AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII

~VATRA DORNEI~

Besa Alexandru
AATCS, Master an 1

1
Motivatia

Vatra dornei este statiunea turistica pe care eu o vizitez cel mai des iar acest lucru m-a
determinat sa fac prezentarea ei. Cunoscand zona, pot analiza mai atent detaliile legate de ea.
Trebuie sa mentionez ca ma bucura enorm faptul ca de fiecare data cand ma duc in Vatra
Dornei, vad multe imbunatatiri, legate de infrastructura de acolo, ceea ce inseamna ca exista
implicatie din partea autoritatilor dar si a oamenilor care locuiesc acolo.

Un lucru foarte important care trebuie precizat este faptul ca desi Vatra Dornei a inceput
ca si o statiune balneara, datand din perioada ocupatiei habsburgice, cu trecerea anilor, aceasta
s-a dezvoltat tot mai mult ca o statiune unde se pot practica sporturi de iarna.

Localizare

La confluenta Bistritei Aurii cu Dorna se gaseste asezat orasul Vatra Dornei, in inima
unui mirific si interesant sistem depresionar. Orasul este situat la altitudinea de 802m, in zona de
interferenta a paralelei de 47°22'00'' cu meridianul de 25°22'21''. De aici, drumurile se ramifica
in patru directii diferite si anume in amonte pe firul Bistritei se gasesc localitatile Iacobeni,
Ciocanesti, Carlibaba; in amonte pe raul Dorna se insira Dorna Candrenilor si Poiana Stampei,
tot in amonte pe Neagra, localitatile Sarul Dornei, Neagra Sarului, Panaci iar in aval pe Bistrita,
Comuna Dorna Arini continuata cu Crucea pana la Brosteni.

Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina,
cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu
(1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m) ; in nord Runcu (1155
m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna.

Căi de acces

 căi de acces rutiere

- E20 Bucureşti – Focşani;

- DN15 Focşani – Bacău – Poiana Teiului;

- DN17 Poiana Teiului – Broşteni – Vatra

Dornei;

- E20 Bucureşti – Focşani – Fălticeni –

Suceava;

- DN17 Suceava – Câmpulung Moldovenesc –

Vatra Dornei .

 căi de acces feroviare

2
Gara Vatra Dornei pe linia: Bucureşti – Suceava – Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca –
Beclean – Vatra Dornei.

Traficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată este deservit de staţiiile VatraDornei,

Vatra Dornei-Băi şi halta Roşu, fiind facilitat de situarea pe magistrala feroviară electrificată
500, ce leagă Suceava de Cluj Napoca.

Traficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de langă
municipiul Suceava, aflat la o distanţă de 120 km de Vatra Dornei.

Relieful

Depresiunea Dornelor este o depresiune intramontana cu o altitudine de 800-900m si

cuprinde doua compartimente: Depresiunea Sar si Depresiunea Poiana, legate prin ulucul
depresionar Dorna Candrenelor - Vatra Dornei. Rama montana cuprinde Muntii Calimani,
Muntii Bistritei, Muntii Bargaului, Culmea Suhardului si Giumalaul.

Relieful prezinta o fragmentare de munti josi si mijlocii care apar sub forma de muncei,
avand culmi rotunjite si plaiuri drepte. Dintre inaltimile interioare amintim: Barnarel (1328m),
Dealul Negru (1302m), Runc (1449m) si Ousorul (1639m) care strajuieste maiestuos si
singuratic ansamblul natural.

Clima

Vatra Dornei are un climat montan subalpin care influenteaza favorabil organismul.
Aerul este curat, ozonat, bogat in aerosoli terapeuti, cu predominanta esentelor volatile de brad.
Muntii care formeaza rama montana a Tarii Dornelor protejeaza depresiunea Dornelor si in
primul rand statiunea Vatra Dornei de curentii de aer de la nord si rasarit. Vanturile care bat sunt
mai cu seama cele din sectorul vestic. Zilele calme (sunt foarte frecvente) au o frecventa mare iar
presiunea atmosferica este scazuta, media anuala fiind de 692,4mm.

Temperatura medie anuala este la Vatra Dornei de 5,2°C, cea mai calduroasa luna, iulie,
avand temperatura medie de 15°C iar cea mai rece, ianuarie, de -6,1°C. Datorita altitudinii
nebulozitatea este destul de ridicata, media anuala fiind de 6,1 zecimi iar numarul zilelor cu ceata
este de 73 pe an. Umiditatea aerului este mare in special in lunile de iarna.

Precipitatiile atmosferice sunt frecvente media anuala fiind de 603,4mm. Pe rama

muntoasa precipitatiile sunt mai bogate, ajungand la o medie de circa 1200 mm/an.

Reteaua hidrografica

Vatra Dornei este strabatuta de doua ape importante: Dorna si Bistrita care se unesc la
periferia orasului Vatra Dornei in punctul numit Chilia.

3
 Dorna are un curs vioi cu afluenti iuti iar in
drumul sau spala vai acoperite cu pasuni bogate,
constituindu-se o adevarata cetate naturala marginita
de salcii cu privelisti unice in vremea apusurilor de
soare. Alt rau care strabate zona este Bistrita
considerata podoaba apelor moldovene. Aceste doua
ape impreuna cu piraiele din Rosu si din Chilia sunt
bogate in pastravi si lostrite, pesti care nu se gasesc in
apele de ses.

Din adancuri zvacnesc numeroase izvoare de

ape oligominerale (carbogazoase, bicarbonatate,
sodice, calcice, magnezice si feruginoase). Vestitele
borcuturi „de Dorna”, presarate darnic de catre natura
prin toata Tara Dornelor, rivalizeaza cu cele mai
renumite ape minerale din lume, stimuland un mare
interes stiintific si turistic. Apele minerale „Dorna”,
„Poiana Negri”, cele de la Poiana Cosnei si Poiana
Vinului, care-si amplifica neintrecutele lor calitati
naturale in bauturi racoritoare, sunt mult apreciate de
catre consumatorii din tara si de peste hotare. Izvorul Santinela

Izvoare

Pe teritoriul localităţii Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale,
între acestea numărându-se şi Izvorul "Ioan" botezat în timp Izvorul "Unirea", Izvorul Ferdinand
şi Izvorul "Sentinela" aflate în vecinătatea Cazinoului.

