua parti egale )

          248 : 2 = 124( marimea unei parti )

          124 x 1 = 124 ( marimea lui b )

          124 x 1 + 17 = 141 ( a )

b ) Rezolvarea tipica ( propunere )

          265 – 17 = 248 ( 2p egale )

          248 : 2 = 124 ( 1p)

          b = 124 x 1

          b= 124

          a= 124 x 1 + 17

          a = 141

Verificare

          a + b = 141 + 124 = 265 ( suma )

          a – b = 141 – 124 = 17  ( diferenta )

II . Al doilea mod : prin completarea numarului mic cu marimea diferentei , suma marindu-se cu
aceasta diferenta

a ) Rezolvarea explicativa initiala :

a |----------------|
                            } 265

b |----------|.......|

                    17

          265 + 17 = 282 ( reprezinta marimea a doua parti egale )

          282 : 2 = 141 ( marimea unei parti )

          141 x1= 141 ( a )

          141 – 17 = 124 ( b )

          Dupa formarea deprinderilor de rezolvare a problemelor prin metoda figurativa de aflare a

doua numere când se cunoaste suma si diferenta lor , se poate aplica formula de aflare

Astfel :

Numarul mare = ( S + D ) : 2

Numarul mic = ( S – D ) : 2

PROBLEMĂ

Daca se asaza câte doi elevi într-o banca ramân 14 elevi în picioare . Daca asezam câte 2 elevi
într-o banca ramân 3 banci libere . Câti elevi si câte banci sunt ?

-         datele sunt marimi discrete ( banci si elevi ) , care se pot pune în corespondenta
dupa criterii desprinse din analiza textului ; figuram fie cu desen ( dreptunghiuri si
cerculete ) , fie cu litere ( banca cu B, elevul cu e ) :Obtinem grupe de forma :

situatia de la început

e        e        e        e        e        e        e        e

B       B       B       B       B       B       B       B     14 elevi

                                                                                                                  e

Daca îi asezam câte doi într-o banca , deci alcatuind grupe de forma  B e  

Vom realiza :

e        e        e        e        e                           e        e

B       B       B       B       B............................B      B
e        e        e        e        e                           e                           14 elevi

Avem deci :

e        e        e        e                  e                  e        e

B       B       B       B..................B                  B.......B

e        e        e        e                  e                  e        e

|__________________________|                   |_____|

                14                                                      nu stim câte

e        e        e                           e                  e        e        e

B       B       B............................B               B       B       B       B       B       B

e        e        e                           e                  e        e        e                 

|__________________________|                   |__________|          |___________|

                 14 B                                                      3B                             3B

TOTAL  14 B +3B+3B=20 B

1X20 +14 =34 ELEVI

PROBLEMĂ

Într-un vas de fructe sunt de trei ori mai multe prune decât mere . La masa sunt patru persoane .
Fiecare din ele îsi ia câte un mar si câte o para . Ramân în vas de 4 ori mai multe prune decât
mere . Câte prune si câte mere au fost la început?

Figuram marul cu M si pruna cu p . Situatia de la început ar arata astfel :

          p        p        p        p        p                 p        p

          Mp    Mp    Mp    Mp    Mp..............          Mp    Mp

          p        p        p        p        p                 p        p

Cele patru persoane îsi iau câte un mar si o pruna .

Figuram ce a ramas :

          p        p        p        p        p                 p        p
                                                   Mp................Mp         Mp

          P       p        p        p        p                 p        p       

Deci au ramas 8 prune ,,izolate”si grupe de câte un mar cu câte 3 prune fiecare .

În partea a doua a problemei , enuntul ne indica faptul ca ramân în vas de 4 ori mai multe prune
decât mere , deci suntem obligati sa realizam grupe de forma

                                      P

                             P       M      P

                                          P

Cum  obtinem acest lucru ? ,,Obligând” câte o pruna sa treaca la o grupa de câte un mar si cu
câte 3 prune pentru a completa pâna la 4 prune fiecare grupa : Observam ca cele 8 prune vor
completa 8 grupe PPMPP , adica 8 mere , deoarece în fiecare grupa se afla câte un mar .

Asadar în vas ramân 8 mere dupa ce cele patru persoane au servit câte un mar . La început au
fost 8+4=12 mere  si de trei ori mai multe prune decât mere , deci 12x3= 36 prune .

          Rezolvarea si compunerea de probleme de aflare a unor numere consecutive necesita

cunoasterea unor notiuni si aplicarea lor . Spre exemplu elevii trebuie sa stie sa scrie forma
generala :

-         a numerelor consecutive ;

-         a numerelor consecutive pare sau impare ;    

Aceasta metoda figurativa devine ,,o ghicitoare foarte atractiva” pentru elevii claselor primare
atunci când li se cere sa compuna probleme . Prin joc ei respecta relatiile si conditiile observate
pe desen , utilizând în acelasi timp teoria si limbajul matematic corespunzator (doua numere
consecutive pare sau impare , a trei numere consecutive  pare sau impare ) .

    Metoda dublului raport

Problema dublului raport are la baza matoda figurativa si se desfasoara ae trei etape :

1.     etapa initiala ;

2.     etapa transformarilor ;

3.     etapa finala ( a celui de – al doilea raport )

Rezulta ca exista un raport initial , apoi un alt raport final .

 Cerinte metodice :

I . se vor face câteva exercitii de împartire în grupe pe valori cunoscute ;

II. pentru vizualizarea corecta a relatiilor dintre date este bine ca etapa initiala sa contina
un numar de grupe pe partea finala încât sa asigure vizualizarea dupa etapa de
transformare ;

III. simbolurile pentru elementele din grupe sa contina de obicei literele cu care încep ,
evitam aceeasi litera

PROBLEMĂ

Într-un vas sunt de trei ori mai multe prune decât mere . Daca se iau 4 mere si 4 prune , în vas ar
ramâne de 4 ori mai multe prune decât mere . Câte prune si câte mere sunt ?

Notam p – prune si m – mere

Raport initial 

                                                               p

P |-----|-----|-----|      grupe 1 mar si trei prune           m  p

m|-----|                                                                              p

Aflarea numarului de grupe e dat de numarul de mere

I .     m ppp ……………..mppp            mppp                 mppp    mppp     mppp

II . m ppp ……………….mppp                ppp              ppp       pp        __

III. ppmpp ……………..ppmpp

Schema de rezolvare :

-         sa vada ca în raportul final al doilea raport e 1 la 4

-         grupele si-au mantinut prunele

-         grupa finala a aparut prin completarea grupelor cu câte 1 pruna

1)     câte prune sunt pentru completarea grupelor ? 3+3+2=8prune

2)     câte grupe vor completa 8 prune ? 8 grupe

3)     care e numarul total de grupe ? 8+4=12

 4)     1x12=12mere    3x12=36prune

PROBLEMĂ

Un elev are de 5 ori mai multi porumbei decât iepuri . Daca ar cumpara 4 iepuri si 8 porumbei el
ar avea de 4 ori mai multi porumbei decât iepuri .

Raportul initial – mai mare

Raportul final – mai mic

I . ippppp……………….ippppp

                                                                               *       *        *

II. ippppp……………….ippppp        ippppp     ippp     i         i    

|__________9 grupe __________________|

III. ppipp ………………..ppipp          ppipp        ppipp    ppipp    ppipp

       |_______________________________|

completam

1) câti porumbei ne trebuie pentru completarea grupelor ?

                  1+4+4=9      raportul 1 la 4

2) câte grupe sunr cele care se vor completa cu cei 9 porumbei ?

                     9:1 = 9 grupe

3) câte grupe sunt initial ?

                   9-1=8

nr. Iepuri 1x8=8             nr . porumbei 5x8=40

Experimente întreprinse în scopul studierii eficientei metodelor folosite în rezolvarea

problemelor

          Experimentele întreprinse în scopul studierii eficientei metodelor folosite în  rezolvarea

problemelor se refera la :

          1 . Utilizarea fiselor ;

          2 . Recunoasterea tipului caruia îi apartine o problema ;

          3 . Alcatuirea unei probleme de un anume tip ,

          4 . Rezolvarea unei probleme prin mai multe metode . 

          1 . Utilizarea fiselor

          Un prim rezultat pe care l-am obtinut în utilizarea fiselor este cel al unei participari active
a elevilor la descoperirea si însusirea metodei speciale de rezolvare a unui tip de probleme .
Acest lucru a stat la baza trainiciei cunostintelor elevilor .

          În general fisele folosite pentru studiul unui tip de probleme contin trei parti : o problema ,
indicatii asupra rezolvarii si rezolvarea . Elevul trece la partea urmatoare numai dupa ce o
rezolva pe precedenta . Pentru aceasta cele trei parti ale unei fise ( problema , indicatii ,
rezolvarea ) pot fi prezentate separat . Nu toate fisele contin solutii , ci doar întrebari care-i
conduc pe elevi la aflarea solutiei .

FIsĂ

Problema

O gospodina a facut dulceata de prune si de gutui . Cantitatea de dulceata de prune este cu 8 kg

mai mare decât cea de gutui , iar cea de gutui este de 9 ori mai mica decât cea de prune .

          Câte kg de dulceata a facut din fiecare ?

1. Rezolva problema

2. Indicatie : De câte ori se cuprinde cantitatea de dulceata de gutui în diferenta dintre cantitatea
de dulceata de prune si cea de gutui ?

3. Solutie : Reprezentam cantitatile de dulceata de prune si de gutui prin prin doua segmente care
sa respecte relatiile din problema .

