ANCA DRAGU

STUDII DE

PSIHOLOGTB SPORTTVi

I
)

I
 cuv.&NT inarNrn

Domeniul Psihologiei sportive iqi ldrgeqte aria

de preocupdri de la clarificarea conceptual[ in sfera
activitlgii psihocomportamentale a celui angajat in
situalii specifice agonisticii pAnd la fundamentarea
demersurilor metodologice qi practice ale intervenfiei
antrenorului in pregdtirea de performanfd. Asfel este
flxat obiectivul de experimentare a capacit[1ilor
maximale ale omului gi de cdutare a cdilor de
clobAndire a acestora.
Lucrarea de falI este un efantion al
preocupirilor qi rezultatelor obginute prin investigafii
asupra sistemului reactivitigii psihice a sportivilor, prin
decodificarea semnificafiilor acestuia qi determinarea
interrelafiei factorului psihologic cu cel biologic gi
social.
Prin confinutul ideatic, prin metodologia
aplicatd, prin tehnicile investigatorii folosite, cercetIrile
*-?ll,::m expuse reprezintd. un util fundament teoretico_
B n. t:r. g-,1 pragmatic atdt pentru antrenori, qat $i pentru studenfii
:)tf,: f,t*lr I care se pregdtesc in domeniul educafiei fizice gi
*.'** J-$ti sportului de performanl5. in acelagi timp, sportivii )
aflali incl in plinl afirmare au prilejul de a
congtientiza oportun propria conduitl $i, pe aceasti
Tipografia Universitdlii "OVIDIUS" Constanla baz\., de a se autoregla in raport cu solicitdrile qi
rrivt'lrrl rlc rrslrint[io. DIRIJAREA PSIHOLOGICA
Sttrcliilc cx1'rr-rsc pledeazl cu argumentele proprii A ANTRENAMENTULUI SPORTIV
inq vBnnREA opTIMIZARu pERFoRMANTEI
1rt:ntrrr cu - in condiliile "exploziei" sportului de
pe r'lirrnran[i"r - psihologia, aldturi de teoria
iurtrclliurentLrlui sportiv, medicinl qi igiend si se I.FUNDAMENTE TEORETICE
constituie intr-o echipi inalt calificatl in pregltirea
carnpionilor. I. CAPACITATEA PSIHICA A SPORTIVULUI
IntregLrl dcmers stiinliflc psihologic a putut fi
rciilizat printr-o colaborare strdnsd cu sportivii, Capacitatea de perfornranll, mr"rltiplu conditrionatd
antrenorii .si specialiqtii - teoreticieni ai rarnurilor de sc expriml dif'erit in fiecare ramur[ de sport, in raport cu
s1'rort clrora le adr-rcem cuvenitele mulEumiri. cerinfele acesteia; sint sporturi ?n care factorLrl somatic are
o pondere foarte mare, tot a$a cum in altele capacitatea de
cf ort aerob sau anaerob este hotdritoare; pregltirea tehnicd
sau tactict-r difer[ rsi ele de la un sport la altLrl potrivit
limprllui de solicitare ntotricl, de colaborare cu partenerii
Autorul
sau impotrivit adversal'ulLri. in toate sporturile, ?ntre factorii
hotiritori ai perfbrmanlei, ca o componentl impoftantl a
capacitllii de performanf[, se aflS capacitatea psihici a
sportivului, ea inslqi rezultantl a combinlrii originale a
factorilor genetici cu cei educafionali 1;i sociali.
Factorii psihici rlspunzltori de conduitit sportivului
indeplinesc fLrncfii diferite, ?ntre care cele de adaptare-
leglare detrin rolul cel mai important. Reunili in ceea ce
numim capacitate psihici, ace;ti factori asigurl, pe de o
parte, Iatura cle activism qi inten{ionalitate, de proiect qi de
execufie, de control qi apreciere, in limitele unei conduite
corect ardecvate, $i, pe de alti parte latura stimulatoare,
activatoare care determinii cre$terea potenfialului de
realizare pinir la Iimitele de care dispune individul ca
inzestrare qi nivel de invItrare.
Capacitatea psihicd este un sistent de particularitlli,
tlc stiu'i ,si procese care garanteazd, eficientra activitltii
inrliviclului; ca se prezintd ca o sintezd specific individuald,
originall, condilionatl in principal de aptitudini, atitudini
;i irrviitrare. Crersterea ei poate aduce ?nsemnate progrese
pcrlirrrnanfei cu conditria s[ fie cunoscute atit
caracteristicile componentelor sale, cit gi nivelul gi
ccrinfele specifice fieclrui sportiv. Din acest unghi de
vedere precizlm cd, la fiecare sportiv, capacitatea psihicd
are o structurl operafionald, constind din corelarea sinteticl
a unui imens numdr de elemente aparent eterogene
(percepfii, decizii,' deprinderi, priceperi, autopricepere) qi
este suslinut6 energetic gi atitudinal de trdslturi
temperanrentale, caracteriale, motivafionale, afective qi
volitive. [nventarierea acestor elemente, nu conduce, insd,
clircct, la dirijarea lor; este necesar sd fie adlugat efortul de
diagnozi a nivelului real ;i actual al capacitdfii qi stlrii
psihice a spoftivului.
Cercetarea analiticd qi sinteticd a tris[turilor
personalitdfii spoftivilor in diferite ipostaze gi activitdli
este prima conditrie a unei corccte qi eficiente asistenfe qi
pregltiri psihice. in acest scop cercetarea se orienteaz[ spre
glsirea clilor qi mijloacelor de cre$tere gi stimulare a
capacitltrii psihice in raport cu cerinfele ramurii de sport,
iar pe de altl parte spre dezvoltarea imunit[gii la agenfi
clezorganizatori, entropici.
Creqterea gi pdstrarea capacitdlii psihice a Acfionind asupra structurii psihice a sportivului, in
sportivului se constituie ca obiective majore ale acgiunii de
pregltire gi asistenld psihicd a sportivului care are ca ideal
continua creqtere a performanfei, expresie a permanetei
tendinfe de plogres care-i anim[ pe cei angajafi in
deplqirea qi inillarea potenfelor umane.
2. NECESITATEA ASISTENTEI PSIHOLOGICE A
SPORTIVULUI CA DEMERS CU CARACTER
STIINTIFIC
Asisten{a psihologicd este recunoscutd in ultima
vfcme ca o componentd indispensabill a procesului de
prcgltire a sportivului gi de realizare a performanfei.
Aceasta cuprinde un ansamblu de mdsuri ce vizeazd,
susfinerea sportivului in timpul efortului specific,
r:onducerea la nivel maximal a performanfei de care este
capabil.
Desigur, conceptul de asistenfd psihologicd este
tlcosebit de complex, implicind mlsuri de organizare,
coordonare Ei control a activitdlii sportivului; in acelaqi
timp comport[ aspecte de protecfie gi sprijin, dar, mai ales,
rnlsuri de formare a unor mecanisme eficiente de
autoconducere qi autocontrol.
Problematica deosebit de complex[ a asistenfei
psihologice se impune tot mai mult, deoarece sportul de
inaltl performanf[ - activitate de limit[ a capacitdlilor
Lrmane - soliciti maximal resursele fizice ;i psihice ale
individului angrenat in activitatea motrici. in aceste
condilii, orice dereglare, oricit de find la nivelul
ntecanismelof comportamentale va fi in mlsur[ s[ atragd
clupl sine diminuarea performanfei.
sensul reechilibrlrii qi optimizdrii funcfionale a acesteia,
asistenfa psihologicd are o importanf[ majord pentru
valoarea gi nivelul performanlei sportive.
Considerlm personalitatea sportivului ca un sistem
hipercomplex, interactiv gi dinamic, ceea ce face ca
formarea gi educarea acesteia sI reprezinte un caz
 r)lrticulilr ilr asistcrl[ci psihorogice, activitate ce are ;r tk: tensiunea indus[ de marea competifie.
rtrultiplc dinrursiuni
DupI concurs, psihologia pune accent tot mai mare
Se procede azra inifial la diagnoza sportivului
pentru lsupra alegerii mijloacelor optime de refacere qi reglare
stabilirca gradLrlui de corerafie intre cerinlete
psitroiogice u comportamentului, indicate fiind mijloacele sugestive
alc ramurii de sporr gi nivelul qi particulariti'gile prin care se mobilizeazl energiile latente ale individului.
indjviduale a principalelor procese gi funclii psihice.
Pentru cre$terea eficienfei acgiunii de asistentrd
Psihodiagnoza se finalizeazd, cu intocmirea- pronluloi
psihologic[, ea trebuie sd aibl ca noti dominantl continua
psihologic individual.
t'olaborare dintre psiholog gi antrenor, glsirea reciprocd a
Pe aceastl bazl antrenorul poate (qi se impune)
sd unor mijloace de rezonan(d intelectuall r;i acfionall,
alcltuiascl programa gi planul concret de pregdtire
rlc:sl'l$urarea unei actiuni sistematice r;i de duratl, folosirea
psihologici, analitic, folosind miiloacele specifice
ale competenlei qi a altor specialiqti (medici, maseori,
antrenamentului.
tchnicieni etc.), astfel ?ncit conducerea sportivului spre
Un ef-ect Og rezonanfl asupra performanfei il r'rrlmile inaltei performanle si fie rezultanta unei concepfii
p'oduce asistenfa psihorogicd privitoaie ra
ispecte speciare
ale pregltirii pentru concurs, moment in cbre pri,oritare ;tiinlifice, programatl, cu valoare explicativi, de
irrterdicfie, de proiectare. O asemenea activitate ?l poate
sint: nivelul de prcgItire, motivagia, echilibrul
emolional, rlctermina pe sporliv sd-qi atingl obiectivele dupI principiul
rcacfii la fr-usrrare etc. Semnalate fiind de priirof
og, rrrinimului de efort gi a randamentului maxim.
antrenorul trebuie si elaboreze programarea
stirilor a1
prepara(ie, in conformitate cu obiectivele concursului. I

Pentru conformarea la acestea, antrenorul, ?ndrumat 3.

cle psiholog trebuie sd vizeze asigurarea,
FACTORI PSIHOLOGICI AI PREGATIRII
incl ?nainte de SPORTIVE
concurs a unui climat de incredere, de securitate
psihicl,
de colaborare gi comunicare perfectd cu sportivul. De Concepfia modernl asupra pregltirii in vederea
asemeni, in timpul concursului se va urmdri, pe rrrarii performan!e utilizeazYa frecvent termenul
de o pafte, de
nivelul motiva{ional optimal (prin evitarea stlrilor "antrenament total" prin care se exprimd conlucrarea unui
de
submotivalie sau supramotivatriej, iar pe de alta, nLrmar mare de factori de confinut, determinanfi ai
rezistenla
la factori perturbatori (funcfie de reacjii ra frustrare, rczultatelor inalte. intre acegtia factorul psihologic ocup[
niv"r
de anxietate, echiribru emofionar). o astfer de run loc distinct, el fiind, pe de o parte element indispensabil
intervenfie
arc ca efect evitarea consecintreror negative are constitutiv qi inseparabil al pregltiriifizice, tehnice, tactice
stresuiui
emofional, produs de trlirea tensionali a egecului
sau ;i teoretice, iar pe de altl parte, ca antrenament pslhologic
succesului, de nunreroasele frr_rstrIri, de accidente, propriu-zis, indeosebi ca antrenament de psihoreglare, dar
precum
f i antrenament psihoton, antrenament mental. Se porneqte
 rfe lir iclcca cit psihicur este prenar angajatin actvitate
ca o 1r volitiv;
colrcliIic a accsteia, dar gi ca un agent al optimizlrii
c:onclu i toi perlbrmanf iale.
- il pune pe sportiv in situafia de a-qi "programa't
trr cunduce acfiunile in raport cu cele ale adversarului gi cu
Prezenla factorului psihologic ?n pregltire a
fizicd, crrrrdifiile intrecerii, ca urmare a inducerii unei
tchnicii, teclreticl gi tacticd se justificl prin aceea
cd: rrrllptabilitlfi rapide qi flexibile.
- ?n activitatea din antrenament gi concurs este Aqadar, factorul psihologic este implicat in
angrcnatd intreaga personalitate a sportivului,
asigurind gn'cgitirea fizici a sportivului, asigurind capacitatea unui
participarea lui congtientd prin care s?nt angajate
giidi."u, "rlialog" al acestuia cu propriul corp,cu obiectele cu care
pasiunile, interesele, motivafia ca forfe energetice
care il irr.'Iioneaz5, cu adversarul sau cu natura, in condiliile
susfin qi il orienteazd cdtre performanJe de valoare;
rlil'icile, de mare tensiune qi angajament ale cdutlrii
- se formeazd sportivilor capacitatea de a se dirija pcrlbrmanlei.
singuri, de a se cunoagte, de a se conduce gi
autoeduca;
u ," $i pregitirea tehnici este saturatd de factorul
- dezvoltd capacitatea sportivilor de a.?nvinge qi psihologic, ea fiind o formd specificd de ?nv[gare
pcrceptiv-motricI, invdlare motric6, invdfare condilionatl
depdgi obstacolele care se interpun in carea
reatlzarii 1i invllare inteligent[, a cdror mecanisme de automatizare,
obiectivelor, de a-qi mobiliza resuisere fizice qi psihice
ra rlc transfer, suprainvdfare, de comunicare, de ?nvdlare
momentul oportun;
rrrcntald etc. s?nt infelese gi pot fi conduse numai prin
- contribuie la formarea unui comportament
flexibir. ('onceperea organismului angajat in activitatea sportivd ca
cu o capacitate de adaptare rargr gi variatd ra situaliile
schimbltoare, imprevizibile gi neobignuite care
un sistem psiho-comportamental deschis, capabil de
upui in rrtrtoreglare.
antrenament sau concurs; este vorba de formarea
capacit5lii de reglare qi autoreglare a comportamentului,
in acelagi timp, pregitirea tactici nu poate eluda
l'irctorul psihic, deoarece ea presupune o activitate mental-
exprimatr atit prin posibiritatea de apricare a procedeeror
rrcIionalI de rezolvare a unor situagii problematice, pebaza
tehnico-tactice invdlate in modur cel mai eficient
c?t qi prin rrngajdrii proceselor intelectuale (informafionale gi
posibilitatea (invrfatd) de a-gi stipini emofiire
negative sau rk:cizionale), a proceselor reglatorii (volitive gi afective).
reacfiile impulsive;
In sfirgit, pregitirea teoretici, ca sistem organizat
- contribuiein mod specific la creqterea rlo cunogtinle care descriu gi explic[ procesele qi
performanfelor prin formarea coiectd a deprindlrilor li'rromenele unei activtlfi, este aceea care asigurd conduita
motrice, tehnice gi tactice, prin asigurarea climatului
optim t'orrqtientd a sportivului ce devine capabil sd se
necesar-mobirizdrii res u rselor propri i pentru obli nerea celor
Irrrtoconduci, s[ se proiecteze in situalii noi, p.rin
mai bune rezultate, a resurseror de ordin intelectuar.
afectiv rrrccanisme de modelare, sI se autoregleze qi sd se

t0 II
 irillor'('l.it('i.
Itlcilc: rrrai sus cnunfate atestl prezenta factorului
rrsilr.lrgic. rlir plirr gi permanent in toatr structura gi
rlinanrica plocesului antrenamentului. A ignora o ur"rn"n"o
.calitate inseanrni a diminua gansere atingerii performanlei
in condilii sigr"rre qi cu maxinrum de randament.
4, CERINTELE PSIHOLOGICE ALE RAMURILOR
DE SPORT
Cunoaqterea cal.acteristicilor de ordin psihologic al
ramurilor de sport este necesarl potrivit urmltoirelor
considerente:
- cerinfele de ordin tehnic Ai tactic precum gi
particularitdlile ant'enamentelor gi concursurilor stau
la
baza selectriei sportivilor pentru ramura respectivd;
- conducerea gtiinfificii a procesului de pr.egltire se
bazeazTa pe cunoa$terea de crtre antrenor;i de
critre sportiv
a particularitltrilor de bazd. ale acestor ramuri;
- pregitirea gi asisten{a psihologici a sportivului ?n
antrenament .,si concurs sint determinate de caracteristicile
re f-l ectirri i spec i fice in congti i n a acestu ia partic
a u I aritili I or
f
ramurii de sport.
a. Atletismul
Atletismul este un sport al marii precizii at?t din
punct de vedere arl misurlrii performantrei, cit gi al
execufiei propriu-zise. l'nsuqirea deprinderilor specifice
se
tace pe baza unui studiu minufios al miqclrii, ceea ce
presupune un numlr extrem de ridicat al repetirilor, pind
se va ajunge la o execufie ?n conformitate cu modelul.
t2
('oncursul atletic este mult saturat emolional din
r ,nr/ir liispunderii directe qi personale a sportivului ?n
I'r,lr:i, l)r'ccum qi din cauza efortului intens care urmeazd sI
lri' tlcclanqat brusc qi suslinut p?nd la limitele
rtirfilor.
1',',, r lrr I
Comune tuturor probelor sint: intensitatea stlrilor
, tn{)(ionale, lupta impotriva efectelor lor negative gi
rrr, ortlirile de voin!5 indreptate spre invingerea
.r(l\'('r'sarLllui direct sau indirect (mlsurdtoarea).
Alergirrile din atletism sint spectaculoase prin lupta
,lrrt'r:tl pe care o furnizeazl concurentrii. Cele de vitezd
,'lcri aspecte de scurtd duratS, dar intense; pe concurenfi
rr irrtereseazl adversarii principali qi culoarul pe care
urlrcaze'r sI alerge, starea pistei, viteza vintului. De multe
,,ri stlrile psihice ale atletului sint influenlate de priceperea
'.rru atitudinea starterului r;i precizia starturilor: in cele mai
rnrrltc cazLrri, dupl citeva starturi greqite performan[ele
,rtlc{ilor au cle sr-rf-erit. Alerglrile de fond qi semifond se
( iu'lctefizeazl prin elenrente noi qi pregnante: in primul
rrrrl de importanla pe care o au percepliile de timp in
rlozirrea efbrtLrlui ;i apoi. importanga gindirii tactice care
trcbuie sl-l conducl in final pe sportiv pe un loc cit mai
l,rur. in leglturl cu aceasta se impune valoarea simlr-rlui
trrnpului, a tempoului, auzului adversarului in stabilirea
rrromentului cle atac 5i tactica de er "duce trena" sau de a
irf lepta in plr-rton mon-lentul prielnic sprintulr,ri.
Probele de slrituri qi arunclri au pregnant ;i
('aracteristici organizatolice, permitrind mai muIte incerciri.
Stirrile psihice ale sportivului sint influenlate de ordinea
cxecufiei incercirilor, de succesele initriale ale adversarilor
rlo concurs, ca qi de succesele sau insuccesele proprii. in
4 !, rii if:irrrrr
i trirl i l\ a' r
. r,1,3 . ,
': ' il
I
i , ,t$"
 rlri"r v.crlc s-a stabilit ca linie tacticd orientarea
sportrvului spre mobilizarea deplin[ gi
intensl pentru p;i;,
inc'crcarc, moment cind oboseito nujli
spune incl cuvintut
;i c?rrcl psihicul este mai pulin influlntrat de desfdqurarea
cvcnimentelor. Un element caracteristic.qi
al acestor
cste dependenfa duratei concentrdrii atenfiei p.ob.
rnobilizdrii voinlei ?nainte de ?ncercare ;i
de urmrtorii factori;"
- gradul de precizie ar eranurui (de la citeva secunde
la
aruncarea sulilei la 20-30 de secunde
la sdritura in
lungime);
- importan{a incercdrii pentru concurent: in special la
ultimele incerclri timpul de mobilizare se
dubleazd;
-. particularitdlire individuare de pregdtire qi
varoarea
deprinderilor formate in activitate.
.bund Independent de probe, atlefilor le este necesari o
vitezd, de execufie, capaciiate de concentrare
- a
ateinliei, rezistenfl la oboseall factorii ,rr"rrungi,
capacitate de adaptare la ritm i*pur,
Si
un bun simi
kinestezic, reprezentlri spatriale, coordonare generall,
echilibru emofional.
b. Caiac
Sport ciclic, in care durata probelor de concurs
este
de la 2la 4 minute, solicitd efort in regim
O" f"rte,
?ndeminare general[, un bun siml aI
echilibrului"i""e
qi al
ritmului, reprezentdri spafiale pentru o oportunl
apreciere
a distanfelor, precizie a miqClrilor, atenfie distributivl,
capacitate de concentrate a atenfiei, perseverenfd,
simf
kinestezic dezvoltat.
c. Canotaj
Face parte din ramurile de sport cu
efort ciclic, in
care durata proberor de concurs vaijazd,
de la 4 min. 0a
t4
lrrrt'r) lrr (r nrin. (la bdrbagi), solicitind rezistenfl in regim
'1,' lorlri. SLrb aspectul particularitdlilor psihomotrice este
rr,',r'ri;ui o bunl indeminare generald, vttezd de execufie,
,rrl,rpt;rlr: la ritm impus, capacitate de concentrare a
,rtr'rrIrt'i, l)orseverenld, echilibru emofional, activism, simf
Irrrt'rtczic, un bun echilibru intre procesele nervoase
I rrrrr l;r n rctttale.
rl. Lupte libere
l.uptele libere se incadreazd.in grupa sporturilor cu
rrr,rrrilcstil"i complexe ale calitdlilor f'tzice care necesitl
rrrrlrur:u-ca, in egald mdsurd, a vitezei, forfei, rezistenfei gi
r t lt' r rirr irri i. Veri ga pri ncipald o constituie pregdtirea fizicd,
r r r
rrrrlrirurll cu o pregdtire tehnico-tacticd corespunzdtoare,
,l.rrrirrant fiind caracterul ofensiv, cu treqeri rapide de la
,rt.rt' ll aplrare qi contraatac.
Sub aspectul solicit[rilor psihice se poate afirma cd
t'rrlil gama proceselor psihice este puternic implicatd in
rrrtrrrrcntele de ?ncordare qi mobtltzare a eforturilor in
r,'rlt:r'ca domin[rii adversarului. Sint solicitate qi se cultivd
',,'rrsrbilitatea kinestezic[,orientarea in spafiu, percepfiile
rrrrst:iirilor proprii qi ale adversarului. Marea incdrc[turd
,'rrrolional6 din timpul intrecerii trebuie controlatd qi
,, lrilibratd, atit prin efort de voinfd, cit gi distribuirea
rntr'ligentd a efortului in vederea obginerii victoriei. in
rrrt rrrrcrtul luptei, curajul qi dirzenia, perseverenta qi
'.t:r;rinirea de sine, bine susfinute gi orientate de o
rrrotivafie optimall gi o gindire rapidd, precisl qi
,rrrlicipativl sint modalitdgi eficiente de adaptare a
, orrrportamentului motric la cerintrele specifice luptelor.
e. Tenis de cimp
Solicitlrile psihice sint condi[ionate de natura
15
 iilrlr,iliiit'ii l'izicc irr corrrpcti!ii sistem turneu care presupun
rlnir sirll tkrLt'i irrt?lniri in 24 de ore, cu o durat[
I I. MI'TODOLOGIA CERCET,iRII
medii de
l.-4 r.c; cl.rt,l clepus este variabir in funcfie de
adversar, I. IPOTEZELE $I SARCINILE CERCETARII
tlc ,bioctivLrl intirnirii gi de climat. in asemenea conditii
se
ccre Lrn bun sin-rf kinestezic, coordonare generald, pre'cizia
Nc-am propus verificarea urmdtoarelor ipoteze:
rnirscirii, capacitate de concentrare a atenfiei, reprezentlri
a. Indicatorii somatici qi cei motrici nu sint
spafiale fine ;i discriminatorii, capacitate de anticipare, ',rrlrt'rt:rrti pentru a fi dirijali in vederea atingerii
vitezd de decizie, vitezd de reacfie qi vitezr de executie- ,rlut't'livolor de performanf[. Practica sportivl reclamd cu
capacitate de adaptare la ritm impus, echilibru
trrt rrrai multd exigenfd respectarea indicatorilor psihici,
rczistengi la situafii frustrante, niver optimar at "rnotrional,
anxietdlii, rlrlcrr'rr[ia[i pe ramuri de sport.
perseverenfd, echilibrul proceselor nervoase fundamentaie.
b. Seleclia sportivilor, cd qi dirijarea
f. Tenis de masd ,rrrtrt'rrarnentului acestora pe criterii psihologice se va
Deqi solicitlrile s?nt minime in ceea ce privegte rr',rlrz:r dupl aplicarea criteriilor somatice gi motrice.
for1a, ritmul desfdqurlrii intrecerii (mai murte
int?rniri in 14 c. Interven!ia psihologicd urm[reqte asigurarea
ore) qi solicitirrile intense pentru concentrarea atenliei rrnanfei vizate indeosebi in condiliile pregdtirii
ca . 1
'.'r
li
,si a vitezei de reacfie gi execufie, fac din acest spori unul ,t'rrsibil^egale a adversarilor.
dintre cele nrai solicitante sub aspect nervos, ceea ce in vederea verificdrii acestei ipoteze ne-ani propus
reclamd inalli parametrii la nivelul proceselor psihice:
un r,';rl izirlca urmdtoarelor sarcini:
1''bun echilibrLr emofionar, strpinire de sine,
activism, niver - Stabilirea nivelului de dotare qi dezvoltare psihicl
optimal al arrxietl{ii. reprezentlri spatriale, bun simf ,r sportivilor alegi in vederea aprecierii gradului de
kinestezic, perseverenfd, rezistenfl Ia monotonie, ,rlrortrrrritate al individului in raport cu exigenla ramurii de
adaptare
la ritm impus, coordonare ochi_m?nI ',lx)r't, ca gi cu cele ale competiliei;
- Identificarea variabilelor de personalitate sau a
trrrsiturilor psiho-motrice ce urmeaz[ a fi ameliorgte prin
,rrrlrl:nament;
- Aprecierea dinamicii sistemului psihic al fiecdrui
,,porliv ca urmare a acfiunii mdsurilor preconizate;
- Selecfionarea modalitlfilor optime de dirijare
I
rsrlrologici a antrenamentului.

t6 1n
tl
 2. t,( )'t't ll. t)ti stJultjcTl Mdnase Mihai n.1911
Pavel S[ndica n.19]2
irr c.l.bor're
cLr direcfia cruburui sportiv Petre Emilia n.1971
$corar
co'stanfa s-a stabirit echipa de antrenor-i, condusr
rrr'.2 clin
Stamate Viorica n.1912
;i controlati de prof.Rotaru Nicolae, precum qi ramurile de Zaborlld, Mioara n.1971
sport gi lotul de sportivi, dupl cum urmeazi:
Irrplr'libcrc
Atletism
,rrrtrclrol'i: Blrbdtei Ioan
- antrenori: Boroianu Constantin
Bucur Petru Ioan
Chiricufl Nicr"rlina '.lrrrrlrvii Bircd Mircea n.1975
Mihlilescu Dumitra Stana Dinicu Daniel n.1916
Gevat Cecilia Giurescu Marius n.1975
Szeme{ai Andrci Holburl Ionel n.l9l4
- sportivi: Constantin Beatrice n.1974
Prundeanu Nicu n.1916
Datcu Daniel n.l9l0 $erban Nicu n.1977
Niculae Alina n.1975 Stancu Constantin n.l9l6
Prundeanu Veronica n.1973 I r.rris rlc ciynp
Caiac
- antrenori: Sarchizian Valentin
:
,rrrtrt'not'i Macovenciuc lon
- sportivi: Baciu Marcel
'.lrtrrtivi: BIdici Anca n.l9l6
n.1971 Pdrdu Iulian n.1977
Carp Maricica nJ97T StoicaAlexandra n.1978
Carp Niculild n.t97l l , rris tlc masi
TaiutLr Constantin n.1973 ,rrtr('t)ol'i: Cojocaru Anton
Canotaj
HaEoti Stelian
- antrenori: Sarchizian Norica
Filimon Viorel
Zola lr"rcica '.lrorlivi: Berbecaru Adriana n.l9l5
- sportivi: Buc;d Ecaterina n.l97T Cojoc Nicoleta n.1979
Marin Claudiu n.1972 Dumitru Bogdan n.1915
Chivlran Alexandru n.l9iZ Mlnac Antonela n.1978
Dima Nelu n.1971 Nicu Traian George n.1974
Filip Cornel n.lg72 Niculae Laura n.1974
Flangea Daniel n.1971 Rusu Constantin n.1975
Gheorghe Daniel n.l9l I

t8 lL)
 Sibriu Arabela n.1975
Stoian Sorin n.l9l5
TeodorescuClrdlin n.l9l2
3. TEHNICI EXPERIMENTALE
Ne-am orientat spre un sistem de probe
psihotehnice qi teste de personalitate care sr faciliteze un
diagnostic complex qi integral al sportivului angrenat in
cucerirea inaltelor performanfe. Laboratorul de psihologie
di' cadrul Universitrlii "OVIDIUS" constanfa, specializat
in psihologie sportivd, oferl posibilitlfi de cunoagtere
analitici a nivelr-rlui functriiror qi proceselor psihice ca
premize, dar qi ctr rezultat al unei acfiuni de mare
angajament energetic.
Pornind de la cerinfele specifice fieclrei ramuri de
spoft aflate in studiu, am aplicat sportivilor un numdr de
13 probe care au reprezentat elemente de confinut in
intocmirea F iqelor de anarizi psihorogici, elaboratl pentru
fiecare sportiv qi puse Ia dispozigia antrenorilor.
Investigarea subiecfilor a avut loc in doul etape:
iLrnie 1987 gi mai 1988, astfel incit intervalul sr favorizeze
aparilia unor muta{ii psiho-comportamentale in sensul
dorit de antrenor qi sugerat de psiholog. in cea de a doua
etapd s-a luat in considerafie aspectul de stabilitate al unor
trrsituri de personalitate, motiv pentru care testare a a vizat
numai aspectele de psihomotricitate, perfectibile mai rapid
prin antenament.
a. Probe psihotehnice:
l. Proba grosimilor - vizeazd, senzaliile tactile
angajate in actriunea direct[ cu obiectere (greutate, rachetr,
20
r rrprll ;rtlvcrsarului etc.), care, dup[ un numdr mare de
rt lr't.ln llcrrrrit formarea "simfului obiectului" prin
nrr,lrlrt ririlr: structurale produse la nivelul analizatorului
r,l trl. rlc lcrstructurarea pragurilor senzoriale ce are drept
r,,r',('( rrr(ri posibilitatea aprecierii fine a detaliilor gi a
ilil,r{ l('trsliciltlr noi ale obiectelor.
Mrisurlm aceastd capacitate cu rondele de tip
ll,rur,rrrlcll, care sint minuite alternativ cu mina dreapt6,
nrrr,r strrrgi-r ..si ambele miini in vederea diferenfierii dupd
;!rrt',ru('. ('alil'icativul "f.bine" corespunde la 150 puncte.
l. l)rcba greuti{ilor - se adreseazd senzafiilor
l, r', I r' z, i t'c, scrrzaf iile muculo-articulare informind sportivul
r
rl,'.,;rrc nriqcarea qi poziEia diferitelor pdrli ale
,'rl'.rrrrsrrrtrlLri, dind scoarfei posibilitatea sI controleze gi sd
r rr111;11111g ucliunile motrice planificate. Cu cit sportivul este
rrt,rr rrrrtrcnat ,si, deci. experienfa sa motricd este mai
lr,1,,rt;r, r'u atit este mai capabil sd perceapd mai precis
,lrrlr (rr, amplitudinea, rapiditatea qi forfa necesar[
; lr , ltt:itii lliqcdrii.
Aprcciem aceastd capacitate folosind qase cilindri
,lr tr;r lirnrrardell de greutdli diferite pe care sportivul le
,rr lr,rrr'rzi'i alternativ cu mina dreaptd, mAna stdngd qi
, r r I'r' lt' riii n i. Pentru calificativul "f.bine" punctajul maxim
r r rr
, .tt tlt' lflO puncte.
l. Proba discurilor - mdsoard valoarea
r, r t' z,r' rr t iir"i lor spaf iale . Precizia execufiei este strins legatd
1
,1, rrrurgilrca pe care sportivul o are despre un anumit
, \r'r( itiu, reprezentdrile ideo-motorii (ale miqcdrii, ale
, spaliului inconjurltor) favorizind o execufie
rlrlr'1 t1'11v1', ale
,,,rt't t;i. O reprezentare clarl qi precisl a acfiunii de
rn,lr'plinit in raport cu circumstafele reduce efortul de
2l
 irr(''Ir(' ri voirti'i, scLrrtcazii momentur deriberrrii
."stiruic , c.nrrilie a .portunit5fii acteror voruntare. in
;rccla;;i tilnp, reprezentarea mentall a
exerciliiloruuu
sitLra[iilor qi tranpunerea lor ?n limbaj
interior este o
condigie a ?nv5trIrii motrice, cit a , ,rlrt,rIr lrsilronrotrice de nivel superior, ci gi trlslturi de
$i perfecfionlrii
cxecufiei, prin restructurarea qi reactualizarea
deprine"rrb;.
Testdm aceastl capacitate cu discuri de
tip
--r
Bonnardell, punctajul maxim fiind de
300 de puncte.
4. Capacitatea de adaptare la o ac{iune
cu ritm impus. Este o calitate psihomotri.A motrici profuna
implicatl in multe ramuri de sport, in care
ur"
caracter ciclic, sau sint necesare schimbdri """"ugiu
,uu u.iurre.,
rapide de tempou gi ritm, impuse de modul
de desfl'Eurare
a intrecerii, de varoarea adveisarurui
sau de sarcini tactice.
Mlsurdm aceastl capacitate cu psihotempometru,
valorile apreciate cu calificativlul ,,f.bine,,
fiind ;" p"J;
507o.
. Cu acelagi aparat misurlm viteza de execu(ie _
timpul scurs intre momentul declanglrii gi momentul
incheierii unei migclri singulare qi privei;te
miqcdrile
aciclice (slrituri, aruncdri, etc.). Este o calitate
perfectibili
prin exercifiu, de aceea cunoagterea ei este
de o deosebitd
importanlr pentru imbundtdlirea tehnicii qi
vizarea
performanlei.
Valorile care corespund calificativului ,,f.bine,,
sint
cuprinse intre 0,5-1.
5. Capacitatea de coordonare qi disociere
miqcirilor manuale. Corectitudinea qi armonizareaa
miqcirilor solicitr o crescutr capacitate de coordonare,
realizare a migcirilor cu ambele ,iini,
in planuri qi alreclii
cliferite, concomitent cu deplasarea organismului
intr_un
22
qi t,,rttu nr;lr rrrtrlt sztt-r mai pulin delimitat.
l;olosirrr aparatul DCMM, la care valoarea ce poate
lr ,rl,lcr rlrl;i ctt urr calificativ "f.bun." este sub l-0,5.
l'r'nlrrr lnarea performanld nu sint suficiente doar
1* r..,n;rlrt:rlLr compatibile cu exigenlele qi tensiunea psihicd
il, r,rl('rlt: competilia SpOrtivd.
'ir lrr ;rccst scop ne-am orientat asupra urmltoarelor
r,,.lr
l.'l'cstul Toulouse-Pidron stabileqte valorile
, .rt',r, rlritii rlc concentlare a atengiei Ei distribulia energiei
;,.rlrrr t', [)c etape, asupra realizlrii unei sarcini de
r, llrt l;ut:. Proba de baraj de semne se executd, pe
' | \('rlt(), tinrp de I minut, performan[a realizatia
rl,rt'r lrrrtlu-sc in procente. Valorile "f.bune" sint peste 507o.
-1.'l' cs tul d e p erseverare R. B. Cattell i n ves ti gheaz'|a
i,rr rorul p cil o capacitate de performare intr-o activitate
1r,',lt' nivclul mediu de rezisten[[; mdsoard facilitatea
,rrlrrt't'tului cle a efectua alternativ doul sarcini motorii
, lrlrr rlcr (prin 7 subteste). Valorile optime sint
,
'r,'slrunzitoare claselor 9-12.
,
-1. 'l'est complex de temperament. Temperamentul
r, ;rrt'zirrtir latura dinamico-energeticI a personalitlfii,
, \t)rn)inclu-se prin rapiditatea sau incetineala desflquririi
rr't t'solor psihice, rezistenla la efort r;i stress, prin
I
, , lrrliblu, dinamica qi expresivitatea proceselor afective. In
rr ,rlitutc intilnim rar un tip temperamental pur, majoritatea
,,uu(:nilor fiind reprezentanlii unor tipuri combinate a
sangvinice, flegmatice, colerice, 9i
, .u irctcristicilor
rrrt'llrrcolice. Cunoagterea trlslturilor temperamentale
,lt'vino o necesitate exprimatl gi de principiul
L)
 individualizlri i pregltirii.
Testul aplicat relevl ?n mod analitic confinutul
trdsdturilor temperamentale, prin: dinamica proceselor
nervoase, panicularitdtrile proceselor de cunoaqtere,
reactivitatea emofionall, autoreglarea atitudinii, a
af-ectivit[1ii gi a voinfei, atitudinea falI de semeni,
capacitatea de afirmare proprie, combativitate, spirit de
disciplin[ gi conqtinciozitate, spirit de independenld gi
f'ermitate, capacitate de adaptare la situa{ii noi, nivet Oe
aspiraf ie.
4. Tendinfe psihoneurotice. Testul',Woodworth_
Matheus" prin cele T6 de intrebiri inchise probeaz[ opt
tendin!e psihoneurotice: hiperemotivitate, obsesiuni gi
psihastenie, tendinfe schizoide, tendinfe paranoice,
tendinfe depresive gi ipohondrice, tendinfe impulsive gi
epileptice, instabilitate, nonconformism, expiimate ?;
variate grade de intensitate. Este importantl cunoa$terea
naturii gi intensitrlii tendintrelor pentru orientarea activitdlii
antrenorului cu sportivul ?n tratarea acestuia, in modul de
exprimare a cerinfelor, ?n aprecierea qi prevederea
comportdrii sportivilor in situafii dificile, neprevdzute, de
e$ec sau de succes.
5. Introversie-extroversie. "Inventarul
de
personalitate H.Y.Eysenck", prin cele 57 de intrebdri
permite stabilirea tipului introvertit, extravertit gi nevrotic.
Extraveftitul este activ, cautl emofii gi iqi urr.nf riscul, are
tendinJe agresive. Introvertitul este controlat, ponderat,
echilibrat, demn de incredere, anxios. Nevroticul
caracterizeazd, pe cei cu labilitate emofionald,
h iperreceptiv itate.
24
tr 'l't.sl dc anxietate R.B.Cattell. Pune in evidenfd,
tr rrr , ,'lr' .10 de intrebdri, cinci factori de anxietate:
,L;rr,11,111';1 t'onqtiinlei de sine (Q3-), forla Eu-lui (C-),
r1,,, , nrrl.rlt' lcrrdinfl paranoicd (L), inclinarea spre
i rltr,rlrrlrlltt' (0), tensiunea ergicl (Q4). Cotele adrnisibile
lit ntnr ;rr'livitatea de performanfd corespund valorilor
lr',ru,rl("':.\. 4 gi 5, dar qi pentru 6 qi 7 - valori
ilrt',,|'ilil./iiloal'c pentru cei "anxioqi", ea urmare a
,,r11|1s1s11;11ii pcrmanente cu situa!ii stressante (tipice pentru
' r; 1 spt'l rlr i lc sportive).
l. Inventarul factorilor de personalitate
l,nlllirrrl-Zimmermann pune in evidenfd zece factori de
r',,'rr;rlitirtc: activism, autocontrol, ascendenl[ (afirmare
;',
|,l,r sociabilitate, stabilitate emofionald, obiectivitate,
|,t r(' t,
,r' r'pt;u't:ir semenilor, inclinare spre meditafie, cooperare
rnt''l'riu.L: sociald, responsabilitate), masculinitate.
I'r, lrrcnrrca rirspunsurilor brute la cele 300 de intreb[ri
rrr, lll,,t' si transformarea in note T, dela25la 75 conduce
l,r , rlrlirrcrea pentru fiecare factor a unui scor cu
' rrrrulit:a[ie calitativd (de la "F.slab" la F.bine").
ll. 'Iestul de reac(ie la frustrare - S.Rosenzweig
' .r{' ;r('coptat ca "un procedeu proiectiv restrins, destinat sd
r, l.r't' tipLrrile de reacfii la stressurile vielii curente" Sint
l,r, zr'rrtute 24 de situalii sub forml de imagini ?n care doul
t,, r',,)nilio sint angajate intr-un dialog, din care unul pune
,, rrrlrt'bare inscris[ in desen iar subiectul pus in situafie
rr' l)ur(' sI dea rlspunsul, desigur transpunindu-se in rolul
t,, r,,{)nuiului. In prelucrarea rdspunsurilor se urm[regte pe
,1, () l)arte direcfia agresiunii, iar pe de alta tipul de
r,,rr lic. Conform cu ponderea nevoilor frustrate, apar
'rrrr;itoarele tipuri de reaclie: a) de predominare a
25
obstacolului frustrant (cu accentuarea severitlgii III.I. NIVELUL PARAMETRILOR PSIHICI
obstacolului, consideratd ca favorabild, fdrd importanf[), de rNt)t\'ll)tlALI
apirare a Eu-lui (acuzind un obiect sau o persoand
exterioard, acceptl responsabilitatea qi iqi face reproguri, nu n. '\'l'l,lt'[ISM
declard pe nimeni vinovat), de persistenld a trebuinfei Probe psihomotrice Ei de personalitate
(pentru solufionarea situafiei se apeleazd la ajutor din
afard., subiectul rezolvd. singur sau agteaptd ca timpul sau
circumstanfele sI aducl rezolvarea).
Aplicind probele menfionate, noi am alcltuit un
profil psihologic al fieclrui sportiv, din care reiese valoarea
capacit[lilor psihomotrice gi a trdsdturilor de personalitate,
mdsura in care se apropie de exigenlele psihologice pentru
ramura de sport practicat, astfel incit antrenorul sI
in care poate interveni ameliorativ,
cunoascd direcfia
sau capacitatea pe care se poate fundamenta in
pregitire, vizind scopuri de complementaritate. - l{4
I -24
ll I ltt)