RESURSE TURISTICE
“Devansat initial de dorinta de contemplare, cunoastere si practicare a climatismului si
termalismului, turismul in spatial montan s-a diversificat prin noi motivatii conducand la
practicarea drumetiei montane si alpinismului dar si a altor activitati de agrement pentru care s-
au realizat amenajari specific in cadrul statiunilor montane. Toate au avut la baza valorificarea
spatiului geografic natural montan dar si a componentelor sale antropice.”1

Potenţialul natural pentru turismul balnear

1
Cianga N. si Dezsi S., Amenajare turistica,2007, pag. 96, Ed. Presa Universitare Clujeana

4
 Trebuie mentionati factorii naturali cu valoare curativă care reprezintă elementele
esenţiale ce conferă staţiunii Vatra Dornei specificul de staţiune balneara: clima tonifiantă, aerul
pur, lipsit de praf si de particule alergice, bogat in aerosoli rașinoși, izvoarele de ape minerale,
gazele mofetice, precum și nămolurile de turbă. Imprejurimile zonei Dornelor sunt acoperite de
păduri de conifere (brad, pin, molid) care, datorită cetinii verzi şi a răşinilor, realizează o
permanentă şi intensă oxigenare a atmosferei in cursul intregului an, conferind un plus de
purificare a aerului, odata cu creşterea conţinutului de ozon şi a aeroionilor negativi.

Principala substanţă minerală terapeutică utilizată in această staţiune este apa minerală
carbogazoasă, ceea ce ii imprimă specificul cardiovascular. Din punct de vedere hidrochimic,
apele minerale de la Vatra Dornei sunt feruginoase, ușor bicarbonatate, sodice, calcice,
magneziene, hipotonice avand o compoziţie chimică identică cu a apelor dulci din zonă. De
asemenea, pe langă azotul şi oxigenul de origine atmosferică, analizele au mai indicat prezenţa,
in proporţii foarte scăzute, a argonului (0,06%), metanului (0,1-0,2%) etanului şi propanului. In
acelaşi timp, se utilizează şi nămolul terapeutic extras din Tinovul Poiana Stampei.

Vatra Dornei oferă tratament bolnavilor de boli reumatismale degenerative și diartritice

(spondiloze cervicale, dorsale și lombare, artroză, poliartroză, tendinită, tendimiozită, periartrită
scapulohumerala), celor aflați in stări post-traumatice, celor acuzand boli ale sistemului nervos
periferic și central (pareze ușoare și sechele minore polionevrotice, sechele tarzii dupa
semipareză și parapareza), boli endocrinologice (tulburări prepubertale la copii hiperreactivi,
hipertiroidie benignă și boala lui Basedow in fază incipientă), boli ginecologice (sindrom ovarian
menopauzal), boli respiratorii (nevroză respiratorie), tulburări nervoase, metabolice și
nutriționale, tulburări digestive și de alt tip. Un alt element natural cu valoare terapeutică este şi
gazul mofetic, incărcat cu CO2, valorificat in cadrul bazei de tratament.

(Ifrim Elena Irina – Evoluția turismului balnear în Carpații Orientali. Studiu de caz: Vatra
Dornei,Borsec și Sovata pag. 19-20)

Rezervatii Naturale
Muntii Calimani

In cuprinsul Muntilor Calimani se gasesc patru rezervatii naturale: Piatra Cusmei, Taul
Zanelor, Caliman (rezevatia Sarului) si 12 Apostoli.

Piatra Cusmei la 1264 m, este o stanca masiva, bucalata, o cupola asemanatoare unei
caciuli (cusma)

Taul zanelor se gaseste asezat pe (flancul) la nord de Poiana Lunga-loc de nivelare

populat cu pastravi la izvoarele Borcutului, afluent al Colbului.

5
 Rezervatia Sarului cuprinde sectorul marcat de varfurile Iancului - Bradul Ciont - Retitis,
cu frumoase caldari glaciare suspendate si paraie
inspumate, revarsate peste cascade.

Rezervatia 12 Apostoli .Infiintata in 1971,

unica in Bucovina, adaposteste „statui” cu forme
zoo si antropomorfe, stane de piatra modelate de
natura de-a lungul timpului. Cu o suprafata de
circa 200ha rezervatia geomorfologica si
geologica a fost creata pentru protejarea acestor
stanci, reziduuri, alcatuite din aglomerate mai
rezistente. Jnepenisurile si ienuperetele de pe
versantul vestic adapostesc un interesant
monument al naturii - cocosul de mesteacan.

Masivul Giumalau

In masivul Giumalau se afla rezervatia forestiera Giumalau - Codrul secular Giumalau -

Valea Putnei, pe versantul nord vestic al Giumalaului cu o suprafata de 314,20ha. Padurea este
dominata de molid (Piceea abies) cu exemplare in varsta de peste 130 de ani. La limita
superioara a codrului aflata la 1680-1700m, apar exemplare pipernicite de molid, iar in unele
locuri stufarisuri de jneapan (Pinus montana) foarte greu de strabatut. In perimetrul rezervatiei se
afla si un teritoriu pentru protectia faunei cinegetice, in special a cocosului de munte (Tetrao
urogallus) cu o suprafata de circa 210ha.

Rezervatia geologica Cheile Zugrenilor (Cheile Bistritei)

Pe distanta de 4 km cat tin cheile, valea

are o latime ce varaza intre 150-200m, cu
pereti ce au inaltimi de la 200 la 300m.
Repezisurile, vartejurile, bulboanele, ochiurile
adanci de 12-15m, stancile cu forme bizare
intre care Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Rapa
Scara, Stanca Coifului, ca si flora si fauna sunt
elementele care intra in componenta acestei
rezervatii. Teritoriul ocrotit are o suprafata de
159,10ha.

Pe teritoriul Muntilor Giumalau se afla

arii ce cuprind plante rare, monumente ale
naturii ocrotie prin lege dintre care amintim:
papucul doamnei, crinul de padure, bulbucii, floarea de colt (Rarau Cheile Zugrenilor), tisa,

6
argintica (relict glaciar), foaia grasa-planta carnivora. Dintre plantele endemice se remarca
vulturica, pinul, zimbrul.

Resurse Turistice Antropice

Parcul orasului Vatra Dornei

Parcul amplasat pe versantul drept al râului Dorna urcă în pantă până sub Dealul Negru.
Are o suprafaţă totală de cca. 50 hectare şi este considerat Rezervaţie Dendrologică a Academiei
Române.(a fost declarat ocrotit in anul 1970).

Parcul este străbătut de alei deosebit

de plăcute, datorită vegetaţiei arborescente, şi
care duc spre izvoarele de ape minerale
existente. Aici trăiesc veveriţe, denumite
popular “Mariana”, care reprezintă un punct
mare de atracţie al parcului, pe lânga speciile
rare de arbori.

Obiective Culturale
Muzeul Etnografic

Expozitia de etnografie cu caracter

permanent se afla in incinta impunatoarei cladiri a
Palatului Primariei si ofera o imagine retrospectiva,
complexa si convingatoare asupra bogatei civilizatii
traditionale montane, bucovinene (in general) si a
zonei Dornelor.

