Curs 1 ( 9/10/2006 )

Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

Piata, ca mechanism al reglarii-functionarii are un impact decisive asupra deciziilor ce urmeaza a fi luate de
catre conducerea firmei privind alocarea resurselor, optiunea alocarilor, dimensiunea acestora si eficienta
utilizarii resurselor.
In contextul mecanismelor pietei, cresterea gradului de complexitate a activitatii economice in cadrul firmei are
implicatii asupra procesului de conducere, proces care se poate realize numai pe baza unui studiu atent al
realitatii, pe baza unei analize stiintifice care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare. Indiferent de
nivelul la care se exercita si de domeniul pe care il vizeaza, activitatea de conducere prin esenta ei implica
cunoasterea situatiei date, cunoasterea intregului complex de cauze si de modele care o determina. Analiza
economico-financiara are un caracter permanent indiferent daca ea este efectuata de un organism din interiorul
sau din exteriorul firmei.
Analiza inseamna o metoda de cercetare si de cunoastere bazata pe descompunerea sau desfasurarea unui
obiect sau fenomen in partile sale componente precum si prestabilirea factorilor care il determina. Cu ajutorul
metodelor specifice, analiza apare ca un fenomen indispensabil in procesul cunoasterii permitand stabilirea
structurii fenomenelor, a relatiilor de cauzalitate, a factorilor care genereaza aceste fenomene, a legilor care
ajuta la formarea si desfasurarea acestora.
Analiza economico-financiara cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic si
financiar, respective al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute.

Tipurile de analiza economico-financiara :

1) Dupa raportul intre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului, avem :
- analiza post-factum sau analiza a activitatii
- analiza previzionala
2) Din punct de vedere al urmarii insusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale fenomenelor, avem :
- analiza calitativa
- analiza cantitativa
3) Dupa nivelul la care se desfasoara analiza, avem doua tipuri :
- analiza microeconomica
- analiza macroeconomica
4) Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor, distingem :
- analiza statica
- analiza dinamica
5) Dupa orizontul de timp pe care se desfasoara, avem :
- analiza pe termen scurt
- analiza pe termen lung
6) Dupa criteriile de studiere a fenomenelor, distingem :
- analiza economica
- analiza tehnico-economica
- analiza socio-economica
7) In functie de delimitarea obiectivului analizat, avem :
- analiza pe ramuri
- analiza pe unitati organizatorice
- analiza pe probleme
 Continutul procesului de analiza economico-financiara :

- Analiza economico-financiara se realizeaza in cateva etape :

1) Delimitarea obiectivului analizei care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene sau rezultate.
2) Determinarea factorilor si a cauzelor fenomenului studiat ( descompunerea pe elemente a fenomenului
studiat).
3) Stabilirea corelatiilor dintre fiecare factor sau dintre diferiti factori si fenomenul analizat.
4) Masurarea influentelor diferitelor elemente sau factori care au actionat asupra elementului studiat.
5) Elaborarea concluziilor si aprecierilor, etapa care presupune sinteza rezultatelor analizei effectuate asupra
fenomenului studiat.
6) Elaborarea masurilor care constituie continutul deciziilor menite sa asigure valorificare optima a resurselor si
sa contribuie in viitor la sporirea eficientei economico-financiare.

Functiile analizei economico-financiare :

- Functia informationala a centrelor de decizie economica privind situatia economico-financiara sau

pozitionari ale unor stari comparative cu standardele normative cu bugetele sau cu niveluri ale concurentei
pe diferite piete.
- Functia de evaluare a nivelului potentialului tehnico-economic al firmei.
- Functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta atat in stadiul pre-evaluarii potentialului cat si in
stadiul executiei.
- Functia de realizare a cerintelor gestionarii eficiente a patrimoniului.
- Functia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar presupunand analiza relatiilor cu
bancile de la care se fac imprumuturile, cu furnizori, cu clientii sau cu statul.