26 21
 tzi 50 5lt i9,gc/a i.6 I - 3n,4( - 224 iangv. - 22 Probe de personalitate
- 5 l,lti I - 120 1le9. - 32
r- 33.8i ll,90 loleric - 4
v -100 Melanc. - 3
'/ - l(l4
lt -36 Temperament c-z Catrell Eysefick Rownzweig
/il -0
/ilt - 52 ,,,,,:j
',,'
ll( tt{) 1,2 t6,\c/a t.57 - 25,6 lt | Srngv.2l G-50 0-40 Q3-lt Anrbivrlent M>E'>
^l
1.29,6
'40
|I,411 Flegm.23 R-40 F-45 c-lt Minciuni
II- 3 1,7 [t - t5(] Coleric. ll A-50 T-5-5 L-6 Echilibrc(
rv , I40 Mel!ilo. l5 s-50 P-65 l, -'7
v -71{ E-55 M-fi) 04- 6
vl , "t2 li
Vil - t56
b. CAIAC Probe psihomotrice vilt- 5?

rNl I,140 Sangv.23 c-50 ()-60 Q3-5 E>i>E'

lt -24 FIegm.23 R-55 F-60 c-4
llt - t50 Coleric 5 A-50 T-50 L- t0
Nr. Nume $i Creutili Repr Coord. Adrpr V itea Concen Persv lv - 140 Melnnc. l6 s-6{) P-60 0'6
prcnume sp. disoc. la execulie atenl. v -104 E-65 M-60 04- 5

nranulll rttnl VI ,0
Vlt , r56
t].M 50 t50 ().xN i5.61/r l. t4 | - 29.92 2 VIII- 52
II .j7.03
lil- 1't.94 ' l{ N I - I{)2 Sangv. l7 G-an) o-45 Q3-e Introverlit E>E'>M
I?4 Flegm.2lt R-45 F-60 c-2 Minc'uDi
II lil-30 Coleric ? A-60 't'50 L-tl Echilibrdt
tv0 Melonc. l5 s-55 P-60 0-4
2 C,M. I I4U zztl 0.75 29.5ltn l.(x) I - 31r.46 V -26 E-60 M-65 ()4- 4
Il - 4$;t4 vl -l)
ilr- 32.35 vll - r04
VIII, 5:
ll 60 2lt0 0,li I 4r) tt/" t.75 I -3ar 2

lt - 32,5 r I lt I -134 Sangv.32 G-65 c)-40 Q3-7 Anrbivalent >E>I'

III- ]It II . {) Flegm. 2 | R-5{) F-45 c-4 Miociilni
ilt,60 Coleric ll A-50 T-50 Echilibrat
C.N ?50 0.5 | 5ll.82t/r 1.64 | - 42.30 2 tv -40 Melanc- 6 s-50 P-55 0,J
n - l5.n v -52 E-a)0 M-50 (r4- 6
IIt- 36.76 vl l) 1

VlI - t56
II IO 300 0.52 l7'/,, t.78 r - 54.4 vilr- 52
II - i6.2
III- 33.3
4 T.C I ll0 2li(, 0.'14 53.37'/, t.6l I - 4(r.1 5 2
II.50
ul- 42.64

tl

28 29
 C. CANO'T'AJ Probe psihomotrice Probe de personalitate
cnlpcftnlenl ;:L attell ,ysncr ()EDZWet!

Nf Nilnre lr Cr)siDr i Creutiili Cl!n cl. Adilpt. Vitezn ConceD Pe rse v

eil, prcnInte lr rlnl execulie
v {) ;ilr!v. 7 I r-l-r u-nJ >m>b
are,ll.
nranurll vt 16 rlegn. -i3 l-55 F-60 :.-4 4iDciuni
v il 5l i)lefic I I \-50 T-50 ,-6 ichilibrJt
u.E l0() t.94 i4tt | - 18.46 vill t0 4elilnc.6 -)J P-)f r-5
u- 40.74 M-rd) )4- 4
III 36.?(r '-(n) ilrl - 5
MC 50 0..slt 32.t t.09 I - 34.(r I I
;l V 5: M>f
ll - 27;74 I vt 0 rle!m.25 r-55 F-70 ,|inciuni
lll- l'1.(t4 ,,r Vll l0 lolefic I 3 \-45 T-35 ,-'7 lchilibfat

c.A
ri vill 52 ,,lela[c. I I -6{} P-60 r-5
| 5{) 0.-l 22.({/n {).94 I - 3ri.46 M 5(' )4- 5
lt - 57.4 '-55 :otrl - 6
Iil- 36.?(r *--'i--s:-
r',ri
4 D.N 5() '70 0.50 45.t5(X, 2.00 I -t'l 2 lri vt 11 ,icsnr. i/ l-55 F-6{) ,4 inciuDi
ll-44 I l) Vil l{} lo'cr ic 4 \-4{) T-50 ,-4 ichilibrrl
lil- 44 l0 Vilt 52 ,4elanc.5 50 P-55 l-'t
j F.( 20 {).50 JO.8t/. 2.1.|l I - r-5.25 t-50 M-40 )4- l
:(il{l - 6
ll - t5
j,?0
Ill- v l.l | ) o-40 !.t-| illtotvdt.
t0,:ir 'illlCv.
vt 16 r-5{) F 45 ,-,8 ,inciunii
I:D |
90 {}.59 35.4t)i i4t( - 32.6t) VII 52 :ot-eric li \-50 T-55 .-n
u - 31.:11 vill 52 ,4ehDc.9 -J) P-)) ,-3
lll- 27.t) t,5i M- 6() )4- lt
C.D. o d) 0.4 1 29.t 4th 0.4-l I - 4().llt
itrll ' 7

II - 66.6() |to v t(,

IIt-
,.1 vt 0 'legnr- I 5 f. - 50 F -70 r'tinciuni
411.52
r,o vil-l5 l()leric l4 \ , 45 T,40 --'l ;chilibrut
M.M 30 l0 0.29 44.26t/. 2.11 |,50 l r.t0 vlll- 52 ,4elilne. l9 i-65 P-55 t-'1
il , 64.13 t
t-45 M-6() at4- 4
ilt- 47.()5 fotal - 7
P.S 4tj 5r) ().40 I t\.4tt l I - 2ll.li4 l >M
It - 42.59 VI ,0 .letnt if r,-45 F-fi) ,'linciunii
III- 30.1i8 vll - t{) irleric 9 \-50 'r-45 --3 lehilibrrl
t{) P,E 70 I l{l 0.It9 s].)t,t 0.59 | - ?1r.?:
vill 52 ,4elnnc.5 ;,65 P-55 )-3
t - 65 t\'t - 5{) 14- I
II - 46.29
titrrl -
ilt- ilt.?-'l
{>t >t
s.v '7tl {) (rx I , 11.69
24. t.t l.t1 -i VI ]6 :le!nr. l9 r.-50 F-fi) :-3 4inciunii
II.52 vil - l0 i)leric | 2 \ 55 T-55 ..,7 iclrilibrrt
III- 29.4r I t, vilt- t0 "4elrnc.6 i,5(i P-55 ,-5
7.M. |00 t.t)6 !2.5'/, 0.76 I - 48,0? r-6{} M-45 ,4- 4
II - 4r{.t4 iilal - 6
II, 51.4? lrr(' V - I !,t-t 1> t
,rx vt - lr :legm.23 r-50 F-fi) -'.,| irncet
t\0 vll 2r l{)leric 7 \-50 T-50 .'l.| {eu r([rc
I'lr) vill- | ,4elunc.7 i-55 P-45 -d
r-50 M-45 )4- 6
(.)
\trtr| -

30 -il
 tt/ v ll( r-)) u-6{,
| 't2 vl ,,t6 rlegnr. l13 t-(n) :3 {inciunl
rr , t5() VII , 2OI \,5t) T,45 ,-4 lchilibrtt
v,80 VIll- 0, 4elaic
1 '7
;-60 P-60
, (){) M-40 )4- 6
l'otrl - 5
IJ -r4u v ,l5t u-i{)
I -96 vt -12 rlegm 21 (-)J F-45 iinccr
II, 90 VII " 2OI loleric 9 \-55 T-75 \euf(trtc
v - t{)0 vltl 52 !4eianc.6 ;-50 P-60 )-4
r-50 M-45 )4-'7
fotal - 6
-|2 v -t3l rangv, ll t)- z
| -24 vl -36 rlegrr I I <_55 F50 t-3 !,linciunl
II I20 VII - IO, loleic 23 \-45 T-40 lchilibrat
V.RII vlil- t0, i4elnbc. l0 i-50 P-45 -l
M45 )4, 4
itral - 3
/x u-))
I '24 VI -3(r 'legrr. l7 F-45 i,linciu nI
il-30 vil,0 -oterrr / \-55 T -10 {ev(ilic
v 20 vllr,52 !4elanc. l-l ;-.50 P,50 )-8
M-5-5 )4- 6
fotal - 7

d. LUPTE LIBERE
Probe psihomotrice $i de personalitate
u ruDrc lt jfeutrlt \0dpl. vtI. 0e \lenlle ofentwetg
II [enume i I ritm rxeeul
lisoc.
{{) l.d / L>l>b
I - 4lt. t4 v ,26
II. 44, I I t,24
il -'t2
il-()
ilt t04
v-4{)
lIIt- 52
I (,
I-30
tI- 2'/
)U (,
17.03 v26
I] 30.1{3 I .4Ii
/l -0
II - -10
,/il - 104
v rd)
/IIt - 52
14r
) .56

32 -1J
 C. TENIS DE CAMP Probe psihomotricc 0.N{l iL-s5 t.()? | - lN.rl6
lt .71 1'7

Iil 19.!1
().(t
!unt!- ;frilril \!l,rlt l.r rilI ill |40 0.-s0 55 I .() |
r r'IIE fil o[ccn rlenl
xccu{re
II, l{.li

rrnuilli Iil- 0.7

I s{) ().x0 t4 05 t.3 | - 18.84

| , i5.18 il .r5. lil
Il, 19.4 |
|t, 11 ()1
).s7
Il0 0.:r9 Ll( | ,l0.l{
lt 15.9
II t') lil- r9 l{
I)
| - .r7.0:i I r() {}.0 i -t 7., l .7i | . ll{.s 5

il- i-].u2
il - -il.|
I {x,
Iil- 1r6.5

{ I l() | .0( 47.Ii8 I .5-1 I - i2.?5

l, ilr.21 il-50
ll t1.64 ilt- 4x.-52

J ).t .10 |0 0.rn) 20.2-1 0.'72 | - 40..llt 4

il - 44.44
II xl Iil 4r.17
Il0 0.6.1 7 I.4l | , l{).li
II 1.1.7

f. TENIS DE MASA Probe psihomotricc llt- l!.4

4ll l.llt t().1 t.0-l I _ :t8.46
il - .Is. t.1
ilt- r6.76
Nl C rcutil i Crosirti R(fr C(xn1l Adrpt V iteza AInlre Pe rse vr re n 1ii
sll h I fi{) ).(n) i9.5 t.t) I ll.,l
Pr enunll tnrtrtrali ritm
ll - .i.t
lil- 40.4
B.A ril) It0 {)9 lll.{)9 t.i-l | - i2.(il 4
I+0 0.95 L07 | - i{).?6 4
ll - (rl.ll | 1{)
ll - -14.+,1
lll 42.(r4 il1, i() ?
ll 6( 1(l 25r) {). it) .s0 .2lt I l('
Il0 I L)(J otl 4{) Lili | , il.1
It 21.1)
lt ti.5 I
ilt- 15.?
lll l(t.6
(:.N i0
t() 1.10 0., ).1 l l.5b 0.71r I 'i4.(rl 5
, LO lt{) {).39 50.{l t.4'1 I 44.t.1
11 40.74
ll :l6.le
lll 2t.t)4
ilt- 1t.17
It i0 40 l4{) ().64 4t.t r .08 2
0 x0 t{) {) 0s 17..1 {).8 2
I l8
il,15
tl
ilr, 1l.n
Dt] ti0 Ir0 ()5 50,911 t.4'7 I - -i2,69
ll - 4(r.29
Iil- 45.5r{

| 5{) t.t0 0. i.l 4t.5 1,04 | - 2-',t.2

lt - 22.2
lll- 16.r)
 IV.CONSIDERATII FINALE
1. RECOMANDARI PSIHOLOGICE DII
AMELIORARE A COMPORTAMENTULUI
PSIHOMOTRIC
l. Asigurarea unei pregltiri teoretice pertinentc ih
legrturd cu aspectele de multilateraritate ale solicitrrikrr
organismului in tinpul efbnului: fizic, fiziologic,
psihologic, motric, cu toate modificlrile funcfionale ce sO
produc.
2. Exersarea sportivilor pentru cunoa$tereg
particLrlaritigilor psihomotricitrtrii: schema corporal[,
coordonarea staticd, cooordonarea dinamicl, lateralitatc0,
viteza de re;rcfie si de execufie, coordonarea perceptiv.
motricd, astfel incit aceqtia sI-rsi elaboreze mecanisme dg
control, coordonare, ac{iune compensatorie. Aceasta sI so
realizeze prin obiective precise in
antrenamcntr
particularizat, pe individ.
3. Formarea capacitdfii qi dezvoltarea ei la nivclul
cle deprindere de apreciere obiectiva a niverului tl€
pregdtire atins, ?n raport cu obiectivele propuse.
4. Infbrrnarea sistematicl a sportivilor asLlprl
adversarilor, particularitdtrilor acestora gi proiectarc$,
irnpleuni cu sportivul, a mijloacelor optime de deplgirc u
Ior in vederea obtrinerii victoriei.
5. Ingreunarea condiliilor de antrenament in scopul
dobindirii de cdtre sportivi a unor forme de comportanrcnl
flexibile, deschise, ce pot fi adecvate situa(iil'r
imprevizibile cu care se pot confrunta ?n concurs.
6. Cultivarea gi exersarea unor reaclii anticipativc,
prin insLrqirea unei variet5li de scheme tactice orientative.
36
I ;it,ti lr t t'r'ttr't lll.
I \lt nllt('l'ou, prin stimulare, a unei motivalii
| 1, 1rr,'zclrlatl, in general, de dispozilia de a
tt'i, r
rr,r ,lr1r'1 111'111 cle perl'ormanfI - ca dorinfI de
*L 1r,r.rr, rlt' irnportan[[ concursului - transpusi ca
Ih1'r ,1, , 'rrlrrulliu'e ;i invingere a unor adversari de
I ltll r
lr | , ,lr antrenament a unor mijloace
11 11g'1 in
lll, i tlc dezvoltare a atenfiei, atit a gradului
.r, , '.turrr
l I lllr t rrrr,rrt'. r il ;i a stabilitdlii qi flexibilitdtrii.
lrr .rtt'rr{itr antrenorului trebuie sd stea formarea
Stnlulrr, rrru',, rrllu' de nivel inalt, pentru o oportund
ftf*,rr",", .r ,,t orrr'loi asupra miqcdrilor organismului; cel
ift€r , 1,, ,', , rrrrjloc este reprezentat de exercilii de tip
3fnlr:rtr, ,,ut' solicitd diversificat q intens mugchii,
Sitrl,',,r,, l, lrl':urtclttele.
lo lrr t rrrllul sporturilor in care miqcarea specificd
flF r,rr ti t, | ( rr lit'o aten{ie deosebitl se va acorda formdrii
fi rl, ",,lt.rrr t'rrpacitilii de adaptare la ritm impus, prin
:i:. itfg.ln:.r,,r (k't'xcrsnri in ritmuri gi tempouri variate.
| | l'olosirea de cdtre antrenor a sugestiei in stare
d* i r 1,lrr , orrvingltoare gi realistf, pentru a cultiva
ir* r, '1, r, .r rr lor'[cle proprii qi dorinfa de a invinge prin
dllp,r1,rrr,r |(",U|sclor reale.
| ' ln;rirrtc de concurs sI se realizeze o reducere a
iir, ,ir, rlrirrr ('n)otionale (pozitive sau negative) prin
:r.i,l, rr,r '.t'nrnil'icafiei strassante a concursLllui, evitarea
i,.,'r r' rt,,r r lrr sllcctacolul sportiv inainte de a concura,
r,! rr.ui , t,r,,lrlt:lltclor de natut"ii conflictuald in familie sau
il .r, rr \ rl,il('it prll'eSiOnald.
I I liolosind mijloacele sugestive se recomandd
31
inclucerea la sportivi a unui ridicat grad de agresivilllt.,
optim pentru dorinfa de a invinge, de a aborda cu cllr,trl
intrecerea, de a se menfine in ofensivl in ciuda orictjrrrt
rezultat.
14. Antrenorul si aibl in vedere asigurarea ulrrrr
climat de securitate psihicd, astfel, incit relalia cu sporlivlll
si permiti o comunicare de tip homeofilic.
15. Omogenizarea, la grupul de sportivi,
il
regirnulr"ri de viatrI inainte de a concura, astfel incit fiecln.
sI dispunir de un interval optim (de cca. 3 sdptdnritrr)
pentrlr a intra in dispozitrie de concurs.
16. Getreralizarea la tofi sportivii a deprinderii rlt.
a se rupe, deconecta de factorii perturbatori externi r.c
acfioneazir in antrenament saLl concurs.
17. Forrnarea deprinderilor de adaptare la situaliilc
cle a"steptare prelungitii pentru intrarea in concurs, ca ,si lu
sitr,ragiile de 1l'ustrare (decizii incorecte ale arbitrilor).
18. Folosirea unor mijloace specifice de sugcstrr,
pentru antrenarea, mobilizarea unor resurse abscorrsr.,
rreconqtientizate, latente pe care sportivii le de1in.
19. Exersarea antrenorilor pentrll insuqirr.u
tehrricilor de relaxare qi refacere psihicl qi aclionarea l)ntl
intelrlediul acestora asLlpra sportivilor. Dintre mijlour:clt'
reconrandate de literatura de specialitate, pentru inccllrrl,
l'izIm initrierea in metoda de relaxare prin antrenalu(.rtl
psihoton, apreciind eficienla lui atit pentru punerea in stirn'
cle forml - pentru concllrs, cit r;i in ameliorirn.ir
f'rrriclionalititgii fizice qi psihice. Op[iunea se justific:ri ;r
plin aceea cI, dupd o perioadd de exersare (de cca 6 lrrrrr),
poate deveni o capacitate proprie, de practic.irrt.
inclependentii.
38
I,iii \N'II('A SISTEMULUI PSIHIC AL
!' i! ll\ ll ( )li INVESTIGATI CA URMARE A
r ll! ;ll l\"lr\SLJRILOR PRECONIZATE
| , r rrrr t'sligir[ie, urmatd de psihodiagnozd a
rrrr
i!!',,.i!ir l,,i,r, i,.r lrr rlispozifia antrenorilor atit a fiqei de
e;,,t, ,i 1, rlr,,l,,r'r( ri it I'iec[rui sportiv (ANEXA NR'l qi
,1,'l ,l' 'r t r[ qi a recomandirilor psihologice de
i;,r, = ,!1,, ,rr, lr()r;rtivit, diferenliat, pe procese psihice. Ca
e,,!!: i, 1,, ,r{ ,rn(r'cr)ol' a elaborat un plan de pregdtire
i r!.,!.', r'.r rr (;r(' crau prezente atit procesele psihice
i,, rrtrrr ilrl( rv('ntic, cit si mijloacele de antrenament
., t, r ,irr,, t .r.,rrpr.it acestora.
|, ,lr' ,r (loutt testare avlzat misurarea diferenlelor
r
',! !rjlr' .rlrt' ;rs{ll)l'a compclrtamentului psihomotric al
I ;rr rl.l
rrrtrlcttt sil facem urmdtoarele constat[ri, cu
' ;rr
| ,, l l'|l lltl(' t rtt'lttzii:
I ',p,,rlrvri iltvcstigafi sint extrem de inegal dotali'
i :!!.!, t,, r, rr(.u(' rrctivitlfii sportive, in general, qi, in
1 ,,i 1,, rlrr riulltlt.it cle sport fa;[ de care au optat. Acest
, ,i | ,,, rt, rrtr,nt'azi asLlpra unei defectuoase seleclii, care
, ,' rlr,.rl l)r' baze riguros ;tiin[ifice. Este o premizl
' I r,rr'lnrtl t'czultatele
celor doul testdri, constatdm
.,!,!i,ii,i rri'1,;rlr: la sportivi, atit pe plan individual, cit qi
" r (l( "l)ort. Este o expresie a atitudinii diferite fatrd
! j , irrrr ,lt'r'i o motivatrie de tip inferior pe de o parte,
,1, ,rlt,r, stil de lLrcru dif'erit la antrenorii cu care s-a
,
' 'r ! i r'lt' rnai frumoase acumuliri
le-au realizat
. ,r ,' ,1, lrr tcttis de cimp.
39
 3. paradoxal, la mLrlli sportivi apar rezullll€
inf'e.ioarc la ce de a doua testare
faie Oe prima,.""r;;';;;
rrienteazr fie asup'a inconsecvenl.iin ANEXA NR..
pregrtire, fie asu'r.a 1
unui rnod def'ectuos cle aona"p"ra a antrenamenlulul,
indeosebi sub aspectur principiurui
tratirii individuariz'le, It I lf ' .I I \ I I.. \''OVIDIUS'' CONSTANTA
4. Investigarea ne relevd faptLrl cI
nici un sport rru lFt ttt t | | | t( I rt, l)tt PSIHOLOGIE
se caracte'izeazi printr-un niver optim
de dezvoitarc In
sportivi a caritrtriror cercetate. DecLrrge
ideea cd pertr.rt
elaborarea unui model, pe rarnuri
de spo,t, ne vom folosl
cle paranretrii ce au atins niverur
cer ma'i inart ar dezvortiiril
Ia sportivii cu cele mai bune perfbrmange.
5. Folosindu_ne cle rezultatele cercetlrii
prezentc ql t,'tsA DE ANALTZi
i' continuare, ni se pare oportlrn si identificim un sistcltl
cle factol'i psihici cu valoare dominanti, I'SiHOLOGICi
pentru fiec.r.e
ranruri de sport.

ht,,,,' l. I NICULAE ALINA

ff',r,' 197 5

e1,,, - vitezi, 60 m

\ !'irii, I

EXAMINATOR.
40
I. SENZATII TACTILE t,i I trvt' optilniste in legdtur[ cu posibilitdgile
t,{ ,
nivel de dezvoltare r, ..rtlt.ttr'l()r Ilaltc.

recomandiri: ;l,u I lrrrrtl tlcterminatit de tipul de A'N.S.,

\ rr, . .r poutc fi folositd ca potenfial
2. SENZATII KINESTEZICE ,rtt,'rr.rl rrr pt:t'lbcIionarea tehnicii.
nivel de dezvoltare: valoarea extrem de sclzutd de 30
de 50 de puncte ne atenfioneazd asupra dificultdlikrr. {f'1r II i I I \ l)lr ADAPTARE LA RITM IMPUS
informare a scoarlei in leglturl cu pozilia corpului 5i I rfr rl, r'rll:u'(': valorile oblinute la ambele testdri
segmentelor acestuia in spafiu. tff l! f r,,,r,
,le )6(/o Si 360/o. Proba de vitezd cere o
* t.t r , lrrlrl,r,rrt' iltllc excita;ie qi inhibilie caracteristicd
recomandiri: in cadrul pregltirii fizice genera'lc rlr'1ll,,r ,lt'rrlrn alc acliunii sau susfinerii unui ritm
recomandd exercitrii acrobatice prin care s[ fie solicit
grupe variate de muqchi, tendoane, Iigamente.
r ;urll'Lr)orlll trebuie si selecteze exercltlt
3. REPREZENTARI SPATIALE lr.t t'r'i succesive qi rapide de la un ritm la
nivel de dezvoltare: valori foarte bune pol rrt rrt' r'itrt'turile accelerate.
reprezentdrile spafiale (220 qi 280 de puncte), oportur
pentru specificul probei, cdnd intregul efort fizic ,si psilr
* r ,rr I rr n N t t)lr cooRDoNARE $I DISOCIERE
trebuie rafional distribuit in Lrnitlfi minime de timp ft{irt'rt .r
litel rlr rlrrvoll:tt'c: proba de vitezd pe care o practicl
recomandiri: capacitatea reprezintl o bunl plemizl pcntrU *Frrti',r rnl)nn('o pcrfectd coordonare a organismului 9i a
rezultate inalte, la proba pentru care s-a specializat. sFcrr' rrt, l,,r ,rt t'stttia pentru asigurarea economiei
?l*r:r tr, r Vrtlolilc obtrinute (1,1 qi l,l3) nu sunt
i. rntapul DE REACTTE
ltlilfirrl rl, r,u ( ilt tirlltlrt cu rezultate fidiCate.
nivel de dezvoltare
f Flrrilrrrl,rr i: irt antrenament accentul sI se pund pe
recomandiri: i r' ,,,i ,1, t rt'rt'i[ii care solicitd o coordonare find pentru
i*i,, i'r ' rr1'11' lrgilC.
5. VITEZA DE EXECUTIE
nivel de dezvoltare: de la prima la cea de a doua tcslll,B
viteza s-a imbunltitrit de la valoarea 1,9 Ia 0,12 ccc:ir r,F

A1
AL 43
8. COORDONAREA OCULO-MOTORIE
nivel de dezvoltare
recomandiri:
9. VOLUMUL ATENTIEI STABILITATEA ATENTIEI
nivel de dezvoltare: cea de a doua testare este
semnificativd, valorile distribuite pe cei trei timpi: I - 2l
II - 24,4; III - 26p atestd o putere de concentr
aproximativ egali pe tot parcursul rezolvdrii sarci
motrice. Este o calitate dar qi un rezultat al pregiiti
specifice probei.
recomandiri: puterea de mobilizare pe tot parcursul ;i
bunI finalizare justificl increderea intr-o perfornrir
ridicatd.
r 0. TENDTNTE PSrHO-NEUROTTCE
rrivel de dezvoltare: o ugoarl instabilitate (1.5,9'pu
cste singura prezenfl in sitemul tendinfelor psihoneuroti
ceezr ce gardnteazd un sistem nervos sinitos.
cchilibrat.
recomandiri: instabilitatea, pentru a fi satisfdcutl ltl
antrenament, se recomandl organizarea acestuia in condilll
variate, cu solicitdri variate, cu variafi adversari.
I 1. TRASATURI DE VOINTA
nivel de dezvoltare: degi coeficientul de perseverenfl eutg
sc'/azut (2) sportiva este un om care-qi cunoagte hitn
scopurile, este con$tiincioasl in rapor-t cu sarcinilc dl
antrenament.
44
Hffrl ,tl I rrrrl'.lrilrt iOzitltea este pulin contradictorie
l,rrrtrrl ..;rrr r:xpeditiv, de aceea i se recomandl
fu1n,ri , 'r
lfti ,1, ,1, r rlrrr r ,il(' (:cI nrLrltl minuliozitate.
I dr rt, , r,'lt.rr r': r'stc anxioasl in legdturl cu realizarea
-=11 ! .nr ,lr ,lrlrr'rrltate crescindl sau noi. de aceea
rl, 1,,rt lr rrrrprcvizibile.
e|trl!il I t'{ illrililcrrta confruntare cu sarcini variate in
it.r,rI irr , , rrr'.lrlrric un bun exerciliU de educare a
l*rl' r rl,,ltit'
lfi i, \ll l,l ll)11 I'l IRSCNALITATE (G.2.)
*l rlr rl, r t oll:tt-t':
lli r', \ | | rlil l'l.MI)BI{AMENTALE
rl rlr rl,'/\olllu'c: este Ltn temperament sangvin cu
r lrllrr, rrlt' llr:gnratice, acestea manifestdndu-se in
,tf
r1, 1'l rr, .r r,rrrlt'i ;i autoreglarea emotivitltrii; este un
flliril t'xtcr-iuriziri refinute. Atitudinea rational
1,,,r rr.rr { rr
ptnr,l,, ' ' t, ',r'rrsilrilir la impresia pe care o face celor din
flr r ,, , il, ru Ir'l tlc aspirafie ridicat qtie si-qi uttlizeze
ir11r.r, rr rlrl, rrr,lrvitlttitle.
I rl'rr,urrl.r r r: tttiti t'utl' intllnim un astf-el de tip
i: rr,1,' r ,rr, nt.rl t'iu'o este icleal in raport cu situaliile
., j!'1 .lrll'rll,ll('
45
I.5. REACTII LA FRUSTRARE
nivel de dezvoltare: ------- ANEXA NR. 2

recomandiri: l{l v |iRSITATEA " OVIDIUS" CONSTANTA

AN()RATORUL DE PSIHOLOGIE
I6. NIVEL DE ANXIETATE
nivel de dezvoltare:

recomandiri:

I7. INTROVERSIE - EXTRAVERSIE

nivel de dezvoltare: FISA DE ANALIZA

retomandiri PSIHOLOGICA

RECOMANDARI FINALE: din punct de vedere

psihomotric qi a tr[slturilor de personalitate, sportiva poate Nrunele ;i pr"enumele: DIMA NELU )
fi recomandatd pentru activitatea de performanfd in ramura
de sport pe care gi-a ales-o. l)irta na$terii: l3 octombrie 1971

S pocialitatea: canotaj

Vcchime: I an

EXAMINATOR.
46
I. SENZATII TACTILE ,rtt' r rl r-r pregltire tehnicl.
nivel de dezvoltare
I' I.APACITATEA DE ADAPTARE LA RITM IMPUS
recomandiri: rrtvr'l de dezvoltare: valoare de 45,l5Vo nu corespunde
rrrvtrlului de cerinle ale ramurii de sport.
2. SENZATII KINESTEZICE
nivel de dezvoltare: foarte slab dezvoltat simful muscular, rr,t'onrandiri: in pregltire trebuie pus accentul pe executlri
reprezentat de cele 70 de puncte realtzate. Este deficitari rrr ritmuri dif'erite cu schimblri frecvente $i succesive.
infbrmarea scorgei ?n legdturd cu miqclrile organismului,
ceea ce ingreuneazl at0t invllarea c0t gi perf'ecfionarea. / COEFICIENT DE COORDONARE $I DISOCIERE
N I ANUALA

recornandiri: in sistemul pregltirii fizice generale trebuie rrivcl de dezvoltare: o fbarte bund capacitate de
sI fie incluse gi exercilii acrobatice, acestea solicitdnd r oordonare generall exprimatl de coeficientul de 0,50,
intens gi variat rnugchii, tendoanele qi ligamentele. r r'oa ce corespunde realizirrii de acfiuni motrice fin
rlilbren{iate, in sistem, eficiente, cu randament.
3. REPREZENTARI SPATIALE
nivel de dezvoltare: ------- rccomandiri: este o premiz[ psihofizicd ce poate fi
Iolositd pentru compensarea altora ce se manifestd deficitar.
recomandiri:
N COORDONAREA OCULO-MOTORIE
4. TIMPUL DE REACTIE rrivel de dezvoltare
nivel de dezvoltare
rccomandiri:
recomandiri:
().VOLUMUL ATENTIEI STABILITATEA ATENTIEI
5. VITEZA DE EXECUTIE rrivel de dezvoltare: dupd distribulia energiei psihice pe
nivel de dezvoltare: valoare 2 este un rezultat ce le trei momente ale acf iunii motrice este vlditd
nesatisficltor pentru cerinfele ramurii de sport pe care o rrecesitatea unui timp mai lung pentru incdlzire, dupd care
practici. organismul iqi poate menline capacitatea energeticd pend
la finalizare.
recomandiri: fiind determinatd predispozilional de tipul
cle A.N.S., viteza poate fi compensatd printr-o ridicatd r;i