Aici se reuneste creatiile populare din zonele

etnografice de munte, expozitia prezenta isi propune
reconstituirea acelui mirific univers in care omul si
natura se contopeau intr-o profunda si vibranta
traire. Din punct de vedere tematic, expozitia este
generoasa, abordand aproape toate genurile creatiei
populare incepand cu arhitectura, continuind cu
ceramica, tesaturile din interior, portul, nefiind date
uitarii nici datinile si obiceiurile legate de
sarbatorile de peste an si cele legate de nunta.

7
Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica

Sectia de stiinte naturale s-a infiintat in 1957, dar actul nasterii dateaza din 1952, cand
invatatorul Dumitru Andriescu din comuna Dorna Candrenilor a donat obiecte de peste 100 de
ani. In urma reorganizarii, muzeul isi prezinta exponatele in mod atractiv.

Astfel, sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei dornene si
cinegetica (vanatoarea). Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii (florei si faunei), de
taxonomie, filogenie si de ecologie.

Obiective religioase

 Biserica cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi în parcul staţiunii balneare

 Biserica romano-catolică pe strada Mihai Eminescu În peretele estic al acestui lăcaş se
văd şi azi două ghiulele ale obuzelor trimise în primul război mondial asupra bisericii.

AMENAJAREA ȘI GRADUL DE ATRACTIVITATE

Specificul produsului turistic balnear constă in integrarea procedurilor specifice de
tratament, a serviciilor de cazare și masă, a posibilităților de agrement și petrecere a timpului
liber intr-un mod care să permită relaxarea, deconectarea, recuperarea capacității fizice și
psihice. In acest scop, o stațiune balneară trebuie să dispună de o bază materială specifică
(cabinete specializate, băi, piscine, etc) și personal specializat, de structuri de cazare
corespunzătoare, cu categorii de confort diferite, accesibile tuturor categoriilor de turiști, care să
ofere servicii de masă de calitate și accesibile ca preț, de amenajări specifice pentru cură de teren
(parcuri, alei de promenadă), cură internă (buvete, izvoare), relaxare activă (piscine, ștranduri,
partii de ski și sanie, terenuri de tenis, stadion, piste de role, biciclete, trasee turistice pentru
drumetii) și divertisment (baruri, discoteci, cezinouri, teatre, etc).

In vederea valorificării optime a factorilor naturali cu valoare curativă, o stațiune

balneară trebuie să beneficieze in primul rand de centrele de cură și tratament – o componentă
esențială. Acestea trebuie sa includă: terme – băi publice, piscine publice, ștrand, clinici de
tratament, wellness, saloane spa şi beauty, pump room (sala cu ape minerale). Capacitatea,
calitatea serviciilor și gradul de funcționare al acestora constituie punctul forte al dezvoltării
turismului balnear. Centrele de cură și tratament trebuie să fie dotate cu aparatură modernă,
performantă, care să asigure desfașurarea unui număr zilnic cat mai mare de proceduri.

Atracțiile turistice de orice fel constituie elemente ce pot fi integrate in produsul turistic
specific turismului balnear, facilitand diversificarea posibilităților de petrecere a timpului

8
(dupa Ifrim Elena Irina – Evoluția turismului balnear în Carpații Orientali. Studiu de caz: Vatra
Dornei,Borsec și Sovata)

Tipurile de legatura intre localitatea-mama si amenajarea turistica releva existent a patru

ipostaze:

- Dezvoltare periferica, cu impunere a zonelor balneare (Vatra Dornei, Singeorz Bai,

Sovata);
- Localitati orase- statiuni cu functii balneoturistice exclusive (Baile Tusnad, Slanic
Moldova, Baile Herculane);
- Orase-statiuni cu nuclee multiple cu functii balneoturistice, amplasate in intravilan, legat
de zacamintele de ape (Covasna);
- Statiuni balneoclimaterice apartinand administrative de comune amplasate in zone
periurbane (baile Felix, 1 Mai).2

Infrastructura pentru dezvoltarea turismului balnear în Vatra Dornei

În stațiunea Vatra Dornei, turismul balnear este organizat in cadrul celor trei baze de tratament:

 baza de tratament Călimani (ce aparține de SC Dorna Turism SRL),

 baza de tratament Intus (SC Intus SRL)
 baza de tratament Ozon (SC Sind Romania SRL)3

Activitatea medico-balneară se desfăşoară la: cabinete medicale cu medici in majoritate

primari, serviciu de explorări funcţionale două baze de tratament care dispun de următoarele
secţii ce permit practicarea următoarelor proceduri: băi carbogazoase, hidroterapie (băi plante,
duşuri, afuzie), electroterapie (curenţi diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizări, băi galvanice),
fosfoterapie (ultraviolete), kinetoterapie (săli de gimnastică, bazin acoperit şi saună),
pneumoterapie (aerosoli şi inhalaţii), masaj – impachetări parafină, secţie ginecologie şi nămol
(impachetări), mofete naturale.

Datorită modernizării instalațiilor, capacitatea bazelor de tratament a permis, in anul

2006, efectuarea unui număr de 2900 de proceduri/zi4.

Centrele de cura și tratament ce se află in incinta celor trei baze de tratament sunt dotate
cu restaurant ce asigura alimentatia turistilor, săli de forță, saună, piscină, saloane de

2
Cianga N. si Dezsi S., Amenajare turistica,2007, pag. 96, Ed. Presa Universitare Clujeana
3
Conform Studiului de fundamentare pentru reatestarea orașului Vatra Dornei ca stațiune turistică de interes
național, INCDT, București, Ianuarie 2007

4
Conform Studiului de fundamentare pentru reatestarea orașului Vatra Dornei ca stațiune turistică de interes
național, INCDT, București, Ianuarie 2007

9
infrumusețare, pisicine interioare, sali de conferinte, etc. Aceste dotari inlesnesc confortul
clienților. De asemenea hotelurile care asigură cazarea detin un numar mare de locuri, aproape
300 de locuri de cazare fiecare hotel. Cele trei mari baze de tratament sunt in apropierea unor
zone de promenadă și cură de teren ce ușurează deplasarea turiștilor. Bazele de tratament
Călimani și Intus au in apropiere centre de informare turistică ce stau la dispoziția clienților cu
diverse informații. Tot in apropierea centrelor de
tratament sunt și cateva centre de agrement (bowling,
biliard, discotecă, etc).

Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune

din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoare
prescrise de medic și dieta alimentară in funcţie de
afecţiune. Urgenţele şi examenele de specialitate şi
laborator se asigură prin spitalul local.

