Você está na página 1de 2

www.cartiaz.

ro – Carti electronice online gratuite de la A la Z


Farmacologie (partea a II-a)

Agenţi kimioterapici

Agenţi kimioterapici sunt substanţe chimice naturale sau sintetice, folosite


împotriva bacteriilor, viruşilor, paraziţilor şi fungilor, în această grupă sunt incluse
şi substanţelor antineoplazice.

Antiseptice şi dezinfectante
Dezinfectantele sunt substanţe care distrug microorganismele din mediu din
afara organismului.
Antisepticele cuprind substanţe care acţionează asupra microorganismelor atât
pe suprafaţa cât şi în interiorul macroorganismului. În funcţie de concentraţie
unele substanţe pot fi fie dezinfectante, fie antiseptice.
a. alcooli: au acţiune bactericidă, dar nu distrug sporii bacterieni (alcoolul
etilic care în concentraţie de 70 % are reacţie bactericidă, exercitată în
câteva minute la temperatura de 30 grade celsius. Se foloseşte pentru
dezinfecţea instrumentelor şi a tegumentarelor. Alcoolul izopropilic în
concentraţie de 70% se foloseşte în dezinfecţia instrumentelor.
b. Aldehide: - aldehida formică în concentraţie de 10 % ucide microbi şi spori
dar în 6 ore se foloseşte la dezinfecţia instrumentalului.
c.Acizii:- acidul boric, în concentraţie de 3 % este folosit pentru comprese
sau spălături, iar în concentraţie de 10 % sub formă de pudră sau
unguiente este utilizată în unele afecţiuni dermatologice, în cazul
administrărilor de durată, borul se poate acumula în organism şi să
provoace diferite tulburări (dureri, hipotensiune,hipotermie şi chiar
convulsii)
-acidul salicilic este antiseptec în concentraţie de 1 % şi antifungic
şi cheratolitic (distruge pielea) în concentraţie de 10 până la 30 %
d. derivaţi halogenaţi: - iodul şi tinctura de iod folosită ca dezinfectant
alchenic.
Clorul - acidul hipocloros este folosit pentru dezinfectarea plăgilor şi a
încăperilor
e. Agenţi oxidanţi: acestea sunt substanţe care eliberează oxigen atomic,
care blochează sistemele enzimatice ale microbilor. Pentru spălarea
rănilor se folosesc apa oxigenată 3% sau perborat de sodiu sau
permanganat de potasiu.
f. Metale grele: oxiceanura de mercur pentru dezinfecţia mâinilor şi tiomersal
este un preparat cu mercur folosit pentru dezinfecţia mucoaselor şi a
instrumentalelor. Argintul sărurile organice şi anorganice de argint sunt
folosite în special în oftalmologie,
g. derivaţi fenolici: fenolul în concentraţie de 1,2 % folosit pentru dezinfecţia
instrumentalelor deşi pe lângă mirosul neplăcut atacă metalele.

1
h. Agenţi tensioactivi : sunt folosiţi ca agenţi de înmuiere şi detergenţi,
modifică tensiunea superficială, de la suprafaţa membranei celulare, fapt
ce explică acţiunea bactericidă, sunt utilizaţi pentru dezinfecţia
instrumentelor, mucoaselor şi a pieli; atenţie la nivelul pieli formează o
peliculă sub care pot supravieţui microbi. Nu distrug spori bacterieni, fungi,
nu distrug bacilul coch
Clorura de benzankoliul,
Clorura de ceticpieridinium
Bromura de fenododecinium;
i. nitrofuranii- sunt compuşi cu propietăţi bactericene şi bacteriostatice cu
spectru larg. Se administrază pe os au absorţie intestinală bună şi se
elimină prin urină:
-nitrofurantoină
-furazonidonuleste dezinfectant pentru răni superficiale .
Aceste preparate sunt contraindicate în insufiecienţa renală anurie şi oligurie
(urinarea în cantităţi foarte reduse). Nu se atministrează la copii şi în timpul
sarcinii.
Coloranţi:
Substanţe cu acţiune barteriostatică sau bactericidă , utilizate ca
antiseptice externe: violet de genţiană, violetul de metil şi cristalviolet;
coloranţi utilizaţi pentru dezinfecţia plăgilor şi a instrumentalelor: rivanolul,
albastru de metilen, acridină.

Antibiotice

Antibioticele constituie o clasă de substanţe cu acţiune antimicrobiană specifică,


antifungică, antivirală, şi anticanceroasă. Sunt produşi în mod naturali de către
ciuperci actinomice, bacterii, şi plante sau pot fi sintetizaţi unii microbi prezintă
rezistenţă la antibioticile rezistenţă care poate fi naturală sau câştigată.
Rezistenţa câştigată poate fi dobândită prin adaptare sau prin selecţie de mutanţi
bacterieni rezistenti.
În terapia cu antibiotice se urmăreşte realizarea unei concentraţii antibacteriene
active în ţesuturile în care este localizat germentul patogen. Pentru alegerea unui
antibiotic se ţine seama de următoarele reguli :
1.Antibioticul trebuie să cuprindă în spectrul său de acţiune şi germenul
responsabil de infecţia respectivă.
2. Antibioticul trebuie să fie difuzibil şi să realizeze o concentraţie antibacteriană
activă;
3.Antibioticul trebuie să fie cât mai puţin toxic şi să nu prezinte contra indicaţiila
bolnavul supus tratamentului.

Você também pode gostar