                    8 kg                            cantitatea de dulceata de gutui se cuprinde

pr. |--|--|--|--|--|--|--|--|--|                                    de 8 ori în diferenta

g.  |--|                                                    celor doua cantitati de dulceata

Rezolvare

Proba
4. Cum se numesc problemele de tipul acesta ?

5. Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .

FIsĂ

Problema

Într-un depozit erau 963 kg de zahar si de orez . Cantitatea de orez era de 8 ori mai mare decât
cea de zahar . Câte kg de zahar si câte kg de orez erau în depozit?

1 . Rezolva problema .

2 . indicatie : De câte ori cantitatea de zahar se cuprinde în cantitatea totala de zahar si orez ?

3 . Solutie : Reprezentam cantitatile de zahar si de orez prin doua segmente (unul de opt ori mai
mic decât celalalt) .

z. |--|

                                      } 963

o. |--|--|--|--|--|--|--|--|  

Cantitatea de zahar se cuprinde în cea totala de zahar si orez  de 9 ori

4 . Cum se numesc problemele de tipul acesta ?

5 . Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .

FIsĂ

Problema

Un camion a parcurs în doua zile 453 km . În prima zi a mers cu 211 km mai putin decât în a
doua zi . Cât a mers în fiacare zi?

1 . Rezolva problema

2 . Indicatie : Folosind matoda figurativa , reprezinta spatiul parcurs de camion în cele doua zile
prin doua segmente .

I  |----------|

                              } 453 km

II |----------|------|
                    211

Observam ca , daca scoatem din spatiul total parcurs în cele doua zile spatiul parcurs în plus a
doua zi fata de prima , obtinem de doua ori spatiul parcurs în prima zi . Deci :

1)  I =453 – 211                              2) II =453 – 211

                 2                                                       2

Explica rezolvarea .

3. Cum se numesc problemele de tipul acesta ?

4 . Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .

          2. Recunoasterea tipului caruia îi apartine o problema sau a metodei

aplicabile constituie o conditie necesara a folosirii algoritmului de rezolvare a problemelor tip .
Dau , mai jos , doua teste folosite în acest scop .

TESTUL A

Indicati de ce tip este fiecare din problemele de mai jos :

1 . Un camion a parcurs în 560 km . Sa se afle cât a parcurs în fiecare zi , daca în prima zi

a parcurs cu 160 km mai mult decât în a doua zi ?

          2 . Într-o scoala sunt 396 elevi . Numarul elevilor dintr-o clasa este de 10 ori mai mic
decât numarul total al elevilor din celelalte clase . Câti elevi sunt în clasa respectiva ?

          3 . Un elev cumpara 3 carti si 2 caiete si plateste 962 lei . Altadata , pretul ramânând
acelasi , pentru 8 carti si 10 caiete plateste 3410 lei . Care este pretul unei carti si al unui caiet ?

          4 . Trei copii au cules o cantitate de nuci . Unul din ei a împartit nucile prin numarare în
trei parti egale si si – a luat o parte . La fel a procedat fiecare copil cu nucile ramase dupa
operatia facuta de predecesorul sau si au ramas la urma 48 nuci . Câte nuci au fost la început ?

          5 . Într-un vas sunt de 5 ori mai multe prune decât mere . Daca se mai adauga în vas doua
mere si se scot 14 prune , în vas ramân de 3 ori mai multe prune decât mere . Câte prune si câte
mere au fost ?

          6 . Un tata este cu 39 ani mai mare decât fiul sau , iar peste 7 ani va avea de 4 ori vârsta
fiului sau . Câti ani are fiecare ?

         

TESTUL B
Indicati de ce tip este fiecare din problemele de mai jos :

          1 . Trei obiecte , notate cu A , B , C , costa împreuna 14 880 lei . stiind ca B costa cu 4950
lei mai putin decât A si cu 3720 lei mai mult decât C , sa se afle cât costa fiecare .

          2 . Într-o livada sunt 28 de pomi , meri si pruni . Numarul prunilor este de trei ori mai
mare decât al merilor . Câti pomi sunt de fiecare fel ?

          3 . O carte are cu 225 pagini mai mult decât o brosura , iar numarul paginilor brosurii este
de 10 ori mai mic decât cel al cartii . Câte pagini are cartea si câte are brosura ?

          4 . Mama si fiica au împreuna 109 ani . Sa se afle câti ani are fiecare , stiind ca mama este
cu 31 ani mai în vârsta decât fiica .

          5 . Pentru 2 kg de zahar si 5 kg de orez s-au platit 3615 lei . Alta data , preturile , ramânâd
aceleasi , pentru 2 kg de zahar si 3 kg de orez s-au platit 2885 lei . Cât a costat 1 kg de zahar si
cât a costat 1 kg de orez ?

          6 . Am o suma de bani . Dublez aceasta suma si iau dupa aceea din ea 20 lei . Suma
obtinuta astfel o dublez iarasi si iau din ea din nou 20 lei . A treia oara, dublez suma ramasa , iau
din ea 20 lei si nu mai ramâne nimic . Cât a fost suma de la început ?

3. Alcatuirea de probleme de un tip dat

          Prin alcatuirea de catre elevi a unui numar de probleme de un tip dat am urmarit doua
scopuri : însusirea caracteristicilor problemelor de tipul studiat si a metodei de rezolvare ;
însusirea tehnicii de alcatuire a unei probleme , a partilor principale pe care orice problema
trebuie sa le cuprinda ( date , necunoscuta , conditie ) . Elevilor li s-a dat ca tema alcatuirea de
probleme tip , în general dupa o lectie în care s-a întreprins studiul tipului respectiv de
probleme . De asemenea am întreprins si actiunea de durata mai îndelungata a împartirii elevilor
unei clase pe colective care sa redacteze probleme de un anume tip , în scopul alcatuirii unei
culegeri de probleme .

          Problemele alcatuite de elevi demonstreaza , în general , ca ei stiu sa formuleze o

problema de un tip dat . Cel mai usor formuleaza probleme care se rezolva prin metoda
figurativa , iar dintre acestea problemele numerice ( datele sunt  numere naturale ) sunt la
îndemâna elevilor de clasa a patra .     

          4 . Rezolvarea unei probleme prin mai multe metode constituie un prilej de dezvoltare
a creativitatii gândirii elevilor . Iata doua probleme care se pot rezolva prin mai multe metode :

          1 . Un centru de legume si fructe a vândut struguri cu 220 lei kg si cu 240 lei kg . Câte kg
de struguri de fiecare fel a vândut acest magazin daca a încasat suma de 13680 lei pe cantitatea
totala de 60 kg ?
 2. La un magazin alimentar sunt doua calitati de mere . Prima calitate se vinde cu 140 lei
kg , iar a doua cu 118 lei kg . Câte kg trebuie sa se ia din fiecare calitate pentru a se forma un
amestec de 110 kg care sa se vânda cu 133 lei kg ?

          Elevii au rezolvat aceste probleme prin metodele : falsa ipoteza , figurativa , algebrica sau
încadrâdu-le în categoria problemelor de eliminare a unei necunoscute prin suma .

          9 . Concluzii

          Pornind de la analiza aspectelor psihologice ale activitatii de rezolvare a problemelor , am

scos în evidenta necesitatea promovarii unui învatamânt activ în însusirea de catre elevi a
metodelor de rezolvare a problemelor de aritmetica . În acest scop , punctul de plecare în studiul
unei metode l-a constituit munca independenta pe baza de fise . Urmata de discutii si concluzii
deduse sub îndrumarea învatatorului aceasta activitate constituie baza unei însusiri temeinice a
cunostintelor de catre elevi . Continutul fiselor de munca independenta în rezolvarea
problemelor este redat în ,,Caietul de initiere în rezolvarea problemelor de aritmetica” anexat
lucrarii . Experimentele întreprinse precum si observatiile zilnice asupra rezultatelor muncii
elevilor în rezolvarea  problemelor de aritmetica scot în evidenta superioritatea metodelor
folosite fata de metodele clasice .

         

                   Capitolul IV .

ACTIVITATE DE CERCETARE sI METODICĂ

IV . 1 . PROIECT DE CERCETARE

1 . TIPUL  CERCETĂRII

Cercetare :

     De didactica (în functie de cele doua domenii principale ale pedagogiei);

     Experimentala (în functie de metodologia adoptata );

     Teoretico – fundamentala si practic – aplicativa (în functie de scopul si complexitatea

problemei);

     De sinteza (în functie de componentele structurale ale actiunii educative) .

2 . OPERAŢIONALIZAREA 

     INDICATORILOR  OBSERVABILI
Indicatorul 1:

Institutul de stiinte ale Educatiei si Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza si

experimenteaza la nivel national noul plan de învatamânt, noile programe analitice si a
manualelor alternative pentru învatamântul primar .

Actiunea 1: Pilotaj , titlul proiectului ,, Experimentarea noilor programe si manuale de

matematica” .

Instrumente de lucru:

- programa de continut de tip curricular de matematica;

- planificarea de inovatie ;

- modalitati proprii de abordare si aplicare creatoare a continutului manualului si a altor

materiale auxiliare ;

- strategii de învatare în vederea maximalizarii performantelor si competentelor elevilor .

Indicatorul 2:   

Aplicarea creatoare a programei analitice si manualului pentru clasa aIVa din viziunea ,,clasa a
patra - chintesenta învatamântului primar” .

Introduc ca obiectiv specific – recapitularea si sistematizarea : scop , mijloc si tehnica de

evaluare în acelasi timp .