48 4L)
recomandiri: se poate conta pe finiq-ul bun in elabora
planului tactic.
IO, TENDINTE PSIHO-NEUROTICE
nivel de dezvoltare: obsesiunile ;i depresia au valori u
crescute (144- 130) in sistemr"rl tendinfelor psihoneuroti
recomandiri: in atenfia antrenorului trebuie sd stea faptu
cd aceste tendin[e, ?n conditrii de stress, oboseald
fl'ustrare se pot modifica prin cregterea nivelului lor.
I 1. TRASATURI DE VOINTA
nivel de dezvoltare: manifesti putere de voinld in legdtu
cu actele bine mortivate, a clror logicd o ?nfelege.
recomandiri: pornind de la aceastd capacitate trebuie
cultivatd perseverenfa qi in leglturl cu acliuni mai pufin
pldcute, monotone, care se repetl dar sunt strict necesare.
I2. ECHILIBRU EMOTIV
nivel de dezvoltare: in general stlp0nit dar poate avea gi
iegiri nejustificate, explozive. Pune mult suflet in ceea ce
face, motiv pentru care igi face gnji in legdtur[
posibilitdlile de reuqit[, ceea ce-i cre$te nivelul
anxietate.
recomandiri: cultivarea preciziei qi sigurantrei in acfiune
va fi in mf,surI sd inducd qi echilibrul necesar.
I3. TRASATURI DE PERSONALITATE (G.2.)
nivel de dezvoltare: cu excepfia obiectivitllii care este de
un nivel slab, toate celelalte trdslturi de presonalittae se
lfln l;r ttivel nrediu, bine gi foarte bine: activism,
ighrr'urrtrul, ascendenld, sociabilitate, echilibru, acceptarea
l€nrrr r lor', cooperare, bdrbdlie.
f?r,ornlndiri: este o structurl optimi pentru activitatea de
ftsrlolrnanfd, cu condilia educ[rii obiectivitifii pentru o
htrrrir rrpreciere de sine gi a celorlalli (altfel sunt intrefinute
tlf,rrle: rlcpresive qi obsesive).
1;
14 I'ITASATURI TEMPERAMENTALE
0lvcl de dezvoltare: imbinarca trlsiturilor sangvinice,
fllprrratice gi colerice, cu o reactivitate refinuti qi
lurrlnrlatd, dar qi cu momente explozive, cu trliri afective
lf rf('lrse qi durabile pe care le exteriorizeazi ca atare, cu o
vrrrn[I ce oscileazd de la hotlr0ri rafionale ferme la
rlcll'isIri sau acliuni sub impulsul de moment.
t'e comandiri: trebuie cultivat nivelul de aspirafie gi
r'irpacitatea de valorificare la maximum a insugirilor
pnrplii.
I5. REACTII LA FRUSTRARE
cu rrivel de dezvoltare: acuzd. un obiect sau o situalie
de cxterioarl ca fiind agresoare, opundndu-se satisfacerii
tlcbuinfelor. Este o espresie a forfei Eu-lui carc igi asumd
claborarea de solutrii proprii pentru inllturarca obstacolelor.
recomandiri: acest tip de reaclie agresivd gi responsabild
cste compatibilir cu situaliile competifionale
5l
16.NIVEL DE ANXIETATE
nivel de dezvoltare: anxietate medie superioarir tlrt
confruntlrii sistematice cu situalii frustrante, exprir
o puternicd fbrf[ a Eu-lui, intolerant, de lipsa sccurl
sociale ca si de nevoile sale nesatisfdcute.
recomandiri: cultivarea climatului de incrcrlcrt
securitate psihicl pentru sportiv. Cunoagterea, cu nrti
interes, a trebuinfelor sale latente.
I7. INTROVERSIE . EXTRAVERSIE
nivel de dezvoltare: ambivalent, are capacitalcir
rezolva situalii dificile prin mijloace proprii, totuqi
lucru nu ii conferd echilibru nervos, rlmdndnd corrtill
stan de' tensiune. incordarea nervoasi poate gcncrg
comportament inadecvat situafiilor.
recomandiri: educarea frdnelor conditrionate, a sl
de sine
RECOMANDARI FINALE: din punct dc
psihomotric qi a trdsdturilor de personalitate, sporl
poate fi recomandat pentru activitatea de perforrrrirrrfl
famura de sport pe care gi-a ales-o.
52
ll,r,t1til,,,\ $t AUTOREGLAREA
IIIII'I III t \ NI I.]N'I'TJLUI SPORTIVILOR
ftr rr.i I til NAMttNT $I CONCURS
l**tErl,!r | :! !rr,'r rrrr.lloilr;e bio-psiho-sociale (pedagogice)
t!r !!{r I (- rt:5tcre a eficientei activitdfii
,trrr tr\ rlot ,sr iullrenofilor (lupte libere)
| | ntr 1l \ st,oR'ItvA - REZULTAT $I EXPRESIE
{ I'NI I I'ITI.](;A'I'IRI EFICIENTE
t;1,11111 rlt' 1rt'r'lirrrnantrd al epocii moderne cunoa$te
ilitl ' ' ilr r r' tiliti inalte ce nu pot fi atinse numai prin
*,1' I', rl{'r lr()nittc ale tehnicii de pregltire prin
li rt , r. rrr:ri llcs, prin implementarea unor factori
Et ll,lrr,rrr. tlirrtrc care cei medico-biologici qi
rEr' I rrrr t'1r si clevinl decisivi cAnd se hotdrdqte
| !r ;,,'rrrr ulrri irr circuitul inaltei performanfe.
It, rn l'apt incontestabil acela cd qtiinfa
ftilil? illillilr s1lortiv, in deplind concordanld cu
tF;,l l '.t rrn[clor contemporane a inregistrat
irfl,rl'11{ \irlturi, chiar mutafii semnificative in
rrr l' r' lrrrrt o nlctodice, mlrturiefiindrezultatelemereu
r,in,l, l,r' ('urc sportivii romdni le inscriu pe
ltttttlt tl, rrrltlr ttit(iOnale.
:iu put('n), insd, a nu recunoagte cI inregistrim, in
,rrrrrr lr;rrrrlicap biologic inifial nevoia unor efofturi
i , ,rr riltr(lantent minim, iar, pe de altl parte, mai
irr r r rlllrrrntiri internafionale, sportivi care ne oferd
!:
'.rrlrl('pentru situarea la cel mai inalt nivel pierd,
,,,r, lr' r'pinii, in mod paradoxal. Se confirmd, astfel,
53
ideea - exprinratd deja gi unanim acceptatd, dar pa
aplicatl - c[ sportivul trebuie privit ca un siste
hipercomplex motric, fiziologic, psihologic qi social,
poate fi condus cu eficienf[ numai prin selecta
mijloacelor in funclie de aceastl realitate.
Procesul sistematic de antrenament iqi propu
rlodificarea continu[ a nivelului de pregdtire al sportivilor
cu tendinga generald de cregtere, dupd o traiectorie ciclicd
in fiecare ciclu existd o fazd. de pregdtire optimd in
atingerii perfbrmanfelor sportive superioare, fazd denumi
cle specialiqti formi sportivi.
Viziunea medico-fiziologic[, psihologicd r;i
pregdtire concurl la circumscrierea formei sportive ca
unitate armonioasl a tututor dimensiunilor personalitdli
sportivului angrenat in activitatea de performanfd: fizi
psihologicd, tehnico-tacticd.
Specialigti teoreticieni ai antrenamentului sporti
dif-erenfiazd trei faze ale procesului de dezvoltare a formei
spoftive: de dobdndire, de menlinere, de pierdere
temporard. Prima fazia corespunde cregterii nivelului
general al posibilitdfilor funclionale ale organismului, de
clezvoltare a calitdfilor motrice qi psihice, de formare gi
consolidare a deprinderilor motrice generale; in cea de a
doua fazl se asigur[ stabilizarea sistemului de componente
ce corespunde stlrii de pregltire optimd; in a treia fazd,
apare necesitatea prevenirii creqterii exagerate a efectelor
cumulative ale antrenamentului pentru a se asigura
posibilitatea refacerii organismului. Existenla acestor faze
ne atenfioneazl asupra stadiilor succesive pe care procesul
cle dirijare a formei sportive trebuie sI le traverseze cu
oblicativitate.
54
Vizirrnea fiziologiei sportive apreciazd, forma
fv{l crr o stare calitativl noud,caracterizal.d de un
Iul hiologic ridicat qi o mare promptitudine in
llttt'cit tuturor resurselor necesare indeplinirii in cele
htrrrc condilii a etbrtului specific, rlspuns rapid qi
lorrnt tl sistemelor r;i aparatelor angrenate in efort,
lrrir: l'uncfionald maximl in repaos qi eficiengd mare
€foll. rel'acere rapidl a capacitdlii de efort. Consecinlele
or curacteristici se reflectl ?n rezultate sportive inalte,
fS n stnbilitate deosebitl in tirnp.
l)in pLrnct de vedere biochimic starea de form[
{frl'livir este caracterizatd, de un bun echilibru hormonal gi
ll trrctubolismului proteic, lipidic, glucidic, hidromineral,
€een co indicl o bunl funcfionalitate hepatic[ qi renald qi
1tn er:hilibru endocrin corcspunzltor.
Psihologia sportivd romdneascd are meritul de a fi
;trcr:iz,at aspecte specifice gi analitice ale formei sportive,
rlirr unghiul slu de vedere remarcdnd existenfa, in acest
llrz. a unor componente psihice variabile qi a unora cu
ull'ircter de stabilitate, rcalizarea formei sportive la
It lrrrcnul planificat qi oblinerea de performanle propuse
Itrrziindu-se pe constituirea gi consolidarea componentelor
psihice cu caracter stabil, ?n vreme ce componentele
gtsihice variabile dau explicafie eqecurilor sau iegirilor
"rrc.iustificate" din formd. Cunoagterea gi analiza acestor
cotnponente pot reprezenta elemente de conqtientizarc a
rrrotodologiei corespunzdtoare de antrenament, pentru
irrrlrenor, iar pentru sportiv factor de optimizare a
cirpacitllii de reglare qi autoreglare a conduitei sportive.
Cunoaqterea acestor dimehsiuni ale formei sportive
rrlc individulLri angajat in cucerirea qi ridicarea continu[ a
55
perfbrmanlei organismului uman ne face sii afirmlm
progresul sportiv este condifionat cu gradul de utilizare
celor rnai moderne mijloace de investigare a capacit[1il
de dirijare biologicl, psihologicl, tehnic[ gi tacticl,
modelare a comportamentului in raport de soliciti
specifice ramurii de sport.
Evoluind ondulatoriu, forma sportivului ridicd
probleme mai ales sub aspectul obginerii ei la momentul
proiectat qi a menfinerii ei un interval corespunz[tor de
tirnp. din aceastl viziune considerarea organismului uman
ca un sistem cibernetic deschis, capabil de autoreglare ne
indreptlfegte sI credem cI efortul specialigtilor trebuie
concentrat tocmai spre educarea qi ridicarea la o inaltd
valoare a capacitdlilor raglatorii ale organismului,
capacitlli cu valoare aptitudinalS, care, pe fondul
predispozilional al individului, trebuie conqtient orientate
spre valorificare nraximl qi create acele condilii care
reprezintl factori facilitatori, de stimulare gi men{inere.
TI. CONCEPTUL DE REGLARE $I
AUTOREGALRE.
Reglarea este, aqa cum o definegte Diclionarul de
psihologie, un proces optimizator de acfiuni exercitate de
un sistem asupra altui sistem in vederea trecerii de la o
anumit[ stare de organizare aqa-numitd "slab[" la una "mai
bun[". Actriunile reglatoare sunt alese dintr-o mullime de
acliui posibile; totalitatea posibilitllilor de alegere gi
variere a valorilor influenfelor de reglare fiind inscrise
intr-un program. Potrivit finalitllilor urmiirite, reglarea
poate fi de mai multe feluri: reglarea competitivi ce
56
luutlcrizeazd, situafiile cAnd un sistem trebuie sd
rrlr('ureze cu un alt sistem, dacI obiectul regldrii este
ir ('lirf i pentru amdndoud. in acest caz desflqurarea regldrii
\,r tlcpinde nu numai de acfiunea mecanismului de
,,,rnirndI al sistemului respectiv, ci qi de contraactriunile
rrrct'unismului de comandd ale sistemului advers. Pentru
rlzolvarea cazului, fiecare sistem trebuie sd gdseascd o
ir\('nrenea strategie care sd permitd neutralizarea cdqtigurilor
!r lrnplificarea pierderilor adversarului. Reglarea de
rlr.zvoltare are ca notd specificd faptul cd sistemele iqi
1rt'r'l'ccfioneazl permanent organizarea iniliald, ca rdspuns
l,r solicitdrile mediului extern, realizAnd trecerea sistemului
l,r o formulir noui de interacfiune ;i coechilibrare cu
rrrt'tliul. Reglarea homeostatici (de stabilizare) arc ca
',;rrcinl de a menfine in limitele unor valori precis
,k'lcrminate coordonatele anumitor procese qi fenomene. In
',rrrcinile de stabilizare, eficienga regllrii este apreciatd dupd"
rlrrlata menfinerii mlrimilor reglabile in limite admisibile;
rrr cazul in care se produc anumite deviafii,.sistemul de
rt'glare acltoneazd in direcfia reducerii sau inldturdrii lor.
lic:glarea programati presupune un program-lege dupd
( iu'e o variabilii sub acfiunea Llnor operatori trece succesiv
,lc la valoare la alta, fiind obiligatorie oprirea la una final[.
Autoreglarea are drept condilie principald
It'ocl-back-ul pozitiv qi negativ; informafia reproductivd
t'ste prelucratl qi convertitd in informafie de comandd.
r\utoreglarea presupune complementaritatea funcliilor de
, omandd qi de control. Autoreglarea poate fi conceputd
lrotrivit proprietifilor de duratd, eficienld qi finalitate qi
rrplicatl ?ntregului sistem psihocomportamental al omului.
Problemele compofiamentului optim gi randamentul
57
superior al activitdlii omului sunt studiate de bio
psihologie, pedagogie, sociologie clutAndu-se identifi
legilor care explicd manifestdrile omului gi orienteaz[
asupra mijloacelor de creqtere a randamentului, ca o formd
superioard de adaptare la solicitdrile externe.
$tiintrele amintite au descoperit mecanisme de
reglare gi autoreglare, unele dintre acestea fiind ?ndscute,
necondilionate, asigurdnd eficienfa reacfiilor vitale in
condilii standard; altele sunt condifionate, rezultate ale
inv[1[rii, opera]ionale in condilii variabile, schimbdtoare.
De o insemndtate deosebitd sunt qi modalitdgile de
reglare intenfionate, voluntare, dirijate din exterior sau
autoconduse. Acestea sunt regldri gi autoregldri de naturd
psihologici, pe care literatura de specialitate le considerd
cd, urmdresc realizarea unei influenfe pozitive asupra
stdrilor psihice care nu mai pot fi controlate de factori sau
mecanisme proprii conduitelor invifate, pe de o parte, iar
pe de alta urmdresc realizarea unei mai rapide qi stabile
refaceri psihice dupd efort.
Aqa cum menfioneazl literatura de specialitate,
reglarea qi autoreglarea psihicl vizeazd., cu prioritate,
controlul emotivitdtii,. controlul nivelului motivaliei gi
aspiraliei, controlul qi mobilizarea capacitdlilor
intelectuale, cregterea capacitdgii de angajare volifionald,
mobilizarea energeticS, echilibrarea, reechilibrarea sau
normalizarea unor stdri psihice momentan negative
(anxietate, agitagie, pasivitate, nedncredere, agresivitate,
ingdmfare, apatie etc).
Reglarea gi autoreglarea psihicd au un pronunlat
caracter bidimensional stabilit prin influenfdrile de tip
activator, pe de o parte, $i, pe de altd parte, cele de tip
58
prrl il:rctic-curativ a diferitelor stdri qi funcfii psihice
Itttplicate in performafa sportiv[.
Formele specifice regldrilor psihice sunt: prin
itrtcrvcnfie din afard, in care rolul antrenorului, medicului,
prrlrologului este hotdrdtor pentru organizarea procesului de
prcgltire, planificarea performanfelor, anticiparea
rtlrrn[iilor, crerlterea responsabilitdgilor qi motivafiei; cea
rlc a doua forml este o reglare autonomd, autoreglare,
rcrrlizatd pe baza cunoaqterii de sine, autoaprecierii,
rrrrloconducerii, autocontrolului, care se realizeazd la
rrrvolul sferei ideative, emofionale, volitive, motivafionale.
III. MIJLOACE BIO.PSIHO.SOCIALE DE
REGLARE $I AUTOREGLARE
Ceea ce caracterizeaz/a momentul actual ?n
rkrrneniul perfbrman{ei sportive este necesitatea cregterii
vcrtiginoase a eforturilor psihice limitl pentru atingerea
rrivelelor din ce in ce mai ridicate ale potenlialului uman.
Irr acest scop a crescut brusc volumul eforturilor din
illltrenament, a sporit intensitatea lor; a crescut, de
irsemenea, num[rul concursurilor. Potenfarea eforturilor qi
ir capacitdtii de lucru specifice cere elaborarea unor
ruijloace gtiinlific fundamentate de activare, menfinere qi
refacere a proceselor ce caracterizeazd o anumitd stare
lirnclionald a organismului aflat la un inalt grad de
solicitare. Printre acestea de o mare importanld sint:
nrijloacele biologice, mijloacele psihologice qi mijloacele
pedagogice.
Mijloace biologice:
a) ALIMENTATIA. Respectarea regimului de viafd
59
gi a regimului alimentar in tot timpul antrenamentului
qi in concurs, reprezintd un factor de bazd'
condilioneazd pregdtirea organismului la un nivel cAt
ridicat qi realizarea performanfelor superioare, in contin
cre$tere.
Organismul are nevoie de elemento pentru crefte
gi refacerea celulelor, dar qi pentru,acoperirea cheltuieli
energetice, pentru a nu fi nevoit s[-qi consume reze
Aceastd energie ii este necesard atdt pentru satisf
funcfiilor vitale (circulafie, respirafie, secre!ie, tonus
muscular) gi pentru adaptarea la condiliile mediului extern
cit qi pentru cheltuiala energeticd din timpul
antrenamentelor gi competitriilor.
Caracterul rafional al alimentafiei este dat de
existenfa unei concordanfe qi a unui echilibru permanent
;i perfect intre conginutul de calorii (aspectul cantitativ) qi
substanfele nutritive (aspectul calitativ), pe de o parte, gi
trebuinfele organismului, pe de altd parte. Astfel se
realizeazd echilibrul nutritiv al organismului, ca o
consecintrd a echilibrului alimentar. Echilibrul nutritiv
reprezinti acea stare bund in care se gdseqte organismul
sportivului, ca urmare a unei alimentagii rafionale, in care
metabolismul se desfiqoard normal, fdcdndu-l apt pentru un
randament neuromuscular maxim. Acesta se realizeazd prin
atingerea qi menfinerea unei greutdli optime, greutate la
care sportivul realizeazd cele mai bune performanfe. Este
necesar ca fiecare sportiv sd-qi cunoascd greutatea optimd,
pe care^s[ qi-o menlin5 printr-o alimentafie ralionald.
In alimentafia normald a sportivului trebuie sd se
reglseascd toate substanlele hrlnitoarte, cum sunt protidele,
lipidele, gluciclele, apa, sdruri minerale, vitamine.
60
- protidele - au rol plastic, de formare qi creqtere
tt t'clulelor gi fesuturilor tinere qi de refacere a celor uzate;
utr 1i rol energetic, eliberdnd, prin ardere in organism, o
r'lrrtitate de cca 4,1 calorii mari. La sportivi nevoile de
lrrrrlide sunt calculate la peste 2 g/kilocorp/Z4 ore. in
rfirrlurile caracterizate prin intensitate mare, concentrare
n('r'voasI, miqcdri rapide, eforturi dd forlI care cer o
rlt'zvoltare mare a masei musculare - cum sunt luptele -
rslc nevoie (dupd Iakovlev) de 2,3-2,59 de protide/24 ore.
l)irrtre acestea 600/o trebuie sd fie de origine animald qi
'l(l(/o de origine vegetald. Pentru un sportiv cu o greutate de
/0 kg cantitatea de protide se ridicd la 160-180 g/24 ore.
- lipidele - au principal rol energetic, fiecare gram
rlc lipide oxidat eliberdnd 9,3 cal. mari; au ;i rol plastic,
rrrtrdnd in structura celulelor ?n acelaqi timp ajutd
Icnomenul de termoreglare; reprezintd suport pentru
vitamine liposolubile (A, D, E, F, K).
lrr rafia sportivilor lipidele trebuie sd.furnizeze 25-307o din
Iotalul de calorii, 70o/o de origine animald qi 3OVo de
origine vegetal5. Pentru un sportiv cu o greutate de 70 kg
r:antitatea de lipide este de 120-130 g/24 ore.
- glucidele (hidrocarbonate, zaharuri) - ou, in
principal, rol energetic qi de asemenea, rol plastic, ajutdnd
la cregterea qi refacerea fesuturilor. Mai important este
lolul lor catalitic manifestat in metobolismul lipidelor.
Glucidele iau r;i ele parte la termoreglarea organismului.
Nevoia sportivului de glucide este de 650-700 gl24 ore,
aceastd nevoie crescind in timpul probelor. Este, de aceea,
recomandabil ca in ajunul competifiilor sportivii sd
ingereze o dozi utild de glicogen sub forml de fructozd, iar
in timpul probei sI i se administreze glucozl, care se
6l
absoarbe repede.
- &p&, constituientul principal al materiei vii,
Lrn factor nutritiv de o importanf[ covdrqitoare.
organism apa are o provenienfd exogeni, prin ingerarea
atarc sau sub formd de ceai, lapte, sLtpe etc, qi
proven ien [d en dogen d, rezultat'a din oxi darea hidrogenul
din protide, lipide gi glucide (cca 300 ml). Pe l0ngd
in organism circuld apa din sucurile digestive, precum
cea filtrat[ qi absorbit[ la nivelul celular.
Apa are un rol biocatalitic, reprezentdnd mediul in care
loc toate reacfiile ce caracterizeazd, viafa; are acfiu
plasticS, intrind in structura celulei; este solventul princi
al tuturor substanlelor organice r;i anorganice ce intrd
compozilia mediului intern; are rol important ?n nutrifie
eliminare; incleplineqte funcfii de termoregalre. Sportiv
in timpul efbrtului excesiv pierde, sub formd
transpirafie, pdnl la ciliva litri, care confine pe ld
sdruri gi o serie de produse rezultate din metabolismu
protidelor - uree, amoniac, acid uric, acid lactic. in acelaq
timp, insd, se produce qi spolierea organismului de slruri
fapt ce duce la sciderea potenfialului organismului
Recuperarea apei se face prin consumarea de apd su
formir de apl potabild, supe, ciorbe, ceai, sirop, compo
fructe, zarzaval etc. Apa mineral[, vitaminizatd gi indulcit
cu glucozd sau zahdr, ingeratl cu cca o ori qi jumdtate
inainte de efort stimuleazd digestia gi inlltur[ mai repede
fenomenul de oboseald.
- saruri minerale - au rol trofic, catalitic qi plastic
in organism. Nevoile organismului sunt, ?n general
satisflcute in cadrul alimentaliei obiqnuite, in care unele
sunt aduse in cantitili mari - Cl, Na, Ca, K, S, iar altele in
62
llFlt tttai mici - Ct, Zn, Mn, I, Fl. Slrurile de p, K,
Mg, lic, Na trebuie sd fie neaplrat asigurate in rafia
llrlir a sportivului, pentru a face fafd efortului
It'llttl.
vitaminele - au rol de enzime (fermentri) care
Inlerr'.*. reacliile chimice din organism, necesars pentru
Sfellt'rca gi reproducerea organismului, precum qi refacerea
Sttnrr, l,a sportivi vitaminele reiluc oboseala qi scurteazl
lltttprrl tlc refacere dupl efort, cresc rezistenfa la boli. Cele
fft.ll ilnportante pentru activitatea sportivd sunt vitaminele
Hf , ft2,86,812,C, A,D,E.
La stabilirea regimului alimentar al sportivului
llt'lrrrio sI se find cont de o serie de principii: spotivul
Ieulvcazd, efortul nu pe baza a ceea ce a ingerat, ci pebaza
ttlcrvclor acumulate ?n organism, de aceea sunt
lultlinclicate excesele alimentare inainte de competifie;
llr'nlr'r.l a efectua efort neuro-muscular este nevoie ca
ttliirfoa sangvind sd abunde la nivelul organelor solicitate
ltr clbrt, in dauna celor mai pufin solicitate (stomacul);
rlrrcli este necesar, adaptarea organismului la o noud
rrlrrrrcntalie si se faci treptat (pentru prevenirea unor
ttrlburlri digestive); regimul alimentar trebuie diversificat
1rc indivizi; in alcltuirea regimului alimentar sd se fin[
lurrt de nevoile energetice ale sportivului, in funcfie de
lrclioada pregltitoare, competi[ionali sau de refacere.
In perioada pregdtitoare alimenta(ia nu trebuie sI
iribl un volum mare, ci sI fie compusl din alimente cu o
nrare vafoare nutritiv[, repaftizate astfel: 25-30Vo - micul
rlc.jun, 40-45o/a - masa de prinz,30-35Vo - masa de sear5.
( )r'arul se va stabili in funclie
de orele de antrenament: cu
l-3r/2 inainte de efort gi la 45-60 minute dupd efort).
,,
63
 in perioada competitionald trebuie evi
schimbarea bruscd a regimului alimentar, deoarece ac
poate determina deregalrea reflexelor digestive form
in general se menfine alimentafia din perio
preg[titoare, cu introducerea unor alimente cu v
caloricd mai mare qi mai u$or asimilabile. Val
energeticd a unei rafii este indicat sd ajungd la cca 4
calorii, scopul alimentafiei in zilele care preced competili
fiind acela de a completa qi mlri rezerva din organism
anumite substanfe alimetare, in funcfie de natura efortul
Se atrage atenfia c[ sunt contraindicate rafiile
bogate in zahlr sau glucozd (supraalimentare), dar ni
prezentarea la competifie cu renunfarea la mas[.
sporturile care pun problema une.i anumite greutl
corporale, in competifii nu se va institui o cur[ de sl[bit
prin practici empirice (sudalii prelungite, evacudri forfa
ale tubului digestiv), ci se va proceda la o curd de sl[bi
in timp, fdcut[ progresiv, printr-un volum afimentar mi
compus, in special din legume, fructe, brdnzl de v
carne slabd friptd sau fiartd, oirl etc., cu reducerea supel
ciorbelor, a cdrnii grase, untului, guncii' flinoa
Iichidelor qi dulciurilor.
in perioada de refacere alimentafia trebuie si aj
organismul sd elimine cdt mai repede substangele toxice
acumulate ?n timpul efortului, sd inllture oboseala, s6-qi
refacd pierderile de lichide, de elemente minerale qi pe cele
energetice. Se vor evita, cu strictefe excesele alimentare
care duc la supraincdrcarea organismului'
b) SOMNUL trebuie s[ aibd o durati de cel pulin
8 ore pe zi, el fiind singurul mijloc natural de refacere a
sistemului nervos central qi, astfel, de ?nldturare a oboselii'
somnului este indicat sd fie mai mare pe perioadele
eolrcurs, cele mai indicate ore fiind de la 22-23 pdn[ la
*ll tlirnineafa; de asemena este recomandat ca sportivul sd
otlihneascl, chiar fdrd s[ doarmd, l-2 ore dup[ masa de
llt,.
c) ODIHNA ACTIV{ organizatd intr-un mod pldcut
gttttlribuie in mare mdsurl la recuperarea cdt mai rapidd a
filr'lclor.
d) C;,LIREA 7RGANISMULUI asigurd creqterea
ftzistenlei generale a organismului sportivului fa15 de
Irrrllolnlviri, cdt qi fa[I de influenlele nefavorabile ale
ttrctliului.
e) AUTOCONTROLUL favorizeazl conducerea in
ttrocl conqtient a regimului de via[[ de cltre sportiv; aceasta
lli poate nota ritmic o serie de date personale: pulsul,
f,r'oLltatea, apneea voluntar[, dinamometria, spirometria,
rornnul, pofta de mdncare, dispozilia de lucru.
f) REFACEREA DUPi EFORT, deqieste un proces
Iratural, spontan, in condiliile activitSlii spotive de
lrcrformanfd se impune folosirea unor mijloace specifice
ctre sd accelereze acest proces. Dintre- aceste mdsuri,
lrnintim:
1. asocieri alimentare speciale gi preparatele
proteice, care imbunltdlesc procesele metabolismului,
completeazd resursele plastice gi energetice ale
organismului. Ele reprezintl complexe de substanle u$or
asimilabile, vitamine qi s[ruri minerale care contribuie la
cre$terea capacitdtii de lucru, intensificarea biosintezei. in
primul r6nd trebuie restabilit echilibrul hidroelectrolitic,
prin consumarea de lichide alcaline ca laptele, apd minerall
alcalin[, sucuri naturale de fructe, iar ca alimente: legume,
65
fructe proaspete, oud, brdnzeturi nefermentate, carne
pe$te sau de paslre (fiartl sau friptd), unt, paste fdi
2. mdsuri hidro-fizio-terapeutice, reprezentate
serie de proceduri printre care eficace sunt: odihn[
pozilie de relaxare, timp de l0-20 minute, pentru
revenire parfiald a aparatului circulator; baia caldl ge
timp de 15-20 minute, pentru inl[turarea transpirafiei
murdiriei, are efect calmant asupra sistemului nervos
relaxant asupra musculaturii gi circulaliei; relaxarea
bazine cu apd caldl, cu u$oare miEclri de brafe qi pici
rcpaos in pozilie ralaxatoare de 10-15 minute, asociat
consumul de lichide (apd minerald alcalind, sucuri
fructe); masajul relaxator, timp de 15-20 minute,
grupele musculare ce au fost solicitate in efort.
3. somnul, de reguld de 8-9 ore sau mai mult,
particularitlli individuale. Pentru a fi odihnitor su
indicate o serie de mdsuri: dug cald 10 min., ingerarea u
pahar de bere, medicamente ca aspirind, bromova
rneprobramet, napoton, extraveral, belergon, in cazul i
care somnul se dereeleaz[ din cavza oboselii.
4. refacere medicamentoasl - in conditrii specia
cu mari solicitdri psiho-fizice, in condigii dificile de
(hipobarism, diferenfi de fus orar) refacerea natu
trebuie potenlatd gi grdbit[ cu folosirea unor medicamen
prin stricta recomandare a medicului. Pot fi folosite pent
lefacerea neuro-psihicd polivitaminele, lecitina, glut
de K qi Mg (Glutarom), fosfobion, bromoval etc;
ref-acerea neLrro-muscular[ - sdrurile de fosfor;
sistemul cardio-respirator gi metabolic - gluco-vitamine
din complexul B gi vitamina C, gerovital, remineromul etc
66
M ijloace psihologice
Itcglarea stdrii psihice a sportivilor se impune pe tot
nul activit[lii de performanf[ - in antrenament qi
- in vederea asigur[ri nivelului proceselor gi
psihice implicate in adoptarea celor mai bune
cu maximum de eficien!5 gi economie, precum qi
nrenfinerea neschimbatd a principalilor parametrii
nulivitltii.
Reglarea qi autoreglarea psihicd vizeaza obiective
.* gt'$ftereaclarit[1ii qi preciziei reprezentlrilor migclrilor
pttlru elaborarea unui model mental ideal al execufiei
8tilccte, care are rolul de a programa la nivel incongtient
fltccunismele proceselor executorii ;
' r'r'e$terea gradului de concentrare a atenfiei gi dirijarea
Htcslcia spre acele elemente care, de reguld, scapd
f nrrlrolului conqtiqnt;
= urrtrenarea stabilit[tii atenfiei gi reducerea fluctuafiilor
reesteia;
- crearea unor montaje psihologice in raport cu efortul ce
Ilr,rbuie depus pentru obtrinerea rezultatului scontat;
. sclderea semnificaliei stressante a competiliei;
loclucerea inclrc[turii nervoase a prestigiului: sportivul sI
\c concentreze asupra participlrii sale in concurs gi nu la
trtlul pe care ?l apdrd;
climinarea stlrilor afective negative, a supraincorddrii
specifice stdrii de prestart;
irrllturarea blocajelor, a barierelor psihice;
rnobilizare motivafionald optimall;
crcarea obii;nuinlei de a se deconecta de factorii
lrcrturbatori externi :
61
- educarea stabilititii psihice;
- abordarea cu calm a situaliilor de aqteptare prelungitd
a celor frustrante;
- refacerea rapid[ qi eficient[ a rezervelor de e
nervoasl dupir antrenament gi concurs.
Pentru atingerea acestor obiective de im
deosebiti in rcalizarea performanfei proiectate, s
indicate, in literatura de specialitate uromdtoarele mijl
de reglare gi autoreglare:
a) Sugestia gi autosugestia. Se poate act
sugestiv asupra unui individ in stare de hipnozd, ?n stare
relaxare, cdt qi in stare de veghe.
Distinctria dintre sugestie $i autosugestie este
de faptul cI in primul caz influenEarea individului
produce de cltre o alt[ persoanl, in timp ce in
autosugestiei, cel care produce influenfarea este indivi
insuqi.
Sugestia sau situalia-sugestie este definitd ca
incitalie susceptibill sI declangeze reaclii
nemediate de instanlele reflexive ale gdndirii. Indivi
'.
confruntat cu aceastl incitatrie venit[ din afard
dinluntrul idLr trebuie si dispun6, totdeauna, in principi
atdt de posibilitatea de a se conforma, cdt gi aceea de a
se conforma mesajului incitaliei. El nu-gi dd seama,
arareori, cI dispune de cele doud alternative. T
aspectele viefii psihice, incepdnd cu senzafiile
percepliile pdn[ la decizii, rafionamente, atitudini qi opi
sunt susceptibile de a fi influenfate prin sugestie.
Sugestia in stare de veghe reprezint[ un mij
indispensabil antrenorului pentru dirijar
comportamentului sportivului spre oblinerea , inal
S"u constatat c[ pentru a fi eficiente, sugestiile
I sii l'ie acceptate de subiect; sd concorde cu sistemul
i nlc persoanei, sd servoasc[ scopului propus, sd se
adecvat in ciclurile de activitate (antrenament).
llrcascd ciclurile respiratorii, s[ nu fie prea lungi, sI
rtilivc, sd impresioneze, sd fie ritmice, sI fie realiste,
riirrrple, sd fie convingdtoare, sI fie individualizate.
b) Relaxarea analitici (Jacobson) implicd o serie
f117s succesive, incepAnd cu relaxarea musculard gi
Itt{irrd cu cea psihicd. In pozilia culcat pe spate,
lre tttl
incepe prin a congtientiza senzaliile de
lructurl dintr-o grupd musculard sau alta; se fac
f*en'i1ii de contractare a diferitelor grupe musculare
plttru a rafina simful muscular; subiectul invaf[, apoi, sI
ill tttni contracte muqchii, urmind relaxarea dif'erenfiat[ pe
frultc musculare; intr-o fazd, ulterioard, subiectul
,,sltttriliontizeazI tensiunile musculare reziduale, provocate
ide slirri afective, fiind condus, treptat, spre relaxarea
prlticL Subiectul invali astfel, sd-gi controleze tensiunile
fllusculare ce apar in diverse situalii emofionale, sI le
;€rfrrcir in rnod voluntar, ceea ce are ca efect instalarea
t'rtltttu lui.
c) Antrenamentul autogen (Schultz) cuprinde o
lic de exelcilii menite sI provoace subiectului realizarea
're
lcrrzatriilor de greutate gi clldurl in rnembre, de calmare a
rrspirafiei qi a bltlilor inimii, de incllzire a plexului solar
1r cle rdcoare a frunlii; aceste exercilii au rolul de a
;rrocluce destinderea subiectului qi de a-i induce o stare
lripnoidl.
69
 d) Antrenamentul psihofiziologic (Ajuriaguer
derivat din antrenamentul autogen, porneqte de la princi
cd fiecare emotie se traduce in modificlri de ordi
tonusului muscular. existdnd o dinamicd tonico-afecti
care controleazd atitudinile omului normal. Antrename
dI posibilitatea conqtientrz/arii formelor needucate
rirspunsuri tonice gi controlul lor. Subiectul iqi insu
exerciliile de "greutate" qi "clldurd" din c ,llir
antrenamentului autogen, cu accent pe invdgdrea control
r-r-rusculaturii striate.
e) Antrenamentul psihoton este un procedeu
optimizare a mecanis'melor de adaptare a sportivului
situafiile de antrenament qi, mai ales, la cele din concu
Se bazeazd. pe exerciliile ciclului inferior
zrntrenamentr"rl autogen, incluzdndu-se pe ldngd' faza
relaxare gi o fazd de activare, menitd sI punl sportivul
fbrmd de competiTie.Faza de activare cuprinde exercilii
cadrul cdrora subiectul realizeazd o concentrare
asupra unor elemente specifice ramurii de sport practi
sall exercilii respiratorii, fie exercitrii de incorda
musculard, formule sugestive. Ca gi celelalte tehnici
relaxare, antrenamentul psihoton urmlregte oblinerea
stdri de destindere a organismului, reglarea funcfii
vegetative qi o stare de clam psihologic, activarea, ca f,
clistinctl a acestui tip de antrenament, cuprinz6nd at6t
mobilizare muscular[, cdt qi o stimulare volitivd, in
mobilizlrii resurselor psihice ale sportivului.
f) Antrenamentul ideomotor (mental) poate
considerat fie o etapd in cadrul antrenamentului psihoto
(f aza de activare), fie o metodd de autoregla
independentd; el constd in repetarea mentald, intengion
70
,liffpfnrrtrrrrl unui act motor. In activitatea sportivl
ntrlluI itloomotor determin[ accelerarea si cresterea
lrttlei rrrvilllrii unor acte motrice, perfecfionarea
Fttllr, r'orectarea unor gregeli in execulia miqclrilor,
fFtlurir rlcprinderilor motrice dupd accidente $au
rlrrilvrrr, l'amiliarrzarea sportivului cu situalia de
'ut\ !r tlcsensibilizarea fald de factorii stressanli
r
Mccanismul antrenamentului ideomotor are la
f, rr'1rrr'zt'rrtirrile ideomotorii, reprezentdri complexe ale
Sllfr i1rrl,'r, bazate pe o execufie personalS enterioard.
lFprr'zr'rrl:rlca voluntard a migcdrii determind excitarea
Ff,fff ulrr rrr:rvoqi care o dirijeazd,, stimulAnd tocmai acele
Fgtrlr t('rslici ale acestor centri care fuseserl activate
itrrrtrrtr', irr cadrul execufiei propriu-zise a migcdrii. in
f {,*lt' rltr invi4are este bine ca antrenamentul mental s[ fie
lFrrlir;rt sr"rb conducerea antrenorului, urmdnd ca apoi,
rpnr I rv ii sl-l practice individual, in gedintre de l0- I 5
rrtnlrl('z,ilnic.
g) Alte sisteme de relaxare sunt indicate de
lltr.r;rrura de specialitate din ultimul timp, dar stdpdnim mai
lrrrlrrr lohnicile de realizare. Sunt menfionate: tensiunea
rlrrr;rrrricl (Atlas), antrenamentul de conqtientizare
',t' zo ri al [ (Gi ndler), relaxarea funclionald (Fuchs), tehnica
rr
rnry'rlrilor pasive (Michaux), tehnica rdspunsului relaxat
t llcttson).
Mijloace pedagogice
in sistemul unor astfel de mijloace se prevede
,,tt ucturarea raf ionalS a antrenamentului, fapt ce presupune,
rrr primul rdnd, imbinarea corectl a eforturilor qi odihnei,
,rllcrnarea ritmicd a volumului, intensit[tii mijloacelor qi
rrrctodelor de antrenament. in acest context, se pretinde
7l
individLralizarea planului de antrenament, structura
optinrl a microciclurilor de antrenament, competitrionale
cie refacere, exercilii din alte ramuri sportive.
Inscriem, in 4ceeagi ordine de idei, tblosirea
pricepere a odihnei active: desflr;urarea'antrenementelor
parc, pddurc, pe nralul rAurilor, pe malul mdrii; schimb
aparatelor sportive qi a loculLri de practicare a lectriilor
antrenament pentru cre$terea atractivitllii acestuia;
clistragerea sportivului in intervalele dintre efectuarea
efbrturilor mari prin fblosirea muzicii, ionizdrilor (iradierea
cu llmpi cu cuar[), mijloace ce contribuie la o refacere
nrai rapidd a capacitdtilor energetice ale organismului. i
cazul unui regim de munc[ qi viafl precis orientat de cdtre
antrenor (gi intrat in obiqnuinfa sporlivului), cu respectarea
regulilor de igienl personall, alternarea corectl a lucrului
clin antrenament cu relaxarea, chiar in condiliile ef'ectudrii
cle cltre sportiv a unor eforturi mari, nu va conduce la
oboseall sau supraantrenament.
Aldturi de aceste procedee considerlm cI in centrul
acfiunii pedagogice trebuie sI se afle preocuparera pentru
clezvoltarea conqtiinfei de sine a capacitltii proprii fiecdrui
sportiv de a se cunoaqte ;i evalua in raport cu
posibilitllile, in vederea elaborlrii rispunsurilor optime ale
organismului la cerinfele impuse; un anumit nivel atins de
capacitatea de autoapreciere este o garanfie pentru un bun
rrivel al autoeduclrii, al autoregldrii, al autorealiz'arii la
nivele din ce ?n ce mai inalte.
in atenlia acliunii pedagogice a antrenoruh-ri trebuie
si stea gi educarea ,si formarea unor structuri motivafionale
corespunzltoare posibilitltrilor flecdrui sportiv, cu influenfd
clirectl asupra menlinerii echilibrului neuropsihic.
72
t\' T,ARTICULARITATI PSIHO-FTZTOLOGTCE
I,I: I,UPTELOR LIBERE
I rrptt:lc fac parte din grupa sporturilor cu
filHlrlr,',t;rrr cornplexe ale calitdtilor fizice, care necesitd
infl,trr,',*',,, irr egalI mdsur[, a vitezei, forfei, rezistenfei qi
t61f * i. Veri ga pri ncipal ir o constituie pregdtirea f izicS'
r r r ;r r r, r ri
ifftl,trr,rt,r t'rr o pregdtire tehnico-tacticd corespunzdtoare,
dlnrtrr,rrrt l'iind caracterul ofensiv cu treceri rapide de la
{lrrr l,r ;rlliirare qi contraatac.
l.lortul depus in cadrul antrenamentelor qi
t,rnrp('trIiilor de cltre luptdtori este un efort de intensitate
i rl r,rlrrl:i, momentele de incordare maximald qi
crllnl,rrrrrrall fiind intercalate ?ntre pauze scurte de cdteva
lF{ un(l(' sau cu eforturi de intensitate moderatd qi micd.
lfrrr,rr:r clbrtului variazd. fiind mai mare in antrenament
rlr'r ,rt rr concLrrs, unde intensitatea este foarte mare.
l)aranretrii.principali ai efortului determind ample
rrr,rrlrlicr-u-i fiziologice constante la luptdtori. Angrenarea
,rrrrrrlttnl a trenului inferior $i superior, solicitarea
p' nniurentl a organelor, aparatelor qi sistemelor aparginAnd
.llrr'i somatice qi celei vegetative, asigurd o dezvoltare
,rrrronioasl a intregului organism qi influenfe pozitive
,r,,ul)r.il marilor funcliuni ale aparatelor qi a sistemelor.
Solicitarea sistemului nervos central qi periferic este
rrrIcnsif, urmdrindu-se imbunltlfirea dirijdrii qi coordon[rii
,h'prinderilor motrice specifice luptelor. Se produce o
I't'rl'ccfionare a extero-recepfiei palmelor, imbunltllirea
r oordonlrii r;i vitezei de rcacfie, cre$terea capacitllii de
( oncentrare la nivelul sf-erei motorii in vederea mobilizdrii
, liciente a tutLlror grupelor musculare interesate in efort.
73
 Momente de intensd incordare neoromuscu
angreneazd in efort mari grupe musculare, solicit[ i
tendoanele, ligamentele, articulafiile. Mugchii ex
sunt fortificafi in procesele de ridicare a adversarului i
murqchii flectori sunt solicitafi mai mult pentru fixa
acetuia la saltea. Efortul muscular se bazeazd, mai ales
contracfia prelungitd qi puternicd, fdrd, a exclude acfiu
rapide carc furnizeazd, elementele de surprizl in initrie
unor procedee sau contraprocedee. in asemenea tip
sol ici tare, m asa mu scul ard a l uptdtori l or reprezintd, 45 -
din greutatea totalS a corpului.
Din punct de vedere biochimic efortul luptelor
de tip mixt, anaerob-aerob, ponderea uneia sau alteia di
aceste componente fiind determinatl de angajarea fizicd,
partenerilor, in sensul cd o lupt[ "de a$teptare" permi
utllizarea mai ampld a capacitlgii aerobe, in timp ce u
bazatd, pe acliuni numeroase gi viguroase, obligd
sportivi s[-qi utilizeze in cea mai mare misur[ capaci
anaerobd. Datoritd incorddrii musculare combinatl
intensitatea gi menfinerea respirafiei in apnee, dimensiuni
inimii se modific5, ca o reacfie pozitiv[ de adaptare I
inclrclturile suplimentare.
lmportante pentru acfiunea de intervenfie
antrenorului in dirijarea judicioasd a pregltirii o are g
cunoagterea compoziliei sdngelui care suportd modificd
semnificative: confinutul de acid lactic cre$te de la 9,4 |
cca 16 qi chiar 19; confinutul de glucozl ajunge la
141-165 mga/o.
Sub aspectul solicit[rilor psihice se poate afirma cI
toat[ gama proceselor psihice este puternic implicatd in
momentele de incordare gi mobilizare a eforturilor in
74
t€r rhrlrori"rii adversarului. Sunt solicitate qi se cultivd
llrilrt;rtcl kinestezicd, staticd, capacitatea de orientare
tFrtliil. 1rt:rcepfiile miqcarilor proprii gi ale adversarului.
rrrci'ircirturd emofionald din timpul intrecerii trebuie
tlnrlutir s;i echilibratd atat prin efort de voinfd, cdt qi
tllrrrrrrra inteligentd a efortului in vederea oblinerii
ll*lrrt rt'r. in momentul luptei curajul qi dirzenia,
ptrrvrrr:rt[a qi st[pAnirea de sine, bine suslinute qi
i*lerrtirlc de o motivafie optimalS qi o gdndire rapidd,
pter lrir |i anticipativd sunt modalitdfi eficiente de adaptare
I I unrlx)rtamentului motric la cerinfele specifice luptelor.
V. LOTUL DE SUBIECTI
in vederea experimentdrii unor mijloace optime de
rr | lc bio-psiho-social[ a comportamentului luptdtorilor in
11,
; r
rutr('nament qi concurs, am selecfionat echipa Clubului
,tilrulliv gcolar nr.2 Constanfa, sportivii fiind legitimafi qi
ll ('lubul "Hidrotehnica" din localitate.
Componenla lotului este extrem de eterogend sub
rr\l)cctul vdrstei, aceasta variind de la 16 ani la 30 ani, ca
1r sub aspectul statutului social - de la elevi la muncitoli
rr intelectuali, precum qi sub aspectul gradului de cultur[.
l)irl se remarcl un ridicat grad de omogenitate sub aspectul
rrivolului de preg[tire qi a performanfelor realizate:
- titlul de Campioni RSR - 7 sportivi (obginut o
rl;rt[, de trei qi cinci ori consecutiv)
- locul II - in intreceri de nivel internafional - 2
s l)ortlvl
- locul II - in intreceri de nivel nafional - 1 sportiv
- locul III - in intreceri de nivel nafional - 1 sportiv
/f
 locul V qi IV - in ?ntreceri de nivel
sportiv
Aceqti sportivi sunt pregdtifi cu competenll
pasiune de antrenorul prof.BIrb5tei Ion, sportiv
performanfI, cu rezultate strdlucite in luptele libere;
absolvent al Secliei de Edubafie fizicd. a Institutului
Constanfa profesor gradul II.
Dat[ fiind importanla problemei ce reprezi
obiectul studiului nostru pentru optmizarea pregdti
antrenorul, ca qi subiecfii s-au dovedit deschigi cI
colaborare, interesa{i de rezultatul cercetdrii qi receptivi
sugestiile propuse in vederea sigurlrii unei adaptlri
maxim de eficienfd solicitdrilor din competitrii.
VI. SISTEMUL DE METODE DE INVESTIGAT
Colectivul de psihologie a IEFS - Bucurer;ti
conceput Chestionarul A-R87 ca un sistem de intrebdri c
rispunsul la alegere, cu rlspunsuri deschise, sau ierarhi
cle elemente, referitoare la:
- debut in activitatea sportivd
- prima opfiune sportivl
- sportul practicat sistematic, ?n prezent
- factori determinanfi ai perfbrmanfei
- factori determinanli ai performanfei personale
- adaptabilitate la situatria de concurs
- obiqnuinfe privitoare la.echipare, prezentare la
locul concursului, ?ncllzire, dependentra incllzirii de
factori externi
- echilibru emo{ional
16
I lrr:lori motiva{ionali
lsgim alimentar, regim de viafd qi particularitdfi
tlt' pregdtire inainte de concurs
luctori facilitatori ai performanlei ridicate
rlispozitria de concurs
rogim alimentar, dupi concurs
rrrijloace de relaxare dupd concurs
nrijloace de refacere dupd concurs
regimul de odihnd prin somn
;rrogramul alimentar zilnic
- prezenla. unor obignuinfe negative (fumat, consum
tlc alcool, somn neregulat)
- reac{ii comportamentale in situalii limitd
- reacfii de frustrare
- tehnici de studiere a dinamicii performanfei
propnl.
Rirspirnsurile sLrbiectrilor au fost ?nscrise in tabele
r rrrtlalizatoare sinoptice, in vederea unei mai bune gi
o; rt'r'ut i ve interpretdri.
Pentru a identifica elemente structurale ale
pt'rsonalitilii sportivilor investigali, am aplicat
('frcstionarul de opinii E.W., conceput pe baza a 210
rrrllcblri. Rlspr"rnsurile inchise permit identificarea a qapte
l;rctoride personalitate: activism, sociabilitate, asumarea
rrscLrlui, impulsivitate, expresivitate, reflexibilitate,
rr:sponsabilitate. DupI confinutul pe care psihologii Hans
l:ysenck gi Gleen Wilson il dau acestor factori, apreciem
r'a testul este oportun pentru aprecierea corelafiei dintre
rrcegtia qi capacitatea reglatorie a sportivului angrenat in
situafia de pregltire sau de confruntare pentru o victorie
indivizibild.
11
 O ineditd viziune asupra personalitltii sportivul fllrrp.r'rca virfului de form[ pentru oblinerea celor mai
ne-o dI psihanalistul Eric Berne care ne propu hlnr' rt'zultate la turneul final al diviziei A de lupte libere.
identificarea stdrilor ego-ului prin "anali Chestionarul A-R 87
comunicafionald", pa baza Chestionarului personal Potrivit primului item care cere precrzarea vdrstei
atitudini qi opinii. Individul poate fi plasat ?n atitudi tle. rlt'lrut in activitatea sportivd, r[spunsrile pot fi sintetizate
de pdrinte-critic qi grijuliu, adult, copil-liber gi copi Srl I r'l :