Factorii care determina schimbari de stare in functionarea firmei :

a) Dupa natura lor :

- factori tehnici
- factori tehnologici
- factori organizatorici
- factori economici
- factori sociali
- factori politici
- factori demografici
b) Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale, avem :
- factori cantitativi
- factori structurali
- factori calitativi
c) Dupa modul cum actioneaza, distingem :
- factori cu actiune directa
- factori cu actiune indirecta
d) In functie de efortul propriu al firmei, avem :
- factori dependenti de efortul propriu
- factori independenti de efortul propriu
e) Dupa cum este situate izvorul actiunii :
- factori interni sau endogeni
- factori externi sau exogeni
f) Dupa gradul de sintetizare :
- factori simpli
 - factori complexi
g) Dupa posibilitatea de previziune :
- factori previzibili – factori certi, determinabili
- factori imprevizibili – factori aleatorii, intamplatori
h) Dupa dependenta fata de variatia fenomenului studiat :
- factori fixi sau constanti
- factori variabili
i) Dupa intensitatea actiunilor :
- factori dominanti sau cheie
- factori secundari
j) Dupa modul in care contribuie la obtinerea rezultatelor :
- factori independenti
- factori interdependenti
k) Dupa sensul influentei :
- factori pozitivi
- factori negative
- indiferenti
l) Dupa tipul de legatura intre factori :
- factori cu marime determinate a influentei
- factori cu marime variabila a influentei
m) Dupa stadiul circuitului economic :
- factori specifici aprovizionarii
- factori specifici productiei
- factori specifici desfacerii ( distribuirii )
n) Dupa posibilitatea de verificare a actiunilor :
- factori controlabili
- factori necontrolabili

Curs 2 ( 16/10/2006 )

Indicatorii procesului de analiza economica-financiara :

I. Indicatori ai potentialului tehnico-economic :

1) Indicatori ai capacitatii de productie
2) Indicatori ai imobilizarilor
3) Indicatori ai activelor circulante
4) Indicatori ai resurselor umane
5) Indicatori ai capacitatii de cercetare
II. Indicatori ai potentialului financiar :
1) Capitalurile
2) Patrimoniul net
3) Fondul de rulment ( TN = RF – NFR ), RF – surse financiare, NFR – mijloace economice
4) Lichiditatea
5) Solvabilitatea
6) Autonomia financiara
III. Indicatori ai rezultatelor economice-financiare :
1) Cifra de afaceri
2) Valoarea adaugata
3) Rezultatul
IV. Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic si financiar al firmei :
1) Rata de eficienta a mijloacelor fixe
2) Rata de eficienta a activelor circulante
3) Rata de rotatie a activelor circulante
4) Lichiditatea muncii
5) Ratele de rentabilitate
6) Rata de eficienta a cheltuielilor

efect

Rch – Rata de eficienta a cheltuielilor

Cai , Qai , Rz Cai – Cifra de afacere (indicator)

Rch   1000
Qai – Valoarea adaugata (indicator)
Rz – Rezultat

Ch efort

Ca 2005  1000
Ca 2004  500
Ca 2005 1000
I ca    2
Ca 2004 500

VE – venituri exploatare
VF – venituri financiare
VEx – venituri extraordinare

I. Metodele analizei economice-fianciare :

Analiza economica-financiara foloseste o serie de metode si procedee specifice menite sa contribuie la

realizarea obiectivului.
Gruparea metodelor se face utilizand criteriile laturilor fundamentale ale analizei si anume latura calitativa
si cea cantitativa. Asadar, vom avea metode ale analizei calitative care vizeaza esenta fenomenului analizat
adica surprinderea legaturilor cauzale existente intre factorii ce influenteaza fenomenul respectiv.
Metoda analizei cantitative are alt obiectiv si acela de a cuantifica influentele elementelor sau factorilor
care determina fenomenul analizat.
Metode ale analizei calitative :
1) Comparatia : in practica, se utilizeaza mai multe tipuri de comparatie :
a) Comparatia in timp, adica intre rezultatele perioadei raportate si rezultatele pe o perioada sau mai multe
anterioare perioadei respective.
b) Comparatii in spatiu care pot fi efectuate intre rezultatele unei verigi organizatorice ale firmei
respective.
c) Comparatiile mixte ( combinatia intre a) si b) ).
d) Comparatii in functie de un criteriu prestabilit : e vorba de plan, de norme, de standarde.
 2) Diviziunea si descompunerea rezultatelor, poate fi de mai multe feluri :
a) Divizunea dupa timpul de formare a rezultatelor care permite evidentierea abaterilor de la tendinta
generala de desfasurare a rezultatului in timp.
b) Divizunea rezultatelor dupa locul de formare.
c) Descompunerea pe parti sau pe elemente componente. Permite localizarea rezultatelor favorabile sau
nefavorabile.
3) Gruparea : colectivitatea studiata este despartita in grupe omogene de unitati dupa variatia uneia
sau mai multor caracteristici.
4) Generalizarea sau evaluarea rezultatelor : prin aceasta metoda, sunt reunite intr-un ansamblu
coerent concluziile reiesite din studiul cauzal-factorial al fenomenelor.