Actiunea 2:

Studiu de caz :Verificarea experimentala a introducerii organizatorului cognitiv (rezolvarea de

probleme – metode )în predarea – învatarea , consolidarea , recapitularea si sistematizarea ,
evaluarea la matematica , clasa aIVa .

Experimentul s – a desfasurat .

Instrumente de lucru:

- planificarea calendaristica la disciplina matematica ;

- analiza structurii logice a continutului manualului;

- proiecte de lectii în variante;

- fise de dezvoltare cu sarcini diferentiate ca obiective , continut , realizare pe grupe de nivel

(omogene) .
 3 .   ,,PAsI”

ÎN CONCEPEREA , ELABORAREA , PERFECŢIONAREA sI EVALUAREA

CERCETĂRII PEDAGOGICE , sTIINŢIFICO-METODICE

Formularea ipotezei initiale (intuitiv) :

1. atragerea colaboratorilor care exprima ,,teoria”,dar si ,,practica educationala” , ,,inovatia

procesului de învatamânt” , ,,arta predarii – învatarii – evaluarii” , dar si ,, stiinta” proiectarii
pedagogice .

2. initierea în metode de explorare organizata a realitatii si anume

 metoda experimentala dubla – element nou !  

     experiment cu caracter de cercetare (descoperire);

     experiment aplicativ (pedagogic).

3. cunoasterea noilor intrari si iesiri în/din sistem ;mutatii spre învatamântul formativ presupune
inversarea raporturilor , trecerea de la conceptia potrivit careia o programa de învatamânt sa
arate ,,ce” trebuie învatat , la una care pune accentul pe ,,cum” trebuie învatat ; ,,ce” sa fie
subordonat lui ,,cum” (cunostinsele predate – formarii de capacitati ale intelectului) .

4. elaborarea programelor de continut de tip curricular .

Reforma programelor ridica întrebarea – problema ,,în ce fel sa se întocmeasca programe

dupa care învatatori obisnuiti sa predea unor elevi obisnuiti si care , în acelasi timp , sa reflecte
principiile de baza sau fundamentale ale diferitelor domenii ale
cercetarii ?                                Problema e dubla : mai întâi , cum sa fie revizuit materialul de
predat în asa fel încât ideile forta si atitudinile legate de ele sa capete un rol central ; în al doilea
rând , cum sa echilibreze materia de învatamânt cu capacitatea elevilor care dispun de aptitudini
diferite si frecventeaza grade de învatamânt diferite” (Bruner ) .

          ,,Ideile forta” sunt acelea care constituie ,,structura disciplinei” . Dupa Bruner ,,structura
optima se refera la un ansamblu de propozitii din care poate genera un corp mai întins de
cunostinte, caracteristic fiind faptul ca configurarea unei asemenea structuri depinde de
progresul realizat într –un anumit domeniu al cunoasterii . Deoarece perfectiunea structurii
depinde de puterea ei de simplificare a informatiei , de generare de propozitii noi si de
amplificare a corpului de cunostinte , structura trebuie sa fie raportata întotdeauna la situatia de
înzestrare a elevului . Privita din aceasta prisma , structura optima a unui corp de cunostinte nu
este absoluta , ci relativa.” (Bruner).

5. formarea formatorilor care sa tina pasul cu aceste modernizari preconizate de reforma , prin :

a)efort de proiectare si de ,,executie”- aplicarea creatoare  a programelor existente ;

b)elaborarea planificarilor de inovare care includ trei tipuri de studiu: diagnoza-previziune-
prospectiva.

6. acceptarea unei mai întinse colaborari cu alte cadre didactice si schimbarea structurii relatiilor
dintre ei privind activitatea de cercetare – experimentare , care asigura o baza mult mai buna
pentru concluzii documentate asupra tehnologiei predarii , decât pura speculatie nesprijinita pe
vreo comparatie obiectiva ca urmare a asistentei la unele ,,lectii demonstrative” .

7. diversificarea functiilor învatatorului în raport cu organizarea continutului disciplinelor de

învatamânt necesita o abordare responsabila , critica , originala , în functie de stilul caracteristic
sau de variabilele specifice personalitatii sale , realizând sisteme de lectii cu un maximum de
utilizare a tehnologiei didactice moderne care – l conduc pe elev sa învete cum sa învete si sa –
si faureasca propria personalitate în functie de idealul sau educational .

8. individualizarea învatarii în asa fel încât sa cunoastem cum progreseaza elevii atât în ceea ce
priveste propriile lor potentialuri(constientizarea realista a statutului nostru intelectual relativ ,
este un fapt de viata la care noi toti trebuie în cele din urma sa ne adaptam ).

9. dobândirea unor reguli superioare de operare eficienta într – un ansamblu de idei dat (stilul) ,
fie printr – un mod de predare , fie prin efort propriu .

          Proiectele actuale care încearca sa analizeze si sa predea stilul în mod explicit , oricât de
dezirabil ar fi acest lucru , nu trebuie sa neglijeze si sa nege fantasticul potential creator al
elevului .

Examinare (preliminara) a criteriilor   

-         operationalizarea obiectivelor (performante , competente) ;

-         identificarea unor puncte slabe (adica a neputintei de a produce rezultate satisfacatoare în

legatura cu unele teluri de atins în comportamentul elevilor ) ;

Exemplu :   Culegerile de probleme .

Auxiliarele didactice .

                    Forme de munca intelectuala independenta  .

                    Calculatorul . Limbajul instruirii programate .

                    Informatizarea scolilor .

Programul AEL – lectii pe computer .

-         determinarea ordinii de prioritate pentru îmbunatatirile care ar putea fi

 încercate :

1.     introducerea notiunilor de problema si rezolvare a problemelor prin metode

aritmetice  ;

2.     alegerea strategiilor de predare–învatare–evaluare ;

3.     realizarea manualelor alternative diferentiate în functie de aptitudinea matematica

(speciala);

  

Examinarea (preliminara) a variabilelor independente

          Fie dat un anumit continut din programa si manualul de matematica pentru clasa a patra ,
am decis ca notiunile uzuale ale acestei discipline ar trebui examinate prin prisma aplicabilitatii
lor la problema gasirii metodei  ,,optime” .

          Formularea ipotezei initiale

          Stabilirea testului criterial general prin care eu am pus problema specifica: ,, Ce metoda s
– ar putea folosi spre a maximaliza performantele elevului la acest test si la acest obiect (pe
termen lung) ?”

          Identificarea interactiunilor presupuse :

Între :

-         metoda organizatorului cognitiv   si metodele A ;B ; C ;

-         cele trei variante de lectie si stilul de munca intelectuala al elevului;

-         strategii didactice colective si strategii didactice cu sarcini diferentiate: pe grupe ,

individual ;

-         cele trei variante de lectie si evaluarea (personalitatea);

-         stilul (bazat pe activitatea personala a elevilor si cel dialogat) si mijloace de învatamânt ;

-         coeficientul de inteligenta si învatarea creatoare ;

-         coeficientul de inteligenta si grupele valorice de nivel – materii  , diferentiate prin modul

de instruire ;

-         elevi – elevi (care apartin unor colective diferite de care se separa pentru a se grupa într –
un colectiv nou , cu obiectiv comun de învatare) .
 Definirea variabilelor criteriale

-         1 nivel de aptitudine matematica speciala ;

-         3 ( 4 ) niveluri de performanta : întelegere , aplicare , rezolvare de probleme ,

( creativitate ) ;

-         1 nivel de personalitate ( extravertiti – introvertiti cu rezultate bune );

-         Am redus numarul variabilelor criteriale la exemplul cel mai simplu de realizat  1 x 3 x 1
= 3 grupuri experimentale .

 Definirea tratamentelor 

Inspectia cauzala a vastului cortegiu de variabile cu care s – ar putea opera demonstreaza

ca numarul de tratamente distincte este limitat de capacitatea noastra inventiva .

          Deci , drept rezultat al documentarii si refletiei preliminare , sunt selectate ca posibile cai
de actiune urmatoarele tratamente :

Introducerea organizatorului cognitiv , ca metoda

( ilustreaza principiul diferentierii progresive si serveste aceasta functie în raport cu orice tema
sau subtema fata de care este utilizat )

ORGANIZATORUL  COGNITIV al acestui experiment este reprezentat de întrebarea  pe care

ne – o punem aici ce metoda folosim într – o :

-         lectie de predare în care am introdus un organizator cognitiv expozitiv;

-         lectie de consolidare în care am introdus un organizator cognitiv comparativ;

Raspunsul îl vom primi în urma experimentului aplicat .

Studiu de caz :

Verificarea experimentala a introducerii metodei organizatorului cognitiv la trei metode :

Metoda A – care pune accentul pe exersarea gândirii si a exprimarii logice ,

matematice  (adica armonizare integrativa);

Metoda B – care pune accentul pe (metoda)  exploratorie

                      (adica pe reguli de interferenta);

Metoda C – care pune accentul pe predarea strategiilor de rezolvare a

                      problemelor . 