adaptat (model, supus, rebel). Aceste stdri sunt infelese la vdrsta de 16 ani - 3 subiecti
Berne ca sisteme care reunesc intelectual qi afectiv, tipu 15 ani - 2 subiecli
de experienle trdite cu modelele de rdspunsuri date 14 ani - 2 subiecli
Fespectivele tipuri de situalii. St[rile de "pdrinte", "adult l2ani-2subiecfi
,si "copil" sunt corelate cu dimensiunile personalitdtri ll ani-2subiecfi
descrise de psihanaliz[: "super-ego" (instanf[ normativ gani-2subiectri
valorizatoare ,si moralizatoare, centratd pe ideea de datorie VArsta de debut corespunde 'perioadei specifice
"ego" (instanf[ centratl pe principiul realitilii) ;i "id ,,r'h'cIiei primare (8-10 ani) pentru 2 subiecli, iar perioadei
(funcliondnd dupd principiul pldcerii). Cele trei stdri al rpt'cifice selecfiei secundare (13-16 ani) pentru 7 subiecEi.
ego-ului (pIrinte, adult, copil) sunt permanent prezente i Nurrai trei subiecli debuteazd intre aceste vdrste.
structura psihicl a unei persoane qi, la un anumit moment, $lrortul debutului este lupte - pentrtr 8 subiecfi
interacfiunea dintre persoanl gi situalie face sd devind inot-pentru2subiecli
activl una dintre aceste stIri. Cercetarea noastrl gi-a propus fotbal - pentru 2 subiecfi
identificarea activdrii acestor stlri ale ego-ului sportivilor, Fotbalr-rl qi inotul, sporturi ce solicitd o capacitate
energia lor psihic[ in confruntarea clr situatriile rk' coordonare generali foarte bun[, o bunl vitezd de
competitrionale. Aplicarea testului permite intocmirea unei rt'rrcfie;i de execufie au fost practicate de cei trei subiecfi
leprezentlri pe "egograml" care reflrctl pondera energeticd ( irlc au debr"rtat la I I qi, respectiv, 12 ani in lupte, ceea ce
a dif'eritelor stlri ale eso-ului. lrrstific[ selecfia lor pentru o perioad[ ce corespunde
rt'lecfiei secundare.
in identificarea gi ierarhizarea factorilor ce pot
VII. PRIMELE REZULTATE rlctermina performanla sportivd putem diferenfia trei
tcndile:
Instrumentele de investiga{ie prezentate au fost A.Voinfl puternicl - locul l - 3 rdspunsuri
aplicate Iotului de subiecfi, iniEial, in ultima decadd a lunii 2 - 4 rdspunsuri
mai, perioadd care ?n planul de preg[tire corespunde 3 - 5 rdspunsuri
perioadei competifionale, cdnd obiectul major este

78 19
 Intensitatea pregltiri i rrl rrlimentar, fiziologic Ai psihologic implicafi in
-locul l-3rlspunsuri Ittl sportiv.
2 - 3 rlspunsuri lrcrrtru aprecierea factorilor favorizanfi ai
3 - 5 rlspunsuri fnrrrr;urfei personale distingem tendinfe de polarizare a
rrrrrslrlilor:
Volumul orelor de pregdtire Nivelul pregitirii - locul I - 1l rIsp.
locul |
- 4 rlspunsuri l)regdtireaadversarului - locul 2 - 4rdsp,
2 - 2 rlspunsuri -locul 3-2rlsp.
3 - 2 rlspunsuri Spiritul de luptl al coechipierilor
4 - 3 rdspunsuri -locul 2-4rdsp.
B.Ultinrele locuri sunt ocupate, dupl cum urr locul 3-3rdsp.
M i neral izare. vitaminizare H Pentru ultimele locuri au fost apreciafi factorii:
- locul ll - 3 rdspunsuri Calitatea echipamentului - locul l0 - 3 rdsp.
l0 - 2 rlspunsuri -locul 9-3rdsp.
8 - 4 rlspunsuri Comportarea galeriei - locul l0 - 3 rdsp.
Refacere dupl efort -locul 9-2rdsp.
- locul 1l - 1 rirspunsuri I' Evenimente din viafa particular[, Arbitraj, Calitatea
10 - 2 rlspunsuri susfinltoarelor, de efort, Calmul qi luciditatea
9 - 3 rlspunsuri antrenorului inregistreazd r[spunsuri variabile, pe
Arbitru corect toatd gama de elastificare (de le locul 2 la locul
- locul ll - 2 rlspunsuri l0).
10 - 2 rlspunsuri Un sportiv se declarl total imun fafd de factori
9 - 3 rdspunsuri r' r lcriori cu valoare perturbatoare.
C.Cele mai variabile ierarhizdri, chiar paradoxale in raport cu acest item, sportivii analiza[i
vizat factorii: rlcrnonstreazd, in bunl mdsurd rezistenfd fatrd, de acfiunea
Antrenor talentat, Relafia corectl ?ntre volum g lrrc:torilor dezorganizatori ai comportamentului motric,
intensitate qi Respirafie corectl, aprecierile variazl de Iotugi, ni se pare cd existd tendinfa de a se identifica
plasarea pe locul l qi 2 (1,3 qi respectiv I alegeri) rrivelul de pregltire din antrenament cu perfromanfa din
locurife l0 ..si ll (2,1,6 alegeri). ('oncurs. Este o realitate cd aceEti sportivi au obtinut in
Asemenea atitudini ne demonstreazl limite i nrod repetat rezultate scontate, totuqi, condiliile de
pregltirea te oreticl cunoqtinge reduse ?n leglturl cu rrntrenament este indicat s[ fie cu un grad de dificultgate

80 8l
ridicat, in circumstanle variabile, astfel incAt imunizarea
plece de la congtientizare prin interiorizare cdtre ni
subconqtient.
R[spunsul urmltor evidenfiazd, de altfel, un b
echilibru emolional prin cele l0 din 12 rdspunsuri
sportivilor care acceptd s[ priveascl spectacolul s
?nainte de concurs, degi indicafiile psihologiei recoma
evitarea supra?nc[rclrii emolionale inainte de a conc
pentru o bund dirijare a energiei sihice in raport
solicit[rile de pe slatea qi incord5rile induse de acestea.
Depri nderi le de comportament-echipare, inc5'lzi
prezentare la antrenament gi concurs - care caracteri
activitatea motricd au stabilitate dar nu considerlm
ilustreaz[ pafticularitdli specifice procesului de instrui
deoarece sunt extrem de diferenfiate la cei 12 subi
echiparea dureaz[ de la 5 minute la 30 minute, prezen
la locul de concurs de la 10la 60 minute. iarincdlzirea
la l5-30 minute. Degi existd diferenle individuale
compotament potrivit acestor situafi, este neces
inscrierea ?ntr-un regim mai susfinut de apropiere
atitudinilor in raport cu concursul.
Este demn de remarcat, in rdspunsurile subiecfi
prezenla in mod precumplnitor a motivafiei intrinseci
factor dinamizator qi suslinltor al mobiliz[rii pent
concurs: obiectivul de performanf[ - ca dorinfd
autodepdqire, dispozilia de concurs - ca atitudine afectiv
importanla concursului - transpusd in dorinfa
confruntare cu valori recunoscute. Pe ultimele locuri su
palsafi factorii: valoarea premiilor, dispozitria membril
familiei, starea galeriei, prezenta unor personalitdli, fapt
demonstreazl o bund actiune educativ[ de inducere
82
frlltvr.krr superioare. Aceasti apreciere este confirmatd gi
$ rnr;rtrnsurile pentru item-ul 14 referitor la semnificafia
ftfftlttrsului: pentru 9 din 12 subiecfi acesta este un mijloc
S rrrtrsl'acere a trebuinfei de afirmare a calitdtrilor proprii.
l)eprinderile igienice privind alimentafia, odihna,
*llivrlittea sexuald devin procuplri centrale ale conduitei
lutrrrrrl sportivilor, Se realizeazd., de asemenea modificdri
lle urlrortului ?ntre intensitatea qi volumul pregdtirii, o mai
tlFnlii conservare a energiei neuro-psihice, mobilizarea
flprlcn[ei gi a capacitdtilor intelectuale implicate in actul
f nutrrr:. lntroducerea acestor modificdri in planul de reglare
gf crrrnportamentului, insd, se realizeaz{, in momente total
rlllcritc, in raport cu momentul concursului, de la 5 la 30
lllc. Situafia impune orientarea acliunii aducative spre
nrurlil'icarea regimului de viagl astfel tncdt sportivul sI
rltrpund de un interval optim pentru intrarea in starea de
rltrpozilie de concurs.
Sunt identificate, prin item-ul 17, surse ale unui
rk'zcchilibru emofional inainte de concurs, pentru subieclii
!rvcrstigafi acestea fiind reprezentate de "probleme
liurriliale" gi "probleme gcolare sau profesionale"; un
',rrlricct afirmd cu convingere c[ "Nimic" nu-l poate enerva
Irririnte de concurs. este cazul unui individ stdpdn pe sine,
rltrrr, qi hotdr0t s[ obgin[ victoria independent de
('tfcumstanle.
Dintre factorii ambientali care condilioneazl
pozitive, pe prim plan sunt
;rcr'formanfa r;i intdresc reacfiile
( londiliile de cazare qi hranl bund", apoi "Arbitrajul
r'r)rect", considerafi factori obiectivi cu mare putere de
rnl'luenfare asupra capacitdlii reglatorii.
83
 Capacitatea de anticipare qi autoreglare inainte de
'concurs este resimlitd de citre cei mai mulgi subiecfi,
varianta "dacI sunt l6sat in pace sd md pot concentra"
avind 9 alegeri; de asemenea, folosirea, cu tact, de cdtre
arntrenor a sugestiei, inscris[ ln varianta "dacd antrenorul
md ambilioneaz6", primeqte 5 alegeri.
Item-ul 20 cere relatdri in leg[turd cu existenfa, in
conduita dinaintea concursului, a unor "tabieturi". Le
considerim expresii ale unei perseverdri mari, cu efect
asupra' mobilitdfii comportamentului, raportat la situalii,
dar ele pot constitui qi verigi ale unor acte automatizate,
devenite veritabile necesitdfi. din cei 12 subiecfi, numai 5
declard cI au "tabieturi", pe carc preferd sI nu le dezv[luie;
ceilalli se pare cI sunt mai deschigi condiliilor variabile pe
care le ofer[ situafiile de intrecere.
Alirnentafia ?nainte de concurs este o chestiune ce
cunoaqte aspecte strict particulattzate de la sportiv la
sportiv; ca notd generald sesizdm cd nu sunt neglijate
principiile alimentare de bazd', iar subiecfii au formate
cleprinderi igieno-psiho-alimentare. Un singur subiect nu
consumd "nimic" inainte de concurs, fapt contraindicat de
igiena alimentafiei, deoarece pot apare tulburdri in
rezervele energetice ale organismului. Privind alimentafia
clupd concurs, in 4 cazuri s-au manifestat tendinfe de
supraalimentare, atitudine contraindicatd deoarece ea poate
afecta vireza cle reaclie qi de execulie, eficienfa tehnicd'
forma. spoftivI, ?n general; se pare cd cei mai multri
subiecfi (8 din 12) au aceastl convingere, transferatd in
deprindere.
Asupra mijloacelor de refacere subiecfii emit pdreri
extrem de diverse, flrd nici un fel de polarizare, ceea ce se
84
rrplicl, desigur, prin nivelul scdzut de informare asupra
;r('('stora gi, in
acelagi timp, prin absenfa unor tehnici bine
rt;rlr0nite de relaxare fizicd, gi psihicd.
Cei mai mulli subiecli sunt de acord c[ nu poate fi
;rt t'cptatd ideea "nu sunt necesare mlsuri speciale" de
rt'llcere dupd concurs, dar dintre cele indicate in
t lre:stionar, mijloacele fizoterapice sunt considerate cele
rrrrri indicate fiind, considerlm noi, gi cele mai uzitate alte
rrrorlalitdfi, ca de exemplu "complex de migclri
lrsilro-fixice", nu sunt cunoscute qi nici practicate.
Tofi subiecfii demonstreazl cd se supun unui
l)rogram riguros de somn cu o duratd optimd (8-10 ore) qi
rrrr interval bine ales (culcarea in jur de ora 22).Reprizele
rlg somn din timpul zilei sunt variabile, in funcfie de
;rrogramul de antrenament cit gi de activitltrile
prrfesionale.
Privind programul de alimentafie, tofi subiectrii iqi
,rrlrninistreazd, rafia alimentari in masa frac[ionatl in 3-4
;rrize. In cazul repartizirii in 3 mese (cu frecvenfa cea mai
rrr:rre in rdspunsuri - 9 subiecfi) este necesard corectarea
rr'parti!iei in procente, nefiind unanimitate de atitudini in
;r('cst sens, dupd cum wmeazd,: la micul dejun 3OVo, la
prinz 50Vo, seara 20Vo. in cazul a 4 mese (l subiect),
rrrpartizarea valorii calorice se va face: micul dejun
t5-30Vo, gustarea de dimineatl l0-15Vo, prdnzul
35-50Vo,
rtrrrro I5-20a/o. Este, de asemenea, necesar sd se insiste
,rslrpra mesei constante de dimineald.
In sistemul deprinderilor igienice cu efect pozitiv se
r ontureazd in r[spunsurile subiecfilor (10 din lZ)
,lcprinderea de a face gimnasticd dimineafa, corespunzdtor
rrrrui regim de vialI ralional ales.
85
 Nevoia de identificare si de recunoastere se
Sonddnd opinia sportivilor asupra obiqnuinfelor
fumat gi consum de alcool, constatdm cd toli iltllrllce in cele mai multe situalii prin mijloace de
pricipiul cd acestea sunt incompatibile cu activi fllunlizare (albume, tlieturi din ziare) qi mai rar prin
,Fllreli i personale, autoanalizl etc.
sportivd, prejudiciind-o, totugi sunt situafii - ocazie cdnd
consumd o mic[ cantitate de alcool. Acesta trebuie,
Chestionar de opinii E.W.
strictefe evitat! Aceeagi atitudine de consecvenfd
Operdnd asupra a $apte variabile de personalitate:
pespectarea regimului de via![ privegte 9i programul
&'lrvism, sociabilitate, asumarea riscului, impulsivitate,
somn optim, indiferent de evenimente extrasportive.
€*plcsivitate, relflexivitate qi responsabilitate acest test
Pentru refacere, mijlocele folosite la club nu di
fte l pus la indem0nd date prefioase despre corelalia dintre
de cele aplicate la loturile nationale; ele sunt reprcze
rtrrrc(ura personalit[1ii qi comportamentul sportivilor
de proceduri fizioterapice, de aceea este necesar ca s[ fi
lnrrl'r'untafi cu adversari puternici, situalii neprevdzute,
lirgite, diversificate gi adaptate necesitdlilor de prrrculoase, frustrafi de arbitrii sau public ostil, in condilii
bio-psihic[.
rlt: climat favorabile sau nu (ANEXA NR. l).
Anticiparea - moment al pregdtirii psihologice
Pentru activism in I I cazuri valorile sunt medii gi
concurs face obiectul item-ului 3J: varianta "m[ ga
lrrrrro: 4 Mediu inferior, 6 Mediu superior, I Bine gi numai
la ce am de flcut in teren" care inregistreazd 8 a
rrrr subiect are valoarea Slabd. Acest subiect, insd este
expriml existenfa capacit[1ii de anticipare qi a spiritul ('irrnpion RSR - 1987, foarte interiorizat, cu un control
agonistic "m[ g0ndesc la victorii" - cu 7 alegeti.
ugrrros al recfiilor, acfioneazd cu multd economie de
in situaliile critice, ca 9i in urma greqelilor, rrri,scdri, cu selectarea unor mijoace de reacfie numai in
subiecEii luptdtori se menfin stenici, dornici de victorie, nu
t'unlbrmitate cu capacitdfile reale de care dispune; prin
se demobilizeazd, ci-qi organizeazd capacitatea de
irscmenea caracterisitici, valoarea sclzuti oblinut[ nu se
autoreglare r;i adaptare eficientd la situaEie. Expresie a
poate justifica.
acestei capacitdgi de autoreglare este identificarea
Sociabilitatea apare cu valori crescute pentru l1
susfindtorilor energetici in concurs in conqtiinfa propriei
tlin subiecfi: 2 au valoarea Bine, 7 - Mediu superior, 2
valori, dispozifia de concurs gi dorinfa de victorie. Cauzele
Mediu inferior gi I subiect obline valoarea Slab. Este
insucceselor in competifie nu sunt c[utate in factori
subiectul cel mai mn6r (16 ani), recent component al
exteriori, ci se asum[ rlspunderea pentru conduita proprie,
t:chipei, mai rezervat qi datoritd rezultatelor care nu s-au
cu con qtien ttzarea determinlri i i nterne a acestei a. Invocarea
ridicat la valoarea celorlalgi; este de categoria 47kg.
r-rnui factor exterior - arbitrajul incorect - in multe situalii
Asumarea riscului deqi ar trebui sd. caracterizeze
ridicd aspecte de ordin moral, fagd de care atitudinea
personalitatea luptdtorilor, numai 5 subiecfi au valori
sportivilor rlmine, inci, f[rd rezonanf[.

87
86
Mediu inferioare gi Mediu superioare, ceilalli 7
valori Foarte slab - 2 gi valoarea Slab. Considerdm
aceqti din urmd sportivi, mai ales in concurs, nu
hazardeazd. ?n abordarea unor scheme ce nu fac parte
r-epetoriul de preg[tire, conduita in lupte fiind predomi
algoritmicd
Impulsivitatea cu l.valoare F.Slab, 7 Slab, n
l - Mediu superior qi 3 Mediu inferior demonstreazd
buni st[pdnire a fr0nelor condilinate, rezultantl
antrenamentului ce pregltegte specific pentru fazele "
aqteptare".
Expresivitatea cu I F.Slab, 7 Slab, 4
inferior coreleazd pozitiv cu atitudinile afective
subiecfilor investigafi, imperturbabili, rezervafi, tempe
extrem de calculafi.
Reflexivitatea inrecistreazd scoruri variabile:
Slab, 5 Mediu inferior, 6 Mediu superior ceea
corcspunde inclinagiilor celor mai mulEi spre analizl, sp
generalizare qi abstractizare, dorinfd de cunoaqtere. Este
variabill pe care antrenorul o poate folosi in pregdti
teoreticl din antrenament.
Responsabilitatea are numai o valoare Medi
inbrioard qi 6 Mediu superioare, 5 Bine. Este un cOgti
pentru aceastd echipd care igi asumd acfiuni pe cont
propriu, sunt de mare incredere, conqtiincioqi, fa
confirmat in competilii.
Chestionarul personal de atitudini gi opinii
Avem in fal[ expresia grafic[ a energiei psihice
care o posedl fiecare stare a ego-ului sportivilor, pri
egogramd (ANEXA NR. 2).
( la notd generald sesizdm cd numai cu o excepfie,
ftthtr.t'1ii au o pozilie dezavantajooasd in starea de "adult"
lrrr tlc "pdrinte nofmativ", in favoarea celei din urm5,
gper t'c semnificd faptul cd sportivul nu s-a realizat la
ilvrlrrl cxigenfelor extrem de ridicate, dar nici la nivelul
flirtr tlo "copil liber", al posibilit[lilor incd nevalorificate,
ilrh irspectul temerit[1ii, iniliativei, agresivitdfii. Nivelul
tspt('zontat de starea de "copil adaptat" corespunde sau este
ftrurle: apropiatd de acela al stdrii de "adult" ceea ce
Itr'rrchcazd o bun[ insuqire a regulilor sociale de
l nrrrpurtament, integrare optimd in atmosfera de grup, bund
I unl)crare cu antrenorul.
VIII. RECOMAND;,RI BIO-PSIHO-PEDAGOGICE
I
flrcomandiri biologice .
I Asigurarea unei alimentafii complexe, in care sI se
gdseascd toate substanfele hrdnitoare:
. - protide 2glkg corp/2A ore pdn[ la 2,5 g. (60Vo de
origine animald)
- Iipide 1,J-1,9 glkg corpl24 ore (70Vo de origine
animal[)
- glucide l0g/kg corp/24 ore cu cre$terea cantitilii
in timpul competifiilor (sub formd de glucoz[ gi
fructozd)
- vitamine, cu deosebire C, Bll, 86, 812.
- apa sr,rb formd de apd minerald, api ?ndulcit[,
sucuri naturale de fructe.
.1. inl[turarea obiceiului unor sportivi de a nu
consuma alimente inainte de concurs.
I Diferenfierea alimentafiei ?n conformitate cu planul
 in perioada competilion
de pregltire, astfel incdt rlinamica acesteia), mijloacele optime de menlinere
sd se introduc[ alimente cu valoare caloric[ n unui potenlial biologic ridicat.
mare ;i mai ur;or asimilabile, iar in perioada ('ontrol congtient asupra rlspunsurilor (rapide qi
refacere sI se evite supraalimentafia. coordonate) al sistemelor Ei aparatelor in efort.
4. Menfinerea greut[fii corespunz[toare categoriei
concurs sd se facd printr-un control ritmic qi
alimentafie corespunzdtoare, evit0ndu-se tehnici Itccomandiri psihotogice
de sldbire rapid[. Asigurarea unei pregdtiri teoretice pertinente in
5. Formarea la sportivi a deprinderii de reparti legdturd cu aspectele de multilateralitate ale
judicioasl a valorii calorice a alimentelor: solicit[rii organismului in timpul efortului: frzic,
pentru 3 mese pe zi: micul dejun 3Uo/o f'iziologic, psihologic, motric, cu toate modific[rile
prdnz 50o/o l'uncfionale ce se produc.
seara 20Vo Exersarea sportivilor pentru cunoa$terea
pentru 4 mese pe zi: micul dejun 25-30o/o particul aritdgile psihomotricitdli i (schema corporald,
gustarea lU-l5%o coordonarea staticl qi dinamic[, lateralitate, viteza
pranz 35-50%o de reacfie gi execufie, coordonate perceptiv-
seara 15-20Vo motric[) diferenfiat, astfel inc0t sportivul sd-qi
6. Sd se formeze convingeri la sportivi in legdturd elaboreze mecanismele de control, coordonare,
consistenla mesei de dimineafd. acfiune compensatorie. Aceasta s[ se realizeze prin
7. Menfinerea obiceiurilor de a evita fumatul obiective precise in antrenament, pafticularizat pe
consumul de alcool (chiar gi ocazional) individ.
8. in funclie de orele de antrenament, precum 9i Formarea capacitdlii - qi dezvoltarea ei la nivelul
intrarea in concurs. masa se va servi cu 3-3,5 de deprindere - de apreciere obiectivd a nivelului
inainte de efort qi 45-60 minute dup5. de pregdtire atins, in raport cu obiectivele propuse.
9. intdrirea deprinderilor de refacere prin somn, Folosirea, de cdtre antrenot, a sugestiei sistematice,
prelungirea duratei in perioada de concurs. in stare de veghe, convingdtoare qi realiste pentru
10. Folosirea miiloacelor locare de c[lire a cultiva incredere in forfele proprii qi dorinfa de
organismului qi ionizare negativd la malul mIrii. a invinge prin angajarea resurselor proprii.
lt. Formarea deprinderilor de autocontrol ritmic Informarea sistematic[ a sportivilor asupra
efectelor regimului de viald asupra stdrii gene adversarilor, particularitdlilor acestora gi
a organismului, perioada necesard de refacere (qi proiectarea, impreund cu sportivul, a mijloacelor

