UNIVERSITATEA VALAHIA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SECTIA MANAGEMENT

TEMA DE CASA

STUDENT: PARATU AUREL

SECTIA:MANAGEMENT
ANUL III
I.D.D
PROBLEMA 1

Sa se stabileasca marimea optima a lotului de fabricatie ( Lo) pentru fabricarea unui

reper stiind ca :
• Timpul de fabricare pe bucata a operatiei principala (t) este de de minute
• Durata lucrarilor de pregatire –incheiere a fabricatiei (tpi) este de 90 de minute
• Productia programata a atelierului (Qnec) este de 100 buc/an
• Capacitatea de productie (Qcap) este de 300 buc /an.
Valorile coeficientilor (k) care influenteaza marimea lotului de fabricatie in functie de
conditiile de productie sunt prezente in tabelul urmator :

timp /buc<ore/buc.>

Qnec/Qcap sub 0,25 ore 0,25-0,5 0,5-1 1-1,5 1,5-2 peste 2

peste 0,8 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06
0,51-0,8 0,03 0,04 0,04 0,05 0,06 0,08
0,41-0,50 0,04 0,04 0,05 0,06 0,08 0,10
0,21-0,40 0,04 0,05 0,06 0,08 0,10 0,12
0,10-0,20 0,05 0,06 0,08 0,10 0,12 0,15
sub 0,1 0,05 0,08 0,10 0,12 0,15 0,15

Productia programata
K= f [ -----------------------------------]
Capacitatea de productie

K = f [ 100/300; 20 minute ] k = f [ 33.33;0.33 h ] ==0.05

90(1-0.05)
Lo = ------------------ = 85 buc
20*0.05

PROBLEMA 2
 Volumul anual (T=360 zile) planificat al producţiei (Q) reperului „x" este de
20.000 bucăţi.
Potrivit datelor din fişa tehnologică, cheltuielile de timp de muncă necesare reglării
utilajelor sunt de 30 min-om. Reglarea se execută simultan de către un muncitor reglor a cărui
retribuţie tarifară orară este de 6 u.v. Valoarea medie a producţiei marfă ce se realizează într-
o oră la utilajele folosite la fabricarea reperului este de 1000 u.v. din care 30% profit.
În structura costului unitar al reperului intră:
- 3 u.v materii prime directe (cm).
- 2 u.v retribuţie directă
- 2 u.v cheltuieli indirecte exclusiv cheltuielile cu pregătirea-încheierea fabricaţiei.
Pierderea din imobilizarea mijloacelor circulante (pi) este de 0,002 u.v/zi la
o u.v imobilizată.
Se cere:
a) să se determine mărimea optimă a lotului de fabricaţie pentru reperul „x" şi
perioada de repetare a lotului de fabricaţie.
b) Să se facă reprezentarea grafică a lansării loturilor, ştiind că durata ciclului de
fabricaţie (Dcf) este o lună.

30
C1 = 30 min/ om. × 6uv / min + ×1000 uv × 30 %
1muncitor

= 180 + 9000 =9180 um

C1 × Q 9180 × 20000
L0 = = = 6035buc.
 cp   2+ 2
 cm +  × T × pi 3 +  × 360 × 0,002
 2  1 
 ,R

Def

360 zile

PROBLEMA 3

Fabricarea unui reper necesită efectuarea a 4 operaţii tehnologice având duratele:

opl=2min.; op2=lmin; op3=4min.; op4=lmin.. Fiecare operaţie se execută la câte un loc de
muncă specializat; timpul de pregătire-încheiere se consideră neglijabil, iar reperul se
lansează în loturi de câte 4 bucăţi;
Să se determine durata ciclului tehnologic analitic şi pe cale grafică, în condiţiile
îmbinării succesive, paralele şi mixte a executării operaţiilor asupra lotului.

n tj
n
∑M = 4 x (2 +1 + 4 +1) = 32 h
Dcts = ∑t
j =1
pij + np j =1 j -imbinarea succesiva

Dcts – durata ciclului tehnologic la îmbinarea succesive a operaţiilor

tpij – timp pentru pregătirea – încheierea operaţiei j;
Mj – numărul de maşini pe care se execută operaţia j.
tj – durata normată de execuţie a operaţiei j;
j – numărul de operaţii tehnologice;
np – mărimea lotului de fabricaţie
 R1 R2 R3 R4 R5
| | | |
1
R1 R2 R3 R4 R5
| | | |
2-
R1 R2 R3 R4 R5
3- | | | |