                   Imaginea proiectului experimental :

Plan de determinare a influentelor variabilelor independente asupra rezultatelor la testul

criterial

Niveluri de performanta Organizatorul cognitiv comparativ

1. Întelegere Ideea – ancora :

specia(problema) discriminare dintre doua

probleme aproape identice , sa distinga
problema tip  ;
2. Aplicatie Ideea – ancora :

Probleme metoda figurativa – desprinderea

algoritmului
3. Rezolvare Limbaj Ideea- ancora :
matematic  
          de -limbajul obisnuit / limbajul
matematic ;
     probleme
-cuvinte cheie , notatii , indice ;

-citirea si interpretarea desenului;

-realizarea planului de
rezolvare ;
Metode Ideea – ancora :

de -probleme prin metoda

figurativa,categorii ;
rezolvare
-alte probleme , dar care se
a rezolva tot prin metoda
figurativa ;
problemelor
Joc didactic Ideea – ancora :

-cunostintele,judecatile,
deprinderile,priceperile
 matematice sub forma de joc ;

-rezolvare de probleme – munca

suplimentara
4. Creativitatea Ideea – ancora : Disponibilitatile pentru alegerea
temei

                   Organizarea experimentului

3 Variante de lectie :

     Metoda A – LECŢIE MIXTĂ

-         grupa experimentala nr . 1 – LIMBAJ MATEMATIC

     Metoda B – LECŢIE MIXTĂ

-         grupa experimentala nr . 2 – METODA FIGURATIVĂ

     Metoda C – LECŢIE MIXTĂ

-         grupa experimentala nr . 3 – JOC DIDACTIC

3 Tipuri de sarcini didactice :

- colectiv ;

- în grup ;

- individual .

Tip de învatare :

-         învatare prin descoperire bazat pe activitatea personala a elevilor .

Învatare    inovatoare

Întelegerea  – organizator cognitiv cu sarcina didactica colectiva ;

Aplicatia  – organizator cognitiv cu sarcina didactica individuala ;

Rezolvarea de probleme  – organizator cognitiv cu sarcina didactica diferentiata pe grupe .

Transferul învatarii     

În acest tip de experiment , organizatorul cognitiv este diferentiat pe grupe dupa modul de

instruire .

Deci , transferul învatarii este orizontal , deoarece avem subiecti cu aceleasi aptitudini .

    Verticalitatea implica diferentierea subiectilor în functie de aptitudinea intelectuala

generala (inteligenti , mediocri , slabi) , modul de instruire fiind acelasi pentru toti , iar
diferentierea are loc la evaluarea produselor . Ne – am obisnuit sa le spunem acestora
grupe diferentiate, matricea lor aratând astfel :

                             a n             b n         c n

                                .                 .              .

                                     .                 .              .

                                     a”              b”           c”

                                       ,                 ,              ,                                    

                                     a                b             c

                                     a                b             c 

                                                             

 Figura matricei ,, verticale”

         

Ori acest fapt nu îl punem în discutie atâta timp cât el se afla în prezent în actiune :
manuale pentru cultura generala în trunchi comun .
  

Pe noi tocmai modelul orizontal ne intereseaza .  

    Orizontalitatea implica diferentierea subiectilor în functie de aptitudinea intelectuala

specifica (exemplu : verbala) , grupele de nivel – materii , matricea lor aratând astfel :

                                                      ,

                                      a  . . . . . a . . . . . a” . . . . . a n

                                                       ,      

                                       b . . . . .  b . . . . .b” . . . . . b n

                                                        ,

                                        c . . . . .  c . . . . .c” . . . . . c n

                                                       

 Figura matricei ,,orizontale”

         

Acest tip de inteligenta necesita un mod de instruire special si confrm aptitudinilor ,

evident ca de aici rezulta necesitatea unei masuratori adecvate si un program .

Pentru acesti elevi experimentam programe si manuale alternative , pentru acesti elevi
trebuie sa ridicam barierele anilor scolari si ale claselor traditionale si sa le deschidem drumul pe
care singuri au stiut sa si – l aleaga !

          Identificarea populatiei tinta

-         test standard de determinare a aptitudinilor mintale generale (colectiv);

-         test standard de determinare a aptitudinilor mintale specifice (colectiv sau individual);

-         selectarea esantionului reprezentativ .

Selectarea populatiei tinta esantion :

  

-         criteriul nr. 1 : rezultatele la testarea aptitudinilor matematice ;

-         criteriul nr. 2 : optiunea ;

-         criteriul nr. 3 : personalitatea (extravertiti – introvertiti cu rezultate bune) ;

-         criteriul nr. 4 : (care poate coincide sau nu cu criteriul nr.1) olimpicii cu rezultate
validate .

     Rezulta ca , oricare ar fi vârsta cronologica a subiectului , el va fi încadrat în Grupa

de nivel – materii (aptitudine speciala matematica) dupa vârsta mintala .

     În consecinta , un copil va apartine la tot atâtea clase de apartenenta la câte se

înscrie , dar numai la una singura de aptitudine speciala .

Etape în evaluarea experimentului . Analiza datelor .

Etapa I:Jocul ,,Bingo” – test de criterii generale – concurs (oral)

-         sa descifreze mesajul (dintre litere nesemnificative sa separe literele care contin ,,cheia”
mesajului );

-         sa fie capabil sa înteleaga enuntul problemei  ;

-         sa reprezinte grafic partile principale ale unei probleme;

-         sa avanseze ipoteze asupra solutiei ;

-         sa încadreze problema în tipurile studiate  ;

-         sa cunoasca si / sau sa selecteze si sa aplice algoritmul ; 

-         sa gândeasca divergent ;

-         sa aprecieze , sa emita judecati critice ;

-         sa rezolve si sa compuna probleme  ;

-         sa solutioneze unele probleme matematice , stabilind metoda de rezolvare;

 
Etapa aIIa – Tema pentru creatie

-         alegerea ei (optiunea , conflictul de idei , motivatia );

-         pastrarea sau schimbarea optiunii spontane , în timpul dat;

-         dependenta pastrarii sau schimbarii optiunii de mai multi factori (test psihologic );

-         selectarea , cautarea , întocmirea fiselor selective din materialul auxiliar ;

-         preconceperea (planul);

-         redactarea (în clasa).

Etapa aIIIa – Analiza lucrarilor si stabilirea criteriilor

-         însusirea etapelor principale în rezolvarea sau compunerea problemelor , pe de o parte

prin utilizarea principiilor organizarii cognitive-transfer orizontal, iar pe de alta parte prin
unificarea principiilor temei ( transfer vertical ) ;

-         analiza  lucrarii fiecarui elev ;

-         verificarea si aprecierea obiectiva a continutului stiintific , comportamentului si

performantei la care a ajuns elevul ;

-         compararea concluziilor desprinse din analiza lucrarilor cu ipoteza cercetarii ;

-         stabilirea coeficientului de randament .

Etapa aIVa – Mediile tratamentelor ipotetice

                            TEST               CRITERIAL
Tratamente Înteleger Aplicatie Rezolvar Creativitat Rezultat
e e e
total
    de
la test
probleme de
criterii
Organizato
r

Cognitiv:
 Gândire si
exprimare
logico –
matematica 
Organizato
r

Cognitiv

Metode

de

rezolvare

a
problemelor
Organizato
r

Cognitiv :

Strategii de
rezolvare de
probleme

4 . PROIECTAREA  DIDACTICĂ A EXPERIMENTULUI

SCHEMA GENERALĂ A METODELOR

                     STUDIU DE CAZ

METODA ORGANIZATORULUI COGNITIV

                                                                                

Metodele :                                                            Metodele :

- dezbaterea                                                          - comparatia

- algoritmizarea                                                    - instruirea programata

- demonstratia                                                       - analiza si sinteza

- lectura problematizata                                        - lectura selectiva

- învatarea prin descoperire                                  - problematizarea

- exercitiul creator                                                - exemplul (modelul grafic)

             |____________________________________|

                                                 

METODA REZOLVĂRII DE PROBLEME .

MUNCII INTELECTUALE INDEPENDENTE

                                                                                                                

METODA A                       METODA B                                     METODA C

- brainstorming                  - comparatia                       - rezolvare de probleme

- rezolvare de probleme    - algoritmizarea                  - exercitiul

- instruirea programata     -  descoperirea                    -
demonstratia                                                                                      

                                                                                           

- problematizarea              - analiza si sinteza               - problematizarea

                                                                                                                 

- explicatia                        - rezolvare de probleme       - modelarea

__________________          _______________            _______________ 

        strategie                                strategie                            strategie

      euristica                                algoritmica                        analogica  

                                            inductiva ; deductiva

__________________         _________________         _______________

                                                                                               

METODA EXERCIŢIULUI sI A DEMONSTRAŢIEI

                                                           

                                                        

                                METODA JOCULUI DIDACTIC   

                                                          

                                                 C R E A Ţ I E

SCHEMA GENERALĂ A EXPERIMENTULUI

Continut Obiective Strategii Evaluare

Operationale Didactice
C1 O1 S 1 /  I 1 Initiala
(predictiva)
PROBLEMA sa recunoasca -demonstratia
1 (plansa) -prin test de
o problema tip inteligenta
Enunt  în -sarcina
întregime didactica -probe orale
colectiva   
C2 O2 S 2 I    / I 2 I Formativa

PROBLEMA *sa completeze   S 2 II  / I 2 II -prin autodictare

1 selectiva
*sa scrie corect partile S 2 III / I 2 III
Text selectiv unei probleme
(datele , -demonstratia
(fise)
Necunoscuta ,
-sarcina
Conditia ) didactica
diferentiata pe
grupe I , II ,
III  
C3 O3 S3/I3 Formativa

PROBLEMA *sa delimiteze partile -demonstratia -prin definitie

1 problemei  (planse)
-desen schematic
Enunt din *sa precizeze 1.delimitarea
bucati caracteristicile probleme partilor -text încurcat
i tip
  2.text ordonat ,,Problema
 *sa selecteze algoritmul logic puzzle”
de rezolvare
-sarcina
*sa ordoneze logic textul didactica
colectiva  
C4 O4 S4/I4 Formativa