90 9l
*l
optime de depdqire a acestora in vederea v
Ingreunarea condiliilor de antrenament in
dobindirii de cdtre sportivi a unor forme
comportament flexibile, deschise, ce pot fi adecv
situaliilor'imprevizibile cu care se pot confrunta
concurs.
1. Folosirea, in antrenament, a unor exercifii specifi
pentru educarea atenfiei, atdt a gradului
concentrare qi stabilitltrii, cdt gi a flexibilit[1ii ei.
8. Menfinerea, prin stimulare, a motivafiei intri
reprezentat[ la luptltori de dispozifia de concu
obiectivul de performanfd. - ca dorinfd
autodep[gire, importanfa concursului - transpusd
dorinld de confruntare qi deplqire a unor advers
de valoare.
c) Cultivarea qi exersarea unor reactii anticipati
prin insuqirea unie varietlfi de scheme tacti
orientative, cu caracter general.
10. Inainte de concurs sI se rcalizeze o reducere
inclrclturii emo!ionale (pozitive sau negative) pri
scdderea semnificafiei - stressante a concursului
evitarea participdrii la spectacolul sportiv inainte
a intra pe saltea, evitarea problemelor de natu
conflictuall in familie sau activitatea profesionald
ll. Omogenizarea, la grupul de sportivi investigali,
regimului de viald inainte de concurs, astfel inc
fiecare sI dispund de un interval optim (cca
slptlnr0ni) pentru a intra in dispozigie de concurs.
12. Generalizarea, la toli sportivii a deprinderii de a
rupe, deconecta de factorii perturbatori externi ce
acfioneazd in timpul concursului.
92
| ,'rrrr;uca deprinderilor de adaptare la situafii dc
r,.r( l)tiu-o prelungitd pentru intrarea in concurs, ca ;i
l,r,,rtrra[iile de frustrare (decizii incorecte alc
rr I' rlr rr lui).
| 'losir'oa unor mijloace specifice de sugestie pcnlru
.il rlr('iliilltent, mobilizarea unor resurse absconsc,
rr, , orrltienfizate, latente pe care subiecfii le cle{irr.
| \('rsarea antrenorului pentru insuqirea tehnicilor
,lt' rr:luxare psihicl gi ac{ionarea prin intermcclitrl
.tr ('slora asupra sportivilor. Dintre mi-jloacclc:
rr'r'onurfldrte de literatura de specialitate, penlnl
rr( (:l)Llt am recomanda inilierea in metoda clc
rt'l;rxal'e prin antrenament psihoton, apreciirrcl
,'lrt'icnfa lui atdt pentru punerea in stare de lilrrrui
lx'ntrlr concurs cdt qi in ameliorarea functrionalitt'itii
lrzrce qi psihice. Op[iunea se justific[ qi prin acccl
, ;i tlupi o perioadl de exersare (cca. 6 luni) poalc
r lt'vcni o capacitate proprie, de practicalc
rrrtlependent[.
Itccomandiri pedagogice
Sllucturarea antrenamentului astfel incdt sI sc
lsigure concordan{i intre confinutul qi solicitlrilc
rlrn cadrul antrenamentului gi cele din concLtrs:
r;ind se intdlnesc Iuptltori de valoare f.apropiati
creqte ponderea efortr"rlui static, iar cdnd sunt mai
nrari diferenlele de nivel de pregdtire gi valoare,
cre$te ponderea efortului dinamic. Se impune, deci,
ca sportivul sd fie pregdtit atAt pentru eforturile
statice, cdt qi pentru cele dinamice (antrenamentul
93
 specific Ia saltea, cu partener).
2. Marile grupe musculare sd fie pregdtite atdt
cdt gi dinamic ?n sifua1ii de tracliune qi impin
a
-). Luptdtorul s[ fie deprins s5-gi dozeze efortul
timpul intrecerii, durata acesteia fiind extrem
variabil[ in funcfie de adversar qi de situafia
adoptat[.
4. in perioada pregdtitoare si se realizeze o
gradatd, a volumului de lucru, o creqtere insufici
a acesteia putdnd duce la instabilitt
performanlelor.
5. incheierea perioadei pregdtitoare specifice este
moment favorabil pentru plan ificarea participlri i
diferite competifii de control, al intdlnirii.
importanf[ minord, fiind realizatl astfel tranzi
lentd la perioada competifionald.
6. Deoarece in perioada competifional[ i
eforturilor este foarte ridicatd este important s[
controleze riguros reacliile biologice de adaptare
efort, pentru a se preveni starea
supraantrenament. Cind intensitatea efortului
maximd este necesar s[ fie modificat[ in raport
dinamica modificlrilor funcfionale.
Individualizarea eforturilor rdmAne in aten
.7
antrenorului ca o axiomi.
8. Deoarece durata de luptd a sclzut in ulti
perioadd, trebuie acordatd o atenlie sporit[ pregdti
tehnico-tactibe, factorul rezistenfd influenfdnd
pufin performanfa.
9. Verificarea eficienlei pregltirii prin teste
dinamometrie, de adaptare la efort, ca qi tes
94
ffl{lll l('e.
lrulnsn'ca cu pricepere a odihnei active.
Alt'stt' recomand[ri au fost inaintate antrenorului
Inrr concomitent cu comunicarea gi discutarea
t rrrrrltirtolor obfinute la testele aplicate, cu indicarea
fl rlrpt't'tate gi introduse in practica de antrenarnent.
I!{. I)INAMICA REZULTATELOR
l)rrpir r-rn interval de 4 luni au fost reaplicate testele
reprczintl instrumentul cercetdrii noastre asupra
rrryr lot de subiecfi. Apreciem c[ intervalul este relativ
fftttf ;rcrrtru a aprecia rezultatele ca reprezentAnd efect al
ifiervt'rrlici dirijate a antrenorului. De altfel modificdri
l:trrrrrlrctlive nu au ap[rut decdt in micd mdsuri. Pe de altd
tsttr pcrioada in care au fost investigafi subiecfii - luna
lgptnnl)ric - este o perioadd preg[titoare, deci cu alte
rthlet'irvc specifice, imediatd perioadei de refacere.
(lhestionarul A-R-87
Apare o modificare in ierarhizarea factorilor
afetrrninafi ai performanfei sportive, cele mai multe
rlrrrrlici"rri pe locul 1 qi 2 avAnd factorul "relafia corectd
Intrt' vtrlum qi intensitate", trece pe locul 2 in ietarhizare
vrrrrr[i-r puternicd", iar pe locul 3 apare "alimentalie
r rrlt't't[".
Pentru aprecierea factorilor favorizanfi ai
;rrrlormanfei individuale, global rlm6ne pe locul | "nivelul
1,rc11ritirii mele", de asemonea rdmdne pe locul 2"ptegdtttea
ir(lvorsarului" qi trece pe locul 3 "arbitrajul".
S-a modificat atitudineafa[d, de spectacolul sportiv
rrurinte de a concura,laT dintre sportivi, deqi, chiar acegtia
95
declarau cd le este necesar pentru cunoaqterea general[
nivelului concursului, dar au cedat in fafa argu
psihologice.
Antrenorul a acfionat pozitiv in sensul omogen
atitudinii sportivilor privitor la prezentarea din timp (
l5 min.) la locul concursului qi adoptarea unei peri
optime de incdlzire (cca 20 minute). Asupra dura
echipdrii timpul r[m0ne neschimbat, potrivit obiqnuinle
proprii. Prezenfa motivafiei intrinseci in rdspunsuri
subieclilor corespunde acliunii antrenorului de cultivare
acesteia, premizd fiind gi marea pasiune a acestuia pe
ramura de sport cdreia i s-a dedicat, transferat[ poziti
elevilor sdi.
La 8 din cei 12 subiecfi s-au produs modificdri
alcltuirea resimului de viatd, in concordanfd cu sugestii
fdcute: cu cca 3 sdptdmdni inainte de concurs este neces
acordarea unei atenJii sporite alimentaliei corec
somnului odihnitor, activitllii sexuale, ca qi modifi
raportului intre volum qi intensitatea pregdtirii, cu c
intensit[1ii.
Ca surse ale dezechilibrului emofional su
menfionali, pe acelaqi loc "problemele familiale" - locul
gi "problemele lgcolare sau profesionale" pe locul 2.
Modificdri de clasament apar in enunfarea factori
ambientali care condi;ioneazd' performanfa, pe primul
fiind cu cele mai multe alegeri "dacd adversarii su
puternici" r;i pe locul 2 "dacd arbitrii sunt corecfi" (acel
loc ca la prima testare). Este o emancipare de f
obiectivi cu valoare perturbatoare qi aprecierea concursulu
in raport de factori subiectivi.
96
,,\rrgrcnarea in concurs se face pe bazas unor factori
Frgnitt\'r, locul I "dacd sunt llsat in pace sd mI pot
!ffffr r'lrlr;r", ca qi la testarea inigial[, ca gi Iocul 2 "dac7a
dtrlrlrror rrl rnit ambigioneazl".
l)e prinderile alimentare s-au modificat foarte pufin
tfrlr ,r.,|t't'tul reprizelor zilnice, in sensul cd 1 sportiv care
flr ,,r' ,rlirrrcnta ?nainte de concurs a fost determinat sd nu
lr 1r1111'7,' acest aspect de importanld deosebitd.
br rrrrnrlt';rtive sunt reducerile totale ale tendinfelor de
*rpr,r,rlrrrrcntal'e in perioada de refacere. S-au plstrat
rlr,1'rn(l('rile corecte de ingienl a somnului, ca qi de
fr rr.,lrn{i qi evitare a fumatului qi bluturilor alcoolice. in
i r,rzuli acestea mai sunt consumate "ocazional". Se
lr.l.,tr('irzri in continuare la cei l0 sportivi deprinderea de a
1r,rr trcil gimnastica de inviorare, fdrd ca ea sd fie introdus[
Irr rr'1'rrrrul de viafd al celorlalli doi.
lleferitor la mijloacele de refacere, in rlspunsurile
lutrr()r irpar menfionate tehnicile noi introduse de antrenor,
'l,u 1rt:rrtru a menfiona prin ce mijloc igi revine cel mai
r,,nr tlLrpi concurs, pe primele locuri sunt men[ionate
f rrrrrlclapie" gi, respectiv "cdteva zile de odihnl totald"
l,r1rt t'c sugereazl lipsa unor convingeri ferme in leglturd
'l
('licienla antrenamentului psihoton pe care au inceput
,,,r I pl'actice in comun.
Pentru ceilalli itemi rdspunsurile nu se modificl
,, nutil'icativ, pe ansamblu.
Chestionarul de opinii E.W.
Indicafiile date antrenorului au vizat mijloace de
rr tronare in vederea ameliorlrii unor variabile psihice a
,ror valoare obfinutl nu concordl cu solicitlrile psihice
97
ale luptelor.
Pentru subiectul nr.l s-a recomandat acf
asupra "activismului" care inr"egistrase o valoare a
"Mediu inferior" (12). Modificarea este minimd - I
rlrenfindndu-se in aceeagi calitate "Mediu inferior"; apar
pentru celelalte variabile astfel de mici modificdri,
pdstrarea in aceleagi limite calitative. Se.poate aprecia
sensul intervenfiei nu gi-a atins obiectivul.
Pentru subiectul nr.2 intervenfiile vizau doi f
de personalitate "Activism" - apreciat "Mediu inferior" (1
si "Asumarea riscului" - "Slab" (8). S-au inregi
niodificdri semnificative numai pentru al doilea f
sportivul oblindnd calificativul "Mediu superior" (16),
confirmat ili de antrenor prin conduita curajoasd, de a
a unor elemente de mare periculozitate in antrenament.
Pentru subiectul nr.3 nu se inregistreazd modifi
ca urmare a intervenliei antrenorului, pdstrAnd pen
factorul vizat "Asumarea riscului" calificativul "Slab" (1
iatl de 9).
Subiectul nr.5 reclama intervenlii pentru trei fac
"Activism", "Asumarea riscului", "Responsabilitate
Numai ultimul a fost modificat de la "Mediu inferior" (1
la "Mediu superior" (19).
Subiectul nr.6 igi pdstreazd valori neschi
semnificativ.
Subiectul nr.7 pentru factorul "Asumarea riscului
calificativ "Slab" obline la o a doua testare valoarea I
"Mediu superior".
Subiectul nr.8 cu valori "Slab" pentru "Activism
qi F.Slab" pentru "Asumarea riscului" este refrac
oriciror influenle, avAnd o f.mare incredere in si
98
rrrrt' irrteriorizat, refinut in exteriorrzarea opiniilor qi
ilrr, bine dotat qi cotat ca spotiv, sociabil qi cu forfd
Irrllrrcrr(are se pistreazd la valorile iniliale.
Srrbiectul nr.9 este influenfat pentru modificarea
llrrrlrri "Asumarea riscului" cu calificativul "f.slab" (5),
tgnrrlrr-se obginerea calificativului "Mediu inferior" (l 3).
l)cr-rtLr,r urmdtorii subiecli apreciem numai
t,htrrllrrca valorii pentrLl "Impulsivitate" la subiectul nr.l 1,
*flr;rrrtlrr-i valoarea "Mediu superior" la "Mediu inferior"
llat
o privire de ansamblu ne premite sd apreciem cd
tpnrlrvii luptltori au, o dotare la cote ridicate a factorilor
Hr t('/,onan[i in comportamentul sportiv, deqi, paradoxal,
Un \lx)r't al riscului, curajului, angajdrii, evidenliazd valori
It il/ulc pentru "activism" qi "asumarea riscului". Se
nt{'rrIinc observafia justificatl, fdcutd inilial in legltur[ cu
felrlr'rr(er de angajare hazardati intr-o intrecere in care
;rrt'lliilirea tehnicl este o condilie hotdritoare pentru
rir loric; schemele trebuie bine automatizate.
Chestionarul P.A.O.
Direcfia intervenfiei noastre a vizat cre$terea
rrrlorilor pentrLl starea de "adult" prin acliuni de orientare
rl,u precisd spre scop, stimularea independenlei ?n acliune
1i tlr:cizii, finaltzarea intenfiilor ce corespund capacitdgilor.
| 'orrcomitent s-a urmlrit reducerea valorilor pentru "starea
rh' plrinte normativ", corespunzltor tendinlelor de
' nr('ncipare de reguli de
politeld, cultivarea spiritului
'
rnrpetitiv, agresivist de luptd, ca gi reducerea valorilor
,t,rrii de "copil adaptat" pentru cultivarea creativitdlii,
,lrorrtaneitlfii, mobilizarea resurselor energiei de
99
expresivitate, agonistice, trebuinla de realizare.
Mijloacele de intervenlie sgestivd in stare de
ar fi trebLrit bine susfinute de antrenamentul psihoton, I F
ts
f,
.r
realizat ?n prea micl misurl, a$a cum indicd m z
q

F
rnodificlri din egogramd. a
q
& 6

a
F r
I
X. CONCLUZII 7 e
p
J F
a H
- Cercetarea, de mare utilitate pentru optim
pregltirii sportivilor, ar fi fbst de mare eficienfl qt
F
asupra aceluiagi lot de subiectri ar fi actrionat o echiptr b
a u
,-i d
specialigti. q
ts
- Oblinerea unor mLrtatii in tehnica de acfionare xH q

antrenament qi concurs nu poate fi decdt rezultanta u

z
irrtervenfii competente de lungl duratd.
F
: o
-
ts

- Asimilarea tehnolosiilor de actionare ul

)
!
F
rcfacerea psiho-fizicd presupune exersarea qi abilita a

intr-un cadru organizat, institufionalizat, al antrenorilor.

- Factorii biologici, rnai ales cei alimentari nu z D* q
<J
alli sub un control riguros al antrenorului, diriiarea a/ F

0 69 q
fi'rcdndu-se numai ?n corelalie cu declarafiile subiecfilor.
- Factorii psihologici, pentru a fi relavantri r\ F
cercetare ar trebui investigafi qi folosind alte teste ( F
J 14
4
Echilibru emolional - F. qi M.Gauguelni, pentru Tentin 4. 4.
F
o
Psihoneurotice Woodworth-Mathews). c

F F
U

ts
U
o
f t
r
Z z z z z z z

100
(\l ANTRENAMBNTUL AUTOGEN
t\il.f r,oc DE AMELIORARE A CAPACITATII
^)
z &
I)E PERFORMANTA A SPORTIVILOR
X ?
F
z4 J
I
I. VALENTELE REGLATORII $I FORMATIVE
z U
. ALE ANTRENAMENTULUI AUTOGEN
r
in fala solicit[rilor specifice activit[trii de

a lrrr lorrnan![, organismul sportivului rdspunde mobilizdnd

nlr'rgia sa de adaptare, energie cdreia nu-i cunoaqtem, incd,
z 1rr. rlt:plin, posibilitdtile. Apelul la modalitdti de dominare
J
,r \lstcmului nervos gi, implicit, menfinerea echilibrului
F F
J Irrrrt'Iional al organismului au adus in atenfia practicii
F ',;rorliVo mijloacele refacerii psihofizice care, spre
rh'osobire de refacerea pasivd, combind refacerea tonusului
rrrrrscnlar folosind un optimum de luciditate, o stare de
:v A
i:
4< r rliilcn[[ dirijatd cdtre propria sferl somato-viscero-
1j r
Z*
a\v
F
I
z ,'rrro(ionald..
O Este deja asimilatd ideea cd. in activitatea
, orrrpetifionald sportivul trebuie antrenat qi in direcgia
F
z rIrbindirii capacitdfii de autoreglare, de dirijare optimd a
,<
funclie de solicitlri.
''llclgiei fizice nervoase in
I gi
F
Relaxarea psihofizic[ antreneazd o diminuare a
F
n
,rt tivitltii zonelor din creer implicate in apari(ia stdrilor
zA rrrrofionale, in aparilia dialogului tonico-emofional, dialog
v z
F 6 ,rtirt de caracteristic pentru sportiv qi care, in esenfd,
a rrurterializeazi acfiunea reciproc[ fizicd gi psihicS. Grafie
aT''!
rl = r,'laxdrii tensiunile tonico-emofionale scad, generdnd starea
v F
I
Ll q
rlt' confoft fiziologic, relaxarea nereducAndu-se numai la
r lt:contractare, aceasta din urml referindu-se numai la
F
ut
?z 7. z z z
!
z z
,,tarea de hipotonie indusd mugchilor de c[tre cortex, ci

103
prveqte ansamblul comportamentului viefii vegetative
a aceleia de relafie. Relaxarea, deci, trebuie conceput[
o stare globall care presupune nu numai interve
scoarfei, ci gi a centrilor de reglare subcorti
clecontractarea poate fi consideratd in acest context doar
o etapd pregltitoare a relaxlrii, doar o manevrd prin
putem, pe cale somaticl, muscular[, si influentrdm stI
osihice.
Dintre mijloacele de refacere psihofizicl cu arie
rdsp0ndire mai larg5: refacerea musculard progresi
Jacobson, metoda lui E. de Winter metodele lui Durand
Bousigner, metoda lui Luthe, antrenamentul autoregla
al lui Schultz are virtutea de a fi nu numai o tehnicl
psihoterapie, ci gi o tehnicd cu caracter autoformativ. su
acest aspect efectele asupra funcliilor respiratorii
circulatorii sunt notabile. Respirafia, utilI
aprovizionarea organismului cu combustibilul vi
oxigenul, are efecte semnificative asupra dispozifii
af'ective: o respirafie superficiall, insuficientl intrefi
apatia, pesinrismul, demoralizarea; agresivitatea
insolitl de o respirafie rapidd gi superficiald; starea
liniqte r;i calm se insofesc de migclri respiratorii mai
,si profunde. Corelativ, orice gest respirator se transfer[,
rndsurd mai mult sau mai pulin sesizabild, in stare
conqtienfI; respirafia poate influenfa stirile afective ci
le poate imprima o anumitl tonalitate. Pe calea respirafiei
este indusd o acfiune de reglare asupra nucleilor
subcorticali responsabili ai controlului cardiovascular, eeea
ce evidenEiazl sinergismul funcfional cardiorespirator.
104
Metoda conceputd de J.H.Schultz este, in esen![, o
rtlri de autodecontractare concentrativd. subiectul
rrlrr-qi, prin concentrare, o stare ce declangeaz[
urrlractarea mugchilor, manifestatd prin senzafia
tivd de greutate (hipotonia musculard) gi senzafia de
lrrrij (vasodilatafia perifericd); concomitent se
'r,lrrrogte ritmul cardiac qi respirator, organiSmul
rrr'liciind de economie de energie biologicd. in fazele
'rioare ale antrenamentului refacerea se exprim[ qi prin
ll('r'ca capacitdfii de autosugestie, sportivul put0nd s[-qi
l;rrrqeze, in mod voluntar, controlul congtient atAt asupra
rr somatice; viscerale cdt gi emoginale; in acelagi timp
rttr capacitatea de concentrare a atenfiei in mod selectiv
llttt spre interiorul propriului corp, cit qi in zona lumii
ftlrnrc. Odatl dobinditl capacitatea de disciplinare a
ggirrrismului, sportivul poate sI-$i dirijeze energia cdtre
rft'rr leprezentdrilor, a imaginafiei qi a gindirii utilizabile
hr ;rt'tivitatea de invdlare qi perfecfionare motricl.
Mecanismul de bazl al antrenamentului autogen il
leprt:zintd sugestia qi autosugestia, pornind de la punctul
rlr' vcdere conform clruia fiinla umanl nu foloseqte decdt
;rrrr(iul sau in mod ineficient potenfialul slu psihofiziologic
rll,rptativ, antrenarea dispozitriilor latente ale organismului
rr',rlizdndu-se prin forfa specificd de induc;ie, reglaj gi
r urrlrol al cuv0ntului. in acest sens, se considerd cd
f
rrtrr;csul ?nv5[[rii " care tsi trage iz,vorul din fondul
l, t,, I t g i c p r im u r" condilioneaz[ cregterea randamentului, iar
t
rlur perspectiva personalit[1ii implicd afirmarea qi
r h' zvoltarea val ori Ior existenf iale proprii.
105
 II. METODOLOGIA CERCETARII
Lotut de subiecfi. in vederea experi
valenfelor reglatori ale antrenamentului autogen, cflt
vizdnd creqterea nivelului performanfei, am selecfi
echipa Clubului sportiv qcolar nr.1 din Constanfa
gimnastici ritmici condusl de prof. antrenor Dami
Mirela. Echipa este compusd din 8 gimnaste - categoria
vdrstd de 13 ani, angajate in activitatea de porforman!4
2-8 am. Sunt sportive de valoare, fapt atestat prin titluri
campioane nafionale (pe echip[ c6t qi pe obiecte), ca
clasdri inalte in intreceri interna{ionale.
Cercetarea s-a desf5gurat in perioada fr
octombrie 1989, perioadd in care sportivelor li s-a ap
tehnica relaxlrii de tip autogen in conformitate cu p
de acfiune conceput gi indicat de noi antrenoarei (
Anexa 1).
Consider0nd antrenamentul autogen sub aspec
posibilit5lilor reglatorii c6t qi de dezvoltare, am avut
vedere variabile psihice pe care ne-am propus sl
identificlm qi s[ le misurim prin urm[toarele mijloace:
a) in vederea aprecierii nivelului capacitdgi
psihomotrice am aplicat:
1. Proba greutililor care permite stabili
nivelului de dezvoltare al senzatriilor muculo-articulare
informeazd despre migcarea ,si pozilia diferitelor plrgi
corpului, ddnd scoarfei posibilitatea sd controleze gi
comande acfiunile motrice planificate. Cu cOt sportiva es
mai antrenatd qi, deci, experienfa sa motric[ mai bogatl,
106
lfffl cste .mai capabil[ sd aprecieze mai precis direcfia,
ltnplitudinea, rapiditatea gi forfa necesard efectudrii
ftttlliirii. Punctajul pe care trebuie sd-l realizeze gimnasta
perrlrLr calificativul "f.bin€'' este de 160-180 puncte.
2. Proba discnrilor Bonnaedell - identificd nivelul
telrrr:zentdrilor ideo-rnotorii; o reprezontare clard a acfiunii
rlr irrdeplinit reduce efortul de atenfie gi de voinfd,
n'rrrleazd rnomentul deliber[rii qi constituie o condilie a
tportunitdtii actelor voluntare; reprezent[rile mentale ale
err'r'cifiilor gi transpunerea lor in limbaj interior reprezintd
n t'ondifie a ?nvdtrdrii gi perfecfiondrii miqcdrii. Pentru
nrlrlicativul "f.bine" sunt necesare 250-300 puncte.
3.Yiteza de execufie are pentru gimnastica ritmicd
!r o seurnificafie de expresivitate qi spectaculozitate,
rrtrcutiile in vitezd fiind mai bine apreciate de arbitraj.
lvl ri s u rIm aceastl capac itate pri n psihotempometru, valori le
r r' oorespund calificativului "f.bine" fiind peste coeficientul
I
4. Capacitatea de concentrare a aten{iei' Am
irplrcat testul "Toubuse - Pi6ron" care apreciazd prin
r ocl'icientul de exaetitate (vahrri f.bune peste 60).
('oncentrarea aten{iei este inrptrsd de necesitatea orientdrii
,,t'lcctive asupra unei anumitg surse care va pune stdpOnire
pr' subiect.
5. Coeficientnt do intetigen[i il lulm in disculie
, t'rrsiderind inteligenta ca aptitudine generald de adaptare
r orrqtient[.la condigiile qr situaliile noi de viafa, activitatea
107
competilional[ oferind ganse celui ce-qi poate
conduita in conformitate cu circumstantrele. Am apli
testul Raven (Matricele Progresive Raven) cu 12 figuri
dificultate progresivd pentru care subiectul trebuie sd a
segmentul decupat printr-o analizd. abstractd privind f
gi detaliile. Calificativele se acordd in raport cu centile
,(de la 5 la 95) corespunzdtoare punctajului oblinut.
b) Din perspectiva marii performanfe ne-a
orientat qi asupra unor trisituri de personalita
compatibile cu exigenfele gi tensiunile psihice generate
competifia sportivd pe care le-am diagnosticat prin:
l. Test complex de temperament ce rele
varietatea de aspecte implicate in reactivita
comportamental[: dinamica proceselor nerv
fundamentale, particularitllile proceselor de cunoagte
reactivitatea emolional6, autoreglarea atitudinii,
afectivitdlii gi voinfei, atitudine fa{d de semeni, capaci
de afirmare, combativitate, spirit de disciplinl, spirit
independenlI, capacitate de adaptare la situafii noi, ni
de aspirafie. Sunt identificate modalit[lile proprii celor
tipuri temperamentale de corelare a aspectelor menlionate
2. Inventar de personalitate Eysenck-varianta A
apreciazd, dimensiunile introversie/extraversie $i
neuroticism care au rezonan![ ?n adaptabilitatea la
contextul solicitdrilor externe.
3. Echilibrul emofional. Afectivitatea in
gimnastica ritmicd areun rol adaptativ, dinamogen,
108
fllnlulizator, energizant. Sensibilitatea afectivi trebuie sd se
lf,,,lr;irrgd pozitiv asupra executiei, conferind acesteia o
Irll;i superioard de expresivitate; in acelaqi timp trebuie
fnlr;rrrate efectele emofiilor negative. Am apreciat valoarea
nr i'\tui echilibru prin timpul de revenire din gregald in
lr/rl cxecufiei unor sarcini de dificultate crescdndd gi sub
ilr tnrrea unor factori perturbatori. Limita corespunz[toare
nrrrrr cchilibru optim este 200ms.
4. Tendin{e psihoneurotice evidenfiate de testul
lVoorlworth-Mathews: emotivitate simpld, obsesiuni qi
prrlrrstenie, tendinle schizoide, tendinfe paranoice,
trrrtlin{e depresive qi ipohondrice, tendinle impulsive 9i
rprlcptice, nonconformism, exprimate in variate grade de
Irrlt'rrsitate, limita normalitSlii fiind 120.
c) Variabila fiziologicl permite un control obiectiv
l rt'r'citat asupra organismului supus antrenamentului
inrtogen ?n scopul aprecierii efectelor acestuia asupra
,rgrrratului circulator qi respirator.
Au fost intocmite bisdptdmdnal protocoale de
rlrt:gistrare a frecven{ei cardiace (FC), a frecven[ei
r ls;riratorii (FR), a tensiunii arteriale (TA) in
unrrltoarele ipostaze: valoarea initrialS in ortostatism,
lrrloarea de incilzire, valoarea de efort specific, valoarea
rk' efort de dezvoltare qi valoarea dupf, relaxare. Dupd
rrrsuqirea de cltre sportive a etapei minimale qi a etapei
,rvansate a antrenamentului autogen, s-a procedat la
rrrregistrarea indicatorilor FC gi FR in tinrpul relaxlrii
rrrrinutul 5, 10, 20) ?n vederea aprecierii gradului de
,rrrtomatizare a tehnicii de relaxare.
r09
 Urmdrind oblinerea unei mai inalte obiectivitdti CORELAREA FACTORILOR FIZIOLOGICI'
III.
efectelor antrenamentului autogen, am procedat gi DE COMPORTAMENT PSIHOMOTRIC $I DE
examinarea electroe ardiografici a sportivelor PERSONALITATE.
inregistrarea s-a efectuat imediat dupd efort 9i in timpu
Aplicarea programului de antrenament autogen s-a
relaxdrii pe bazi de autocomenzi-
rr'irliz,at de citre antrenoare - care a fost instruitd in vederea
lrrrrSirii tehnicilor sugestive - in condiliile indicate de
rufor'. Jinind cont de virsta gimnastelor (12-14 ani)
purrrlcrea a revenit heterosugestiei, indeosebi in etapa
rrurimal[ a antrenamentului, urmlrindu-se ca, progresiv, sd
,,r' lirrmeze'deprinderea de conducere autonom[ a relaxdrii.

Am considerat necesar ca formele sugestive sd fie

rrrr.,rliat insolite qi de verbalizarca efectelor pe care trebuie
',,r lo oblind sportivele, pentru creqterea forgei evocatoare
,r lcestora. in acelaqi scop s-a sti?nulat imaginafia prin
.,uAorarea plasticd a modificdrilor ce urmau a fi induse
rr r'zi Anexa nr.1 ).
Adiacent efectului de relaxare s-a urmlrit educarea
,,rpacitltii de autocontrol Ei autoeducare voluntarl a
,'rganismului prin formule persuasive ("Voi reuqi sd md
,hrrrrin pentru c[ vreau sI reuqesc!"). Exerciliile de
,u'livare, adresate controlului muscular la nivelul
nrr,rnbrelor - cu accent pe virfuri, genunchi, degete -, gat
'.r l'acial, prin st[pinirea controlului respirator accentueazd
,,tirfea generald de bine, de confort fizic, generatoare de
triiri afective pozitive, incredere in sine, siguranfd. Este
r;rtlrul care favorizeazd cultivarea "gindirii pozitive" prin
,rtircarea subconqtientului sportivelor, cu ideea posibilitdtii
,,blirterii performanlei scontate, a delinerii unor capacitdli
rt'ule care le conduc spre rezultate pe mlsura pregdtirii'
Sportivele au fost capacitate cltre programul de
1,rcg[tire, fiind stabilitd o relafie de dependentd intre

110 l1l
resoectarea acestuia qi dobdndirea capacititrii
de inaltl .rtr'nl ionale, de gindire.
Indicii fiziologici FC, FR, TA au fost irrregistrafi de
periormanti.
Desflqurarea cercetdrii revell la cele opt sportlve
o t,r'rronalul cabinetului medical in ipostaza inilialI, dupi
induse prin rrr iilzire, dupl efort specific, dupl efor-t de dezvoltare qi,
cliferenliere a manifestlrilor comportamentale
de nivelul ,1,',rgur', dupl relazare. Am extras (vezi Anexa nr.3)
sr.rgestie, in funclie de reactivitatea fiziologicd'
r,rlolile ob{inute de sportive inaintea desflgur[rii
pslhomotricitdlii, ca qi in funclie de trdsdturile
de

iersonalitate - ca factori
interni -, precum qi in funcfie de ' \t)('r'irlentulLri gi apoi cele atinse dupl asimilarea tehnicii
,l, t'laxare de tip autogen, valori ce revell semnificative
ambianld, asistenfd, evenimente - ca factori
externi'
Pentru noi au fost mai uqor de decelat factorii 'lrlt'rcnfe individuale exprimate atit in ritmul gi
interni pe care i-am considerat ca influenfdnd in mod 1'r,rlrutzimea invllirii cit gi in valoarea performanfei. Mai
semnificativ "permeabilitatea" la tehnicile sugestive'
in ' r rrlcnte sunt, in acest sens, datele pe care ni le oferl
timp ce factorii externi, extrem de variabili de
la o qedin![ lr,rtiVa F.A. - cotatd de noi ca etalind cei mai buni
la alta, au rlmas in afara posibilitdlii de evaluare 1'.rr:rrnetri qi sportiva S.G. - mai refractarl influenfelor
rrr',tnrclive cir qi celor sugestive.
(indeosebi sub aspectul rezonanfei produse in reactivitatea
in sensul t irrrl icele allturate ilr,rstrazl sugestiv aceste aprecieri
subiecliolor); intervenlia noastrd a fost orientatd
rlrr'.1.2)
limitdrii influenlei unor astfel de factori'
Am apreciat cd exist[ in experienla anterioard a
sportivelor o serie de achizitrii - in planul senzafiilor
kinestezice , a rcprezentdrilor spafiale
qi a nivelului de
inteligenld - pe care ne putem baza ca
pe "seturi
pregdiitoare" pentru facilitarea .elaborlrii tUtO-"I:,11l,Y
adecvatd'
Lrg"onirrnului la infl uenfele sugestive, infelegerea / ,/ _.
acieptarea directd a formulelor' asigurarea acordului ./ t.tr.4utt*futqp
-Telorahliott

Fig.l Frecvenfa cardiacd

112
 'irrtroverti{i" (fig.nr.1,2) (vezi Anexa nr.2) - cu o
ivitate fiziologicd semnificativ mai pronunfatd. Subiecfii
u ,rt'1
'rrrnbiverti{i" cu o incredere crescutd in propria persoand
g
r.,r rranifestd tendin!5 de independenfd, fapt ce ii face mai
t
n 1,rcu sugestibili. Aceea$i atitudine de impermeabilitate o
,'r,identiazd qi subieclii "echilibrafi" cu un nivel ridicat de
e0
,trrbilitate emofionald qi control rafional, in raport cu cei
Q
a "rreurotici", sensibili gianxioqi. condilia neuroticl
& ltvorizeazd aspectul dezorgamzator in prezenta unei surse
u I'r ncipal perturbatorii.
i

o Sub aspectul temperamentului, subiecfii investigafi

incdliire sJertsIs6ili6
Fig.2 Frecvenfa respiratorie
La o analizi general[, indicii fiziologici FC, FR
TA - inregistragi dupd relaxare au valori ce corespund u
regldri optime (FC-72-66; FR-18-12) la sportivele c
corelativ, au oblinut valori bune qi pentru nivelu
senzaliilor kinestezice (1 30-1 5), reprezentdri spaliale
250), vitezd de execulie (1,44-1, 65-1,85), capacitatea
concentrare a atenfiei (53-55,7).
Permeabilitatea la acIiunea sugestivd nu
exista nici in afara determin[rii din partea dimensiunil
relativ stabile ale personalitilii: temperament (tip
activitate nervoasd superioard), introversie-extarversi
neuroticism, tendin{e psihoneurotice.
Apreciem ca "sugestibili" subiectrii la care valori
fiziologice reprezintd reflectarea modificlrilor org
induse prin antrenamentul autogen. S-au inregist
asemenea modificdri in mod specific la subiecli
rrpurfin tipului de sistem nervos puternic (vezi Anexa
nr.2) - fortra excitafiei orientdndu-se cdtre o sugestibilitate
r'rcSCUtd, in timp ce forfa relativ mai crescutd a inhibiliei
(lr) cazul flegmaticilor) orienteazd individul cdtre
rronsugestibilitate. Asociem particularitdlilor de dinamicd
, orticald qi fzrctorul .intelectual-atitudinal - inteligen{a -
( iu'e are un rol mediator extrem de activ, ceea ce face ca
rrrteligen!a de nivel superior sd corespundl capacitdlii
,,ubiectului de a ?nfelege mesajul persuasiv qi s[-qi
rrrotiveze rafional acceptarea lui. Performanfele cele mai
lrune in adoptarea comportamentului reglator l-a oblinut
spotiva cr-r coeficientul intelectual cel mai crescut - 95
t cntile.
Interf'erenle semnificative apar qi 1a nivelul
tcndin{elor psihoneurotice - care au evidenfiat - in
tostarea iniliall valori crescute pentru "emotivitate simpll":
lrL 6 din cele 8 sportive (196-252), valori care se
rrrnelioreazl, intrdnd in limitele acceptabile ca urmare a
rcgllrii sugestive (8a). Cu toate aceste corecfii, variabila
cchilibru emo{ional" - apreciatl in raport cu realizarea

l15
114
unei sarcini de dificultate crescdndl sub acfiunea unor
stimuli perturbatori, inregistreazd o abia perceptibiltr
ameliorare sub influenfa antrenamentului autogen. Este
cazul sportivei F.A. celre, de altfel, prezint[ cea mai
favorabill dinamicd a factorilor fiziologici, psihomotrici qi
de performan![. (fig.3)
s.t --PnnlQshrt,
--a/Dnb,.€'Ayt
Fig.3 Factori psihomotrici
Mijloc eficient de obiectivitate a efectelor
antrenamentr-r lui autogen am considerat a
electrocardiograma (vezi Anexa nr.4) care, anahzatd'
comparativ la cele doud sportive, reveld urmdtoarele
semnificalii:
- sportiva F.A. prezintd in efort o F.C. de 79, care
scade 1a 68 in timpul relaxdrii, ceea ce reflect[ atdt
o bunl adaptare 1a efort, cit qi insuqirea tehnicii de
autorelaxare; indicele Sokolov-Lion=4,7cm
corespunde hipeftrofiei ventriculare stAngi, expresie
a adaptdrii cardiovasculare la acfiunea fiziologicd a
lt6
efortului; unda T negativd in V.,, Vu, V, expresie a
incdrcdrii func{ionale a inimii; segmentul ST
supradenivelat, caracteristicd pentru sportivii foarte
bine antrenafi.
- sportiva S.G. prezintd in efort o F.C. de 82, care
scade la 78 in timpul relaxlrii, dar aceastd valoare
este crescutd falI de valoarea inigiall; in derivafia
D, gi AVL sunt manif'estate tulburdri de conducere
a impulsului electric intraventricular; in V1, V4, Vs,
Vu segmentul ST este subdenivelat, particularitate
pentru un grad deficitar de antrenament pentru o
sportivd aflatd de peste 8 ani in activitatea de
performanfS.
Apreciem cd aceste particularitlfi evidenfiate de
' lr'ctrocardiograml valideazd, valorile oblinute prin
rrrcgistrarea FC, FR qi TA - mlsurltori mai accesibile
l'('iltru antrenoare, dar predicitibile pentru aprecieri
llrtcctiVe.
IV. CONCLUZII:
fi
- Corelarea strAnsd intre variabila psihomotricd qi de
1rr'rsonalitate cu eficien!a antrenamentului autogen ne
,rt('n[ioneazd asupra necesitdtrii acfionlrii asupra factorului
rrrr rlivalional intrinsec in cazul subiectrilor ce se
,, I ri rcteri zeazla pnn dezechi
ibru emof ional, s I abd capacitate
I
,lt concentrare a atenfiei, coeficient intelectual scdzut.
- Efectele formative multidirecf ionale ale
rrrtrcnamentului autogen il recomendd ca mijloc de
, ,t,l irnizare a pregitirii sportive in
vederea inaltei
l'( l lormante.
I l1
 ANEXA NR.l
- Dobindirea capacitdlii de st[pAnire congtientd a

tonusului muscular rgi a funcliilor respiratorie qi cardiacd il I'I,AN DE ANTRENAMENT AUTOREGLATOR

conduce pe sportiv la economisirea consumului de energie \I I.]'T'ODA REFACERII ACTIVE
psihofizic[ $i, cleci, creqterea randamentului
antrenamentului. Echipa de gimnastici ritmicd CSS 1 Constanfa
- Stdpinirea ritmului cardiac Ei respirator deschide' ,

pentru gimnarstica ritmicd, posibilitd{i de stdpdnire ^,' Cadrul de desfiqu.u..: in sala de gimnastic[, pe
iectriilor afecrive in sensul cre;terii expresivitllii qi, pe de ,,,rltcle, temperaturd moderatd, luminozitate redusS, aerisire,
altd parte, climinuarea efectelor emofiilor negative' l,,rrd muzical in surdin[, ambian[[ agreabild
- Eclucarea "gdndirii pozitive" prin formule
sugestive determinl, subconqtient, cultivarea increderii in
foitrele qi capacitdtile proprii, abordarea cu sigurangd de COMENZI Di-lRATA EFECTE
I,\ I'A TIPT]I- DE
sine a oricdror incerc[ri. EXERCI'III (AUTO(]OMENZI)

- Antrenamentul autogen cultivd starea de vigilenfd 2 3 4

qi creqte receptivitatea subiectului.faf[ de propria sferd N4INIMAI-A L Oblinerea

senzrlici de
- Corpul c(nrtuctii
sc
pulernic, rPoi se
5- l0
sedlnle
Sesizafea
ditererlei iDtre cele

somato-viscerald-emolionald, ca dimensiune a capacit[1ii odihni. decontfrcti cit !Iti 5',-6' drruii stlri
profund: rimine in nnidgoriste
autoreglatorii. rceastii stue - Sesizrteu
- Antrenamentul autogen desflqurdndu-se sistematic' Se.espirii rdinc, apoi dilbreDter intre
ritmul ircetrne\te. l-r fel r itnrul fespirrt(x'

in timp, cu rezonanf[ asupra procesului de invdtare va sciidcn 5i incordrt cLr cel

motrici, se constituie ca rniiloc eficace al pregltirii amplitudrner. dccontrrctill

- Sportivul ifi
in-!usterzl
psihologice. pre()cuprlel pcnttu'
- Ochii se irchid. lar oblrncreil scnzallel
pleoapele se acoPerl cu de odihni 5i tonus
ceva Noule dens (drcl ol)tinr
'i
nu este sulicigDt de
irtuDefic in srli)

L Cloncentruer Mii corrcenlrez trsuprl Senzalic de

ateilliel insprc corpului meul oclihnl
i nleri(x ul - Nici lrn rlt.uind nu nrl
cir pului- tilmintil
- Corpul nlcu vr l,
disciplinilt I Puternrc I

Mobilizrt I

il9
l18
.1. Ilclrccrcr ' Aici \l xcunr incerc si Odilrna se fleneral iztret 'O lini5te pliicutii mii - Relircere
InUrSChil(Jl rn,l rlonIn. \lt Dtt propagi tsupra scnza{iei de irnpreso!fli. nrusculrri,si
nrasivLrlui iacill c0n1()lczl Voi reuli nlu$hil(il telei !lfeuttrle. - Crlnrul mii inundii ft)t neuropsrhicii
ncest luc[r Peillru cii r)tt Dull
vrcau iii rculescl - Sint {) linille $i o pace
(l(r'pul rlcu este supus interiorri
\'oinler Inclc! - Sint cornplct cllntii
- M:i sirnt clrlnl:i! Inlretul nreu corp este
Liniflitil destins,si relaxat
- Muschii Iclci mele siill - Umerii. brulele.
rctiicLrli. odrhnrtr! miinile, picioarele sint
- Mii sinr (trlihDitii $i greie. Lgrcle
putern icii l - lntregul Dteu c(!p este
Retricut;i \i puternici! f.sreu.
,1 Ob(increr Sint in intre-uirlc t0- l5 - intre-uul rneu cup cste

r cupfilts de o gteutrte
scrzrlrci de linitrtit,si crr clcsiivirSire ledrDle
t0-15' f.mare
!fcuttfc c rl nt.
corprurlli. - -fo!i Dru\chii ini sint - Crrpul nreu este greu.

destin5i 5r rclrxali.
greu cr dc plumb
- O lini,src lliculi mii - Linifter !i lreurater
inc{)nj(Jrfji
tlii .
irnpresoar ii
- Siilt li)trrle clnnrl fi
Crlnrul nrii inundii.
Nimic nu-rni tulbuti liniltitii
liili\lcr. 5. Oblinerea;i - O c;ilduri plicuti irni 5, I0
' Sinrf 0 llirce \i o linilte -!c0efrlrzilrea cuprinde l)falul drept. iiedlnle
iIleriorrii pfolirndai. serlzilltet de O ciiltlurri plicutri ini t5'-20'
- Sinl t.crlrl,si liili,stiti. c lil d uri. cupfindc bfillul dfept.
- Bfrlul rleu drepi este rDlra dferptii $i iijunge
greu. din cc itr ce nrai pinii Ir dc-uelc.
{reu- - Vasclc rlc singe se
- llrtlul illeu drePt dilrtl iii simt crlcluri in
dcvlne lol rDtt Ileu. brrlul dr cpt.
O greulate cr dc Plumb - O ciildurri plicuti inri
inri cuprtnclc utnirul, cuprin(lc brtlIl $i ntinil
brrlul. rllirlr \r i!i0ngc. dfcnl)lii.
l)inii lr (le!:otc. ' Bfrlul (lrcpt devine
Briltul Ineu drcPt este cilld. cr si cunr nr Ii
l.greu. culundrl iItr-o brrc
- []fil1ul ilrcu dtcpt cslc cirl dii.
f.greu cir dc plunb ' llfrlul (lrcpi devine
Simt lrrriltc,\i grcutrle rrvtrurt 1nil,0 (illLtLI.l
T]ORNlTit-L oclihni torfc.
ASEMANiTOARE SE - l-inifte. !feU{tle,
ITOI.OSLSC $l PIIN fRU ail dufi.
lNDl l(l.L,l{lrA Liniflca fi echilibrul
PROCRLSIVA A nli intprcsor(i.
sDNT-A',llEl D[ . SE FOI-OSESC
CiREtl'l'A flr t.n COMENZI SIMII,ARE
BRAI'lrr. s'l lNC. LA PENI'RIi INDUC]I]REA
I'ICIoItIJI- I)REPT :iI !iENZAllLl DE
APOI I,A PICIORUI, C-ALDIIItA LA t]RATI]I
s'ftNC. s'flNc lir r-A
I'lCtoAIil:
Genertlizaret - lntregul meu corp este 5 Sedinle - Abserlla l. Reglrrea - lnimr nreil bate liniltit, - Control con$tienl
relaxnt. pedect liniltit 20' coIh ilctulll. liniltit.
senzaliei de ll,rl IAVANSATA ritmului cadinc fi)arte $l ilguros asupra
cllduri. - O clldurii pllcutl ini disciplinafeil - lnima nlea bate liniltit fitnului cardiac.
cuprinde uDerii, bralele' Dtrrsculilturii iDpriistiind tot
$i egal,
miinile, picioorele. singele irr corp.
- O clldurl Pliicutl imi - Inimr nrel bilte liniltit
cuPrinde tot corpul. $r egnl.
- intregul nleu corp este - Inima pilrcl lucreazl
sclldat int!'o clldurl lil sine.
pllcutl. - Inima nlea bate lini$tit
- intregul nreu corP este $i egal.
cuprins de o cl]durI - sint perl'ect lini$titii si
pllcutl ca itrtf{) blie relaxatl.
caldI.
2. Reglue! - Respirtrlill mea este - Respirnlia devine
- Sint liniitill $i relaxall. protundl, sportivul
fi tN ulu i ti)arte Iinistitii !i rarii.
respiratot. - Respir liber $i aproape dobinde$te mijloc
- Linifter li echilibrul
de la sine trerul din jurul de lichidare a
mI impresoarl.
meu. restan[el0r de
- MI hs cuprinsii de
- Respir ctrlm $i lini$tit r)xigen.
tihntr seninii lsi
Itrfu eIr)rt,
necontenitul echilibru.
- Respir li)arte calm $i
- Sint iD it)tegime
Iini$tit.
liniftiti.
- Pllminii nlei vor lr
- Sint cu desiivir$ire
odihnili. calni,
calmI.
pulefnlcr.
- intregul nreu corP este
relaxat, destins, inert.
- intregul meu corp este 3. Reglrrea - Sint pertect ctlnrl $i 5 $edinle - Permite
greu. plexului solar. reltxatii. ilccentuarea
- Simt iD tot corptll l) - Sinl pertbct lini$titii. oxigeniirii gi
greutcte coPle$ik)are. - Abdomenul neu este nutri!iei tesuturilor,
- Corpul este greu $i li)urte Iioiltit fi relAXat. cu etect in
destins ctr ur Arc in - Mu$chii rbdomenului restrbiliretr mti
reptrus. meu siot destin$i, orice rapidI r retlcerii.
- O ciildurii agreabilii irri tensiune dispiltg.
cupdnde tot corPul. - Plexul st)lu este
- Tot c(nlul meu este cuprins de o clldurl
sciildat irttur clldurii pliicutI
pllcutl li Iini$tik)ilre. - Plexul sr)lar este colil
- Sint o ciildurii Pldcutl $t retaxat.
crre-mi cLlPrinde tot - lninrt bnte rur !i
c()Ipul puternic.
- Respiilrrlitr este calml
,si lini$titii.
- Plexnl soltr se retilce.