II. Metodele analizei cantitative :

1) Metoda substituirilor in lant. Se utilizeaza in cazul relatiilor de tip determinism care imbraca
forma matematica a produsului sau a raportului intre factori.
Principiile de lucru ale acestei metode sunt :
a) asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate se face in ordinea conditionariilor lor economice adica intai
factorul cantitativ apoi factorul structural si ultimul substituit, factorul calitativ.
b) substituirile se fac pornind de la factori cu actiune directa continuandu-se apoi cu cei cu actiune
indirecta.
c) un factor substituit se mentine ca valoare in operatiunile ulterioare.
d) Principiu subsidiar. Cand in cadrul raportului avem factori de acelasi nivel, substituirea incepe cu cel de
la numitor.
2) Metoda balantiera, este utilizata cand intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip
determinism de natura sumei.
3) Metoda corelatiei, se utilizeaza in cazul relatiilor de tip stocastic ( intamplator ) intre elementele
componente ale fenomenului studiat.
4) Metoda calcului matricial, este utilizata in cazul relatiilor de produs sau de raport intre rezultatul
economic cercetat si factorii sai de influenta.
5) Cercetarile operationale care sunt utilizate in cazul cand intervine in sistemul organizational un
complex de factori sau atunci cand sunt utilizate metode stiintifice cu ajutorul carora este scoasa
in evidenta interdependenta dinte elemente si factori.

Sursele de informatie ale analizei economice-financiare

a) Surse din interior care reflecta functiunea propriu-zisa a firmei asigurata de sistemul de evidenta
respectiv de contabilitatea financiara si cea de gestiune.
b) Surse din exterior care sunt necesare in orientarea activitatii firmei atat in cea ce priveste dimensionarea
obiectivelor urmarite cat si pentru raportarea rezultatelor proprii.
Informatiile trebuie sa satisfaca anumite cerinte cum ar fi : exactitatea, profunzimea, vechimea, valoarea, costul
informatiei.
Analiza economico-financiara poate fi organizata fie la nivelul fiecarui compartiment fie la nivelul
compartimentului financiar contabil, fie la nivelul managementului care poate utiliza si organisme din afara
pentru efectuarea analizei.
Seminar 1 ( 18/10/2006 )

Metoda substituirii
e f

F=a · b

c d

A : F = (a1 - a0)·b0
C : F = (c1 - c0)·d0·e0·f0
D : F = c1·(d1 - d0)·e0·f0
E : F = c1·d1(e1 - e0)·f
F : F = c1·d1·e1·(f1-f0)
B : F = a1·(b1-b0)

Indicatori t0 prevazut realizat prevazut/t0 realizat/t0 prev/realizat

Ca 1520 1532,5 1535 1,008 1,009 1,001

Qf 1596 1607,5 1618 1,007 1,013 1,005

Qe 1627,9 1637,5 1652 1,005 1,014 1,008

Qa 651,2 657,5 660 1,009 1,013 1,003

Ca/Qf 95,23 95,33 94,87 100,09 99,61 99,51

Ca/Qe 93,37 93,5 94,8 100,2 99,4 99,8

Ca/Qa 233,41 233,97 230,5 99,85 98,75 98,89

Interpretarea :
Desi initial, firma prevedea o crestere a tuturor indicatorilor ( o situatie favorabila ), acest lucru nu s-a
realizat fapt observat prin cresterea productiei de marfuri fabricate intr-un ritm mai rapid decat al cifrei de
afaceri.
Desi s-a prevazut, o crestere a cifrei de afaceri, aceasta a depasit asteptarile actionarilor, crescand cu
0,9% cea ce inseamna ca a depasit cu un punct procentual asteptarile initiale.
Aceasta crestere nu a fost suficienta, fapt observat din analiza productiei marfa fabricate care desi inital
s-a prevazut ca o sa creasca cu 0,7 %, a crescut cu 0,13, cea ce a depasit asteptarile initiale cu 0,6% depasind
astfel crestea cifrei de afaceri cu 0,3%.
Putem afirma, ca firmsa se confrunta cu existenta stocurilor neprevazute si cu cresterea cheltuielilor materiale.
Din analiza indicilor, firma a incercat sa reduca aceasta situatie nefavorabila prin aducerea stocurilor si scaderea
cheltuielilor materiale insa acest lucru nu a fost realizat.
Curs 3 ( 23/10/2006 )

Analiza indicatorilor de rezultate ai activitatii de productie si comercializare :

Principalii indicatori sunt :
1. Cifra de afaceri ( Ca ) : reprezinta indicatorul valoric obtinut din activitatea de comercializare a productiei si
a prestariilor de servicii.