PROBLEMA *sa perceapa -lectura model a -prin organizator

2 auditiv  mesajul din învatatorului cognitiv
enuntul problemelor comparativ
*metoda -sarcina
figurativa *sa reconstituie întregul didactica (analiza
prin analiza si sinteza colectiva raspunsurilor si
PROBLEMA partilor componente observarea
3 comportamentului
*sa aleaga ,   elevilor;stimulare,
 *metoda corectare )
analizei si sa justifice,
sintezei
sa recunoasca ,
 
sa indice ,

*sa distinga dintre  

C 5  I O5 S5/I5I Formativa

PROBLEMA *sa-si dezvolte -demonstratia -prin analiza orala

1 capacitatile cognitive, (fise ) a produselor
competentele de activitatii
C 5  II rezolvare a problemelor -sarcina
si a tehnicilor de munca didactica -prin organizator
PROBLEMA individuala, diferentiata cognitiv
4 diferentiat dupa
creatoare S 5 / I 5 II modul de instruire
Metoda specific grupei
figurativa *activitati intelectuale de -demonstratia
tipul -prin instruire
PROBLEMA (fise) programata (feed-
5 -sa aplice, back)
-sarcina
Metoda sa descopere , didactica -evaluare
figurativa diferentiata orizontala pe
sa completeze reguli ,sa grupe(transfer
C 5   III generalizeze, sa deduca , S 5 / I 5  III orizontal al
PROBLEMA sa alcatuiasca , -demonstratia învatarii)
1 si (fise)
PROBLEME sa reformuleze -aprecieri prin
-sarcina calificative
sa stabileasca , sa diferentiata  (analiza modului
explice , sa raspunda, sa- de lucru) 
si puna întrebari ,

sa indice,

sa compare ,

sa analizeze ,

sa sintetizeze ,

sa construiasca ipoteze ,
C6 O6 S 6  / I 6 Formativ-sumativa

PROBLEMA *sa descifreze mesaje, -demonstratia -prin joc didactic

1 simboluri (plansa,fise) Bingo (pe criterii
generale test )
Termeni de *sa solutioneze unele -sarcina
limbaj analogii verbale, didactica a
matematic . stabilindreguli de reprezentantilor
grupare participanti la
Întrebari . concurs
*sa gândeasca
divergent , descoperind
mai multe solutii pentru
rezolvarea unei
probleme

 
C7 O7 S8/I8 Formativ-sumativa

PROBLEMA *sa practice rational -demonstratia -prin realizarea

1 metodele de rezolvare a (tabla) educatiei
problemelor
Algoritmul -sarcina -prin transfer
*sa reflecteze activ colectiva vertical al învatarii
asupra matematicii prin tema de
creatie
*sa utilizeze corect
limbajul matematic în
 diverse situatii de
comunicare orala si în
scris 

*sa dezvolte planul de

rezolvare

 
C8 O8 S8/I8 Formativa

Caietul de *sa trezim interesul -demonstratia -prin rezolvari de

initiere în pentru rezolvarea de (activitate probleme
rezolvarea probleme   suplimentara) suplimentar  
problemelor
de matematica *sa cultivam pasiunea -sarcina
pentru matematica colectiva
Culegerea de
probleme *sa dezvoltam deprinderi
de lucru exploratorie

*sa se descurce sa
lucreze cu computerul   
C9 O9 S9/I9 Formativ-sumativa

Tema de *sa redacteze texte de Prin verificarea

creatie diverse tipuri : temei de creatie

probleme , compuneri de
probleme dupa model
grafic , dupa algoritm
,dupa tipul indicat ,

*sa exprime în scris

corect relatii dintre date ,
conditii   

    Învatatoare : Bondoc Onita, organizator proiect cercetare

         

    Clasa aIVa A , aIVa C , aIVa D

    Obiectul : matematica

    Subiectul : Probleme care se rezolva prin metoda figurativa  

                           

    Tipul lectiei : mixta (consolidare – evaluare )

    Sistemul de lectii :

            2 ore predare – învatare

                                           2 ore consolidare – evaluare formativa

                                           1 – 2  ore evaluare sumativa

    Scopul sistemului de lectii : 

-         consolidarea notiunii de problema si problema tip si metode aritmetice de rezolvate a

problemelor , prin reactualizarea, recapitularea , completarea si sistematizarea
cunostintelor din clasele I – IV ;

-         verificarea nivelului cunostintelor , priceperilor si deprinderilor , a capacitatii de

exprimare orala si scrisa a elevilor prin terminologia matematica ;

-         dezvoltarea si consolidarea capacitatilor cognitive , competentele de rezolvare de

probleme , precum si a metodelor si tehnicilor de munca individuala , creatoare ;

-         abordarea interdisciplinara si intradisciplinara a temei ;

-         dezvoltarea interesului pentru rezolvarea si compunerea de probleme

1.Reactualizarea cunostintelor :

- Sarcina didactica colectiva

- analiza plansei cu problema 1

- citirea enuntului problemei în întregime

          2.Verificarea cunostintelor :

- sarcina didactica diferentiata pe grupe ;aplicatie individuala :

          Problema 1
          Rodica , Ioana si Andreea au cules împreuna 108 flori . Rodica a cules de 3 ori mai multe
decât Ioana , iar amândoua au cules dublul numarului de flori culese de Andreea .

          Câte flori a cules fiecare fetita ?

-         Autodictare selectiva :

     Grupa experimentala nr . 1 :

Completati spatiile cu cuvintele care lipsesc :

 ,,Pentru primul buchetel Rodica culege .......flori , Ioana aduce ......floare , Andreea
culege ......flori .   Deci numarul total de flori ,108 se pot face  buchetele de
.......flori        [3flori +1floare+2flori ]”  

     Grupa experimentala nr . 2 :

Completati spatiile corect cu cuvintele care lipsesc :

 ,, Ioana  a cules ....................................................decât  Rodica”.

 ,, Andeea a cules ..................................   .decât Rodica si Ioana împreuna”

 ,, ........flori reprezinta numarul total de flori culese de cele trei fete , dar .......în în mod egal”.

     Grupa experimentala nr . 3 :

Gânditi – va si scrieti cele trei nume ale fetitelor în ordinea crescatoare , apoi descrescatoare ,
în functie de indicatiile despre numarul obiectelor fiecareia :

1…………………………….      3.............................

2…………………………….      2.............................

3…………………………….      1.............................

          3. Consolidarea notiunii de problema  :

- sarcina didactica colectiva

- dezbatere , problematizare , exercitii creatoare , demonstratia ;

Plansa :   Problema 1
text scris + reprezentare grafica   

1 .  Indica metoda prin care se rezolva acesta problema !

2 . Argumentati !

3 . De ce nu se poate rezolva prin plan ca ,,problemele de aflat”?

4 . Delimitati pe plansa : enuntul , datele , necunoscutele , conditiile  !

5 . Ce fel de marimi are acesta  problema tip ?

6 . Precizati în ce categorie se încadreaza ?

7 . Ce sarcina de lucru aveti de îndeplinit ?

8 . Cum sunt prezentate conditiile ?

9 . Stabiliti ordinea corecta , logica ! ( dupa marimea cea mai mica)

Plansa : Problema 1  – text ordonat logic

Rodica , Ioana si Andreea au cules împreuna 108 flori ,

dar ....................................................................................................
.

Ioana  a cules .............................................decât Rodica  .

Andreea  a cules ....................................decât Rodica si Ioana .

Rodica si Ioana au cules amândoua ................numarului de flori

culese de Andreea .

Câte flori a cules fiecare fetita ?

Benzi de cuvinte ( )   

de 3 ori mai putin ; de 2 ori mai putin ; dublul  

  9 . Comparati folosind  <   >  seria   R     A    I   sau  I    A    R !

10 . Verificati respectarea conditiilor pe desen !

11 . Ce termeni cuprinde problema ? La ce se refera aici ,,dublul  ”?

12 . Ce desprindem , ce învatam din aceasta problema ?

13 . Ce categorie de probleme reprezinta aceasta problema ?

        ( probleme în care cunoastem suma a doua sau mai multe numere si raportul dintre ele )

14 . Explicati  rezolvarea ! Faceti proba !

Probleme pentru elevi de performanta –clasa aIV-a

1.                 Suma a trei numere este 134.

a)     Daca din fiecare se scade acelasi numar se obtin numerele 30, 35 si respectiv 51;

b)    Daca la fiecare se adauga acelasi numar, se obtin numerele 48,53 si respectiv 69.

Aflati numerele date.

2.  Aflati trei numere, stiind ca suma primelor doua este 72, suma ultimelor doua este 93, iar
suma dintre primul si al treilea este 127.

3.  În doua cosuri sunt 99 mere. Daca s-ar lua 17 mere din primul cos si s-ar pune în al doilea,
în primul cos ar ramâne cu 25 mere mai multe ca în al doilea.

     Câte mere sunt în fiecare cos?

4.     Continua tu sirul cu înca trei numere:

11, 12, 21, 111, 112, ......, ........, ........

5.     Un baiat are atâtia frati câte surori are, dar sora lui are de doua ori mai multi frati decât
surori. Câti frati si câte surori sunt?