AVANSATA L Retlcerea - SLlgertrfcil. printr{)

nltrsivului lucial singurl tin niul[ {
$i r c(npului senzolici de greutilte-
ciilduri la nivelul
pleorpelir. nilndibulei.
fiunlii ,si c(npului in
'intregirrc-

t23
 5. Oblinerea - Md sinrt bine. - Musculiltura
reilcerii - Corpul este greu! decontrilcluralai.
pfofunde. Fierbinte! Molelit! - Vasele srngvine
- lnima b{te rar, dilatate.
puteuic. - Organele
- Respirulir este lini$titI, intrrnbdonlinale $i
filra. nrusculilturil
- Plexul solar radiazl s(nrilticli iri-uilte din
ciildurii odihnitoare in tot trbundentl cu singe.
corpul. - RitDul carditrc.
- Fruntetr esrc rlcoroasl. rar puternic,
- Mi sint fi)rrte bine, ec0nonrcos.
din ce in ce-mai bine. - lntensiticarea
- Corpul meu se oxigeniirii
{)dihnefte, elininl !esu!urllof.
oboseala din el. - Cimpul senz(nic-
4. Exercilii - Eliminareil - Acum ctrpul meu perceptiv se
pentru inducereu etbctului eliminl todtii obosetla. estonpeuzl.
vilst)c(mstt ictiei vtrsodilatiirii
in zrna tiunlii. puternice.

l,)xercitii de imagina{ie (la liberul arbitru al sportivei)

irnagini vizuale: nori albi, pufoqi; o figurd uman[

rgreabil[; un peisaj deconectant; un obiect de artd.; o
nnagine floral[ sau animal[ agreabil[.
imagini auditive: fragmente de muzici deconectantd
vocald, in$trumentald, corald, mixt6; triluri de pdslri,
ilrLrrmurul ploii, voci agreabile.
imagini kinestezice: fragmente de balet, patinaj artistic,
girnnasticd; figuri umane in niiqcare.
imagini tactile: mingiierea frunfii de vint.
imagini gustative: senzalii aromate; ingerarea unor
illimente gustoase.
imagini olfactive: senzafii de aspirare a unor parfumuri,
||ori
imagini combinate: vizuale + auditive, vizuale +
kinestezice, olfactive + auditive.

125
124
 CICLUL II, FOARTE AVANSAT oxpirafie destindeli muqchii menfionafi (ca la comanda
"pe loc repaus") cu autosugerarea senzafiei de c[ldurd in
- previzut pentru o etaPi viitoare corp.
4. Pe inspirafie ridicafi uqor gitul qi umerii. Pe
Fiecare etapd este urmatd de exerci(ii de activa expirafie coborili umerii qi gitul. Vd sugerafi senzalia de
(dupd antrenamentul psihomuscular a lui Alexeev): tlestindere qi cdldurd in zona gitului.
Sint concepute cinci exercilii care' combi 5. Muqchii mimicii se incordeaz[ uqor pe inspirafie.
relaxarea cu incordarea musculari 9i cu respirafia: l'c expirafie se relaxeazd musculatura fe1ei. Se sugereazd
l. in pozifia qezind sau culcat, dupd o expi scnzafia de destindere in zona fefei.
obiqnuit[, stringeli pumnii cu aproximativ jumdtate di
forfa maxim[ de care dispunefi. Pe inspiragie continua Distribulia etapelor antrenamentului:
incordareA musculard in sus, spre umeri. Relineli respirali - etapa I - minimald - 20 minute zilnic, dupl antrenament.
pe inspiralie (apnee pozitivd) timp de 3-4 secund - 2 luni
incordind muqchii brafelor. Apoi, fdcind o expiragie len - etapa II - semiavansatd - I 5 - 20 minute zilnic, dupd
gi calmd, destindeli musculatura bralelor in sens invers antrenament.
la umeri 1a degete, concentrind pasiv atenlia (1 - 2 luni
incoradar€a muqchilor mimicii) asupra senzafiei etapa III - avansatd - 15 - 20 minute zilnic, dupd
destindere musculard. antrenament.
Trebuie sd vd imaginali cd bralele au devenit cev - 6 luni
mai grele, qi-au sporit parcd dimensiunile. Mijloace de obiectivizare:
in acelaqi timp, pe expirafie, vd imaginafi cd u Pentru prima etapd - se verific[ hiper qi respectiv,
flux de singe cald curge pe miini, de la umeri pind ' hipotonia musculard prin ridicarea (de cdtre
degete, incdlzind brafele' Exerciliul se repetd timp de
z experimentator) a braplui qi piciorului care
minute cu o frecvenfd respiratorie, 4-6 respiralii pe min cad greu in cazul instaldrii - relaxdrii.
2. Dupd ce a1i obtrinut relaxarea qi cdldura in Se apreciazd prin misurarea timpului
pe inspiralie, indreptafi virfurile picioarelor spre interior necesar.
in acelaqi timp, incordafi cu jumdtate din forld maxime Pentru etapa a II-a - se inregistreazd modific[rile de
mugchii labei piciorului, gambei, coapsei. Pe expira! ritm cardiac qi resPirator duPd
atenfia se concentreazd' pe senzaliile de destindere antrenamentul de relaxare, fagd de
clldurd in picioare. momentul initrial (duPd efort).
3. Pe insPirafie incordali muqchii PiePtulu Pentru etapa a III-a - se inregistreazd modificdrile
abdomenului qi sPatelui, (ca la comanda "dreP!i"), iar neuro.musculare prin elecromiograf.

t26 127
 ANEXA NR.2

FACTORI

PSTHOMOTRICI FIZIOI,OC ICI

{DE REI,AXARI])

lestilrca I tcstarca lI

liub. Scnzalir Reprcz Vitez:i (\nceDtr Tesl de F.C F,R T.A E.C.C
kincstezice rprltrle de rtcnlrel intelig.
exec,
i Ilo + I l/-5.5
I 5{l 95 6l{
250 1.65 5-5.7 57 66 l2 I t/5
lt (. i t0
50 (,ll
|20 t-50 | .44 49.5 45 12 tli l(y-5
cl.c
15 62
I30 2(X) 1.45 41.3 .50 72 I r(y5
V.M
9{) 713

I20 I90 ().92 4.5.'J li4 lu t1/6

o.lt4

t20 | 110 l.()0 37 oo l6 I t/5

t{{ ) ().(r

50 16
Il0 I 7() 0.7It 40.2 14 9() 24 t(y-5
N.M (x) 0.71
25 t{4
1(X) |90 I ,94 5t,8 37 7 I 0/5.5
| {)(} fi) t) t{4
75 li4
I t{) I X{} tl 4 48 '1) [{ 9/J 5
 ANEXA NR ANI!XA NII.3

DINAMICA INDICILOR FIZIOLOGI CI

IN EFORT $I TN RELAXARE

F'ItI'CVENTA CARDIACi

rI,.I'IMA
r,rs't'ARE
| .i sept. 1989

130 l3l
 ANEXA 3''

ESTAREA
NTIALA
ll febr. I

LTIMA
ESTARE
3 sept. 1989

r la
IJL | _lJ
ANEXA
 II.EGLAREA COMPORTAMENTULUI
st'oLTIVILOR DE PERFORMANTA PE BAZA
I NSTRUMENTELOR DE IDBNTIFICARB
A NIVELELOR DE PERSONALITATE

Performanfa sportivd cere profile biologice cu totul

rlt.nrt'lrite, autentice excepfii, cirora le sunt proprii structuri
;nrlrrt'c specifice, zestrei native suprapunAndu-i-se calitdli
ptr'lrrt'r'ate qi perfecfionate p0nd la nivel de mdestrie.
Circumstanla sportivd determinI o' creqtere discret[
rr tt'rrsiunii gi depresiei psihice, nlai ales la cei la care
rrrr'rrile ce urmeazd a le face fa!5 depdqesc potenfialul
Itrlt'lr:ctual.
Pornind de la convingerea cI fiinga umand nu
lnhrs,.:qte decdt partrial sau in mod ineficient potenfialul sdu
lrrlrologic adaptativ, antrenarea funcliilor neuropsihice qi
p,,rlrosomatice poate fi realizatd in mod eficient prin
irrtt'r'rnediul procedeelor sugestive qi de influenfare a
r rrrtltritei, de tipul sistemelor relaxdrii autogene, al
r

,rrrrlrl if icdrii rsi selectlrii bio-f'eedback-ului etc.

Cercetarea noastrl gi-a pus problema cunoaqterii
n,,rlrrlitdfilor de a controla procesul de influenlare qi, pe
,rr t'lstd bazd, elabor[rii unor strategii valide de stimulare qi

'r r('ntare a comportamentului

sportiv.
Ne-am orientat cdtre concepfia psihanalistului ERIC
Itl ,l{NE care elaboreazd (in lucrarea "Games People Play"
tirrrVe Press, New York, 1964) conceptul de "stare a
I I'o-ului" - ca sistem ce reunegte, intelectual qi afectiv,
trlrtrli de experienle trlite cu modele de rdspunsuri date in
rrrrrrri de situatii.

131
 Pe baza Chestionarului personal de atitudini
opinii (PAO) Berne poate plasa individul in atitudinea
"pdrinte", "adult", "copil", prima cuprinzdnd substirile
"pdrinte critic" qi "pdrinte grijuliu", potrivit cdrora indivi
impune - cu grade diferite de persuasiune - moduri
reaclie adecvate anumitor circumstanfe, precum $i atitudi
afective corespunzdtoare. Starea de "adult" reflectd
aspect al personalitdtii obiectivat printr-un com
ce corespunde unui mod propriu de infelegete a realitdli
dependent de nivelul inteligenfei sale 9i a operativi
gdndirii. Starea de "copil", ca cea mai veche formafiune
Ego-ului, se diferenfiazd, in substdrile de "copil adaptal
"copil rebel" qi "copil liber".
Stlrile menlionate corespund, evident, concepte
descrise de psihanalizd, de Super-Ego (instanga normativ
valorizatoare qi moralizatoare), Ego (instanla bazatd
principiul realitdtii) 9i Id (fincliondnd dupI principi
hedonic), cele trei stdri ("plrinte, adult", "copil") fii
prezenle continui in structura personalititii, interacfiu
dintre situalie qi individ acfion0nd, prioritar in fa
Lrnei stdri.
Frecvenfa activdrii este datd de cantitatea de energ
psihici pe care o posedd fiecare din aceste stlri ale
Ego-ului, acesta putdndu-se vizualiza pe egogramd.
O asemenea imagine a structurii personalidtii ne
oferd posibilitatea unei intervenfii oportune, preci
direcfionat in sensul energizdrii, stimullrii tezetvel
nevalorificate, cel mai frecvent greu de dimension
conqtient de individ, astfel incdt rdspunsurile organismu
sd se acorde optim naturii solicitdrilor.
138
METODOLOGIA CERCETARII
VizAnd cre$terea nivelului performanfei prin
itlcntificarea resurselor biopsihice latente qi prin intervenlia
ililtrenamentului autogen cu preconizat efect reglatoriu qi
lutoreglatoriu, am folosit drept lot de subiec{i echipa de
gimnasticl ritmicl sportiv[ a Clubului sportiv qcolar nr.l
rlin Constanfa, condusd de antrenor Damian Mirela, echipd
t'ompusd din l2 gimnaste de l3-14 ani (la data declanqdrii
r'xperimentului), angajate in activitatea de performanfd de
t pinl la 9 ani. Sunt sportive de valoare ridicatd, fapt
irlosta prin succesive titluri de campioane nafionale (pe
cchipd qi obiecte) qi clasdri ?nalte in intAlniri internafionale
tOarnpionatul mondial de la Atena din octombrie 1991).
Cercetarea s-a desflqurat incepdnd cu februarie
1989, sportivelor aplic6ndu-li-se tehnica relaxdrii de tip
itLrtogen dupd r-rn plan de acfiune indicat de noi antrenoarei.
Introducerea unor noi acte comportamentale sau
stiu'i nu se realizeazd evident, pe un "teren gol". Este
rnotivul pentru care ?n momentul inifial al cercetdrii am
1r'ocedat la identificarea nivelului capacitdtilor
lrsiho-motrice qi de personalitate (probe de tip Bonnardell -
pcntru nivelul senzafiilor tactile, kinestezice,
rcprezentdrilor spaliale, apoi vttezd de reaclie, de execufie,
t'apacitate de concentrare a atenfiei, la care am addugat
rlcterminarea coeficientului de inteligenfd prin Matricele
l)rogresive Raven, test complex de temperament, inventar
tlc personalitate Eysenck - varianta A, test de echilibru
cmolional F.M.Gauguelin, test de tendinfe psihoneurotice
Woodworth-Mathews).
Dar, pentru ca intervenfia noastrd sd fie oportund,
sir urmeze drumul cel mai scurt qi sigur prin folosirea
t39
conditriilor preexistente, procedat la apli
am filve lcle stdrilor Ego-ului, precum qi in funclie de
chestionarului PAO, care, in final oferea posibilitatea ritn(d, asistenfd, evenimente colaterale.
a ne semnala dacd influenlarea a avut loc qi Chestionarul PAO ne-a relevat faptul c[ structura qi
modificarea s-a produs la nivelul stdrii vrzate de noi hlrtlul de a interacfiona al celor trei stdri ale Ego-ului la
structura personal it61i i. tgrrrrlive ne permite a ne baza pe acestea ca pe "seturi
Un control obiectiv exercitat asupra organismu ple girtitoare " pentru facilitarea rdspunsurilor org ani smului
ne permite, desigur, variabila fiziologicd care apreci It inl'luenlele sugestive, inlelegerea adecvat5, acceptarea
efectul antrenamentului autogen exercitat de noi asu tlrrcctd a formulelor, asigurarea acordului afectiv.
aparatului circulator gi respirator. Vom analiza cazurrle extreme pe care ni le oferd
Au fost intocmite bisdptdm0nal protocoale rportivele F.A. - cotatd de noi ca etalAnd cei mai buni
inregistrare a frecvenfei cardiace (FC), frec pirrametri gi sportiva S.G. - mai refractard influenfelor
respiratorii (FR), tensiunii ar-teriale (TA) in urmltoa irrtructive ca qi celor sugestive; ambele au aceeagi vechime
ipostaze: valoarea inilialS in ortostatism, valoarea Irr llerformanfd.
incdlzire, valoarea de efort specific, valoarea de efort
dezvoltare gi valoarea dupd relaxare. Dupd insuqirea
cdtre sportive a etapei minimale qi a etapei avansate Crh CH
Fth Pb A
antrenamentului, s-a procedat la inregistrarea indicatoril a! -n
FC, FR, TA in timpul relaxdrii (minutul 5,10,20), -3o -
g{
vederea aprecierii gradului de automatizare a tehnicii
relaxare. G

Vizdnd acelagi obiectiv am procedat qi la

exami narea el ectrocardio graficd a sportivelor; inre gi strarea
s-a efectuat imediat dupd efort qi
realizatd. pri n autocomenzi.
in timpul relaxdrii illl ffi ff
Pth Ph A ctb cAd

llie,c lr@r
----- A+!o/tJbe
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Fig.l - Egograma PAO - sportiva F.A.
Desfdqurarea cercetdrii reveld la cele dou[sprezece
sportive o dif'erenfiere a manifestdrilor comportamentale
induse prin sugestie, funcfie de reactivitatea fiziologic[, de
nivelul psihomotricit[1ii, de trlsiturile de personalitate, de

140 141

T9
t
r
I
I
L Ilrrativitdtii, a dorinfei de variafie expresivd, a spiritului
I
I
tI
I
I cuncomitent cu cre$terea cotelor pentru starea de "copil
--" /&ta tetbQ
Fig.2. - Egograrna PAO - sportiva S.G.
. Sportiva F.A. prezintd, cele mai ridicate valori
pentru starea de "copil liber", ceea ce corespunde
deschiderii cdtre influenfele externe, creativitate, asumarea
riscului, dorintr[ de competifie, agresivitate, initriativd. Cote
inalte sunt oblinute gi pentru starea de "copil adaptat",
ceea ce-i perrnite incadrarea in regimul sever al pregdtirii
in antrenament, suportarea situafiilor de a$teptare inainte
de a intra pe covor, stdpdnire de sine, autocontrol. Ego-ul
"adult", pe de altd parte, este qi el puternidysigurdndu-i
sportivei capacitatea de urmdrire vigilentd qi perseverentd
a scopurilor, capacitate de decizie raprdd., capacitate de
obiectualizare a imaginii. Starea de "pdrinte grijuliu" este
cel mai slab prezentat, sportiva fiind mai mult inclinat[
cltre spirit de rivalitate, dorinfa de a excela qi, mai pufin;
de a se pune in slujba altora. Ego-ul de "pdrinte critic" are
asemenea valori incdt permite sd sesizeze greqelile
t42
eelorlalte sportive, sd-qi dezvolte capacitatea de
|tutoevaluare a execufiei gi nivelul de performanfd.
Sportiva S.G. are cele mai inalte valori pentru
ttiuca de "copil rebel", ceea ce ne-a orientat c[tre
posibilitatea valorificdrii acestui potenlial pentru cultivarea
opozant ca modalitdti specifice de lupt[ pentru victorie.
Acoastd stare, stimulat[ pentru a se intrefine la nivel, viza,
libcr" gi de "adult" urmdrind o mai adecvatd integrare in
rislcmul cerinfelor de antrenament qi concurs, tenacitate qi
rlecizii oportune. Egograma sportivei ne sugeredZd
lrrtcrvenfii qi in sensul diminudrii valorii pentru starea de
"lriirinte grijuliu" care-i reduce'capacitatea de risc, curajul,
Ittt'r'cderea in sine.
"Radiografierea", de aceastd manierd, a structurii
lrclsohalit[1ii fiecdrei sportive ne-a permis ca planul de
Iulllenament propus antrenoarei sd prevadd pentru secfiunea
"cxorciEii de imaginafie" conlinuturi adecvate sursei
nrcrgetice asupra cdreia trebuie aclionat stimulatoriu sau
irrhibitor. Modificdrile, chiar minime pe care le-am obfinut
lrc incurajeazi asupra . potengialitdlii unei asemenea
t rr lcrvenlii dirii ate.
Intr-o proporfie, care nu este neglijabil[, inregistrdm
rr corelafie pozitivI intre capacitatea psihomotric[ qi
rrrgestibilitate, reflectati in valoarea indicilor fiziologici.
lixpresivitatea comportamentului tn cadrul sugestibilitdlii
rrrclude componente ale activdrii fiziologice, decelabile in
rrrlnifestdri de tipul reactivitdlii senzorio-motorii,
lrt'r'ceptiv-atenfionale, de gdndire.
143
 Valorile indicilor fiziologici FC, FR, TA obfi
de sportive in momentul inilial al experimentului qi
asimilarea tehnicii de relaxare de tip autogen relevl, qi
semnificative diferenle individuale, exprimate atdt
ritmul qi profunzimea invlldrii cAt qi in va
performanfei.
La o analizd general[, indicii fiziologici FC, FR
TA inregistrali dupd relaxare au valori ce corespund
regldri optime: FC=19-66; nivelul senzafiilor kinestezi
= 130-150, reprezentdri spafiale = 200-250, vitezd
execufie = 1,44-1, 65-1,85, capacitatea de concentrare
atentiei = 53-55-7.
Permeabilitatea la acfiunea sugestivi nu
exista nici in afara determinirii din partea dimensiuni
relativ stabile ale personalitllii: temperament (tip
activitate nervoasd superioard), introversie-extravers
neuroticism, tendin[e psihoneurotice. Apreciem
"sugestibili" subieclii la care valorile fiziologice reprezi
reflecatarea modificdrilor organice induse
antrenamentul autogen. S-au inregistrat ase
modificari in mod soecific la subiectii "introvertiti"
activitate fiziologicd mai pronunlatd. Subi
"ambivalenfi", cu o incredere crescutd in propria pe
ii;i manifestd tendinla de independenfd, fapt ce-i face
greu segestibili. Aceeaqi atitudine de impermeabilitate
evidenliazd qi subieclii "echilibrali", cu un nivel ridicat
stabilitate emolionald gi control rafional, in raport cu
"neurotici", sensibili qi anxioqi. Condilia neuroti
f av I dezo r ganizator al comportam
orize azd as pec tu en tu I u i
prezenta unor surse principal perturbatorii.
144
Sub aspect temperamental, subiecfii investigafi
illrnr'(intipului de sistem nervos puternic, forfa excitaliei
IrrrcrrtCndu-se cdtre o sugestibilitate crescutd, in timp ce
frl [ir relativ mai crescutl a inhibitriei (in cazul
lh'grnaticilor) orienteazd sportivele de acest tip cdtre
nnrrsugestibilitate. AldturAnd particularitStrilor de dinamic[
t'urtical5 gi factorul intelectual-atitudinal: inteligenfa, cu rol
lrctliator extrem de activ, face ca o inteligenl[ de nivel
urpcrior sd corespundd capacitdfii subiectului de a infelege
trrrsujul persuasiv gi sd-gi motiveze rafional acceptarea lui.
lf r ll'ormanfele cele mai bune in adoptarea
lurupoftamentului reglator le-a oblinut sportiva F.A. cu
lut'licientul intelectual cel mai crescut, 95 centile.
Interferenfe semnificative apar qi la nivelul
h'rrrlinfelor psihoneurotice, care au evidenfiat in testarea
ttrr(iirlI valori crescute pentru "emotivitatea simpld", la cele
lrrsc sportive din l2 = 196-252, valori care se amelioreazi,
trrlrltrd in limitele acceptabile ca urmare a autoregldrii
p rrrl',cstive, la nivel de 84. Cu toate aceste corecfii, variabila
"t't'lrilibru emolional", apreciat[ in raport cu realizarea unei
cu ritr('ini de dificultate crescdndd sub acliunea unor stimuli
1rr'r I rrrbatori, inregistreazd o abra perceptibill ameliorare.
M4loc eficient de obiectivare a efectelor
rr | | lIc n amentu I ui autogen, di rij at pe fundamentul cunoaqteri i
',t;rlilor Ego-ului il
reprezintl qi electrocardiograma care,
irrr;rlizatl comparativ la cele doul sportive, revell
rr'rrrrrificafii diferite pentru segmentul ST supradimensionat
r (' rrpare ca o caracteristici pentru sportivii f. bine
rnlr'onali (F.A.) sau segmentul ST subdenivelat,
1r;rrticularitate ce caracterizeazd un grad inferior de
,lrrlrcnament (S.G.).
145
 CONCLUZII
- Analiza stlrilor Ego-ului permite interve
reglatorii a proceselor psihice, cu deosebire la sportivii
clificult[tri de adaptare sau hiperemotivitate;
- Folosindu-se de indicatorii relevafi
chestionarul PAO intervenlia sugestivd nu este oarbd,
vrzeazTa un element structural al personalitdtii identifica
- Sportivii angrenatri intr-o asemenea inte
clevin mai sigLrri pe sine, descoperindu-qi rezerve pe c
nu Ie intuiar,r cd le defin;
- Ginrnarstele au demonstrat, in urma practi
antrenamentulr.ri aritocen o mai crescutd receptivitate f
cle exigentrele antrenoarei, ntai rnultl toleran[I in relalii
de echipl;
- Limbajul sugestiv. folosind tormuldri pozitive
nu cle interdiclie, stimuleazii personalitatea, tendinIa
afirmare, atdt de necesard in actul competifional;
- Reflectarea unui potenfial energetic mascat, later
necongtiqntizat r;i eviderr[ierea posibilitdlilor de valorifica
a acestuia, deschide o perspectivl optimistd asup
disponibilitltrilor umane, at0t de exigent reclamate de inal
perfonnanlir sportivL
t46
N'I'ELIGENTA MIJLOCIRE TRANSFORMATOARE
I
IN ()BTINEREA INALTEI PERFORMANTE SPORTIVE
"Singura. speranlir pentru o unitate permanentd a
omenrrii este aceea de a se conduce prin inteligengd,
prin cultivarea ei. printr-o educare a inteligenlei
tuturora gi printr-o educare a inteligengei fleciruia".
G. Thomson
intruclt orice mijloc sau tehnicd de influenlare se
lrllcseazl unui om cu o personalitate distincti qi are in
lt'rlcre folosilea tutLrror condiliilor sale interne pentru
rlt'siivdrqirea lui, devine necesard studierea sportivului r;i
rlrrrtr-c.r viziune psihologicl, aceastl lstiinll pulind dirija
'rli rr interior" performzrn{a.
Cu toate cI inteligenla face obiectul unor
rrrrlclungate dispLrte qi cercetirri, iar ternrenttl este prezont
n nLrnreroase lucrlri qi publicalii de largir circulalie,
nu ne of'er[ incl definitive qi
Irtt'r'atura de specialitate
lorrvingirtoare rirspunsuri asupra naturii gi clezvoltlrii
,rr't'slei variahilc psihice.
Unii autori considerit cir a vorbi despre inteligenfi
trt'lruie sI nc raportlm la cLrnoa$tere, fr"rncfionalitate
rrrlclcctuall, rnteligenfa fiind apreciatl ca "iltstrument de
lrrrroa;tere". In acest sens A.Binet aratl cir "inteligenga,
r orrsiclerat[ inclependent de lenomenele de sensibilitate qi
r oirr[ir, este irrainte de toate o'facultate de cunoaqtere cal'e
,'rlr: incLeptatir cittre lumea exterioarl qi care lucreazd s-t'r
rct'or-rstituie in intregime cu a.jutot'ul unor fragmente care
',rrrrt clate". irr acceagi viziunc se aliniazd qi concepliile lui
l .( iIaparicle, A.Lalancle, Floriarr $tefdnescu-(iolurgir care
141
 cd, inteligenfa inglobeaz[ toate funcfiile sau
^preciazd
procesele psihice care au ca obiect cunoa$terea - senzafiile,
memoria, imaginea, infelegerea, conqtiintra. Desigur, intr-o
viziune modernd inteligenfa nu poate fi redusd la o surntr
a proceselor intelectuale, clar nici nu poate fi apreciatd in
afara lor, refinem, insd, ca cea mai adecvat[ conceperea
inteligenfei ca funcfie de integrare, de organizarc a
proceselor psihice, de structurare gi de coordonare a
acgiunilor intelectuale.
Au fost identificate qi alte puncte de vedere in
definirea inteligenfei. Astfel, incd din l9l2 L.Terman
iifirml cI "un individ este inteligent in mdsura in care este
capabil de a gindi abstract". In acest sens P.Janet ne
demonstreazl prin variate mijloace practice cI activitatea
mentall este contruit[ din operalii care provin, genetic, din
interiorizarea acfiunilor practice. In abordarea operatorie a
inteligenEei existl pericolul confruntdrii inteligenfei cu
gindirea sau cu operafiile ei. De aceea trebuie avut in
vedere faptul c[ inteligen]a asigur[ doar modalitdtile de
funclionare a gdndirii, de operare concretd cu produsele
acesteia; un mod inteligent de operare cu Lln volum de
informalii asigurd qi o eficienld sporitd in activitate.
Inteligenla mai este apreciatl qi ca o conduitd pe
niiisurd, care fine seama de circumstanfe. Aceasta implicl
noliunea de raporturi sau de relafii; vorbind de natura
adaptativd a inteligenfei, J.Piaget apreciazd' cd "adaptarea
trebuie caracterizald ca un echilibru intre acfiunea
organismului asupra mediului gi acfiunile interne".
Conduita inteligentd prin care se exprimd adaptarea
superioard a organismelor la mediu se realizeazd' prin
mecanisme de acomodare qi asimilare care, insd, nu sunt
148
rl' rraturl organicd, ci de natur[ comportamental6 gi se vor
rrrrrrrif'esta in orice formd de activitate: rezolvarea de
I'robleme, invdgare, in relafiile cu oamenii etc.
Din punctul de vedere al psihologiei personalit5lii
rntt:ligenfa este considerat[ fie ca o aptitudine generald
r, orrceplia sintetist[), fie ca un sistem de aptitudini
{ r ( }nceplia analistd).
Incercdnd o sintetizare a punctelor de vedere
, nuntate putem accepta inteligenla ca o aptitudine generald
,r lrcrsonalitdtrii, avind ca funcfie stabilirea de raporturi,
{ rl)(:r'area cu informalii, organizarea qi sistematizarea
, rpcrienfei intelectuale in vederea adaptdrii cognitive la
',rtrrafii noi gi a stabilirii unr,ri echilibru cu mediul fizic Ai
,,,rt'ial. Trebuie, in acelaqi timp, s[ concepem inteligenla ca
r r proces dialectic, progresiv, constdnd in construcfii,
t'('ncralizdri, diferenlieri, coordondri de scheme psihice,
, ()ntportamentale. Procesul acesta respectd anumite legit[fi
rrtcrne - ca orice proces de dezvoltare organici - dar este,
rrr acelaqi timp, determinat de condiliile de ambianfd,
rk'oilfece asimilarea qi acomodarea sunt, in ultim[ instanfd,
rlrctate de experienfa practicl, de insuqirile obiectelor qi
l,'rromenelor, de condiliile de viaf[.
Care este aportul inteligenfei in oblinerea
1,t'rl'ormanfei sportive? Psihologic, situaliile din cadrul
, r'nipetifiilor sportive trebuie privite ca probeleme. Dupd
l'lrraisse "orice situafie in care rdspunsul nu poate fi dat
rrrrcdiat constituie o problemS. Subiectul trebuie sd
,'rploreze situalia gi sd gdseasc[ in mod activ o solufie. El
rrrr poate sd ajungd la aceasta dec0t folosind un circuit lung
i irr-e So opune circuitului scurt al rdspunsului reflex sau
.rrrtomat". Rezolvarea optiml a problemei - in cel mai scurt
149
timp qi pe calea cea mai scurtd - presupune inteligenfd.
Pentru jocurile de echipd, spre exemplu, pasa
mingiei, dribligul pdnl la gisirea unei solufii favorabile
a guta la poartd presupune o problem[ de rezolvatl
impiedicarea adversarului de a gdsi posibilitatea de a ma
puncte constituie, de asemenea, o problemd. Situalia tacti
este o permanentd cdutarc, individualS sau colectivd, avd
ca scop glsirea unor solulii favorabile in vederea marcdrii
de puncte sau anihilarea gansei adversarului de a marca,
Dar atdt gdsirea solutriei clt qi concretizarea ei presupun
stdpinirear perfectl a mijloacelor tehnice, cuprindere
situatriei tactice, cunoaqterea coechipierilor, anticiparea
irrten{iei adversarului, capacitatea de concentare.
Faptele de observalie ne-au permis sesizarea
numeroaselor situaf ii in care solutriile tactice gi chiar
comportamentul tehnic au fost obtrinute pe baza impliclrii
profunde a factorului inteligenfi. Numeroase ipostaze de
-1oc, in competilii sau antrenament, au relevat
faptul cI in
sitr,rafii identice sportivii au Lrn comportament diferit, ca de
pilcl[: un sportiv cLl o constrtugie robustit r;i o tehnicd
sr-rperioarl are Lrn contportament schematic qi mai pufin
ef icient, falI de Lln sportiv cu aceeaqi pregltire tehnicd dar
cu o capacitate de prevedere, de anticipare ;i de
solulionare rapid[ a situaliilor', ceea ce il face deosebit de
cl'icient pentru echipl.
Pornind de la aceastl observafie ne-am propus sd
iclentificlm atributele definitorii ale inteligen{ei spotive qi
si-r clemonstrdrn experi mental corcl atri a coefici netu I u i ri dicat
de inteligenfr-r cu un comportament tehnico-tactic de nivel
ridicat.
t50
in acest scop ne-am folosit de un lot de subiec{i
rr'lrrezentat de membrii componenfi ai echipei de handbal
'lliclrotehnica" Constanla, ce cuprinde 16 sportivi, cu o
virlstd intre 18 qi 31 de ani, cu o vechime in activitatea
rlrortiv[ de performanlI intre 4 gi l5 ani.
Sarcinile cercetirii s-au inscris pe urmltoarele
rlrloclii:
'- identificarea celor mai semnificative situatrii de
lo(: care implicd qi solicitl participarea inteligenfei;
- determinarea notelor caracterisitice ale inteligenlei
rpotive qi raportul acesteia cLr inteligenla generald;
- stabilirea coeficientulr,ri de inteligenll individuald
1rc baza unor teste psihologice clasice,
precum Eii a unor
Icstc elaborate de noi;
- stabilirea coeficientului de corelalie intre nivelul
rle inteligenlii individual gi eficienfa in joc;
cultivarea la sportivi a capacitdlii de
-
;rrrtocunoaqtere a nivelului de inteligenld qi dirijarea
t'rrorgiei psihice, in cadruljocului, cltre solufiondri rapide,
r'l iciente, originale;
- orientarca interesului componenlilor echipei cltre
rt'alizarea, cu precddere, a unui joc "inteligent", cu faze
('irre sI sLrrprindl adversarul prin originalitate'
spontaneitatea soluliilor qi eficienta acestora.
Metodele de cercetare:
- Observa{ia am aplicat-o la antrenament' in
lompetifii qi in afara terenului propunindu-ne surprinderea
r'omportamentr-rlui sportivilor in variate ipostaze: in atac,
rrroclul personal in care efectueazd pasarea nringiei, modul
l5l
 in.care aruncl la poartl, cunt acfion eazd,inainte
de a I
mingea gi dupl ce a transmis_o coechipierului,
rnoAui
ef ec.tueazd. dri b I i n gu I g i depdrs i rea indivi
du al I, modul
se demarcl, comportamentul in aplrare.
- Convorbirea directi am realizat_o cu
sportiv in parte c6t gi in grup, solicit6nd din
subiec{ilor exprimarea opiniei asupra modului
realizat solufionarea eficientd sau mai pufin
in
efici
unor situafii de joc. Am urmlrit surprinderla gradului
conqtientizare a unor atitudini motrice, i;
vede
generalizdrii lor.
- Teste de inteligenfi. Ne_am orientat spre o s
de teste neverbale deja cunoscute in practica
fsiholo
experiementale: Testul Raven, testut H.J.Eysenil
Testul Kons gi un set original de probe de inteligenli,
Testul Raven Matricile progresive Raven) cuprinr
5 serii diferite , de ra A ra E, fiecare serie fiind aridtui
din 12 figuri geometrice, ordonate potrivit unei dificultlli
progresive. Sarcina subiectului este de a
alege .."u .,
lipsegte dintr-o serie, din 6 variante: este vorba
de a proba
capacital"ea de anarizd, abstractd privind forma
qi oetatiite,
doui dimensiuni in progresie orizontald gi verticall. Se
apreciazd, cI Testul Raven opereazd, cu
depistarea
similitudinilor, soricitdnd organizarea crescutr
a cdmpurui
perceptiv, capacitatea de a analiza gi organiza
mental,
elemente componente diferenfiale, utilLdnd operagii
perceptiv-logice.
t52
'l'cstul H.J.Eysenck este de o cuprindere ;i
ca531oU1.,Oe
rlrle xitate mai mare, noi ne-am 9t]tltul
Situaliile-
liirrrc video-spafiald formatd din 50 de itemi.
rhlcrnl din test solicitd serieri sub formd de imagini,
in
sau in
tr'lro de,criterii pe care sd le descopere subiectul
r,'iir., ,le o anumitd strategie de abordare
a probelemei'
i,, rezolvarea itemilor subiectul trebuie sd releve
caracterisitici qi a opera
ln;,,,.itut"a de a extrage anumite
it,',,."rt"u sau abstragerea qi anticiparea unor relafii'
Testul cuburilor Kohs - se utihzeazd pentru
lcrlitt'ea factoryrlui spafial al inteligenfei'
Proba este
sunt colorate
lrrrrccputd pebaza a 9 cuburi ale cdror falete
Prin combinarea mai
trr llb r;i rogu, in configuralii diferite'
complexitate
rrrrrltoicuburi se oblin 10 configuralii a cdror
,'r.;te progresiv. iroba mdsoar[ expresia analiticd 9i
mai
,r,,ictic6 o ganOirii conceptuale pAn[ la nivelurile cele
rirlicate, strucutra spagial6, nivelurile mentale' tipul
de
rrrtcligentd.
- Facem ptecizarea cd rezultatele pentru toate aceste
l|.0itestedeinteligen![nusuntfuncfiedefactoriculturali,
scolari sau exPerienfd.
Set original de probe de inteligen{i Am folosit
o
baterie de probe care m[soar6: capacitatea de reaclionare
concretd, comprehensiune, organizatea cunoqtinfelor
anterioare, capacitatea de reactualizare rapid[ a
reprezentdrilor spafiale, spirit critic' infelegere
qi
ralionament abstract.
Probelesolicit[subiectulinuirmdtoareledireclii:
- pe baza anahzei perceptuale sI-qi organizeze
153
mental elementele componente diferenfiale gi s[ depistezo
figurile corespunzitoare modelului dat (in setut A);
- solicitarea, pe baza operaliilor perceptiv-logice de
eviclenliere a elementelor de asemdnare, de deosebiro
abstrase mental din intregul concret, sd se continue o serie
datI, sI se elimine un obiect care nu se poate inseria (in
setul B);
- pe baza reprezentlrilor spagiale qi a operdrii
intuitiv-logice asupra unol caracterisitici date, sI se
sintetizeze tipurile care redau un ansamblu general (?n setul
c);
- pe baza capacitlfii operative a gdndirii se cere
sLrbiecfilor si-r rezolve situalii concrete date (in setul D);
- stlirbaterea labirirrtului care este adaptat
specificr-rlui .jocului de handbal, care solicitl calitlti ale
reprczentdri I or spaf iale, capac i tate de si ntezd, adaptabi I itate
rapidl la situatrii concrete, atenfie distributivd gi
operativitate a g0ndirii (in setul E);
- se solicitd capacitatea de abstractizare gi
generaltzare, capacitate de organizare a unui material
perceput, capacitate integrativir a gAndirii (in setul F).
Testul se aplicl individual, intr-un timp care variazia
cle lzi un minut (setul A), trei minute (setul B,C,E,), patrut
minute (setul D), cinci nrinute (setul F), respectdnd gradul
cle dificulate al probelor (vezi ANEXA nr.l).
S-au acordat umdtoarele puncte: pentru setul A=8
puncte, pentrLr setul B,C,D cate 9 puncte, pentru setul E=3
pLrncte, pentru setr,rl F=21 de pr,rncte, iar calificativele au
fost distribuite astfel: de la 2 puncte la 20 puncte =
calificativ SLAB; dela2l puncte la 40 pr-rncte = calificativ
BUN; de la 4l puncte la 60 pLrncte = calificativ F.BUN.
154
Analiza rezultatelor obtinute
Metodele menlionate ne-au permis stabilirea
r'ocficientului se inteligenfl pentru fiecare component al
r't'lripei "Hidrotehnica" Constanla, evidenliindu-se
rlil'erenfe semniflcative de nivel, coeficientul de inteligen![
ob[inut variind de la "foarte slab" la "deosebit de bun".
,\ceste diferen{e le punem in legdtur[ cu capacitatea
,liscriminatorie qi de sintezd, posibilitd;ile de organizare lr
rrrarterialului perceptiv, operativitatea gdndirii gi
( irpacitatea sa integrativd, adaptabilitatea rapid[ ;i
r(rzolvarea eficient[ a situaliilol' cu care se confruntd.
La nivel global, echipa reahzeazd, ?n procente, o
vrrloare de 37,5o/o ttn coeficient de inteligen{d ridicat, ce
('()respuncle calificativlui "f.bun", in procent de 29,14/o
rrivelul coeficientului de inteligenld corespunde
.irl ificativr-tl ui " bun ", cal ificativr"rl " normal" este reprezentat
lc 20,3a/o, iar calificativul "slab" de 127a. Dilerenfiat' pe
lcste, imeginea rezultatelor se prezintd in ANEXA nr.2,
lig.l ,2,3 qi 4.
Unul clin obiectivele celcetdrii noastre fiind acela al
rtlentificlrii coeficientului de inteligenlI al fiecdrui spoftiv
i, r-nai ales, al modului in care acesta se manifestd in
t'onditriile concrete ale situafiei de joc, vom prezenta, in
('ontinuare, in mod analitic .iLrcltorii, potrivit punctelor de
vedere men[ionate.
Nivelul cel mai ridicat de inteligenf[ il
earacterizeazi pe sportivul G.A.: la Testul Raven - 95
ccntile, calif icativ "deosebit cle bun", la Testul Eysenck-
(1.1. = 135, calificativ "foatte bLlll", la Testul cuburilor
l(ohs, proccntr-rl cumulat este de l00a/o, calificativ
t55
 inteligentd - 56
"deosebit de bun", la Setul original de O notd a inteligenlei cu implicalii in tealizatea
p"*", "foarte bun"' Jucdtgtt rrl'icientl a acliunilor de joc este comportamentul
""fificativ :tj:,,|:f:i t
;"ntru qi pe inter, se remarcd prin calit[1ile
G;i;; d?11-.,:: lntischemd. in declanqarea combinafiei .tactice "pivot in
fizice, aspect somatic iavorizant' :::: evidenliate t'ontru", jucdtorul G.A. aflat pe postul de inter dreapta,
i"a"*a".ti deosebitd qi for16 remarcabil[' p-.:t: irrlocuiegte angajarea obiqnuitd a centrului venit sd
majoritatea
urun"erite la poartd. stdpaneqte lrrimeasc[ mingea pe ldngd blocajul f[cut de pivot, cu
mingiei' de aruncare
t"ttni." de prindere qi pasare a tehnice necesa irrrgajarea pivotului rlmas liber in momentul cAnd
poartd; abif in apliiarea procedeelor lplrdtorul lui direct se elibereaz[ de blocajul fdcut de pivot
bund in teren' in j<
angajdrii pivotului; orientare foarte 1i intervine la jucltorul care urmeazd sd primeascd mingea,
manifest[ capacitatea de a surprinde
rapid
::lut:i
tl"lill
cr-:ntru, mod de acfiune mai pulin folosit, dar dovedit
dacd coechipierii se afld in situaliipt"1?::i-li:
favorabile
rloosebit de eficient.
p€.teren'
discriminea zd,totceea ce se int0mpld pute O.A., un alt jucdtor, a primit la Testul Raven - 95
qi;turu*rntul dinamic al jucdtorilot ?in observalii ccntile, calificativul "deosebit de bun", la Testul Eysenck-
#;6;; modul de declanqu:t t:.u!.it-u, ?^::t:-::t:"
spre extrema
(J.1. = 732, califrcativ "foarte bun", la Testul cuburilor
*u"utui, cAnd, printr-o pas[ bine dinjatd Kohs, procentul cumulat este de 96,17o, califieativ "foarte
cel mai scurt c
mai bine plasat[, descoperd drumul lrun", la Setul original de inteligenfl - 46 de puncte,
a inteligenlei sal
finalizare. O altd formd de manifestate t'llificativ "foarte bun". Este folosit pe postul de extrem[
in joc este gindirea - diverg.entd' TLt^f:-:?'?^t:ii stingd ;i, uneori, pe postul de inter. Este suplu qi abil in
:,tn';;";-un3, *urtiple relalii c.e ar putea fi folosi rniqcdri, posedd o foarte bunl indemlnare specificd care-i
pentru solulio narea eficientd t" T1 *""., lrrciliteaz[ executarea unor procedee tehnice de mare finefe
-1?:,::l^.U".,numenca
ur"*"n"u siiualie o surprindem in superioritatea de solutrii pe ;i subtilitate; se remarcd printr-o marc vitezd' de execufie,
in atac a echipei, in care, din multitudinea cit gi vitezd - explozivi de reacfie; are miqcdri rapide qi
carg le intrevede, o alege pe aceea cu qansele cele m
"n, sigure in teren, este dinamic, cu pdtrunderi surprinzdtoare
mari de reuqitd, cum ar i" pildd' angaiarea oportund 5i hotdrdte. Atributele nivelului ridicat al inteligenfei,
in pozilie centrald,in
extremei stingi apdrut6, surprinzdtor' tloterminate cu testele folosite de noi, se concretizeazdin
a locurilor celor doi
spaliul creat prin schimbarea ritmic[ solufionarea rapidl a situaliilor noi: in momentul in care
pivoli (vezi ANEXA- nt'i, fie:l) P":ttj"":i:3:gt:: sr: angajeajd in aruncarea de pe extremd qi unghiul mic,
realzatd p
i;'* ;t; ;;;acitatea sa liscriminatorie'
permite. t"?1"11,":-j
rtrsizeazd pivotul in pozilie favorabild centralS, gAndeqte un
baza vitezei perceptuale care-i rrrod de a-l pune in valoare pe acesta qi inlocuieqte
jocului'.
*ptAi,.," qi ixactiiate a configurafiei :"'.1"-1t": iu'uncarea cu o pasd datd pivotului. Conduita sa inteligentd
neaqteptat' o interceplt
momentului in care poate realiza'