2. Productia de marfa fabricata ( Qf ) : reprezinta productia obtinuta si destinata vanzarii si cuprinde :

- valoarea produselor finite si a semifabricatelor destinate vanzarii ( P )
- valoarea produselor executate si a serviciilor prestate ( Ls )
Qf = P + Ls

3. Productia exercitiului ( Qe ) respectiv productia globala : este indicatorul care dimensioneaza intreaga
activitate a firmei si cuprinde :
- valoarea productiei vandute ( Qv )
- cresterea sau descresterea valorii productiei stocate in care sunt incluse : stocurile de produse finite, de
semifabricate si respectiv productie neterminata ( Qs )
- productia imobilizata respectiv imobilizarile corporale si necorporale realizate in regie proprie ( I )
Qe = Qv ± Qs + I

4. Valoarea adaugata ( Qa ) : indicatorul valoric care arata capacitatea firmei de a crea bogatie. Se determina
prin deducerea din valoarea productiei exercitate a consumurilor materiale intermediare
Qa = Qe – M

In practica, putem intalni urmatoarele situatii ale indiciilor, indicatorilor de rezultate, amintiti anterior :
1. ICa = IQf = IQe = IQa

2. ICa ≥ IQf : in cazul egalitatii, inseamna ca se mentine proportia imobilizarilor in stocuri

3. IQf > IQe : inegalitatea scoate in evidenta reducerea stocurilor de productie neterminate si a consumurilor
interne

4. IQa > IQe : inegalitatea scoate in evidenta reducerea ponderii cu cheltuielile materiale

Qf 2005 2006 Vn 2005

Ve 600
1000 1200
Vf 300
Vex 100
VT 1000
Qf = Qf 2006 / Qf 2005 = 1.2 ( 120% )
Cs = Ve / VT x 100 = 60 %

Cs = coeficient de structura

Raportul dintre cifra de afaceri totala si valoarea productiei marfa fabricate, exprima modificarile intervenite
in stocurile de produse finite.
 Raportul dintre productia marfa si productia globala caracterizeaza evolutia stocurilor pe productie
neterminata si semifabricata.
Raportul dintre valoarea adaugata si productia exerctiului, scoate in evidenta cresterea sau descresterea
ponderii cheltuielilor materiale.

Analiza dinamicii si a structurii cifrei de afaceri :

Nr. Specificatii Venituri Variatia Coeficienti ( % )

Crt. Realizat / Prevazut
Prevazut (0) Realizat (1) x 100 Prevazut (0) Realizat (1)
1 Venituri totale, din care 2200 2400 109,1 100 100
2 Venituri din activitatile 1700 1600 94,1 77,3 66,7
de baza
3 Venituri din ale 500 800 160,0 22,7 33,3
activitati, din care
4 Venituri din activitati 500 650 216,7 13,6 27,1
industriale, comerciale
5 Venituri din prestari 200 150 75,0 9,1 6,2
servicii, executii lucrari

Analiza factoriala a cifrei de afaceri :

Qf Ca Mf Mf ' Qf Ca
Ca  N   ; Ca  N    
N Qf N Mf Mf Qf

Nr. Perioada precedenta (0) Perioada

Crt. Indicatori Simbol curenta (1)

1 Numar mediu de salariati N 170 200

2 Productia marfa fabricata Qf 1598 1700

3 Cifra de afaceri Ca 1582,02 1649

4 Productivitatea muncii Qf / N 9,40 8,50

5 Gradul de valorificare a productiei Ca / Qf 0,99 0,97

fabricate
6 Valorificarea activelor fixe, Mf 140 144
din care
productive Mf ‘ 98 108

7 Ponderea activelor fixe productive (%) Mf ‘ / Mf 70 75

8 Gradul de inzestrare tehnica Mf / N 0,8235 0,72

9 Randamentul activelor fixe productive Qf / Mf ‘ 16,3061 15,7407

Seminar 2 ( 25/10/2006 )
 Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri :

Gs – greutatea specifica
Gs = ( E / Te ) x 100 E – elementul
Te – totalitatea elementelor

t1 Indici ( % ) Gs ( % )
Indicatori to Realizat realizat /
prevazut realizat / to prevazut prevazut realizat

Venituri din activitatea 850 825 810 95,29 98,18 56,12 56,14
de baza
Venituri din alte 595 645 625 105,04 96,89 43,87 43,55
activitati, din care
Venituri din activitatea 320 345 360 112,5 104,34 23,46 25,08
industriala, comerciala
Venituri din prestari 275 300 265 94,36 88,33 20,40 18,46
servicii, executii lucrari
Total venituri 1445 1470 1435 200,33 195,07 100 100

Din tabelul de mai sus, putem afirma ca venitul realizat din activitatile de baza precum si cele din prestari
servicii au scazut in perioada curenta, veniturile din activitatile comerciale crescand. Situatia inregistrata se
poate datora urmatoarelor cauze : supraevaluarea cererii, cresterea concurentei, nerealizarea productiei
prevazute, organizarea deficitara a activitatii si o slaba productivitate a muncii.