6.     Daca trei litri de apa au temperatura de 60 grade Celsius, ce temperatura are un singur
litru de apa?

7.     Este vineri, 22 martie. În ce luna va fi urmatorul vineri 22?

8.     Aflati suma a patru numere stiind ca:

a.      Suma primelor doua dintre acestea este 42;

b.     Numarul al treilea este mai mare decât numarul al patrulea cu 32;

c.     Al patrulea numar, daca ar fi mai mare cu 37 ar egala suma primelor doua numere.
9.     Într-un teanc sunt cu 11 caiete mai multe decât în al doilea. Câte caiete trebuie transferate
în al doilea teanc pentru ca în acesta sa fie cu trei caiete mai mult decât în celalalt?

10. Care sunt cele trei numere consecutive pare, din a caror suma, daca scadem suma
numerelor consecutive impare ce se afla între ele, obtinem 16 ?

11. Calculati:

3a + 5b + 2c   daca: a + b = 54           b + c = 56

4a + 8b + c     daca: 3a + 8b = 70      a + c = 30

Pentru elevi de performanta

1.                Sa se afle cel mai mic nr. natural a care împartit la un numar natural b  da câtul 18
si restul 7.

2.                Daca a + b = 24 ; b + c = 32, calculati a + 3b +2c = ?

3.     90 + = 100

4.              Un liliac a mâncat în patru nopti 1050 muste. În fiecare noapte a mâncat cu 25 muste
mai multe decât în noaptea precedenta. Câte muste a mâncat în a patra noapte?

5.             Suma a patru nr. naturale este 1206. Sa se afle fiecare numar, stiind ca al doilea este
cu 6 mai mare decât primul luat de patru ori, al treilea este egal cu suma primelor doua
numere  plus 6, iar al patrulea nr. este egal cu diferenta dintre al treilea  si al doilea ,
micsorata cu 6.

6.              Se dau nr. a, b, c, d, e astfel încât:

-a este de trei ori mai mare ca b;

-c este cu 6 mai mare decât b;

-d este de 3 ori mai mare decât c;

-e este de 2 ori mai mic decât d.

          Sa se afle numerele, stiind ca c + d =  208.

7.               Avem 30 grinzi de 3 si 4 metri lungime, a caror suma a lungimilor este 100 m. Cu

câte taieturi se pot realiza din aceste grinzi butuci cu lungimea de un metru?
 8.                Dintr-o carte a cazut o parte din ea. Prima pagina a acestei parti avea numarul 387,
iar numarul ultimei pagini era format din aceleasi cifre, dar în alta ordine. Câte pagini are
partea care a cazut?

Analiza si sinteza , compararea ,alegerea si justificarea , recunoasterea si distingerea

(discriminarea)

Dintre doua probleme  , pe cea care se rezolva prin metoda figurativa  :

1 . Problema 2 :

          Într-o livada sunt 300 meri si cu 200 mai multi pruni decât meri   . Afla numarul total al
pomilor din livada .

          Sau

          Într-o livada sunt 800 de pomi . 300 pomi sunt meri , iar pruni sunt cu cu 200 mai mult
decât meri .

          Afla numarul prunilor .

     Problema 3 :

          Într-o livada sunt 1000 pomi , meri si pruni .

          Afla câti meri si câti pruni sunt , daca numarul prunilor este cu 200 mai mare decât
numarul merilor .

2 . Ce conditii trebuie sa îndeplineasca o problema pentru a fi tip ?

3 . Sunt alcatuite din aceleasi  conditii  problemele ?

4 . Deci , prin ce se deosebeste problema 2 de  problema 3 ?

5 . Spre care dintre ele înclinam s – o consideram problema de aflat ? Spre care dintre ele
înclinam s-o consideram problema prin metoda figurativa ?

6 . Recititi problema 2  !Comparati-o cu problema 3 !

7 . Care problema are nevoie de reprezentare grafica pentru rezolvarea ei ?

8 . Spre care dintre ele înclinam s – o consideram prin metoda figurativa dupa necunoscutele ei ?

9 .  Spune rezolvarea fiecarei probleme printr-o singura expresie !

10 . Care este întrebarea la fiecare problema ? Se deosebesc ?

12 . Comparati  algoritmul de rezolvare  a celor doua probleme  !

         

          4 . Anuntarea lectiei :

-         anuntarea sarcinilor diferentiate ale fiecarei grupe ;

-         anuntarea obiectivelor urmarite ;

Rezolvarea sarcinilor didactice din fise

                                                      

Grupa experimentala nr . 1 :

FIsA DE EXERCIŢII

Grupa experimentala nr . 2 :

FIsA DE REZOLVARE DE PROBLEME  

Grupa experimentala nr . 3 :

FIsA DE DEZVOLTARE

-         sarcina didactica diferentiata pe grupe

-         aplicare individuala

-         verificare orala , prin aprecieri calitative

FIsA 1

1 .     Calculeaza :

    a)   10 – : 9 =

    b)1 – =
2.    Rezolva  exercitiile , apoi  valorile  necunoscutelor  regaseste-
le  printre  datele  importante  din literatura  româna :

     a)   ) 48 843 : 81 – 3 + y ) : 7 = 145 + 205   

     b) x 4 = 100

     c)  90 + ( 3 045 + m ) : 44 + 9 999 – 10 000 = 200

3.     Gaseste  numerele  notate  cu  F , R , U , M , O , S  ,  stiind  ca :

     R + U + M = 48             S = 4  x  M              U + M = 13                M = 24 : 8           

 M + O = 180 : U

                                                         F + R + U + M + O + S = 94

4.     Suma  a  patru  numere  naturale  este  74 .
stiind  ca  fiecare  dintre  ele  este  cu  5  mai  mare decât  cel  dinaintea  lui ,
sa  se  afle  numerele .

5.        Suma  a  trei  numere  naturale   este  514 .
Al  doilea  numar  este  dublul  primului  si  cu  14 mai  mic  decât  al  treilea . Afla  numerele .

6.      Perimetrul  unui  teren  dreptunghiular  este  de  600 m .
Lungimea  întrece  dublul  latimii  cu  60 m .

         Care  sunt  dimensiunile  terenului ?

7.      Cele  90  de  apartamente  ale  unui  bloc  sunt  cu  2  si  cu  3  camere .
Daca  numarul camerelor  este  210 , care  este  numarul  apartamentelor  cu  3  camere ?

8.      Valoarea  lui  a  din  egalitatea    a + 24 + a + 39 + a = a + a + a + a    este  :

                         A)   63 ;                        B)   36 ;                               C)  9 .      

9.    În  gradina  bunicului  sunt  4  gutui .
Crengile  copacilor  sunt  reprezentate  prin  numere consecutive .
Pe  fiecare  creanga  atârna  câte  10  fructe . Bunicul  a  cules  în  total  260  de  gutui .

       Câte  crengi  are  fiecare  gutui ?

10.     Determina  pe  m  din  egalitatile :

          a)    m : m + m x 0 + m – m : m =  10                               
 b)  m x 1 x 2 x 3 + m x 2 x 2 = 100

FIsA 2

Metoda  figurativa

1.        La  o  florarie  s-au  adus  430  fire  de  trandafiri  si  garoafe .
Daca  trandafiri  erau  cu  76  mai  putini  decât  garoafe , câte  fire  s-
au  adus  din  fiecare  fel  de  floare ?

2.        În  doua  depozite  sunt  168 400 kg  de  lemne .

În  primul  depozit  se  afla  o  cantitate  de  7 ori  mai  mica  decât  în  al  doilea  .
Ce  cantitate  de  lemne  se  afla  în  fiecare  depozit ?

3.       Suma  a  patru  numere  naturale  consecutive  impare  este  448 . Care  sunt  numerele ?

4.      Diferenta  a  doua  numere  este  135 . Daca  le  împarti , obtii  câtul  4  si  restul  12 .

         Care  sunt  numerele ?

5.     Într-o  livada  sunt  620  de  pomi .
Meri  sunt  de  2  ori  mai  multi  decât  caisi  si  cu  15  mai putini  decât  peri .
Câti  pomi  sunt  de  fiecare  fel  în  livada ?

6.     Compune  probleme , folosind  urmatoarele  reprezentari :

  I.        a

b                                                                                 2
88

                                                             30

c
 II.         m

    40

 n

                                            280

FIsA 3

1.   Calculeaza :

   a)     30 + : 2 =                                             ( 92 )

   b)     10 x : 5 =                                       ( 160 )

2.   Afla  valoarea  numarului  necunoscut  din  egalitatile :   

    a)  682 – 9 x 8 + 8 x 7 – 63 : 7 – m  =  329 – 9 x 6 – 6 x 6 – 81 : 9                             ( 427 )

    b)   y x 5 + 36 x 4 + 36 x 3 + 36 x 2 = 504                                                                     ( 36 )

3.   Suma  a  trei  numere  este  986 . Sa  se  afle  numerele ,
stiind  ca  al  doilea  este  cu  2  mai mare  decât    primul  si  de  2  ori  mai  mic  decât  al  treilea
.                                                                                                                                            ( 245 ;
247 ; 494 )

4.    Într-o  lada  se  gasesc  305  portocale  si  lamâi . Dupa  ce  s-
au  vândut  26  de  portocale  si 14  lamâi ,
au  ramas  în  lada  de  4  ori  mai  putine  portocale  decât  lamâi .