Indicatiile tratamentului balnear

• Bolile aparatului cardiovascular:

- boli ale miocardului: stari dupa miocardie de natura reumatica sau recidive, stari dupa
miocardie de origine infectioasa, miocardiodistrofie de origine metabolica endocrina toxica
infectoasa, miocardioscleroze, stari dupa infarct miocardic.

- afectiuni valvulare: mitrale aortice.

- boli ale vaselor: tulburari de irigatie coronariana, arteroscleroza vaselor, hipertensiune arteriala
esentiala, boala Biurger, stari dupa tromboflebita, acrocianoze, boala Raymond, eritromelalgie,
stari dupa operatii cardiace.

• Boli ale aparatului locomotor (reumatismale si nereumatismale):

- afectiuni articulare cu caracter inflamator: stari alergice, poliartrita cronica evolutiva, artritele
infectioase, cronice, artritele neinfectioase subacute toxice, spondilite cronice infectioase,
spondiloze si artroze mono sau poliarticulare,tulburari dupa operatii ortopedice, reumatism
metabolic, reumatism endocrin,osteoporoze endocrine.

- boli ale oaselor, muschilor, tendoanelor: fracturi cu consolidare intarziata sau calusuri
dureroase, osteite infectioase sau traumatice nefistulizate, osteomelite cronice neturbeculoase,
miozite, fibromiozite, burnite, periostoite, coaste cervicale, bombalizari, sacralizari.

• Boli ale sistemului nervos:

- afectiuni ale sistemului nervos periferic: radioculite, polirodioculonevrite, plexite, nevrite,

polinevrite, nevralgii de etiologie reumatica, afectiuni ginecologice, sechele post reumatice ale
sistemului nervos periferic care nu necesita interventii operatorii.
10
- afectiuni ale sistemului nervos central: sechele dupa infectii ale sistemului nervos central, bolile
sangelui si organelor hematopetice: anemii hipocrome carentiale, carente multiple de fier,
proteine, vitamine, hormoni, anemii hipocrome prin blocarea sintezei hemoglobinei (tumori,
insuficiente endocrine).

• Boli asociate: boli endocrine, boli ginecologice.

Turistii veniti pentru tratamentele balneare isi pot petrece timpul liber vizitand
obiectivele culturale din statiune mentionate mai sus. Aceste elemente de potențial cultural,
alături de potentialul natural al statiunii asigura o mai buna desfasurare a turismului in statiunea
Vatra Dornei

Apa minerala este foarte importanta pentru statiune. Fara ea, statiunea nu ar exista. De
aceea s-au facut si se fac in continuare prospectiuni si foraje. In urma forajelor executate in anii
1977-1978, s-a stabilit un debit de 830 m³/zi de rezerve exploatabile, care ar putea efectua zilnic
3320 de proceduri - bai hidrominerale. Capacitatea maxima anuala este insa de 1760 proceduri
pe zi. Se propune construirea unui nou pavilion al bailor cu 1500 proceduri pe zi care sa
functioneze numai in periada de sezon.
Principala problema a dezvoltarii statiunii este valorificarea superioara a apei
carbogazoase. Se fac prospectiuni pentru depistarea de noi resurse. Dar zacamantul nu trebuie
exploatat mai mult decat permite capacitatea de revenire. Un numar prea mare de puncte de
extractie duce la o pierdere de bioxid de carbon. Nici exploatarea sub capacitate nu este
recomandabila, deoarece apele necaptate sunt pierdute. Pot fi captate si sursele de la Poiana
Negri si Dorna Candrenilor, apa fiind foarte buna pentru tratament si existand posibilitatea
infiintarii unei statiuni balneare la Dorna Candrenilor.

Infrastructura Pentru Dezvoltarea Turismului De Iarna (Sportiv De Iarna) In

Vatra Dornei
Pe langa produsul touristic balnear, Vatra Dornei mai ofera un potential turistic foarte
important, fructificat in turismul de iarna. Acesta are un caracter sezonier insa, conditiile
meteorologice fiind un factor important.

În perioada sezonului rece turiştilor le stau la dispoziţie două pârtii de schi: Pârtia de schi
Dealu Negru, care are o lungime de 3000 m, cu o diferenţă de nivel de 400 m şi pârtia de schi
Parc, de 900 m lungime, cu o înclinare medie de 28,5 grade şi diferenţă de nivel 150 m.

Partia de schi Dealul Negru, Vatra Dornei

Partia de ski Dealul Negru are un grad de dificultate mediu si lungimea de 3.000 m.
Altitudinea la plecare este de 1.250 m si la sosire de 850 m, diferenta de nivel fiind de 400 m. Ea
este cea mai lunga partie din tara, este deservita de telescaun. Insa nu beneficiaza de iluminare
nocturna si zapada artificiala.

11
 Aceasta partie beneficiază de instalaţia de transport cu telescaun, iar pârtia de schi Parc
este dotată cu un baby-schi -pentru copii- şi un teleschi.Pârtia Dealu Negru are o dificultate
medie fiind destinată mai degrabă schiorilor amatori decât celor profesionişti, având şi pante mai
abrupte, dar care nu provoacă probleme practicanţilor acestui sport. Durata de urcare cu
telescaunul este de aproximativ 20 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira
peisajele pitoreşti ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea, cum ar fi: Munţii
Giumalau, Munţii Bistrita, Munţii Călimani, Munţii Rodna, Munţii Suhard şi Muntii Obcina
Mestecaniş. Transportul cu telescaun este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat
este vara şi iarna.

Partia de schi Parc 1, Vatra Dornei

Partia de ski Parc 1 are un grad de dificultate mediu si lungimea de 900 m. Altitudinea la
plecare este de 965 m si la sosire de 805 m, diferenta de nivel fiind de 160 m. Partia Parc 1 este
deservita de teleschi. Nu beneficiaza de iluminare nocturna dar exista instalatie de zapada
artificiala.

Partia de schi Parc 2, Vatra Dornei

Partia de ski Parc 2 are un grad de dificultate scazut si lungimea de 600 m. Altitudinea la
plecare este de 1.010 m si la sosire de 910 m, diferenta de nivel fiind de 100 m. Partia Parc 2 este
deservita de teleschi. Nu beneficiaza de iluminare nocturna dar exista instalatie de zapada
artificiala. La baza partiei se organizeaza in fiecare an "Sarbatorile Zapezii". Datorita
amenajarilor din ultimii ani, partiile Parc 1 si 2 sunt cele mai folosite.

Alte sporturi:

 plimbările cu snowmobilul, river rafting sau parapantism, însoţiţi de ghizi si instructori

autorizaţi;
 River rafting–în staţiune se pot face expediţii cu barca pneumatică pe râul Bistriţa. Barca
are capacitate de 8 locuri, iar fiecare participant este dotat cu vâslă şi echipament de
protecţie, iar personalul calificat va fi alaturi de dumneavoastră.
 excursiile cu biciclete de teren;
 terenurile de tenis şi fotbal.