Analiza factoriala a Cifrei de Afaceri (Ca) :

Indicatori t0 t1
Ca 3150 3165
N 160 163
Qf 3024 3311,6
Mf ‘ 216 237,12
Mf 288 296,4
Qf / N 18,9 20,31
Mf / N 1,8 1,81
Mf ‘ / Mf 0,75 0,8
Qf / Mf ‘ 14 13,97
Ca / Qf 1,04 0,95
 Qf0 Ca 0
Ca  (N1 - N0)    (163  160)  18,9  1,04  58,97
No Qf 0

Mf 1 Mf 0 Mf '0 Qf 0 Ca 0
Ca  N 1  (  )   163  (1,81  1,8)  0,75  14  1,04  35,6
N1 N0 Mf 0 Mf '0 Qf 0

Mf 1 Mf '1 Mf '0 Qf 0 Ca 0
Ca  N 1  (  )   163  1,81  (0,8  0,75)  14  1,04  214,78
N1 Mf 1 Mf 0 Mf '0 Qf 0

Mf 1 Mf '1 Qf 1 Qf 0 Ca 0
Ca  N 1   (  )  163  1,81  0,8(13,97  14)  1,04  7,36
N1 Mf 1 Mf '1 Mf '0 Qf 0

Qf 1 Qf 0 Ca 0
Ca  N 1  (  )  163  ( 20,31  18,9)  1,04  239,02
N1 N0 Qf 0

Qf 1 Ca1 Ca 0
Ca  N 1  (  )  163  20,31(0,95  1,04)  297,95
N1 Qf 1 Qf 0

Interpretarea :
Din analiza realizata, reiese ca cifra de afaceri a crescut cu 15 puncte, acestea fiind influentata de factorii :
-evolutia pozitiva a numarului mediu de salariati, fapt care a dus la cresterea productiei marfa fabricate si a
cresterii productivitatii muncii, ducand astfel la cresterea cifrei de afaceri.
Cresterea nivelului productivitatii muncii, s-a datorat :
- influenta pozitiva a cresterii gradului de inzestrare tehnica de la 1.8 la 1.81
- cresterea ponderii mijloacelor fixe productive, crestere ce a avut tot un efect pozitiv asupra Ca
- reducerea randamentului mijloacelor fixe productive datorita cresterii gradului de uzura a mijloacelor fixe
productive si ponderii mici a investitiilor cea ce a determinat scaderea Ca
Gradul de valorificare a productiei marfa fabricate a influentat negativ cifra de afaceri din activitatea de baza
deoarece a scazut ca urmare a influentei acestui factor, Ca diminuandu-se cu 297,95
Aspectul negativ prezentat anterior se datoreaza reducerii cotei de piata ca urmare a unei slabe activitati de
marketing sau ca urmare a scaderii cererii pentru produsele fabricate precum si a intrarii pe piata a unor noi
producatori concurenti cu produse mai ieftine sau de o calitate mai buna.

Curs 4 ( 30/10/2006 )
 Qf Ca Mf Mf ' Qf Ca
Ca  N   Ca  N    
N Qf N Mf Mf ' Qf

Avand in vedere datele din tabel, (vezi tabel curs 3 ) modelele matematice de calcul al influentelor, principiile
de lucru ale metodei substituirii in lant, modificarea Ca fata de perioada precedenta ( Δca = Ca1-Ca0 = 1649-
1582,02 = 66,98 ) se datoreaza influentei urmatorilor factori :
1. Numarul de salariati :
Qf0 Ca 0
Ca N  (N1 - N0)    (200  170)  9,40  0,99  279,18
No Qf 0

2. Influenta productivitatii muncii :

Qf 1 Qf 0 Ca0
Ca Qf /N  N1  (  )  200(8,50  9,40)  0,99  178,200
N1 N0 Qf 0
2.1. Influenta gradului de
inzestrare tehnica :
Mf 1 Mf 0 Mf '0 Qf 0 Ca0
Ca Mf / N  N1  (  )   200(0,7200  0,8235)  0,70  16,3061  0,99  233,92
N1 N0 Mf 0 Mf '0 Qf 0