       Câte  portocale  si  câte  lamâi  au  fost  la  început  în  lada
?                                                                                                                                              ( 79 ;
226 )

5.     Dimensiunile  unui  dreptunghi  sunt  exprimate  prin  numere  impare  consecutive .
Perimetrul sau  este  de  320
m .  Afla  dimensiunile  dreptunghiului
.                                                                                                                                                ( 79 ;
81 )

6.    Calculeaza  dimensiunile  unui  dreptunghi , stiind  ca  are  perimetrul  de  570 cm ,
iar  latimea este  jumatate  din  lungimea  sa
.                                                                                                                                              ( 95 ;
190 )
7.     Suma  a  trei  numere  este  80. Daca  împartim  primul  numar  la  al  doilea ,
obtinem  câtul  1 si  restul  egal  cu  al  treilea  numar . Afla  numerele ,
stiind  ca  al  treilea  numar  este  cu  20  mai mic  decât  al  doi
lea  numar
.                                                                                                                                               (  10 ;
30 ; 40 )

8.    La  ora  de  educatie  fizica , elevii  unei  clase  sunt  asezati  în  rând  câte  unul
.Un  elev constata  ca    cei  5  elevi  din  spatele  sau  reprezinta  un  sfert  din  numarul  elevilor  
din  fata  sa .

        Câti  elevi  participa  la  ora  de  educatie  fizica ?

         

5 . Evaluare formativa

Elevul…………………

Clasa…………………

TEST-GRILA
    Matematica  

1)Cangurul calculeaza:  4+0+4x0+4:4+4x4=

Rezultatul este:

A)0             B)4              C)20            D)21            E)1

2)Carmen rupe 10 betisoare in doua.Jumatate sunt rupte din nou in doua. Cate betisoare a
obtinut?

A)20            B)30            C)60            D)40            E)25

3) 4 carti diferite pot fi asezate in cate moduri?

A)4              B)5              C)6              D)7              E)8

4) Ceasul meu o ia inainte cu 3 minute pe ora. Dupa cat timp a inaintat cu jumatate de ora?

A)20ore       B)o zi          C)30ore       D)6 ore        E)600minute

5)La fiecare 6 ore, iau o pastila. Cat timp voi lua 10 pastile?
A)3 zile        B)2 zile        C)2 zile si 10 ore    D)24ore       E)2zile si 6 ore

6)In curtea scolii sunt 15 baieti si 18 fete. De cati copii mai este nevoie pentru a se imparti in
grupe de cate 10?

A)4              B)5              C)6              D)7              E)8

7)Dan este cu 5 ani mai mare decat sora lui.Peste cati ani va avea dublul varstei surorii sale?

A)2              B)3              C)4              D)5              E)10

8)Scrie numarul cincisprezece milioane cincisprezece mii cincisprezece:

A015 115 115        B0150 150 150      C)15 15 15       D)15 015 015

          E)15 015 015 015

9)Pisicile dorm 2/3 din zi. Cate ore dorm pe saptamana?

A)112                    B)16            C)56            D)49            E)114

10)Este ora 8:53.Peste doua ore si 30 minute va fi;

A)10:53       B)10:30        C)11:30       D)11:23       E)11:33

11) Operatia al carei rezultat  nu este 15 este:

A) 6x(3-1)+3         B)6+9                   C)6-2x3+3   D)15-15:15+1        E)15x1

12) Cifra inlocuita cu o litera este:                 5a7+299=886

A)7              B)8              C)9              D)6              E)5

13)Care din numerele urmatoare are cifra unitatilor mai mica decat toate celelate cifre ale sale?

A)413          B)203          C)97            D)244          E)5 015

14)Azi e miercuri 2 aprilie.Tot miercuri va fi pe:

A) 10aprilie            B)16 aprilie  C)9 aprilie    D)22 aprilie        E) 31 aprilie    

15) Cat este jumatatea jumatatii lui 20?

A)10            B)5              C)40            D)4              E)2

16)Dana imparte prietenelor sale cate 2 acadele. Ii raman 5 acadele.  Daca le-ar da cate 3, un
copil ar ramane fara  acadele. Cate prietene are Dana?
A)5              B)6              C)7              D)8              E)9

17)Perimetrul unui dreptunghi este de 48 cm. Lungimea este dublul latimii. Cat este lungimea?

A)16cm       B)8cm         C)160cm     D)4cm         E)12cm

18)Cate cifre se folosesc pentru scrierea unei carti cu 155 pagini?

A)357          B)389          C)155          D) 305         E)105

19)Dintr-un cub cu latura de 8cm, se scot jumatate din cubuletele cu latura de 1cm, adica:

A)64            B)8              C)16            D)32            E)80

20)Dan  are acelasi numar de timbre pe care il au Alin si Doru impreuna. Alin are cu 20 timbre
mai multe decat Doru. In total au 80 timbre. Doru  are….

A)40            B)20            C)60            D)80            E)Alt raspuns

6 . Tema de creatie  ( la alegere ) :

- rezolvare de probleme date prin metoda figurativa ( categorii )

- compunere de probleme dupa model grafic

- compunere de probleme dupa relatii date

Matematica, clasa a IV-a

                      ITEMI    SUBIECTIVI

ITEMI     REZOLVARE    TIP     PROBLEMA

          I. STANDARD DE PERFORMANTA: S12

Exprimarea orala si scrisa intr-o maniera concisa si clara a modului de calcul si a

rezultatelor unor exercitii si probleme.

II.OBIECTIV DE EVALUAT :

Sa exprime pe baza unui plan simplu de idei in scris demersul parcurs in  rezolvarea unei
probleme.
Citeste cu atentie apoi  rezolva prin metoda grafica urmatoarea problema:

 Suma a doua numere este 130, iar diferenta dintre ele este 30. Care sunt numerele?

III.DESCRIPTORI DE PERFORMANTA:

1.   Reprezinta schematic in desen numerele, suma si diferenta lor.

2. Rezolva problema prin metoda grafica

a) o operatie

b) doua operatii

c) trei operatii

Barem de corectare

S1,2(a)

B1,2(a,b)

F.B.(a,b,c) 

Matematica, clasa a IV-a

                      ITEMI SUBIECTIVI

                     ESEU STRUCTURAT 

I.                 STANDARD DE PERFORMANTA :S7

Formularea si rezolvarea de probleme care presupun efectuarea a cel mult trei operatii.

II.             OBIECTIV DE EVALUAT :

2.5.      Sa compuna exercitii si probleme cu numere naturale .

   Compune si rezolva o problema folosind urmatoarele informatii:

50; de 3 ori mai mult ; cu 20 mai putin;

      III.           DESCRIPTORI DE PERFORMANTA:
1)Compune probleme corect:

a)enuntul problemei cu datele mentionate

b)inlantuirea logica a ideilor

c)pune intrebarea corect;

2)Rezolva problema corect

a)1 operatie corecta

b)2 sau mai multe operatii

Barem:

S:1(a) 2(a)

B:1(a,b,c) 2(a)

Ff.b:1(a,b,c) 2(a,b)

5.REZULTATELE

   (PRELUCRAREA , MĂSURAREA , INTERPRETAREA sI

    VERIFICAREA CU IPOTEZA )

      TABELUL  1

                       MEDIILE TRATAMENTELOR IPOTETICE

 
Tratamente TESTUL CRITERIAL(rezultate Rezultatul
medii) total la test
Întelegere Aplicatie Rezolvare de
probleme
Control    16 , 6   13 , 6   11 , 2   41 , 4

N = 16
Organizator    15 , 7   18 , 2   13 , 4   47 , 3

N = 16
Strategii    14 , 9    15 , 5   15 , 7   46 , 1
 N = 16  

          Examinarea mediilor ne dezvaluie ca :

     METODA ORGANIZATORULUI COGNITIV a dat rezultate superioare celorlalte

metode si s – a dovedit avantajoasa la nivelul aplicatiei cunostintelor .

     Despre celelalte metode , consider dupa limitele maxime pe care le – au atins în diferite
pozitii : grupul de control în întelegere , grupul care a lucrat prin strategii în aplicare si
rezolvare de probleme , ca au fost eficiente la un anumit nivel de performanta , dar nu
totalizeaza un punctaj mai mare decât în cazul utilizarii organizatorului .

     De asemenea usor de observat si constatat corelatia dintre tipul experimentului –

consolidare , aplicare – si metoda organizatorului cognitiv comparativ utilizat .

     Singura maxima care întruneste si cel mai mare punctaj total este      18,2 la nivelul
aplicatiei în grupul caruia i – a fost aplicat tratamentul organizator .

TABELUL 2

Comportarea rezultatelor învatarii :

                 - în clasa A ( folosind cursul A ) ;

                 - în clasa B ( folosind cursul B );

                 - în clasa C ( folosind cursul C )

                   si interpretarea lor :

Situatia Compararea Cea mai probabila
rezultatului interpretare
A. Variabila de A < C < B Cele mai multe diferente ale
aptitudine rezultatului pot fi atribuite
diferentelor de mediu si de
A=B=C instruire .

Variabilele
mediului

A < C = B
 Variabile de proces

A < C < B 
B. Variabila de A < C < B Nu exista diferente .
aptitudine
Întruneste punctaj maxim .
A=C=B

Variabilele de
mediu

A<C=B

Variabile de proces

A<C<B
C. Variabila de A < C < B Diferentele în rezultate pot fi
aptitudine cauzate de instruire .

A=C=B

Variabilele de
mediu

A<C=B

Variabile de proces

A<C<B

Daca în conditii  - de aptitudini egale ( aproximativ )

                           -  de instruire deosebite 

                           - de mediu diferit doar pentru unul dintre grupuri

atunci rezulta ca diferentele rezultatelor sunt atribuite , în toate cazurile , modului de instruire si
numai într – un singur caz diferentelor de mediu .