In ceea ce privește structurile de agrement, Vatra Dornei are o situație destul de

echilibrată. Traseele montane sunt foarte multe si totodata destul de diversificate. Dintre acestea
multe pot fi parcurse cu snowmobilele.

Un traseu cu grad mediu de dificultate pe o lungime 7,4 km (dus - intors) este traseul 1 –
Partia telescaun. Diferenţa de nivel este de 400 m. Punctul de plecare fiind la baza partiei
Telescaun iar punctul terminus vf. Diecilor, 1.301 m.

12
 Traseul 2 – Masivul Calimani este un traseu cu o lungime de aprox. 55 km. Punctul de
plecare este la Neagra Şarului (Paraul Tăieturi-altitudine 850 m), punctual maxim fiind
reprezentat de vf. Reţitis (2.021 m.). Traseul se desfăşoară in proporţie de 60 % in zona alpină.
Traseul 3 – Masivul Giumalau cu un grad mediu de dificultate, se intinde pe o lungime de
32 km. Punctul de plecare este paraul Chilia (Vatra Dornei), iar punctual terminus este cabana
Giumalău (1625 m.), diferenţa de nivel fiind de 823m.

Escalada si alpinismul din masivul Rarau are trasee de gradul 3 – 9, pe stanca Rusca, iar
mai nou, s-a amenajat si Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale.

Toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei şi de creastă sunt optime pentru schi
tour. De asemenea in Vatra Dornei există o pistă betonată pentru schi fond pe Dealul Runc,
lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.

Aceste forme de turism care se pot practica la Vatra Dornei completeaza oferta turismului
balnear din statiune, intrucat in timpul liber al turistilor veniti la tratament, acestia pot practica si
alt forme de turism.

STRUCTURILE DE SERVICII TURISTICE

Vatra Dornei beneficiază de o variată reţea de hoteluri, pensiuni turistice şi turistice
urbane, cabane, baruri, discoteci. Cazarea se face în 10 hoteluri, 9 vile şi un lanţ de pensiuni
turistice şi spaţii de cazare în locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.

Tip structura Unitati cazare

turistice
Cabana 1
Camping 2
Casute 1
Hostel 2
Hotel 10
Motel 1
Pensiune turistica 14
Pensiune turistica 9
urbana
Vila 9
Conform cu Anexa 1, privind tipurile de structuri de cazare in Vatra Dornei, au reiesit
urmatoarele: (analiza dupa sursa http://www.mdrl.ro/)

13
 Unitati cazare turistice
CABANA CAMPING
2% 4%
VILA CASUTE
2%
18% HOSTEL
PENSIUNE
TURISTICA 4%
URBANA HOTEL
18% 20%
MOTEL
2%
PENSIUNE
TURISTICA
29%

Cazarea se face în 10 hoteluri, 9 vile şi un lanţ de pensiuni turistice şi spaţii de cazare de

tip cabana, camping sau în locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.

De asemenea se poate observa ca in Vatra Dornei, cazarea se face predominant in

pensiuni turistice si in hoteluri (10), celelalte avand o pondere mai mica.

Unitati cazare turistice

15

10

0
EL

EL
NG

TE

...
NA

LA
TE

IC

UR
OT
ST
SU

VI
PI
BA

HO

ST
HO
M

M
CA

A
RI
CA

IC
CA

TU

ST
RI
NE

TU
IU
NS

NE
PE

IU
NS
PE

14
 Total numar locuri
Total numar locuri
VILA 234
PENSIUNE TURISTICA URBANA 157
PENSIUNE TURISTICA 279
MOTEL 44
HOTEL 1219
HOSTEL 69
CASUTE 36
CAMPING 116
CABANA 28

Conform acestui grafic, se poate observa faptul ca desi hotelurile sunt mai putine la
numar decat pensiunile, au o capacitate de cazare mult mai mare. Acest lucru se datoreaza si
faptului ca exista Hotelul Bradul-Calimani, care adunat, are o capacitate de 590 locuri. Din
graficul de mai jos se poate observa ponderea de peste 50% a locurilor de cazare apartinand
hotelurilor.

Numarul de locuri pe VILA

tipuri de unitati de cazare
11%
CABANA CAMPING
1% 5% CASUTE
PENSIUNE TURISTICA 2%
URBANA
7% HOSTEL
PENSIUNE TURISTICA 3%
13%

MOTEL
2%
HOTEL
56%

Unităţi De Alimentaţie:

Conform cu Anexa 2, au rezultat urmatoarele aspecte de mentionat:

Tip structura Numar Numar unitati

locuri de alimentatie

15
 Bar de zi 256 6
Fast food 38 1
Restaurant clasic 1908 20
Restaurant 224 3
familial(pensiune)
Restaurant pensiune 420 4

Referitor la unitatile de alimentatie, ponderea cea mai mare o au restaurantele clasice,

fiind 20 de astfel de unitati. Dupa acesta, urmeaza barurile, iar mai apoi restaurantele din cadrul
pensiunilor.

Ponderea unitatilor de alimentatie

RESTAURANT
PENSIUNE BAR DE ZI
12% 18%
RESTAURANT FAST FOOD
FAMILIAL(PENSIUNE) 3%
9%

RESTAURANT CLASIC
59%

Numar locuri in cadrul unitatilor de alimentatie

Numar locuri

RESTAURANT PENSIUNE 420

RESTAURANT FAMILIAL(PENSIUNE) 224

RESTAURANT CLASIC 1908

FAST FOOD 38

BAR DE ZI 256

Daca restaurantele clasice aveau aproape 60% din totalul unitatilor de alimentatie din
Vatra Dornei, cand este vorba despre numarul de locuri din cadrul unitatilor de alimentative, se
vede o crestere mare in randul restaurantelor clasice. Dar dupa acestea urmeaza restaurantele din
cadrul pensiunilor, acoperind 15% din totalul locurilor.

16
 Ponderea numarului de locuri la unitatile de alimentatie

RESTAU BAR DE
RANT ZI
PENSIU 9% FAST
NE FOOD
15% 1%
RESTAU RESTAU
RANT RANT
FAMILIA CLASIC
L(PENSI 67%
UNE)
8%

PROIECTIE DE DEZVOLTARE
In procesul de alocare a spatiilor cu o certa vocatie atractiva si de acceptare a acestora ca
destinatii turistice si, ulterior, elaborarea unor prognoze privind evolutia fenomenului turistic in
perimetrul in cauza, punctual de pornire in cadrul unei cercetari trebuie sa il constituie realitatea
teritoriala (ca rezultat al evaluarilor calitative si cantitative, dar si ca rezultat al ierarhizarii
resurselor turistice ale arealului vizat).