2.2. Influenta ponderii activelor fixe asupra variatei Ca :

Mf 1 Mf '1 Mf '0 Qf 0 Ca 0
Ca Mf ' / Mf  N1  (  )   200  0,72(0,75  0,70)  16,3061  0,99  116 ,22
N1 Mf 1 Mf 0 Mf '0 Qf 0

2.3. Influenta randamentului activelor fixe productive :

Mf 1 Mf '1 Qf 1 Qf 0 Ca0
Ca Qf / Mf '  N1   (  )  200  0,72  0,75(15,7407  16,3061)  0,99  60,50
N1 Mf 1 Mf '1 Mf '0 Qf 0

3. Influenta gradului de valorificare a productiei fabricate :

Qf 1 Ca1 Ca 0
Ca Ca / Qf  N1  (  )  200  850  (0,97  0,99)  34
N1 Qf 1 Qf 0

Schema sinoptica a influentei factorilor asupra cifrei de afaceri :

ΔCa
66,98

N Qf / N Ca / Qf
279,18 -178,200 -34

Mf / N Mf ‘ / Mf Qf / Mf ‘
-233,92 116,22 -60,50
 Concluzie : cresterea cifrei de afaceri s-a realizat prin sporirea ( cresterea ) cantitatii de produse fabricate
urmare a angajarii in plus a unui numar de 30 de salariati.
Comparativ cu perioada anterioara, gradul de valorificare a productiei fabricate a scazut, situatie ce are influenta
negativa asupra vitezei de recuperare a fondurilor productive.
Un alt model factorial de calcul al cifrei de afaceri, este si urmatorul :
Σ – structura
Ca = Σqv x p qv – volumul productiei
ΔCap = Σqv1 x p1 – Σqv1 x p0 p – pretul de vanzare

In cifra de afaceri totala realizata intr-o anumita perioada, rezultatele activitatii sunt preponderente si se
dimensioneaza in functie de capacitatea de productie, de resurse ( materiale, financiare, umane ) si in functie de
cererea de pe piata.
In fundamentarea cifrei de afaceri, trebuie avute in vedere piata dar si concurenta. Astfel, in legatura cu piata,
in cadrul studiilor de fezabilitate se va face o analiza cantitativa pentru a marca posibilitatea de absorbtie a
bunurilor produse in cadrul firmei precum si o analiza calitativa care are drept scop cunoasterea gusturilor, a
nevoilor sau a comportamentul consumatorilor fata de produse. Segmentarea pietei este un alt element
important al analizei. Impartirea ei trebuie facuta cu concurentii dar si in interior pe produse in functie de
utilizatori. In acest scop, vom utiliza indicatorul “ cota globala de piata a firmei “ :
v – vanzari totale
Cp = Vp / v vp – vanzarile firmei

Un alt model de determinare a cifrei de afaceri, dar de aceasta data minima (ca valoare )
ΣCa min = Σqcv + F
Un alt model de calcul al cifrei de afaceri, este acela cand se pune problema estimarii unei cifre de afaceri
minime cu luarea in considerare a unor restrictii respectiv rata dividentelor sa fie egala cu cea a dobanzii la un
nivel al ratei costurilor.
Exemplu : O firma are un capital social ( Ks ) de 600 mii lei, rata medie a dobanzii ( d ) este de 30%,
rentabilitatea costurilor ( Rc ) din ultimul an a fost de 10%. Care ar fi cifra de afaceri minima care sa asigure un
divident egal cu dobanda ?
Etape :
1 . Stabilirea dividentelor ce urmeaza a fi distribuite :
D = Ks x d = 600 x 0,3 = 180 mii lei
2. Determinarea profitului net :
Pn = D + ( Cf / ( 100 – Cf ) ) x D = 180 + ( 84 / ( 100 – 84) ) x 180 = 1125
3.Determinarea profitului brut :
Pb = Pn + ( Ci / ( 100 – Ci ) ) x Pn = 1125 ( 16 / ( 100 – 16 ) ) x 1125 = 1339,3
4. Determinarea resurselor consumate :
Rc = (Pb / Σqc ) x 100 => Σqc = ( Pb / Rc ) x 100 = 1339,3 x 100 / 10 = 13393
5. Determinarea cifrei de afaceri :
Ca = Σqc + Pb = 13393 + 1339,3 = 14732,3

Curs 5 ( 6/11/2006 )

Analiza valorii adaugate :