157
156
este, de fapt, o conduitd eficientd, pe mdsura situaliei
concrete. Modul in care iqi dirijeazd energia psihici in
activitatea sportivi se reflectd in originalitatea in
manifestarea conduitei tehnice; pentru sporirea eficacitdEii
arunclrii la poaftI ,si surprinderea portarului a creat o
modalitate originall de finalizare pe contraatac prin'!
procedeul de aruncare din sdritr"rrl pe la spate; ?n momentul l
?n care jucltorr"rl se afld in atac qi apdrdtorul sdu direct I
practicd un marcaj strict, zrgresiv, el surprinde exact
momentul intervenfiei acestuia qi simuleazd un fault foarte
tare (arbitru, de cele mai multe ori in astfel de situagii,
dicteaz'|d eliminarea adversarului pentru 2 minute). Un alt
atribut al inteligenfei sale este capacitatea de reactualizare
ir unor experienfe pozitive trecute, folosite oportun cAnd
acestea se impun ca unicl solufie: depdgirea individuald cu
bralul pe deasupra aplr[torului - cdnd acesta are o talig
r-nicI - este semnificativd in acest sens.
B.S. obgine la Testul Raven - 95 centile,
calificativul "cleosebit de bun", la Testul Eysenck-Q.I. =
129, calificativ "bun", la Testul cuburilor Kohs, procentul
cumulat este de 96,1o/a, calificativ "foarte bun", la Setul
original de inteligen[rd - 46 de puncte, calificativ "foarte
bLln". Este conducltorul cle joc al echipei, avdnd
capacitatea de angajare eficientl a fiecdrui jr"rcdtor gi de
valorificare a intregii sale experienfe sportive. Capacitatea
cle anticipare este modalitatea fundatlentalI de manifestare
a coeficientr.rlui sdr,r de inteligenfl in joc, care ii permite sI
abstractizeze qi sd clesprincll ceea ce este esenfial ?n
sitr-rafia de joc ii, pe aceastit bazi, sI prevadl evolLrfia
Lrlterioarl a acestuia gi sd influenleze intervenfia pertinentd
a.jucltorilor. Atnintint sitLralia cle superioritate nunlericl in
l,s8
atac cand intuim ca favorizantd pentru echipi depdqirea
"N
unui apdrdtor mai slab, dirrjeazd" verbal plasamentul
I pivolilor, astf'el inc0t jucdtorul rnai slab in apdrare, al
{
{
echipei adverse, sd r[mdnI fdrd sprijin din partea
,{
coechipierilor preocupali de marcarea celor doi pivofi,
pentru a-l ldsa pe atacant in situalia de "unu la unu".
Notele semnificative ale lui B.S. ii permit adoptarea unui
comportament original, de tip antischem[ care se opune,
l
clepdqind prin gradul de eficien!6, schemele cunoscute.
Sugestiv din zrcest punct de vedere considerdm a fi
conduita jucltorului pe pozilia de centru ?n momentul cAnd
se declanqeaz/a atacul cu pase pe pdtrundere succesivd de
la extrema dreaptd, iar mingea ajunsi in posesia lui nu o
' rnai paseazd interului-stAng angajat in pf,trunderea spre
poart[ pentru a primi mingea, ci o transmite direct
cxtremei stenga af'latI in pozilie favorabild de finalizare se
realizeazd un r-rnghi mare, creat prin deplasarea apdr[torului
rlirect lateral dreapta pentrLl a-l ajuta pe aplrltorul care
lirspurrde cle interul care in mod normal ar urma sd
prinreasc[ migea (vezi ANEXA nr.3 tig.2).Inteligenfa ca
irrstrument cle rer-r5itd se mlsoard, de fapt, prin conduita
e{'icientd in joc, ilustratl de B.S. prin posibiliti4ile rezultate
in unna cirLrtdrii celui mai bun plasament pentru
rlcclanSareu clcplrsirii, conjrrgat cu a$tepl'area 1i sesizarea
;l'rspunsului apit;irtorulr,ri, coldLritl care este o obiectivare a
capacitltii jLrc[torulLri de a.iudeca rapid situa!ia qi a
clabora schente proprii de acEir:ne.
A.N. obqine la Testul Raven - 50 centile, calificativ
"normAl", Ia Testr-rl Eysenck-Q.l. = l2l' calificativ "bun",
la Testr-rl cuburilor Kohs, procentul cumulat este de 90,34/o,
calificzrtiv "fttarte bun", la Setul original de inteligenfl - 43
r59
de puncte, calificativ "foarte bun". Juc[tor cu o
foarte robustd, puternic, cu o vitezd bunl de execufie,
un dezvoltat sim! al plasamentului in joc, foarte eficace
arunclrile la poartd din plonjon, capabil s[ arunce la
in condilii de adversitate. Domeniul de manifestare
nivelului ridicat al inteligenfei este acela al originalit
conduitei tehnice, exprimat prin caracterul neuzual gi vari
al procedeelor de aruncare la poartd: aruncare din plonj
pe braful de aruncare. Capacitatea de a surprinde relaf
spafiale caracteizeazd, inteligenla lui A.N. ceea ce
permite o impresionantd stare de vigilenld pe teren,
receptarea promptd a tuturor intervenfiilor adeversarilor;
realizarea unui bun plasament, elaborarea unei strategii
personale de demarcaj.
S.A. obline la Testul Raven - 25 centile,
calificativul "slab", la Testul Eysenck-e.I. = 106,
calificativ "slab", la Testul cuburilor Kohs, procentul
cumulat este de 86,5Vo, calificativ "normal bun", la Setul
original de inteligenfd - l7 de puncte, calificativ "slab".
Este folosit pe postul de extremd-dreapt[ qi, uneori, pe
inter-dreapta. Este bine dezvoltat sub aspect somatic, mai
pufin mobil qi indemAnatic, reac{ioneazd uneori lent, tardiv
in situaliile de joc. Are un comportament rigid, inflexibil,
schematic, fdrl posibilitarea de adaprare rapidd la situatriile
nea$teptate ale jocului. in desfdqurarea jocului, dacd unul
din coechipieri incearci o actriune cu scopul de a-i crea
pozi[ie de qut, reactioneazd tardiv, l5sdndu-i adversarului
posibilitatea de intervenfie. Direcfia g6ndirii sale se
orienteazd convergent, fdrd a manifesta capacitate de a
surprinde variatele situa{ii ?n ceea ce au ele caracterisitic
fi, pe mlrura acestora, sd glseascl rapid solufii; au fost
160
Ir.pctate m0mente in care mingea transfnisfi clc
el $ l'osl
trricrceptatd de adversar. Datoritd incapacit[1ii de n itldoctt
uil clircernlmdnt fiecare situa!ie, conduita sa tlcvilte
rilcl'icientd prin numdrul mare de ratdri: se angajeaz[
ill
iuilncal-ea li poartl chiar dacd unghiul este nefavorabil
sau
pozitria de orun.u." dezavantajoasd; in momente de
.,,p"iioritate numericd aruncd neinspirat, f[rd for16 9i
pr.r:cizie, surprinzdndu-gi coechipierii. Lipsit de capacitatea
,t. u-qi dirija energia psihicd pentru oblinerea unor reacfii
;,,l"cvate, iurprinde prin numlrul crescut de greqeli de
tehnicd dublu clribling, paqi etc.), greqeli.de
joc semicerc'
;ritlundere forlatd).
U.R. a oblinut la Testul Raven - 10 centile'
t'irlificativul "f.slab", la Testul Eysenck-Q'I' = 114'
,,normal", la Testul cuburilor Kohs, procentul
t.alificativul
('umulat este de 84,60/o, calificativ "normal bun"' la Setul
rrriginal de probe de inteligenll obfine 2l de puncte'
,.illificativul "bun". Este un jucdtor folosit pe postul de
inter stinga. Are aspect robust, cu o for[[ deosebitd'
rnanifestatd in arunclrile la poartd, posesor al unei
tehnici
corecte qi al unei indemAndri bune' in joc este surprins in
situatriile inedite, manifestind incapacitatea de a elabora
solutrii rapide, neputAnd renLlnta la schemele vechi de
r:ontportament sportiv: in sitr.rafia in care pivotul este
tlemarcat, el preferi sd arunce la poart[, deqi solugia
cea
rrlaibundarfiangajareaacestuia.Reflectareanivelului
rnf.eriordeinteligenldestelipsacapacitdliideanticiparea
ce
cvoluliei jocului qi a comportarnentului sportivilor' ceea
ilcletermindslprocedeze'neadecvat,dominatfiinddeideea
l'inalizdrii. Un asemenea comportament, indeosebi in
situafia de competifie face sd fie mai pulin folosit'
l6l
antrenorul preferdnd forfei sale fizice, ^.afiname
conduitei inteligente al altui sportiv.
M.V. la Testul Raven a obfinut - 10 centi
calificativul "f.slab", la Testul Eysenck-Q.I. = I
calificativul "bun", la Testul cuburilor Kohs.
cumulat este de 88,4Vo, calificativ "normal bun"" Ia
original de probe de inteligenfl obfine 36 de pu
calificativul 'lbun". Nivelul de
c ar acterizeazd ii I i mite azd, v iteza perc eptu
de a discrimina situafile ce reclamd o conduitd specifi
fapt ce ar putea fi motivat, pe de altd. parte, qi prin li
experienfei de joc. Sportivul este dotat cu calitdtri fizi
remarcabile (detentd qi ?ndemdnare) care considerdm cd
putea fi conduse cu atenfie de antrenor pentru a se pu
obline compoftamentul aqteptat.
Situa{ii semnificative de joc care implici qi soticiti
participarea i nteligenfei.
Specific jocului de handbal este manevrarea mingiei
cu precizie gi rapiditate, rezolvarea promptd a situaliilor
neprevdzute, din pozifii mereu diferite gi forme de
deplasare variate. Comportamentul inteligent dispune de
acel coeficient de calitate care deterJnin6, in manifestarea
.sportivd, in afard de integrarea de{lrinderilor tehnice qi
tactice, sd se foloseascd de varietatda insuqirilor psihice,
primul loc ocupAnd, desigur, inteligerlla, cea care face ca
acest comportament sd fie permanent fqfional qi deosebit
de eficient. Inteligenfa sportivului permite acestuia o
adaptare la situafiile de pe teren, utilizdnd pentru aceasta,
toate mijloacele care-i stau la indemAni: plasamentul lui,
1b2
vitaza de circulafie a mingiei, sensul de deplasare a
iucltorilor in teren, valoarea relafiilor intre coechipieri qi
rlirijarea propriilor capacitdli fizice 9i psihice cdtre
nalitatea agteptatS.
l'i
. Analiza pe care am realizat-o ca urmare a studierii
I compoftamentului juc[torilor de handbal ai echipei
"llidrotehnica" Constanfa, ne permite sd facem aprecieri
inteligenfd sintetice asupra unei multitudini de situaEii ce au fost
al 5 q i pos ibi I i rpzolvate prin implicarea inteligenJei sau situagii in care
conduita individuald a sportivului - tehnicd sau tacticd -
tlcmonstra un Q.I. ridicat.
Apreciem cI situalia in care echipa se afld in faza
a IV-a a atacului - atacul ?h sistem - ne oferd prilejuri
rtrultiple de evidenfiere a conduitei inteligente. IncI in
ttacul pozilional jucdtorul inteligent iqi organizeazd cdmpul
jucdtori -
llerceptiv pentru a stabili relaliile necesare intre
lclafii de for1d, staturd, plasament - relaEii ce vor fi
irnplicate in elaborarea conduitei optimale in joc.
Conside,rdnd inteligenla ca sistem de operafii, in
asemenea momente se manif'est6 comprehensiunea, adic[
infelegerea, orientarea sportivului in circumstanlele
concrete in care se afld. Pe bazd' de infelegere,
conducdtorul de joc ?9i elaboreazd strategia de acfionare
Lrlterioard. Conducdtorul de joc inteligent ajunge rapid la
stabilirea acestei strategii i;i iqi obiectuahzeazd' aceastd
capacitate prin dirijarea verbalI a coechipierilor'
in faza propriu-zis[ a atacului in sistem procedeazd
la utilizarea maximiill a experienlei stocate sub form[ de
cunogtinle gi cle deprinderi sau la crearea de noi modalitdli
cle reacfie impuse de situafii noi, nea$teptate din teren. O
astfel de manif'estare, saturatl de Q.I. ridicat este aceea in
t63
 care centrul, pornit la incruciqarea simpll spre in
stdng, in momentul in care este pe punctul de a-i trans
mingea, in loc sd i-o paseze, angajeazd, surprinzdtor pi
demarcat, printr-o pasd de mare efect, printre picioare (
ANEXA NR.3, fig.3).
Intr-o altd situatie, jucdtorul inteligent, pe
vitezei sale perceptuale, surprinde cu uqurinfa qi exacti
configurafia jocului, a relafiilor funcfionale dintre sportivi,
credndu-se, pe aceastd bazd, reprezentdri cinetice, mobile,
exprimate pe plan ideativ sub forma fazelor succesive, in
virtutea clrora ac[ioneazd. Remarcabild este conduita
trriui de a marca, pasdndu-i mingea.
Nu poate fi conceput un comportutttclll intall$nt ln
lllrra eficienfei acliunii, actul motric rculi?,ltl de rpHlV
rurrnlrind un scop conqtient bine fixat: po$eiin nllngll'
r'r'oarea raportului supranumeric, angajarea pivotulttl ;l
nrarcarea golului. Un mijloc eficient de realizare a scopulul
individuul[.
l)rr)pus este reprezentat de acliunea de depdqire
O altd acfiune eficientd este aparifia surprinzdtoare a unui
;rrcltor de pe semicerc in spafiul creat de blocajul fdcut de
p vot.
r

Nota cea mai ridicatd a inteligenfei este conferitd de

conducdtorului de joc care se foloseqte iteligent do
gandirea divergentd care oferd sportivului posibilitatea de
pltrunderile fdrd, mingie ale unor coechipieri pentru a-i
ir investiga in direclii diferite, multiple qi variate, precum
pune in valoare pe alfii.
qi zi abandona, in acelagi timp, cdi ce se dovedesc sterile qi
. Viteza perceptualI conjugatd cu acuitatea binocular[
ineficiente qi de a adopta conduite mult mai productive'
- care se referd la capacitatea sportivului de a distinge
Noi am surprins o astfel de situafie in care interul-stdng,
simultan doul situatrii diferite aflate la distanle diferite -
lansat spre poart[ in aruncare de la 9m qi atacat de doi
permite jucdtorului inteligent sI adopte o conduitl spontand
irdversari iqi modificd intenlia iniliald inlocuind-o
dar deosebit de eficientd; in aceastd manierl aclioneazd,
cu angajarea pivotului rdmas liber la semicerc.
extrema-stdngd, in momentul cOnd echipa se aflI in atac qi
Constrins de caracteristicile fazei I-a a atacului -
mingea circuld in atac pozifional, care printr-o pasd peste
contraatactul - pe o durat[ de 2-4 secunde, portarul
semicerc reu;e;te si schimbe jocul pe partea opusi, la
irrteligent se adapteazd' tapid la situafia creatd pe teren,
extrema-dreaptd pe care o pune, astfel, in valoare ?ntr-un
restructurdnd "din mers" cursul gdndirii sale qi efectudnd
mod foarle sirnpl_u qi eficace.
cele mai nea$teptate rdspunsuri la cerinlele jocului' este
Percepfia rapidd a configurafiei terenului permite,
situa]ia portarr-rlui care, dupl ce a apirat mingea culege
pe bazd, de analizd qi comparafie, stabilirea unor rela(ii
rapid informaEii din teren, sesizeazd' pozigia extremelor, a
spaliale in care integrarea conduitei sportive sI se facd
portarului advers qi a aplrltorilor 9i, in funclie de aceste
adaptativ. O astfel de conduitd este aieea ?n care extrema-
variabile, Ianseazl saLl nu contraatacul.
stdngl pusi in pozigia de aruncare de pe extreml, igi
Spectaculoasl qi eficient[ este qi interceplia reuqitd
schimbd compofiamentul ?n momentul in care identificl
cle juc[torul care iqi deruleazl operaliile de gAndire
pivotul liber ?n pozilie cenrrald, deci cu posibilitdli mai
simultan qi, mai ales, inaintea adversarului' Pentru

164
165
 Ff[lrrr|area, pe bazd' de analizd 9i sintezd, capacitate
asigurarea reu$itei acesteia se impune adlugarea de
remarcabile viteze de reactie si de executie. nhtil|irctizare qi generalizare, a unui plan tactic in care s[
adversarilor qi ale
lnteligenfa sportivd conlucreazi gi este implicat[ Ftnnrz,c anticiparea acliunilor
inteligenfa generald, fapt demonstrat in calitatea acfiun i'rrt't'lripierilor, preocuparea pentru gdsirea celui mai bun
ale ciror rezultate se inscriu la cote superioare, indi plusirrttent, initrierea qi efectuarea unor acfiuni utile qi in
de obstacolele care se interpun in realizarea scopului. urrrrcrrrdanld cu faza de joc, reacfii rapide qi concordante
surprins, in observafiile noastre, o astfel de situafie, f tr nranifestarea adversarului'
momentul fazer a II-a a atacului cdnd mingea ajunsd
intermediar gi ar urma si o paseze la vdrful de cont l'orcla{ie intre nivelul de inteligen{i qi eficien{a in joc
acesta, anticipind intenfia portarului advers de a ieqi
intercepfie, dtrijeazd, mingea direcl in poarta goald. ln scopul verificdrii ipotezei noastre - dacd nivelul
La nivelul conduitei sportive inteligenfa rlc inteligenld coreleazd' pozitiv qi strdns cu nivelul
motrice qi aspectul
obiectualizeazd in abilitatea controlului fiec[rei miqcdri, lrcr'lormanfei, independent de calitdgile
rapiditatea execufiei, coordonarea subtil[ a miqclrii, *,,rrratic ut sportivului - am calculat coeficientul de
precizia execufiei, cu alte cuvinte, ?n capacitatea de control r.(}r.clafie intre rezultatele obfinute la fiecare test aplicat qi
voluntar asupra sistemului muscularo-articular angajat in llrcienfd in arunc[rile la poartd a fiecdrui jucdtor
efectuarea unui act motric. Astfel putem constata cd acelagi rrrr.cgislrat[ pe parcursul a l0 meciuri, folosind formula
procedeu tehnic poate purta sau nu incdrclturl inteligent[, Slrcarman, intrucat numdrul cazurilor studiate este mic de
potrivit eficienfei sale; acelagi procedeu tehnic poate avea irsornenea nu am inclus in calculul corelafiei tot lotul
un surplus calitativ - greu comensurabil, dar evident prin slrrcliat, deoarece nu au participat tofi la jocul de

originalitatea sau spectacu-lozitatea aplicdrii lui. in cazul -

actelor motrice inteligente nota personalI este dominant[,
ceea ce face greu imitabil procedeul respectiv. in acest
sens, la echipa studiat[, este original6 qi eficientd aruncarea
din sdriturl pe la spate, efectuatd pe contraatac, aruncarea
din plonjon pe bralul de aruncare, simul[rile de fault sau
oblinerea prin mijloace "subtile" a unor aruncdri de la 7 m.
Finalitatea jocului este o rezuh.antd. a gradului de
r'ornpetifie.
Au reeqit, din calcul, urm[toarele valori ale
t,0cficientului de corelalie: pentru Testul Raven corelafia
('u performanla este de 0'9, pentru Testul Eysenck
t'oeficientul este 0,72, penttu Testul cuburilor Kohs este
0,81 qi pentru Setul original de probe de inteligenfd
r:orelafia este de 0,68.
Valorile oblinute sunt pozitiv ridicate, ceea ce

angajare a echipei in atac qi a strategiei qi oportunitSlii sLrbliniazd caracterul adecvat al testelor alese, ca qi aceea
apdrdrii. Conduitei inteligente in apdrare ii este strdin[ I posibilitdtii de mdsurare a inteligenfei sportive prin
duritatea qi acliunile nejustificate, avdnd ca atribute proprii ,niiloace clasice dar accesibile, relevant[ pentru

166 161
cunoa$terea diferengiat[ a jucltorilor.
Note caracteristice ale inteligen{ei sportive
gi raportul acesteia cu inteligenfa generali
Ideea centrald a cercetlrii noastre a fost aceea
existenfei qi a determinirii unui tp specific de inteli
care este solicitatd qi se manifestd in activitatea sportfv
inteligenfd pe care o vom numi inteligenfd spoftivd, Q
permite individului adaptarea la varietatea situaliilor
motrice, prin utilizarea adecvatl a conditriilor interne ale
persoanei. Desigur, fiecare ramurl de sport solicitd in mod
particular inteligen!a sportivS, aceasta modelAndu-se
potrivit solicit[rilor impuse. Se dezvdluie astfel, una din
notele esenfiale ale inteligenfei sportive, anume capacitatea
de adaptare situafional[, dezvoltatd pdnd la capacitatea de
integrare, conduitl puternic congtientizatd care permite
realizarea lelurilor urmlrite de sportivi.
Ne permitem sI incerclm a da o definilie operativd
(de lucru) inteligenfei sportive, a$a cum am putut
generaliza o serie de trlslturi specifice din analiza ce am
intreprins-o.
Inteligen{a sportivi este o aptitudine complexi
personaliti[ii dezvoltatd prin antrenament qi experien{i
proprie, constAnd dintr-o structurare qi dirijare
eficienti a percep{iilor qi reprezentirilor spa{iale, o
valori{icare originali a experienfei motrice, a in(elegerii
func{ionale a unor rela{ii intre obiecte qi evenimente,
cu posibilitatea transferului in plan comportamental
(vezi ANEXA NR.4)
168
Notele definitorii ale inteligenfei sportive reprezintl
Iorme "cristalizate" de inteligenfd, dezvoltare in condiliile
lctivit[!ii motrice, desigur pe fondul predispoziliilor
crcditare; aceste predispozilii restructurate, in condiliile
runtrenamentului, au la acest nivel de dezvoltare
ontogenetic[, gansele cele mai mari de manifestare'
Viteza perceptuali subliniazd capacitatea
sportivului de a surprinde rapid, cu uqurinld 9i exactitate
cOnfiguraliile complexe, dimensiunile, distanlele, relafiile
lirnclionale intre sportivi sau intre sportivi 9i obiectul de
jrrc. O asemenea capacitate favorrzeazd operafii analitice,
rliscriminatorii de mare finefe care, in mod frecvent, scapd
rr i ob i qn u i t; practic, sporti vu I inteli gent dezmem'bteazd
rn u I u
situatria in care se afld intr-un interval de timp deosebit de
lirnitat.
Rela{iile spa{iale' Sportivulul se raporteaz[
grermanent la un spafiu determinat pe care trebuie sd-l
cucereascd, cLl care se confrunt[. Se impune, deci, acea
capacitate deosebitl de reprezentare a multip^lelor elemente
,pagiale intr-o formd dinamic5, funcfionald' in plan mental
sportivul realizeazd o conjugare a raporturilor spaliale cu
cele temporale, deoarece orice acfiune motric[, inainte de
a fi executatd trebuie s[ qi-o proiecteze pe plan mantal, sd
o incadreze ?ntr-un spaliu qi timp determinat'
Capacitateareactualizare oportuni a
de
cxperien{ei motrice. Orice sportiv aflat in activitatea de
performanfd este definltorul unei experienle motrice, de
rnulte ori dusl pdn[ la o adevdratd mdestrie' Dar intr-o
t69
 situagie sportivd datr se poate impune reactualizareaacelor
eleemente ale experienfei trecute care sunt cele mai
eficiente gi carc garanteazd reuqita acgiunii. Aceastd
capacitate este in funclie de valoarea energiei psihice de
care dispune sportivul qi de modul ?n care gtie sd_qi
dirijeze aceastd energie.
Solu{ionirii rapide in situa{ii noi. potrivit
concepfiei multor teoreticieni conduita inteligent[ se
mdsoar[ prin capacitatea de a elabora o varietate de
rdspunsuri la varietatea situaliilor cu care individul este
confruntat. Este cunoscut faptul cd, ,61n1." activitdfile
umane, activitatea sportiv[, poate, este cea care poartd in
sine ineditul, surpriza la tot pasul. pentru ca sportivul sI
poatd avea un comportament eficient trebuie s[ aibl acea
remarcabild capacitate de a grsi rapid solufii pentru orice
noud confruntare.
Originalitate in manifestarea deprinderilor
motiice. Dintre sportivii care au aproximativ acelaqi bagaj
motric, cei dotafi cu inteligenfl se deosebesc prin
capacitatea de a-qi elabora scheme sub forma uno,
procedee de acfiune "bine gAndite" care au ca rezultant[ o
precizie qi un control riguros asupra fiecdrei migcdri,
rapiditate in acfiune, incadrarea in sistem a unor miqclri
evidenliatl printr-o indemdnare remarcabild, combinalii
originale de procedee, creEterea gradului de complexitate
al migcdrii. caracteristica cea mai generald care reiese este
aceea a originalitrfii (nota personalr), rapiditate gi precizie.
170
Comportament antischemi' Decurg0nd din
necesitatea permanentei adapt[ri la situalii noi, conduita
inteligentd a sportivului este aceea care ii permite
l."nun1ur"u sau depdqirea schemelor de acfiune bine fixate
qi ralional[ printr-o formd nou[ dar
1i adaptarea echilibratd
ioarte avantajoasd in circumstanfele impuse de situalia
concrgt[. Sportivul inteligent este capabil sd elaboreze o
rnultitudine de asemenea forme noi de conduitd care ii
tsigurd reuqita in acfiune.
'Capacitatea de anticipare, de proiectare' Se
spune despre inteligenfd cd reprezintd o intreagd gamd de
insuqiri aie "materiei care gdndeqte". Se subliniaz[ unul
ctintre atributele cele mai specifice ale inteligenfei
generale, din care, inteligenfa sportivd este impregnat['
icela de a reflecta realitatea inconjurdtoare prin selectarea,
refinerea qi abstiactizarea esenfialului qi prevederea'
proiectarea, anticiparea a ceea ce urmeaz[ sd se intOmple'
i r" cere sportivului ca procesele sale cognitive s[
clepdqeascI, de multe ori, deci sd anticipeze, pe cele
ale
adversarului sau, anticipdnd, sd-qi poatd dirija
comportmentul in perfect acord cu ceea ce urmeazd sd se
int0mple.
Gdndire divergenti.. Este atributul suprem al
inteligenlei generale pe care il gdsim implicat qi in
inteligenga sportivd, el fiind acela cate permite orientarea
intrefii activitag conqtiente simultan in variate direcfii
pentru a surprinde o multitudine de informafii necesare
inlelegerii qi elabordrii strategiei de acfionare. Gdndirea
cliverfent[, prin caracteristicile sale fluiditate qi
r71
originalitate, permite elaborarea unor rdspunsuri cu totul ANEXA NR.1
deosebite de ceea ce este frecvent, rispunsuri oportune qi
fecunde care'reflectI forla psihicd a inidividului, garanfia
unui comportament eficient. Un asemenea comportament Din figurile aldturate indicali-o pe acee& din care nu
evitd tatonlrile, cdile sterile sau bIt[torite. I se poate forma un cub.
Inteligenfa sportivl este o form[ particularl de
manifestare a inteligenfei generale, este o formd de
cristalizare a acesteia, dezvoltatd prin antrenament qi in
cursul experienfei. Rezultd cI inteligenfa sportivI, ca qi
inteligentra generali, se poate dezvolta, inregistriind
transformiri calitative, fiind supusl unei modeldri, in
funcfie de gradul de solicitare al acesteia. Nivelul
inteligenfei sportive este, desigur, in funcfie de nivelul
inteligenlei generale, aceasta din urml determindnd
focahzarea energiei psihice cdtre domeniul specific al
sportului. Inteligenfa sportivl, prin caracterul sdu
pafticular, fali de inteligenfa generald are o not[ de
specificitate prin aceea cd ea se obiectualizeazl, prin
conduita motric[.

Decupaj, set original de probe de inteligen(d

172 173
 ANEXA NR. 2

fig. I Testul n"n.n.

Reprezentarda, in procente, a
calificativelor obfinute pe echipi

tig.2 TestulH.J.Eysenck.
Reprezentarea, in procente, a
calificativelor ob(inute pe echipi

175
 ANEXA NR. 2'
ANEXA NR. 3

fig. 3 Proba cuburilor Kohs.