          O analiza a efectelor interactiunii dintre cele trei tratamente pentru fiecare grup si
coeficientul de inteligenta (QI) , arata ca diferenta de performanta dintre grupuri se datoreaza
metodei organizatorului cognitiv .

Prezentarea grafica a interactiunii tratament – coeficient de inteligenta :

Rezultatul la testarea :          

        Rezolvare de probleme

        Aplicatie

        Întelegere

                  Întelegere                  aplicatie                 rezolvare

                                                                                        de

                                                                                   probleme

              

                    control                  organizator              strategii

6 . REDACTAREA RAPORTULUI FINAL AL LUCRĂRII

Este sau nu este acest studiu de caz o inovatie ?                  

          Elaborarea si experimentarea manualelor alternative de matematica pentru clasa a IV a , ar

satisface :

    Conditia stiintifica prin :

      INTRODUCEREA ORGANIZATORULUI COGNITIV

 –       METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR  –

–       în predare – învatare , consolidare , recapitulare si sistematizare , verificare si

evaluare ;

    Conditia complementara  , daca :

-         manualul de matematica ar oferi permanent o  completare cu probleme propuse spre

rezolvare , aprofundare , extindere ;

    Conditia pedagogica prin :

-         modificarea accentului de pe anumite functii ale învatamântului în raport cu organizarea

continutului unei discipline – pe realizarea unor sisteme de lectii cu un maximum de
utilizare a tehnologiei didactice   ( strategii de lectie , strategii de învatare ) ;

    Conditia psihopedagogica daca :

-         în activitatea de învatare pe grupe omogene în functie de aptitudinea matematica speciala

s – ar utiliza manualul alternativ destinat unui astfel de coeficient de inteligenta , atunci ,
la testarea matematica , învatatorii vor formula criterii ( itemi ) echivalenti pentru
stabilirea nivelului performantei maxime a elevilor .

    Dar la rândul lor solicita :

-         individualizarea învatarii ;

-         reguli superioare de operare eficienta ;

-         cabinete de informatica  .

Analiza lucrarilor

I . Alegerea temei

- Numar total elevi implicati în experiment          = 4 8 ( 100  % )

- Procent  elevi stabili în alegerea temei               = 4 7 (  97,9% )

- Procent elevi stabili în alegerea temei ,

   dar care se autodepasesc                                    =    1 (    2,1% )

Tema 1 : Rezolvarea problemelor prin metoda figurativa  

               Fie dupa algoritm , fie singuri , fie aplicând regula

                24 elevi

Tema 2 : Compozitii de probleme  dupa model grafic

                 18 elevi –                      

Tema 3 : compunere de probleme dupa relatii

                6 elevi

               

               

          II . Redactarea temei

     EXCEPŢIA este în alegerea si redactarea temei 2 :

Compozitii de probleme  ( dupa model grafic sau relatii date  ) .

Cota cea mai înalta de performanta – CREATIVITATEA – este  atinsa de grupul caruia i – a fost
aplicat tratamentul cu organizatorul cognitiv : metode de rezolvare a problemelor  .

          Rezulta ca elevii îsi însusesc si utilizeaza principiile organizarii cognitive ale problemei  .

Deci , în acelasi timp , îndeplinesc cerintele unei compozitii si care este problema .

          si se constata  , în plus , ca elevii au fost exersati înaintea experimentului în creatii libere
de diferite tipuri , deoarece compozitiile lor se remarca printr – un mod de concepere si stil de
exprimare încarcat de simboluri .

Modul de redactare a temei în celelalte grupuri se deosebeste :

     Grupul care lucreaza în aplicatie prin strategii de descifrare a enuntului problemei ,

cunoaste principiile organizarii cognitive si compune oral , probleme , dar prefera sa
aleaga , în scris , rezolvare de probleme dupa algoritm dat . Rezulta ca si – a spus cuvântul
modul de instruire anterior experimentului ( axat pe explicarea limbajului matematic ;
creatii libere pornind de la relatii) si se impune sporirea actiunilor de încadrare a
problemelor într-un tip  .

     Grupul care lucreaza în aplicatie pe limbaj matematic , stapâneste notiunea de problema .

Rezulta ca grupul întâmpina greutati la unificarea principiilor de alcatuire a unei
compozitii , deoarece prefera sa rezolve  .
      Acest obiectiv poate fi reînvatat prin analiza si delimitare pe texte a partilor principale ,
prin exercitii de ordonare , exercitii de dezvoltare a unor parti din problema . Se constata
ca grupul are elevi introvertiti , predispusi gândirii divergente, meditatiei profunde , care
au o putere mare de concentrare pe probleme care ridica probleme , ca si mediul lor
familial. Cauta sprijinul si siguranta unui text  pe care îl abordeaza foarte atent si critic .

PROIECTE
DE
LECŢII
7 . MĂSURI sI PROPUNERI . CONCLUZII

          Dupa ce a pilotat o întreaga lucrare ea revine si la final si anume pentru ce fel de reforma
optam în învatamântul românesc actual ? 

     Reforma profunda , partiala si discreta ;

     Reforma învatamântului românesc a schimbat viziunea asupra proiectarii activitatii

didactice ;

     Proiectarea activitatii didactice va ridica la superlativ absolut activitatea de învatare a

elevului .

     Din activitatea de instructie si educatie trebuie eliminat definitv termenul,,

uniform=acelasi =la fel = general valabil ”  

Câteva masuri au fost deja percepute . Spre exemplu :

     Libertatea de actiune pe care o ofera noile programe , pentru un cadru didactic implicat ;
     Organizarea concursurilor pentru elaborarea manualelor alternative , cu consultarea
cadrelor didactice cu experienta ;

     Sintagma ,, manual alternativ” sa devina o certitudine practic – aplicativa si nu numai una

formala , iar alternanta sa concretizeze  relatia de echivalenta între continutul disciplinei /
tratarea individuala în conformitate cu aptitudinile speciale ; 

PROPUNERILE concrete ,originale considerate de mine ca fiind imperative :

     Modificarea structurii învatamântului primar la 5 (cinci) ani de studiu accentuând prima

si ultima treapta :                           I + II , III , IV ,V ;

     Modul de instruire si transferul învatarii sa fie orizontal , pe grupe valorice de nivel –

materii ( omogene , diferentierea subiectilor în functie de aptitudinea intelectuala speciala
);

     Manualul de matematica( în acest caz) sa fie unic pe durata celor cinci ani scolari si sa
apartina aceluiasi elev ;

     Manualul alternativ sa introduca metode de rezolvare a problemelor  pe întelesul

elevilor ;

     Organizarea activitatii didactice a învatatorilor sa fie similara cu cea a elevilor , adica sa

lucreze si dascalii în echipa , având unitate de vedere si de actiune , dar mai ales
capacitati de organizatori cognitivi ai continutului învatarii ;

CONCLUZII :

     Teoretic , cercetarea atinge punctele de slabiciune   ale învatamântului românesc .

     Pedagogic, acest curriculum national , centralizat, prestabilit , este , dupa parerea mea ,
depasit , închistat în vechile tipare .

     Cauzele care stau la baza necesitatii schimbarii sunt multiple :

-         în învatamântul preuniversitar de stat modalitatile de organizare sunt pe verticala : clase

paralele A,B,C,D,....si raportate la vârsta cronologica . În concluzie , elevii unei scoli
apartin unei clase , unui cadru didactic , unei serii (I , aIIa,aIIIa,aIVa, ... , aXIIa), unei
scoli , unei comenzi sociale prestabilite de altii pentru si în numele lor , dar nu îsi apartin
lor însisi / însesi !

     Învatamântul propus de mine vizeaza o tratare individuala în conformitate cu aptitudinile

speciale , trebuintele , dorintele , optiunile , aspiratiile , înclinatiile =zestrea nativa =
talentul fiecarui subiect scolar .
     Idealul educational  sa fie centrat pe individ , sa satisfaca împlinirea lui spirituala ca om ,
în domeniul în care are aptitudini si nu sa fie o comanda sociala care nu ajunge sa
îndeplineasca pâna la urma nici comanda societatii , nici idealul propriu al unei
personalitati umane .

     Schimbarea mentalitatii : scoala este la dispozitia individului uman si nu invers .

Societatea , ca macrosistem social , prospera cu cât totalitatea indivizilor din care este
alcatuita sunt mai pregatiti , mai educati , civilizati si progreseaza ajungând la un anumit
nivel de bunastare materiala si spirituala .

     Relatiile  dintre educat – educator trec în sfera cooperarii , comunicarii deschise ,

constructive . Reciprocitatea , libertatea de actiune , de a lua decizii în ce priveste
formarea personalitatii , sunt atribute ce definesc noul model de relatii .

     Mod de instruire special si conform aptitudinilor  cerut de acest tip de inteligenta , evident
ca de aici rezulta necesitatea unei masuratori adecvate si a unui program . Facilitatea
speciala a programului se regaseste în trecerea de la o etapa la alta atunci când subiectul
singur se simte pregatit si hotaraste momentul . Decizia nu este îngradita de bariera anilor
scolari, ci de nivelul propriu de pregatire .

     Managementul  este categoric descentrat si axat în principal pe o oferta bogata de

optionale propuse de elevi si / sau parinti . Aparent simplu ca organizare ( grupe omogene
de nivel , cu numar aproximativ redus de subiecti ) , managementul este complex din
punctul de vedere al programului de instruire , al organizarii cognitive al continutului .