Indicatorul valoare adaugata exprima cresterea de valoare care se obtine in activitatea tehnico-productiva a
firmei, exprimand aportul in cadrul producerii de bunuri sau servicii. Valoarea adaugata permite aprecierea
structurii si a metodelor de productie utilizate de firma prin intermediul gradului de integrare sau mai exprima
regresul activitatii.
Valoarea adaugata se determina prin doua metode :
1. Metoda sintetica : potrivit careia din productia globala se scad consumurile intermediare in care sunt cuprinse
cheltuielile cu materii prime si materiale, cheltuielile cu energia, apa si cu serviciile prestate de terti.
Qa = Qe – M
2. Metoda analitica ( de repartitie ) : reflecta ca in cadrul valorii adaugate sunt cuprinse cheltuielile cu
personalul, impozitele si taxele aferente personalului, cheltuieli financiare, amortizarea si profitul.
Analiza este de doua feluri :
- analiza structurala
- analiza factoriala

Analiza structurala :

Nr. Structura Qa ( % ) Gradul de

Crt. Indicatori Prevazut Realizat Modificare realizare a
Prevazut Realizat
absoluta prevederilor
1 Cheltuieli cu salariile 200 210 32,26 30,30 +10 105,00

2 C.A.S. 50 62,5 8,06 9,02 +12,5 125,00

3 Cheltuieli cu protectia 10 20,5 1,61 2,96 +10,5 205,00

sociala
4 Totalul cheltuielilor 260 293 41,93 42,28 +33 112,69
cu personalul
5 Amortizarea 60 65 9,68 9,38 +5 108,33

6 Alte elemente de Qa 30 35 4,84 5,05 +5 116,66

7 Rezultatul exploatarii 270 300 43,55 43,29 +30 111,11

8 Valoare adaugata 620 693 100 % 100% +73 11,73

Concluzie : in cazul exemplului dat, se observa o crestere fata de prevederi a valorii adaugate cu 73 mii lei
respectiv 11,73. O asemenea situatie se aprecieaza ca fiind pozitiva deoarece marimea valorii adaugate s-a
obtinut in cea mai mare masura pe cresterea profitului.
Pe baza Qa si a elementelor de structura pot fi construiti urmatorii indicatori :
1. Gradul de integrare pe verticala : este dat de raportul dintre Qa ci Ca.
2. Contributia factorului uman la formarea Qa : dat de raportul dintre salarii plus suma celorlalte cheltuieli
aferente acestuia si Qa.
3. Aportul activelor fixe : dat de raportul dintre amortizare si Qa.

Analiza factoriala :

Qa = Qe – M = Qe ( 1 – M/Qe ) = Qe x Va = T x Wh x va = Ns x t x Wh x va
 Ns
-12,50

T
-27,19
t
-14.69
Qe
+50

Qa -77,19
+80

Va
+30

Nr. Indicatori Simbol Prevazut (0) Realizat (1)

Crt.
1 Productia exercitiului Qe 1200 1300

2 Cheltuieli cu materiale N 600 620

3 Fondul total de timp de munca (h / T 288000 274950

om )
4 Numarul mediu de salariati Ns 240 235

5 Timpul mediu de lucru pe salariat t 1200 1170

(h)
6 Productivitatea medie orara ( h ) Wh 4166,66 4728,13

7 Valoarea medie adaugata la un leu Va 0,50 0,5231

productie a exerctiului
8 Valoarea adaugata Qa 600 680

Avand in vedere, datele din tabel, metoda substituirilor in lant, modelele de analiza factoriala, modificarea
fata de prevederi a valorii adaugate ( ΔQa = Qa1-Qa0= 680-600 = 80 mii lei ) se datoreaza influentei
urmatorilor factori :

1. Influenta productiei exercitiului :

Qa Qe  (Qe1  Qe0)  Va 0  (1300  1200)  0,50  50
1.1. Influenta fondului total de timp :
QaT  (T 1  T 0)  wh0  va0  (274950  288000)  4166,66  0,50  27,19
1.1.1. Influenta numarului mediu de salariati :
Qa Ns  ( Ns1  Ns 0)  t 0  wh0  va 0  (235  240)  1200  4166,66  0,50  12,50
1.1.2. Influenta timpului mediu de lucru pe un salariat :
Qa t  Ns1  (t1  t 0)  wh0  va0  235  (1170  1280)  4166,66  0,50  14,69
1.2. Influenta productivitatii medii orare :
Qa wh  T 1  ( wh1  wh0)  va  274950  ( 4728,13  4166,66)  0,50  77,19
2. Influenta valorii adaugate la un leu productie a exercitiului :
Qa va  Qe1  (va1  va 0)  1300  (0,5231  0,50)  30

Concluzie : analiza factoriala arata ca Qa a crescut pe seama ambilor factori cu actiune directa dar in proportii
diferite, astfel :
- productia exercitiului a contribuit cu 62,50 % la cresterea valorii adaugate numai ca urmare a sporirii medii
orare.
In cea ce priveste folosirea timpului mediu de lucru pe un salariat, precizam ca el nu a fost folosit integral
existand fata de prevederi un numar de 30 de ore nelucrate.
In al doilea rand, valoarea medie adaugata la un leu productie detine numai 37,50 % din cresterea valorii
adaugate ca urmare a reducerii ponderii de crestere a cheltuielilor cu materiale la un leu productie a exercitiului.