R1 R2 R3 R4 R5
4- np x t1 np x t2 np x t3 |
np | x t4| |

| | | |

8 12 28 32

b)Îmbinarea paralelă a operaţiilor are loc atunci când fiecare piesă din lot trece la
operaţia următoare, după ce s-au terminat de executat operaţiile anterioare.
Transmiterea obiectelor muncii de la un loc de muncă la altul se poate face
individual sau în loturi de transport.
În acest caz durata ciclului tehnologic se determină astfel:

n n tj t max
Dctp = ∑t pij +∑ + ( np − 1) ⋅ = 0 + 8 + (4 − 1) x 4 = 20 h
j =1 j =1 Mj M j max

Dctp – durata ciclului tehnologic la îmbinarea succesive a operaţiilor

tmax – durata maximă de execuţie a operaţiei j;
Mjmax – numărul de maşini pe care se execută operaţia cu durata maximă.
tmax – ti = 4-1 = 3 intervalul de timp între finalizarea reperului R1la prima operaţie şi
lansarea reperului R2

tmax-ti

R1 R2 R3 R4 R5
1-

R1 R2 R3 R4 R5
2-

R1 R2 R3 R4 R5
3-

R1 R2 R3 R4 R5
4-

t1 t2 t3 (np-1)x t max t4

1 3 4 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 17 18 20

c)Îmbinarea mixtă a operaţiilor este o îmbinare între cele două tipuri prezentate anterior.
Aceasta se numeşte şi transmitere succesiv paralelă şi se caracterizează prin faptul că
transmiterea pieselor de la o operaţie la alta se face individual numai când operaţia
anterioară are o durată mai mare sau egală cu operaţia următoare.

Dctps = ∑t j =1
pij +

n tj tn k

∑M + ( np − 1) ⋅ + ∑ Dj / j − 1 = 0 + (1 + 2 + 3 + 4) + (4 − 1) x 2 + 4 = 20 h
j =1 j Mn j =1

tn – durata normată a ultimei operaţii tehnologice;

Mn – numărul loturilor de muncă la care se realizează ultima operaţie tehnologică;
Dj/j-1– decalajul între momentul începerii operaţiei j şi al operaţiei j-1. Pentru
determinarea mărimii decalajului Dj/j-1 se foloseşte relaţia:
t j −1 tj
Dj/j-1 = (np - 1)( − )
M j −1 M j

t1 < t2 ⇒ timpul necesar prelucrării lotului se reprezintă precum la îmbinarea

succesivă, începând de când se termină R1 la operaţia 1.
t2 < t3
t3 > t4 apare decalajul D2/3
D2/3 = (np-1)(t3-t4)=(4-1)(2-1)=6

PROBLEMA 4

Pe o linie de fabricaţie în flux nesincronizat se prelucrează un reper a cărui

tehnologie de fabricaţie necesită efectuarea a 23 operaţii tehnologice având duratele t1 = 3
minute, t2 = 6 minute. Să se calculeze stocurile de producţie neterminată între operaţii şi
tipul acestora ştiind că: - la prima operaţie se utilizează o maşină timp de 60min;
- la operaţia a II-a se utilizează 4 maşini timp total de 320min.

tj t j +1
Când < , între operaţiile tehnologice „j” şi operaţiile tehnologice
Fdj Fdj +1

următoare „j+1” se stochează o cantitate de obiecte denumite stoc de acumulare. Deci

continuitatea desfăşurării fabricaţiei la op. „j+1” este asigurată.
tj t j +1 6
Când > , 3/60> pentru asigurarea continuităţii fabricării este
Fdj Fdj +1 320

necesar să existe un stoc de obiecte „j”. Acest stoc se realizează prin amânarea activitatea
la locul de muncă de la operaţiile tehnologice „j+1”.
Nivelul maxim al stocului interoperaţii se determină cu relaţia:
 Fd × M j Fd × M j +1 60 x1 60 x 2
Sj/j+1= − = − =0
tj t j +1 3 6