Desi resursele turistice detin rolul determinant in delimitarea arealelor atractive (in
stransa corelatie cu gradul de dezvoltare economica-sociala, respective cu infrastructura si
echipamentele existente, forta de munca specializata, etc.) rolul si importanta acestora in
procesul de amenajare turistica este extreme de diferentiat, in functie de calitatea , structura,
complexitatea, gruparea si pozitia lor in teritoriul supus amenajarii.

Pe baza acestor caracteristici, resursele turistice (indiferent de apartenenta lor la cadrul

natural sau antropic), singure sau in asociere, pot genera aparitia si sustine evolutia uneia sau mai
multor tipuri sau forme de turism.

Evaluarea si ierarhizarea calitativa si cantitativa a resurselor turistice constituie o

problema datorita complexitatii lor tipologice si lipsei parametrilor cuantificabili precum si
subiectivitatii aprecierii valorice, inerenta spiritului uman, extreme de eterogen din toate punctele
de vedere.

Realizarea evaluarilor cantitative si calitative ofera posibilitatea identificarii tipurilor si

formelor de turism practicabile. In acest context, va fi folosita ca metoda de analiza in vederea
acestei evaluari analiza S.W.O.T.

Analiza S.W.O.T. vizeaza identificarea si informarea factorilor de decizie asupra

principalelor raspunsuri la problemele ivite in cadrul realizarii unui process de o asemenea
complexitate. Denumirea metodei provine din acronimele urmatorilor termini din limba engleza:

17
Strenghts = puncte tari; Weaknesses = puncte slabe, limite; Opportunities = oportunitati; Threats
= amenintari, riscuri.
Analiza SWOT-Vatra Dornei
PUNCTE TARI:
Poziţia geografică –Vatra Dornei se află la
confluenţa drumurilor către Transilvania,
Bucovina şi Moldova;
Cadrul natural – Înconjurat de munţi
bogaţi în vegetaţie forestieră, în mod
special conifere, municipiul Vatra Dornei
este o adevărată oază de frumuseţe
naturală;
Clima – iernile lungi, caracteristice zonei,
favorizează relansarea turismului prin
posibilităţile de practicare a sporturilor de
iarnă.
- importantă staţiune balneo-climaterică
- bogat potenţial de ape carbogazoase,
bicarbonate, calcice, magneziene, sodice,
feuginoase şi hipotone
- peisaj frumos
- deţine cea mai lungă pârtie de schi din
România
- punct de plecare în drumeţii montane
spre: Călimani, Rarău, Giumalău, Rodnei,
Ceahlău, unde întălnim relief carstic,
puncte de perspectivă, rezervaţii forestiere
OPORTUNITĂŢI:
-Utilizarea instrumentelor datoriei publice
(împrumuturi şi obligaţiuni municipale) ca
surse atrase la bugetul local, pentru
repunerea în circuitul turistic al unor
obiective de importanţă majoră pentru
localitate;
-Parteneriat cu Institutul Naţional pentru
Cercetare şi Dezvoltare în Turism pentru
identificarea investitorilor în turismul
dornean;
-Existenţa Planului Urbanistic General
(Master Plan) - instrument de dezvoltare
urbană;
-Formarea unui nucleu de întreprinderi
PUNCTE SLABE:
- Vatra Dornei face parte din Zona de
Dezvoltare N-E unde produsul intern brut
pe locuitor are cea mai mică valoare dintre
toate regiunile;
- Posibilităţile de agrement turistic sunt
insuficient valorificate;
- Clima – temperatura medie anuală de
5,20 C conduce la costuri suplimentare
pentru asigurarea confortului termic.
- lipsa instalaţiilor de iluminat nocturn pe
pârtia de schi
- semnalizare necorespunzătoare a pârtiilor
de schi
- deficienţa funcţională a bazelor de
tratament
- stadiu avansat de degradare a instalaţiilor
de pompare a apelor
- slaba semnalizare a potecilor pentru
drumeţii
- raport calitate- preţ al serviciilor
necorespunzător
AMENINŢĂRI:
- dezvoltarea agroturismului în imediata
vecinătate a staţiunii
- reducerea numărului de turişti datorită
stării precare a căilor de acces
- insuficienţa unor fonduri bugetare alocate
la nivel naţional acţionează negative asupra
menţinerii şi lărgirii bazei tehnico-
materiale turistice
- existenţa revendicării terenurilor pe care
au fost amenajate pârtiile de schi, de către
proprietarii acestora
- riscul coborârii urşilor în staţiune
18
 mici în jurul investitorilor majori.
- Pentru a deveni o staţiune internaţională
se cere construirea unui aeroport
- Dacă apele carbogazoase ar fi exploatate
corespunzător s-ar permite dublarea
capacităţilor de cazare şi tratament
- Construirea unui drum ocolitor pentru a
proteja staţiunea de traficul intens existent
- Practicarea unor tarife accesibile cu multe
servicii incluse

Serviciul De Promovare Si Dezvoltare A Turismului Si Salvamont Vatra Dornei

Primaria municipiului Vatra Dornei are in organigrama sa Serviciul de Promovare si

Dezvoltare a Turismului si Salvamont dezvoltat pe structura vechiului Serviciu Public
Salvamont. Prin acest serviciu se realizeaza o promovare eficienta a statiunii Vatra Dornei, a
tuturor agentilor economici de turism din municipiu si protectia turistilor pe partiile de schi si pe
traseele montane din Bazinul Dornelor. Pana la ora actuala s-au realizat de catre acest serviciu
trei tipuri de harti turistice:

1. Trasee turistice montane in bazinul dornelor: 3 000 exemplare (sunt prezentate traseele din
muntii giumalau, calimani, rarau, suhard, bistritei)

2. Vatra dornei - Perla Bucovinei - 5000 exemplare (sunt prezentate posibilitatiile de agrement
din statiune, cazare, caile de acces pe traseele turistice)

3. Pensiuni turistice in vatra dornei - 4000 exemplare.

Totodata pentru o buna orientare a turistilor in statiune s-a amplasat o harta turistica in
format 2 X 3 m pe suport autocolant la intrarea in parcul statiunii.

In domeniul promovarii turismului dornean s-a realizat un film publicitar de 12 minute

pe caseta si CD in limbile romana, germana, franceza, engleza, s-a participat la doua targuri
internationale de turism, s-a editat un album al municipiului Vatra Dornei – format A4, 108
pagini si tiraj de 2000 exemplare – si s-au amenajat aproximativ 80 km de trasee turistice in
masivele Calimani, Giumalau, Bistritei.