Curs 6 ( 13/11/2006 )

Analiza productiei fizice :

Productia fizica reprezinta totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea productiva care pot fi
puse in circuitul economic. In sistemul de analiza economico-financiara, productia fizica este necesara in
urmarirea modului prin care firma isi onoreaza obligatiile contractuale si asigura concordanta intre cerere si
oferta. Pe baza productiei fizice, se poate stabili gradul de valorificare al unor categorii de resurse ( resurse
materiale ).
Indicatorii cu ajutorul carora se cuantifica si se analizeaza productia fizica, sunt :
1. Coeficientul de sortiment :

Ks 
 q min  p0 0
 100
q  po 0

2. Coeficientul de nomenclatura :

n
Kn  1   0,5(altfel , pierdere )
N

3. Coeficientul mediu de structura :

Kst  1
 g
100

4. Coeficientul de exploatare ( sau al punctajului ) :

Ke 
 (q  i)
100

5. Coeficientul de ritmicitate :
 100  g
Kr 
100

6. Coeficientul mediu de calitate :

K
 qi  ki   gi  ki
 qi 100

7. Coeficientul starii de noutate al productiei :

Pk
N
Pt

Analiza cheltuielilor firmei :

Cheltuielile cuprind o arie larga de fenomene economice legate de consumul si utilizarea factorilor de
productie. Cheltuielile trebuie sa ocupe un loc important in managementul intern al firmei deoarece de
consumul factorilor de productie depind in mare masura capacitatea concurentiala a firmei si asigurarea
premiselor pentru performante economico-financiare.
Activitatea unei firme in derularea ei, necesita consumuri de resurse umane, materiale, financiare.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor, are rolul de a evidentia evolutia acestora si factorii care influenteaza
nivelul lor.
In urmarirea evolutiei cheltuielilor aferente veniturilor, utilizam indicatorul : rata de eficienta a cheltuielilor
sau cheltuieli la 1000 de lei venituri :

 Cht
i 1 Cht
Rcf  n
 100 C (1000 )   1000
Vt
 Vt
i 1

Curs 7 ( 20/11/2006 )

(1000 )
C Ca 
 qv  c  1000
 qvxp

Nr. Indicatori Simbol Perioada curenta

Crt. Prevazut(0) Realizat(1)
 1 Cifra de afaceri  qv  p 4800 5000
2 Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri  qv  c 3900 4200

3 Volumul efectiv productiei, din care

Costuri prevazute  qv1  c0 – 4100

Preturi prevazute  qv1 p0 – 4500
4 Cheltuieli la 1000 de lei cifra de afaceri C ca(1000) 812,50 840,00

Avand in vedere datele din tabel, modelul de calcul si analiza, principiile metodelor substituirilor in lant,
modificarea cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri fata de prevederi ( C ca  C ca(1000  C ca(1000 
(1000) ) )
1 0
 840  812,50  27,50) se datoreaza influentei urmatorilor factori cu actiune directa :

1. Influenta volumului productiei vandute :

C Ca
(1000 )
(
 qv1  c0   qv0c0 )  1000  ( 4100  3900 )  1000  98,61()
 qv
 qv1  p0  qv0 p0 4500 4800

2. Influenta preturilor de vanzare :

C cap
(1000 )
(
 qv1  c0   qv1  c0 )  1000  ( 4100  4100)  1000  91,11()
 qv1  p1  qv1  p0 5000 4500

3. Influenta costurilor :
C cac
(1000)
(
 qv1  c1   qv1  c0 )  1000  ( 4200  4100)  1000  20()
 qv1  p1  qv1  p1 5000 5000

In exemplul dat, se inregistreaza o crestere a nivelului cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, cu 27,50 lei
fata de nivelul prevazut, situatie apreciata ca fiind negativa deoarece determina diminuarea sumei profitului
aferent cifrei de afaceri.
Cei trei factori cu actiune directa, au influente diferite ca marime si sens asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra
de afaceri.