In vederea omologarii Partiei Parc, Primaria municipiului Vatra Dornei prin Serviciul de
Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont a facut unele lucrari de amenajare a acesteia,
cum ar fi: s-au demontat stalpii de la vechea instalatie de transport pe cablu, s-au dezafectat 3
chioscuri latindu-se astfel partia cu aproximativ 6 m., s-au achizitionat -prin sponsori - 100 ml de
plasa elastica si 12 buc. saltele de protectie. S-a stabilit printr-o hotarare a Consiliului Local

19
Vatra Dornei un amplasament pentru toate centrele de inchiriat material sportiv, baza partiei
devenind mai mare astfel cu aprox. 350 mp.

Publicitatea acestui program a fost realizata prin afise distribuite in marile centre urbane
precum si la 74 de agentii de turism din tara. In cadrul acestui program 154 de turisti au parcurs
traseele montane alaturi de salvamontistii dorneni.

River raftingul, parapanta si mountain bike- ului au constituit deasemenea unele din
punctele de atractie pentru turisti.

Turism montan de iarna in bazinul dornelor

Prin intermediul unui investitor strain se intentioneaza amenajarea unor trasee montane
care in perioada de iarna sa poata fi parcurse cu snow-mobilul.

Locul principal de desfasurare va fi masivul Calimani (zona nordica) pe urmatoarele trasee:

• Gura Haitii – exploatarea Calimani
• Izvoarele – vf. Calimani Izvor – statia meterologica Retitis
• Exploatarea Calimani – statia meterologica Retitis
Lungimea totala a traseelor insumeaza aprox. 40 km. Suplimentar se afla in amenajare si
o serie de trasee cu plecare din statiunea Vatra Dornei:

• Vatra Dornei – cab Giumalau: 23 km

• Vatra Dornei – poalele vf. Ousoru (creasta Suhardului): 9 km
• Vatra Dornei – Apa Rece : 25 km.(creasta Calimanului - legatura catre 12 Apostoli)
(http://www.vatra-dornei.ro)

Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei

Proiectul prevede realizarea urmãtoarelor obiective investiţionale:

1.Reabilitarea zonei centrale a staţiunii
1.1. reabilitări şi modernizări de străzi (Republicii-parţial, Unirii - Parcului, Păcii)
1.2. modernizãri parcãri (Bradu – Cãlimani)

20
1.3. construire şi amenajare parcãri (la baza pârtiei Parc şi la baza pârtiei Veveriţa)
1.4. amenajare alee pietonalã str. Republicii (între str. Unirii şi parcarea Bradu – Cãlimani) cu
alveole de odihnã pe malul râului Dorna
2. Ecologizarea şi ambientarea parcului central:
2.1. refacere alei de promenadã
2.2. regularizare curs „pârâie” şi construirea de facilitãţi pentru agrement (ochiuri de apã şi
podeţe)
2.3. amenajare peisagisticã (refacere coroane şi plantare arbori ornamentali, cu valoare
peisagisticã deosebitã)
2.4. construire grup sanitar public
2.5. reamenajare teren de sport/patinaj + achiziţionare instalaţie de gheaţã patinoar + construire
garderobã
2.6. împrejmuire parc (reparaţii şi împrejmuire nouã asemenea celei existente)
2.7. reabilitare captãri de izvoare cu apã mineralã (Sentinela şi Ferdinand) şi reabilitãri
ansambluri arhitectonice
3. Amenajarea şi dotarea domeniului schiabil
3.1. amenajare pârtie nouã de schi (Veveriţa) şi dotarea acesteia cu instalaţie de transport pe
cablu (teleschi) şi instalaţie de produs zãpadã artificialã, inclusiv alimentare cu apã (+staţie
pompare) şi rezervor de apã + achiziţionare maşinã de bãtut zãpadã (ratrack)
4. Reabilitarea şi ecologizarea zonei de agrement Runc
4.1. modernizare strada Runc (inclusiv prelungire pânã la pista de schi fond)
4.2. modernizare pistã de role / schi fond
4.3. construire reţea canalizare apã menajerã
4.4. reabilitare terenuri de tenis
4.5. construire grup sanitar + garderobã
S-a licitat execuţia unui lot de lucrări din cadrul proiectului, reprezentând obiectivele
investiţionale prezentate, fără pârtia de schi; Constructorul – S.C. PSV COMPANY PLOIEŞTI
Pe data de 23 mai a avut loc predarea amplasamentului. Pe data de 10 iunie 2008 s-a emis
ordinul de începere a lucrărilor.

Pentru lotul 2 - pârtie de schi, s-a organizat o nouă licitaţie de execuţie pe data de 21
aprilie 2008. Licitaţia a fost anulată datorită faptului că a fost depus o singură ofertă incompletă.

21
Licitaţia urmează să fie reluată în procedură de urgenţă. Proiectul este contractat de către
Ministerul Dezvoltării.

(http://www.vatra-dornei.ro)

Concluzii
Vatra Dornei este o statiune in proces de modernizare din punct de vedere al amenajarii
turistice. Dar faptul ca s-au dezvoltat numeroase servicii de gazduire a turistilor dar si serviciile
de agrement este benefic pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti.

Dupa parerea mea, ar trebui facuta o promovare prin marketing agresiv a municipiului
Vatra Dornei ca furnizor de resurse şi servicii turistice. Bineinteles, acest lucru se poate face
dupa terminarea lucrarilor de refacere si modernizare a infrastructurii orasului.

Administratiile locale ar trebui sa implementeze anumite planuri de dezvoltare a

turismului in aceasta zona. Astfel pot fi enumerate anumite obiective propuse pentru Vatra
Dornei:

-un prim aspect ar fi dezvoltarea infrastructurii de baza (aceasta s-ar realiza prin reabilitarea şi
modernizarea sistemului stradal;
-reabilitarea sistemului de termoficare a statiunii;
-sprijinirea I.M.M. – urilor pentru dezvoltarea de servicii şi activităţi productive;
-modernizarea şi reabilitarea fondului locuibil existent, in parteneriat cu asociaţiile de locatari;
-cresterea potentialului economic al zonei ( prin utilizarea in mod durabil a resurselor capitalului
natural din zona Vatra Dornei;
-valorificarea bunurilor şi serviciilor generate de capitalul natural din zona Vatra Dornei);
regenerare urbana (perfecţionarea planului de urbanism general al statiunii; reabilitarea clădirilor
de patrimoniu şi punerea in valoare a acestora;

22
-reabilitarea urbană prin refacerea şi dezvoltarea centrului oraşului, a clădirilor declarate
monumente arhitecturale, precum şi redezvoltarea clădirilor prin reamenajarea faţadelor şi a
funcţiunilor lor de bază sau redefinirea acestor funcţiuni;
-stabilirea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru ca toate proiectele de dezvoltare să
respecte planul de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială);

ANEXE

Anexa 1- Tipuri de structure de cazare in Vatra Dornei

Tip structura Denumirea unitatii Categori Numar Numar locuri

a camere

CABANA SCHIORILOR 1 STEA 5 28

CAMPING AUTOTURIST 2 STELE 27 100
CAMPING PENSIUNEA 3 STELE 8 16
DORNELOR
CASUTE INCOM 2 STELE 12 36
HOSTEL MAESTRO 3 STELE 8 18
HOSTEL SPORT 2 STELE 18 51
HOTEL ALPIN 4 STELE 20 35
HOTEL BRADUL 3 STELE 155 305
HOTEL BUCOVINA 2 STELE 43 82
HOTEL CALIMANI 3 STELE 144 284
HOTEL CAROL 3 STELE 17 32
HOTEL CODRIN 2 STELE 28 56
HOTEL INCOM 2 STELE 22 44
HOTEL INTUS 2 STELE 145 291
HOTEL SILVA 2 STELE 20 40
HOTEL PENTRU TINERET MINUT 3 STELE 25 50
MOTEL AUTOTURIST 3 STELE 22 44
PENSIUNE TURISTICA ALUNIS 2 STELE 3 6

23
 PENSIUNE TURISTICA ANGELA 3 STELE 15 30
PENSIUNE TURISTICA CASA ALEXANDRA 2 STELE 4 8
PENSIUNE TURISTICA CASA 3 STELE 18 42
BUCOVINEANA
PENSIUNE TURISTICA CASA DI DAVID 4 STELE 17 36
PENSIUNE TURISTICA CATALINA 3 STELE 2 4
PENSIUNE TURISTICA ELENUCA 3 STELE 8 16
PENSIUNE TURISTICA FLORI DE CAMP 3 STELE 7 12
PENSIUNE TURISTICA IZVORUL ALB 3 STELE 5 10
PENSIUNE TURISTICA PICO BELLO 3 STELE 9 21
PENSIUNE TURISTICA POP NICHIFOR 2 STELE 6 12
PENSIUNE TURISTICA RUBY'NN 3 STELE 10 18
PENSIUNE TURISTICA VANATORUL 4 STELE 15 34
PENSIUNE TURISTICA VIMONDO 3 STELE 15 30
PENSIUNE TURISTICA ANTONIA 2 STELE 5 10
URBANA
PENSIUNE TURISTICA CASA FRATILOIU 2 STELE 4 6
URBANA
PENSIUNE TURISTICA CASA RUSTICA 3 STELE 8 16
URBANA
PENSIUNE TURISTICA NIKY 2 STELE 3 6
URBANA
PENSIUNE TURISTICA PENSIUNEA 4 STELE 20 40
URBANA DORNELOR
PENSIUNE TURISTICA POIANA 4 STELE 15 30
URBANA IZVOARELOR
PENSIUNE TURISTICA POIANA MARULUI 4 STELE 15 30
URBANA
PENSIUNE TURISTICA ROMADI 2 STELE 3 5
URBANA
PENSIUNE TURISTICA TELESCAUN 2 STELE 7 14
URBANA
VILA CAPRIOARA 1 STEA 10 22
VILA CLASS 3 STELE 11 22
VILA FRANZ JOSEPH 3 STELE 12 24
VILA IULIA 3 STELE 10 19
VILA OZON 2 STELE 19 40
VILA PARTIEI 1 STEA 12 23
VILA SIMINA 3 STELE 9 18
VILA SUHARD 2 STELE 21 45
VILA ZIMBRUL 1 STEA 9 21
(sursa: http://www.mdrl.ro/)

Anexa 2 Tipuri de unitati de alimentatie in Vatra Dornei

24
Tip structura Denumirea structurii Categoria Numar locuri

25
 RESTAURANT CLASIC ALPIN 4 STELE 140
BAR DE ZI ALPIN 4 STELE 6
RESTAURANT CLASIC ANGELA 2 STELE 80
RESTAURANT CLASIC AUTOTURIST 2 STELE 60
BAR DE ZI BUCOVINA 2 STELE 44
RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 2 STELE 120
RESTAURANT CLASIC CALIMANI 3 STELE 400
BAR DE ZI CALIMANI 3 STELE 90
RESTAURANT CLASIC CAROL 3 STELE 100
RESTAURANT PENSIUNE CASA 2 STELE 140
BUCOVINEANA
RESTAURANT PENSIUNE CASA DI DAVID 3 STELE 100
RESTAURANT CASA RUSTICA 2 STELE 24
FAMILIAL(PENSIUNE)
RESTAURANT CLASIC CODRIN 2 STELE 100
RESTAURANT CLASIC FRANZ JOSEPH 2 STELE 40
RESTAURANT CLASIC INCOM 2 STELE 40
RESTAURANT CLASIC INTUS 2 STELE 240
BAR DE ZI INTUS 4 STELE 40
RESTAURANT CLASIC IULIA 3 STELE 40
RESTAURANT CLASIC MAESTRO 3 STELE 40
RESTAURANT CLASIC MINUT 2 STELE 100
RESTAURANT CLASIC OZON 2 STELE 40
RESTAURANT CLASIC PENSIUNEA 2 STELE 80
DORNELOR
RESTAURANT PENSIUNE PICO BELLO 2 STELE 40
BAR DE ZI PIRAMIDA 3 STELE 32
RESTAURANT PENSIUNE POIANA 2 STELE 140
IZVOARELOR
RESTAURANT POIANA MARULUI 2 STELE 140
FAMILIAL(PENSIUNE)
BAR DE ZI QUBE PARTY 3 STELE 44
FAST FOOD RUBY'NN 3 STELE 38
RESTAURANT CLASIC SCHIORILOR 1 STEA 50
RESTAURANT CLASIC SILVA 2 STELE 48
RESTAURANT CLASIC SIMINA 2 STELE 24
RESTAURANT CLASIC SUHARD 2 STELE 68
RESTAURANT TELESCAUN 2 STELE 60
FAMILIAL(PENSIUNE)
RESTAURANT CLASIC VIMONDO 3 STELE 98
(sursa: http://www.mdrl.ro/)

Bibliografie:

26
 Cianga N. si Dezsi S., Amenajare turistica, 2007, Ed. Presa Universitare Clujeana
 Ifrim Elena Irina – Evoluția turismului balnear în Carpații Orientali. Studiu de caz:
Vatra Dornei, Borsec și Sovata
 http://www.tourismguide.ro
 http://www.vatradornei.net
 http://www.vatra-dornei.info
 http://www.vatra-dornei.ro
 http://www.mdrl.ro/
 http://www.turismvirtual.ro

27