Reprezentarea, in procente, a
calificativelor ob{inute pe echipi

fig. I

fig. 4 Set original de probe de

inteligen(i.
Reprezentarea, in procente a
calificativelor ob(inute pe echipd
tig. 2

176
111
 ANEXA NR.4
V

fig. 3

g - Inteligenfd generald
s - Inteligen[5 specificd (sportivl)

Notele caracteristice ale inteligenfei sportive gi raportul acesteia

cu inteligenga generald

178 t79
(.ORELATIA FACTORILOR DE PERSONALITATE
CU NIVELUL EXECUTIEI TEHNICE
$I REZONANTA ACBSTORA ASUPRA
I'XPRESIVITATII COMPORTAMENTULUI MOTRIC

I. CONSIDERENTE TEORETICE
1. EXPRESIVITATEA - INDICATOR SPECIFIC AL
pERFoRMANTEI iN GIMNASTICA nlrurcA
sponrlvA

. incerc0nd a depdgi cercetdrile anterioare,

investigafia noastrd qi-a propus prin metodologia aplicatl
pi prin interpretarea rezultatelor, elaborarea unei concepfii
originale asupra organizdrii personalitlfii sportivului gi
irrfluenfa acesteia asupra nivelului de preformangd, realizat.
Structura personalitdlii o concepem ca pe un model
tle organizare gi ordine construit din ansamblul gi
integritatea informagiilor transpuse din realitatea externd
prin procesul de recepfie gi prelucrare interioard.
Structurarea personalitdlii sportivului inseamnd
lransformarea experienfei anterioare in scheme cu valoare
gcnerald gi restructurarea acesteia in modalitlli proprii de
cxpresie. Formula individuall adoptatd situeazd sportivul pe
rrivele variate de eficienf[. Cu cdt se afld pe o treaptd
superioard cu atdt mai mult i se poate atribui o not[ de
lutonomie, de libertate, de expresivitate, care determind
sportivul sd se exteriortzeze intr-o manierd care ii este
yrroprie, care-i poate reprezenta un adev[rat stil de
comportament, prin care comunicd modalitatea in care a
lcceptat qi interiorizat sarcina motricd qi confinutul
rnesaiului muzical.

l8l

Factorii de personalitate implicafi acfioneail
dinamizdnd in ,"nt direcfional comportamentul
conferindu-i acestuia randament crescut' vivacitate
acliune, impresionabilitate, adaptabilitate emofibt
prompti gi adecvatd. Efectele adaptative ale unui asemene4
io-pf nu*ent se datoteazd' tehnicilor-de control 9i reglle,
de mobiloizare oportund a capacit[1ilor motrice intr-o
unitate in care dimensiunea afectivd ocupd
un loc cellralt
Marea incdrcdturd emofionald focahzatd' distribuitd
gi
consumat[ in funclie de structura sistemului
de
personalitate al sportivei p face capabild de comunicare
ajunse 1a un
Lficientn prin intermediul tehnicilor corporale'
?nalt nivel de execufie.
Dimensiunea afectivit[tii iqi pune amprenta asupra
ansamblului manifestdrilor personalitdlii, constituindu-Se
intr-unadevdratfactordeproductivitatecarecontribuiela
,ur1in"."u energetico-stimulatorie a oricdror obiectualizdri
in itan motric lina tu cele elaborate, de tip creativ'
Din cel mai general punct de vedere' expresivitatea
Dicfionarul
individuald este calitatea de a avea o expresie'
explicativd'
enciclopedic al limbii romdne face o ptezentare
a expresivitdlii, afirmdnd c[ este "calitatea de
a fi
Urmdnd indicafiile qi trimiterile diclionarului
"*pr"riu". "expresiv" este un adjectiv' despre cuvinte'
"uuantul
gesturi, etc., care exprimd plastic, sugestiv' elocvent'
gindirea, sentimentele"'
" Din punct de vedere psihologic expresivitatea este
"calitatea unui
apreciatd in biclionarul de psihologie drept
pro"", psihic sau a personalit[1ii, de a-;i modela structura
comunicare
ii .onlinutul in chipielevant in comportament;
iintt-un sistem in altul cLl ef'ecte de accentuare ce
L
182
L
rcliefeazd. qi impune mesajul; proieclie in comportament qi
rnai ales in stilul acestuia, a dinamicii interne a
personalitdlii. Deci stil personal de comportament"'
Aceastd calitate se refer6 la aceea proprietate
biotipici ce se sprijind pe un inalt grad de plasticitate qi de
armonie a mijloacelor de expresie. In mare mdsur[ aceastd
cxpresie este naturald, dar eainclude, fdrS indoiald, tr[sdturi
clobdndite findnd de obiqnuinle de dexteritlli qi chiar de
autocontrol.
. in sensul ei
special, expresivitatea apare in
gimnastica ritmicd sportivd, ca o insuqire spiritual6
complexd a gimnastei insum6nd capacitatea acesteia de a
se adapta la situalii noi, de a-qi proiecta pe plan mental qi
cle a exprima sugestiv, elocvent, prin migc[ri de inaltd
tehnicitate qi fine[e, printr-un limbaj mimic adecvat,
tr[irile, emoliile, sentimentele, generate de mesajul
ruruzical.
de expresie, in ultimd instanfd,
Capacitatea
reprezintl gradul inalt al comunicativit[[ii
cornportamentului expresiv, comportament manifestat in
fr;ncfie de caracterul muzicii: vesel, vioi, trist, melancolic,
ctc.
in domeniul gimnasticii ritmice spottive, specialiqtii
practicieni dispun de reduse materiale in plan teoretic care
sd releve contrinutul 5i sensul exact al expresivitdlii.
Putem remarca mai multe orientdri care incd nu
satisfac pe deplin, nereprezentdnd un fundament deplin
care sd permitd realizarea acestei ultime trepte a pregdtirii
sportive pe care o apreciem sinonimd perfecfiunii.
Trebuie sd precizlm c[ numai pe fondul unei
pregdtiri tehnice desdvflrgite din toate punctele de vedere,
183
putem acfiona cu instrumente de finefe, de v
interioard, de modelare a migcdrilor care prin
perfecfiunea tehnicii lor, sint expresive.
Remarclm astfel, situagii de orientarea
dezvoltarea tehnicii corporale qi de rninuire a obiec
portative neglijindu-se insl aspectul dezvoltdrii
perfeclionlrii expresivitdlii. in acest caz, execufi
impecabild a gimnastei nu transmite nimic,
neinsuflefitI, ;tearsd, flrd o not[ personald.
In cazul in care s-a acordat atenlie expresivit[1ii
mrca mdsura, gi s-a neglijat aspectul tehnicii, execulia
gimnastei este slabd, tinz0nd spre o notd de penibil.
Sunt cazuri cAnd se acordd atenlie deosebitd tehnicii
corporale qi expresivitdlii; in general infeleg0ndu-se prin
expresivitate, afiqarea unui zAmbet in canil pdrlilor
muzicale rapide, sau a unei incruntdri in partea lent[ a
exerciliului, iar miqcarea nu este finalizatd, trecAndu-se
rcpede dintr-un element in altul. Nu suntem satisfIculi nici
in acest caz.
Sunt orientiri, ce vizeaz6. dezvoltarea gi
perfecfionarea acestor doui aspecte, tehnica gi
expresivitatea, dar ?n cazuri particulare sportiva ori nu are
o bun[ pregltire psihologicl de concurs pentru a-gi putea
exterioriza trlirile afective, emofiile sale nu sunt dirijate
pentru a transmite vibrafie fieclrei fibre a corpului s5u, ori
este dezavantajatd din punct de vedere somatic, tentativa sa
de triire emotionall nefiind convingltoare.
O altd catzd. a slabei preocuplri privitoare la
expresivitate este aceea c[ antrenoarea nu cunoagte timpul,
momentul din pregltire al sportivei, vOrsta la care trebuie
sI acfioneze cel mai eficient.
184
De asemeni necunoaqterea mijloacelor concrete prin
care se poate dezvolta qi perfecfiona expresivitatea,
constituie o principald cauzd.
2. COMPONENTA SOMATICA $I MOTRICA e
EXPRESIVITATII
Calitdfile somatice, reprezint[ in gimnastica ritmic[
sportiv[ criterii de selecfie a sportivelor. Dimensiunile
longitudinale ale segmentelor corpului gi a corpului in
. intregime trebuie sd fie in deplind armonie" capul qi
trunchiul sd aibd o pozilie normald, fireasci, membrele
superioare gi inferioare lungi, cu. articulalii mici, toate
acestea au capacitatea de a conferi migclrii corporale un
aspect suplu, curgdtor, estetic, expresiv, deosebit de
apreciat la impresia generald. Coroboratd cu o greutate
corporal[ qi o talie incadratd in limite optime se confer[
expresivitate "formei" posturale a gimnastei.
Calitdfile motrice
Yitezd sub toate aspectele ei: vitezd' de execugie, de
repetilie, vitezd de reaclie conceput[ drept "calitate fizicd
care exprimd iufeala (rapiditatea) cu care se efectueaz[
acliunile motrice in structurile qi combinlrile cele mai
divsrse". Fiind o calitate greu perfectibil5 qi deosebit de
necesard, se impune exigenfd sporitd in seleclie qi ?n
educarea pe c0t posibil a acestei calitdfi fizice.
Capacitatea de interpretare, de transpunere in
miqcare a sentimentelor sugenerate de bucata muzicald
(vioaie, rapidd, energicd) este realizatd' cu ajutorul
capacitdlii de adaptare la ritm, prin execufia in mod rapid
a elementelor, in combinagii diverse, de dificultate sporitd,
r85
insofite de minuireain vitezd. a obiectelor portative.
Forfa se exprimd sub aspectul forfei de suslinere
a segmentelor corpului, de invingere a propriei greutdfi in
multe migcdri, precum qi de susfinerea obiectelor portative.
Este o calitate perfectibild, ce se manifestd in combinafie
cu viteza qi rezistenfa.
Referindu-se strict la expresivitate, ne intereseazl in cazul
forfei, capacitatea de incordare gi relaxare a grupelor
musculare. Pentru rcalizarea plasticititrii migcirilor, este
necesard participarea in miqcare a ?ntregului corp, dar nu
o participare rigidd in care incordlrile musculare sd existe
simul"tan in tofi muqchii corpului. Gimnasta trebuie s[-gi
coordoneze migcdrile, si gtie a "elimina incorddrile
musculare inutile, sd poatd alterna relaxarea anumitor
segmente corporale cu incordarea celor angajate ?n
elementul tehnic.
Mobilitatea articulard l)i elasticitatea muscular[,
constituie baza insuqirii rapide, trainice a tehnicii corporale
gi ofer[ posibilitatea unor migcdri suple, de mare
amplitudine, ce pot sublinia caracterul mesajului muzical.
Ambele calitdli motrice sint dependente de fondul
predispozilional al sportivei, perfectibile prin antrenament,
ele fiind implicate atdt in corectitudinea execufiei cdt qi
prin expresivitatea comportamentului.
indem0narea este o calitate motricl complexd,
rezultat al sintezei aptitudinilor motrice vitezd,, mobilitate,
for[6, solicitati in toate probele specifice gimnasticii
ritmice sportive, ea fiind expresia mdestriei execufiei.
r86
3. FACTORI PSIHOMOTRICI $I DE
PRESONALITATE AI EXPRESIVITATII
Expresivita tea camodalitate de obiectivare a trdirii
afective in raport cu conlinutul mesajului muzical qi
componentele elementel or tehnice, solicitd angaiarea intr-o
rnanierd sistemic[ a personalitdlii sportivei, componenta
psihomotricd qi factorii de personalitate fiind relvanfi din
acest punct de vedere.
Printre comPonenetele psihomotricitdtii, o
contribufie prioritard o au:
Senzaliile kinestezice permit gimnastei un
autocontrol asupra poziliei corpului aflat in migcare,
asupra poziliei segmentelor fald de corp avantajdnd-o in
dirijarea conr;tient[ a miqcdrilor' Gimnasta ili poate
conlrola linuta segmentar[, gradul de extindere al
articulafiilor, ridicarea gi suslinerea segmentelor la diferite
grade, iinalizind miqcdrile in diferite planuri, fdrd a fi
nevoie de control vizual.
Reprezentdrile spaliale - duc la realizarea unor
desene compozilionale de mare varietate qi unei note
personale a execugiei, in spafiul limitat de lucru (12 x 12
in) corespunzind cerinfelor codului de punctaj'
Reprezentdrile spafiale sunt implicate in elaborarea
ideomotrici tdtrii, aimaginii pe care sportiva qi-o proiecteazd
in legdturd cu modul de finalizare a sarcinii motrice, de
ajustare a acesteia pe schema corporal[, precum qi in
constituirea comenzilor c6tre efectori, ca urmare a angajdrii
obiectelor portative la distanle, indllimi sau planuri variate'
calitate psihomotrich importantd Pentru gimnastica ritmicd
sportivd ale cdrei migcdri se caractettzeazd printr-o
187
complexitate deosebit[, sportivele fiind capabile s[
rcalizeze miqc[ri ,similare, alternative, simetrice sau
asimetrice, in diferite planuri, in planuri combinate, cu sau
f[rd obiecte portative. Pentru realizarea expresivitdfii este
necesard o coordonare de mare finefe in cadrul elementelor
tehnice de mare dificultate. Capacitatea de coordonare este
corelat[ pozitiv cu capacitatea de stdpAnire de sine,
susfinutd de un echilibru emofional gi de o tensiune
afectiv[ pozitivS.
Adaptarea la ritm impus - Ritmul in muzicl este
definit ca fiind o structur[ organizatd, a timpului cu doul
aspecte: periodicitatea qi accentuafia. Mlsura este element
de bazd, pentru rcalizarea ritmului in combinaliile de
miqclri. Sportivele trebuie s[ fie capabile sd se adaptezela
ritm impus, la variafii de ritm, exprimdndu-se prin migclri
adecavate, repezi, vioaie, energice sau lente, moi, ample,
astfel incdt sd reflecte unitatea perfect[ a muzicii gi
miqcdrii.
Dintre trdsiturile de personalitate cu rezonan[d"
asupra expresivitlfii compor-tamentului motric, avem in
vedere:
Tipul temperamental. Ca laturd dinamico-energetic[
a personalitltrii, tipul temperamental determinl o modalitate
specificl de receptare a influenfelor externe gi de
exteriorizare a trlirilor afertive. Gimnastica ritmicl, prin
specificul sIu, pre$upune deschidere qi capacitate de
vibrare la ceea ce este sensibil qi impresionabil, presupune
un mod convingdtor gi original de comunicarc a unei trdiri
autentice. Lucrul acesta este posibil de realizat in cazul
unui temperament sangvin, sau a unui temperament in care
trlslturile sangvinice se imbind cu cele colerice.
188
Capacitatea de transpunere (Empatie). Empatia
presupune capacitatea de transpunere intelectual[ qi
afectivd ?n conformitate cu circumstanfele sugerate de
compozilie gi mesajul muziial. Miqcarea specificd
gimnasticii ritmice sport i ve i mpune capacitatea empatetic[
la un nivel deosebit de ridicat pentru ca sportiva sd fie
convingdtoare gi sI emofioneze cu fiecare segment al
corpului.
Echilibru emotiv. Dintre ramurile de sport
gimnastica ritmicd sportivi are implicafiile cele mai
profunde in sfera afectivl, presupundnd o
impresionabilitate remarcabill, cregterea tensiunii afective
in conditriile receptlrii muzicii, capacitate de exteriorizare
rafinat[, autenticd, discretd, fIrI stridenld. Aceasta se poate
echilibrate a triirilor
realiza in condiliile dirijlrii
emofionale, prin punerea in acord a miqcarii cu mesajul
artistic.
Tendinje psihoneurotice. Dintre cele 8 tentin{e
evidenfiate de testul Woodworth- Mathews, existenfa unei
u$oare tendinle spre hiperemotivitate ni se pare oportund,
deoarece aceasta subliniazd o accentuatl excitare afectivd.
o vibrare la solicitlrile emofionale, chiar la cele minime.
Opindm cd expresivitatea devine o rezultantd a
conlucrlrii, in proporgii variate, a componentei motrice,
afective qi intelectuale a personalitefii.
Componenta motrici este implicat6 in oblinerea
expresivit[1ii in condilile realizdrii perfecf iondrii tehnice,
perfecfionare ce face loc intervenfiei de detaliu, de
subtilitate, de originalitate gi de not[ personal6 in ececufie.
Pentru aceasta, insuqirea oricirui element tehnic se impune
a fi corelatd cu cunoasterea unei varietdti de miiloace de
189
expresle.
Componenta afectivi. imprumutAnd atributele
aftei, gimnastica ritmic5.sportivd are qi menirea de a ne
provoca emofie prin migcare sau de a folosi miqcarea ca
singurul mijloc de a transmite trdirea provocatd de muzic[.
Trdirea se impune a fi profundS, autenticd qi de a se
exterioriza in conformitate cu emofia simlitd. Capacitatea
de exteriorizare afectivd este dependentd de gradul de
sensibilitate al sportivei, dar gi de gradul in care qi-a
insug.it mijloacele de expresie pe care gimnastica ritmic[ le
are. Componenta motrici qi cea afectivd se conjugd pozitiv
ddnd notd specificd de expresivitate.
Componenta intelectuali. Considerlm c5, o J.Guilford este de pdrere cd "originalitatea se
autenticd trdire afectivd qi o exteriorizare convingdtoare a
ercesteia, nu se poate obline fdr[ infelegerea de c[tre
sportivd a mesajului muzical qi a mijloacelor pe care gi le
poate alege in conformitate cu acesta. Se impune o
participare congtientd pentru elaborarea migcdrii qi
realizarea ei prin expresia cea mai potrivitd.
Concepem aceste componente ca acfionind
simultan, chiar dac[ pe mdsura evoluliei in activitatea
sportivd se realizeazd o translafie de pondere la nivelul
acestora; dacl ?nsuqirea oriclrui element tehnic presupune
participarea conqtientd, automatizarea gi perfecfionarea lui
permite concentrarea interesului asupra expresivitdgii
Conceptualizarea capacitdgii de expresie nu atdt prin
prisma gradului de comunicare pe care-l prezint{,
comportamentul expresiv individual, cdt ca mlsur[ a
comunicativitdfii expresiilor ?n care elaborarea lor internd
este virtual inclus[, ne-a condus la necesitatea de a expune
parametrii interni ai procesului de elaborare creatoare.
190
Astfel, obiectivul major al cbrcet[rilor a devenit unul mai
complex: studiul capacitdlii de transpunere 9i al
capacitdlilor de expresie - ca indicatori specifici, din a
cf,ror relafie rezultd. indicatorul fundamental denumit
capacitate de intruchipare.
Pentru elaborarea internd a expresiilor, ne-am oprit
ipotetic asupra a 3 parametrii: originalitatea imaginafiei,
capacitatea de prefiguare gi trdirea afectivd.
Originalitatea imagina{iei. in examinarea
originalitllii imaginafiei, finem seama de faptul c[ ea
reprezintd numai unul din aspectele principale ale
creativitdfii gindiiri.
rnanifestd in diferite feluri prin aparilia rdspunsurilor
ingenioase in diferite teste, a rlspunsurilor asociative rare
intr-o populagie".
Originalitatea imaginaliei este o insuqire care se
dezvoltd in procesul pedagogico-artistic ca qi in activitatea
de creafie a gimnastei qi antrenoarei. Unul din procesele in
care se manifestl originalitatea il constituie evocarea
reprezentdrilor memoriei. Experienla de viafi qi experienfa
special[ artisticd, pdstrate in memoria gimnastei sub forma
Lrnor imagini plastice, caracteristice pentru diferitele
migcdri qi varialii de miqcdri, imagini intipdrite "mecanic"
reprezint[ modele care se actualizeazi in momentul creafiei
?n scopul realizdrri unor modele noi, originale, de ordin
superior.
Gimnasta trebuie sd fie capabild sd redea in mod
original, personal, cu aceeagi gamd de mijloace o idee, un
sentiment, un mesaj artistic.
TrIs[turile definitorii pentru originalitate sunt:
191
noutatea, unicitatea, surpriza, etc.
Capacitatea de prefigurare. Dacd prin origin alitate,
elaborarea interni se prezintl ca aptitudine cnmpozigionald,
prin proiectivitate ea se prezintl ca aptitudine selectivd.
Prefigurarea direcEioneazd, elaborarea intern6 .cdtre
realizarea expresiv[, indeplinind rolul de mijloc de seleclie
a datelor informative qi imaginate pentru intruchipare. in
ce constd capacitatea de prefigurare r[spunsul vizeazd, in
primul rdnd, indicatorii ei. Unul din aceqtia, cel mai direct
sesizabil este prczen[a elementelor de migcare in
elaborarea internl a expresiei. Desigur, numdrul
elementelor de miqcare in elaborarea internd a sarcinii de
exterioizare constituie un indicator general al prefigurdrii.
Elementele de miqcare, esen{iale, insolite de
mimicl adecvatl tind sI serveascd realizarea unei imagini
plastice deosebit de sugestive.
in calitatea sa, prefigurarea reprczintl virtualizarea
expresiei mimico-posturale.
TrdirQa afectivl - a fost analizatd, ?n cadrul
componentelor de bazl. ale expresivit[1ii.
in concluzie, capacitatea de transpunere rezult[ din
corelafia procesului cognitiv cu cel afectiv.
Am analizat originalitatea, prefigurarea qi trlirea
afectivd ca parametrii ai elabordrii creatoare, presupunAnd
cI interrelafia lor poate exprima mai deplin capacitatea de
transpunere.
Transpunerea o putem aprecia deci, ca o conduitl
funcfionalS ?n care se intercondigioneazd.doud procese; prin
mijlocirea imaginafiei, sportiva realizeazd un act de
infelegere qi de asimilare a unor caracterisitici muzicale,
iar prin intermediul emoliei un act de proiecfie afectivl, de
192
transmitere miEclrii viitoare a trlirii afective proprii.
Aqadar, expresivitatea ar fi capacitatea de a infelege
qi a comunica emofional prin miqcare.
II. METODOLOGIA CERCETARII
1. rpoTEZA, SCOPUL $r SARCINTLE CERCErAnlr.
TEHNICI DE INVESTIGARE
Ipotezele lucr[rii sunt:
Elaborarea internd reprezintl un proces complex de
interiorizare a sarcinii sau mesajului muzical; esenfa
acestei elabordri o constituie capacitatea de transpunere ai
c[rei indicatori presupunem a fi originalitatca irnaginalici,
proiectivitatea motric[ gi trlirea af'ectivl
Expresivitatea (mimico-posturalE) conIinCnd datclc
biotipice gi achizifiile specifice din dezvoltarea individuall
este exprimatd de valoarea de comunicare prin miEcarea
motricd, a expresiilor qi conditrionatl de elaborarea mintal[.
Relafia dintre elaborarea intern[ gi expresivitate,
condilie sine qua non a creafiei artistice in domeniul
gimnasticii , reprezintd un indicator specific al talentului, ?n
mdsura in care unificd organic capacitatea de transpunere
qi capacitatea de expresie.
Scopul cercetlrii:
Determinarea corelafiei dintre expresivitatea
corporald qi factorii de personalitate gi cei psihomotrici in
execufia tehnicd la nivel de inalt[ perforr,nanf[, in
gimnastica ritmicd sportivd.
193
 Sarcinile cercetdrii: - Perimetrul toracic
- Investigarea trf,sdturilor de personalitate pe un - Perimetrul bazinului.
de gimnaste de cat.I qi maestre.
- Corelarea indicilor de personalitate cu nivelul l'cstele motrice cuprind urmdtoarele mdsurdtori:
performanld (rezultatul sportiv). - Mobilitatea trunchiului in plan anterior
- Corelarea indicilor de personalitate cu indicii - Podul de jos -lungimea qi inillimea lui
expresivitate. - Mobilitatea la nivelul umdrulur
Lotul de cercetare este reprezentat din cj - Sfoara inainte qi sfoara laterald
sportive: - Forga de suslinere a membrelor inferioare
- Detenta

'l'estele psihologice aplicate, au fost:

Proba greutililor ce determind nivelul de

rlezvoltare al senzaliilor kinestezice. Senzafiile kinestezice
informeazi asupra poziliei segmentelor corpului 9i a
corpului aflat in miqcare, asupra dirij[rii conqtiente a
rniqcdrilor. S-au folosit 6 cilindri identici ca formd dar
tliferitri ca greutate:90,92,94,98, 100 grame r;i se
Tehnici de investigare ac;ioneazd asupra lor cdntlrindu-i succesiv cu mAna
Atat in stadiul inilial cit qi in cel final au fos clreaptd, cu mina st6ng[ 9i cu ambele miini urm[rind a-i
aplicate m[surdtori qi teste pe baza cdrora putem stabili q ordona de la cel mai uqor la cel mai greu.
ierarhiza gradul de influenfi al parametrilor urmdril Proba discurilor Bonardelle determin[ nivelul
asupra expresi vitdlii. reprezentdrilor spaliale ale subiectului prin capacitatea de
a stabili concordanla dintre spafiul delimitat de 4 tije 9i
Testele somatice cuprind mdsurltori ce vizeazd: discurile corespunzdtoare acestora' Proba se efectueazd in
- indllimea doud etape, acfion0ndu-se pe rind, mai intdi cu l0 discuri,
- Bustul apoi cu 20 de discuri, avind ca scop, ca in intervalul de
- Greutatea maxim 5 minute subiectul sd stabileascd o corespondenl5
- Lungimea gdtului intre discuri gi spafiile corespunzdtoare' /
- Anvergura bralelor
- Lungimea membrelor superioare qi inferioare

194 r95
 Determinarea capacitilii de coordonare qi
disociere manuali.
Yizeaz[, capacitatea de coordonare a miqcdrilor,
capacitatea de concentrare a atenfiei, anticipare mental[.
Subiectul conduce un ac metalic pus ?n miqcare cu ajutorul
a doud plnghii care trebuie acfionate simultan. Orice
atingere a perefilor decupajului se inregistreazd ca gregealS.
Prin parcurgerea traseului se obline qi o inregistrare graficl
care dupl profil poate avea un rang diferit de la o la 10.
Determinarea capaciti{ii de adaptare la ritm
impus.
Subiectul, cu ajutorul unui creion cu v0rf metalic,
va trebui sd parcurgd. mai multe trasee cu grad de
dificultate diferite practicate intr-o cutie metalicd.
Intereseazd incadrarea qi acordarea la ritmul impus de
experimentator.
Testul complex de temperament. Scopul testului
este determinarea trls[turilor de personalitate. Testul este
conceput pe baza a 101 intreblri, subiectul tebuind sE
aleagd unul din cele 4 r[spunsuri date. Se evidenfiaz[ 16
trdslturi de personalitate din care ne intereseaz[ in mod
deosebit: dinamica proceselor nervoase, procese cognitive,
reactivitate emofidnald, ' autoreglarea emotivit[1ii,
intensitatea trdirilor afective, atitudinea fafd de semeni,
capacitatea de adaptare la situalii noi, capacitatea de
utilizare a insugirilor personalitdlii.
Test de echilibru afectiv. Testul este conceput pe
baza a 50 de intrebdri grupate pe 5 domenii: sdn[tate, tonus
ntental, via![ familial5; viafd profesionald gi sociali qi
loisiruri. Dupd prelucrarea rispunsurilor se contureazd 5
tinuri de echilibru afectiv:
196
1) Tip echilibrat tensional
2) Tip echilibrat expresiv
3) Echilibru in dezechilibru
4) Tip cu dominanfe pesimiste qi tendinle depresive
5) Ti p mixt
Test de tendin{e psihoneurotice Woodworth-
Mathews - pentru psihodiagnosticarea tendinfelor
neurotice. Este conceput pe baza a76 de intreblri, la carc
rlspunsurile sunt "Da" qi "Nu". Dupi prelucrarea
rdspunsurilor se identificd gradul de intensitate in care sunt
exprimate tendingele psihoneurotice. Se evidenfiazd 8
tendinfe psihoneurotice:
I ) Hiperemotivitate
2) Obsesiuni qi psihastenie
3) Tendinge schizoide
4) Tendinge paranoice
5) Tendinle depresive gi ipohondrice
6) Tendinle impulsive gi epileptice
7) Tendinfe cltre impulsivitate
8) Tendinfe cltre nonconformism
Test de creativitate W.Bernard qi J.Leopold.
Testul este conceput pe bazd de figuri geometrice notate de
la' I la 7, Subiectul trebuind s[ glseascl in componenfa
desenelor a$ezate pe 5 rdnduri figurile geometrice din care
sunt alcdtuite, in timp limitd de l0 minute, linAnd cont de
urm[toarele condiEii:
- nu toate figurile geometrice intr[ in componenfa
fiecdrui desen.
- nici o figurd geometricl nu intrd mai mult decdt
o singur[ dat[ in componenta unui desen.
- pentru unele desene sunt posibile dou[ solulii:
197
 Pe baza punctajului obfinut, subiectul poate fi 2. ANALIZA $I INTERPRETAREA DATELOR
incadrat in una din cele 5 clase (nivele) de creativitate. CERCETARII
Test specific pentru determinarea expresiviti$i
in gimnastica ritmici sportivi, in legituri cu Ne interesa din punct de vedere al proporfionalitdlii
aranjamentul muzical. segmentelor corporale, determinarea tipului somatic
Testul a urmlrit determinarea capacitdlii de expresiv, determinarea ponderii qi gradului de influenfd a
transpunere ?n plan motric a impresiei provocate de un factorilor somatici, in rcalizarea expresivitdtrii.
aranjament muzical la prima audilie. Muzica interpretatl Analiza testelor somatice (inifiale qi finale)
la pian cuprindea ritmuri variate (moderate, allegro, lent, evidenfiaz[ o. cre$tere in indlgime cu 7-2 cm, ceea ce
vivace) sugerdnd sportivei modalit5li proprii de expresie. explicd creqterea bustului cu 2 cm., gambei qi coapsei cu
Comportamentul fiecdrei sportive - infelegerea mesajului 2 cm. a gitului cu 0,20 cm. Cele mai mari cregteri se
nruzical, capacitatea de transpunere in act motric, inregistreazd la nivelul anvergurii brafelor - 4 cm. Jindnd
expresivitatea migclrii qi cor"ectitudinea execuliei - a fost cont de particularit[trile morfofuncfionale ale vArstei
apreciat de 7 arbitrii judecdtori cu note distincte pentru pubertare, ne explicdm cre$terea perimetrului toracic cu 4-5
fiecare ritm. S-a procedat la calcularea mediei aritmetice cm. gi chiar 6 cm. qi varierile inregistratc la nivelul
a notelor oblinute gi ierurhizarea pe aceast[ bazd. a perimetrului bazinului, cu creqteri qi descrerstcri in cursul
sportivelor testate. unui singur an, determinat[ qi de greutatea corporall'
in urma aplicdrii testului specific de dcterminrro tt
expresivit[fii in leg[turd cu un aranjament muzical s-a
Nr. crt. Numele gi Media notelor oblinute
conturat o ierarhie a sportivelor. Se remarcd faptul c[ cele
Clasificare
prenumele
o r<
mai expresive gimnaste dispun qi de o proporgionalitate
I V.A.
segmentar[ foarte bund, coapsa egald sau mai lungd decdt
2. F.A. 9, r0 il gamba, membrele superioare lungi, egale cu numdrul de
3. C.C. 8,60 III centimetri peste 1 m. ai indllimii sau depdqind-o in cazuri
4. V.M. 1.89 IV extreme cu 7-8 cm. lungimea gitului corespunzdtoare
5. T.F. '7.64 asigurdnd suplele gi finutd intregului corp. Greutatea
corporald factor debazd' al dinamicii qi "formei" expresive
inregistreaz[ valori corespunzdtoare gi chiar sub limita
permis[ de regulament (considerdm greutatea corporald
esenfiald in pdstrarea unui raport segmentar expresiv).

198 199
Ll
ll

ir 1

N. P, h. Bust Kg Lung
gar
Lung
br
Lung
coapsl
Lung
gambi
Lung
lab
P
tor
P
baz
N.P. Mob.tr.
antef. h.
POD
Lung.
Mob.
umdr
sf. sf.
lat.
F.sus!.
inai.
F.sus!.
lat.
DETENTA
Vert. Oriz.
158 86 46 l5 tsq { 50 55 zo 68 A< 170
i
70 20 60 0 50 0 0 65 165
:
F.A. 160 86 49 l^
t67 )tJ {n zo 80 80 52 0 0 60 165 42 t72
F.A. 2l 64 0
C.C. t64 6) 11 t5 164 52 54 27 48 186
70 72 58 0 48 0 0 55 150
C.C. 20
V.M. 162 82 48 14,5 162 52 f-J zo 72 74 0 50 0 50 155 45 l'76
V.M. t8 56
l.r. 166 87 50 t5 t62 54 54 27 80 82 0 48 0 3 35 140 46 r89
I.F. 66

Testare iniliatl "Testarea iniliald

N. P. h. Bust Kg Lung Lung Lung DETENTA

Lung Lung P P N.P. Mob.tr. POD Mob. sf. sf. F.sus1 F.sus1.
gar br coapsd gambi lab lat. inai. lat.
tor baz anter. umdr Vert. Oriz.
h. .Lung
V.A. r6l 88 47.5 t-5 l6l 5l 56 26.5 70 7l 50 0 0 I65 170 48 190
22 64 0
F.A t63 88 49 14,-s t67 5l 52 zo 82 82. n A< 186
)l 66 0 52 0 160 165
C.C t67 F.A.
88 48 l5 t61 54 56 27 76 76
JI 47 0 0 150 155 48 l9l
V.M. t6-5 82 l5
c.c. 20 0
48,-5 t64 56 -s6 26,5 75 76
:)t) 0 50 0 0 155 160 46 t88
I.F. t69 V,M. 20
88 52 t5 t67 Itl 58 28 82 84 150 4lt 1927
o/ 0 49 0 0 145
I.F, 20

.
Testare finald Testarea finall
La nivelul motricir6lii (mobilitare articularl.
detentd, forfl de-sufinere a segmentelor interioare etc.) Pe baza m[surdtorilor inregistrate la nivelul
echipelor de gimnastic[ ritmic[ sportivd din oragul
se
inregistreazr o clegtere a indicilor finari, ceea ce explicl
Consatanga, am incercat elaborarea unui model apropiat
de
nivelul crescut la care se menfine.pregltirea specificd, pentru
atenfia permanent[ acordatl acestui aspect esenlial, nu concepgia noastr[ asupra modelului ideal somatic
numai din punctul de vedere al execufiei tehnice vdrsta pubertal[. in acest scop ne-am fixat o serie de
gi ut
exprimlrii dinamice ar personaritrlii sportivei. Execufia
"at criterii orientative:
gimnastei trebuie sr fie privitr din acest punct de vedere - raportul dintre trunchi qi membrele inferioare;
ta - raPortul dintre garnbd qi coaPsd;
un "spectacol" impresionant prin virtuozitate,
expresie.
finutl gi - raportul dintre bazin qi perimetrul toracic;
- lungimea gitului;
- lungimea membrelor suPerioare'

200 201
 Ierarhia valoric[ rezultatd in urma apliclrii testului
specific de determinare a expresivitlfii in legdturd cu
aranjamentul muzical ne indicl pe sportivele V.A., F.A.
qi C.C. ca fiind cele mai expresive sportive, ceea ce
confirmd qi rezultatele sportive.
In cadrul elabordrii modelului somatic, aceste
sportive se apropie cel mai mult de condiliile impuse de
noi:
V.A. (locul I la testul specific de determinare a
expresivit6fii). Se apropie foarte mult de modelul elaborat.
Este un tip somatic expresiv impresion6.nd prin
proporfionalitatea segmentelor corporale Ei finuta artisticd.
Motricitatea gi psihomotricitatea se mentin la un nivel
ridicat gi iregistreaz[ cregteri la nivelul .mobilitdfii
trunchiului in plan anterior, la nivelul forfei de susfinere
a membrelor inferioare gi la nivelul detentei.
Tehnica execufiei se deosebegte prin suplefea
s[riturilor dificile, prin minuirea obiectelor portative in
desene surprinzltoare qi linuta artistic[ deosebit[.
Temperamentul sangvin gi echilibrul proceselor
nervoase fundamentale, excitalia Ei inhibilia, trdirile
afective gi emofiile puternice conduse rafional ii determind
o exteriorizare autenticd.
Considerdnd c[ in genurile de migcdri sub form[ de
alungire qi val sportiva este inc[ deficitar[ am acfionat cu
structuri de exercilii orientate in acest sens, reugind ca
gimnasta sd obfind o finalitate a elementelor corporale din
compozilia exerciliilor. Aceasta este direcfia in care
trebuie sd se acfioneze cu sportiva.
F.A. (locul II la testul specific de determinare a
expresivitlgii). Remarcdm ia aceastd sportivl o preg[tirea tehnic['
202
proporfionalitatebundasegmentelortrenuluiinferior'la
niu"tui bustului, bazinului qi a greut[fii corporale' Este
dezavantajatd de un aspect globulos al trenului inferior.
Sportiva se remarc[ pe planul motricitdtii, printr-o
mobilitate deosebit[ la nivelul urndrului al coloanei
vertebrale in intregime, o formd de susfinere deosebitd a
mernbrelor inferioare, detente 9i vitez[ de execufie bune'
Considerdm cd mijloacele originale qi variate de
exteriorizare a stlrii afective provocate de muzic[ qi
miqcare, oferd posibilitatea apropierii de idealul expresiv.
ii
Acesta poate fi un teren uqor abordabil prin preocupare
intensd qi direcEionald in vederea diversificdrii mujloacelor
de expresie originale.
C.C. (locul III la testul specific de determinare a
expresivit[gii in legdturd cu un aranjament muzical)'
Somaticestefoarteapropiatddemodelulelaboratdenoi,
in ce priveqte talia, anvergura,lungimea gitului qi lungimea
membreloi inferioare. Indici sc[zufi dar cu semnifica{ic
qi la
foarte bun[ inregistreazl la nivelul greut[1ii corporale
perimetrul bazinului.
Motricitateaseremarcdprintr-obundmobilitatela
nivelul membrelor inferioare a trunchiului in plan anterior'
odetent[apreciabilI,indicimaiscdzuliinregistrdndla
nivelulforfeidesuslinereamembrelorinferioareqia
mobilitdfii coloanei vertebrale.
M0nuirea obiectelor portative la un nivel tehnic
superior prin suplelea qi siguranfa execufiei tehnice
suiprinde qi impresioneazd in acelaqi timp'
Este necesard la aceastd sportivd cultivarea prin
antrenament in mod specific qi a expresivit4ii aldturi
de
203
 III. CONCLUZII
Din studiul intreprins cu variate mijloace de
depistare a reegit c[ in majoritate, sportivele defin resurse
obiective cAt qi spirituale de realizare a expresivit[1ii
cerute, iar altele sint lipsite de aceste calit[1i degi gi_au
insuqit o tehnicl corespunzdtoare, nu oferd perspectivd
asupra realizdrii unei inalte performanfe.
.Deoarece acorddm o . importanfd majord
componentei intelectuale a expresivitdlii, aldturi de
componenta motric[ qi afectiv[ considerlm ca se impune
in procesul de antrenament acordarea unei atenfii specifice
formdrii culturii muzicale a gimnastelor gi a sensibirizirii
acestora prin muzic[.
Avdnd in vedere importanla expresivitdtii ?n
sporirea aspectului calitativ al execufiei apreciem cI el
trebuie cultivat inc5 in fazele incipiente de activitate
sportiv[, concomitent cu pregltirea tehnicl, folosind o
paletd largd de mijloace dintre cele care ne stau la
indemdnd.
.in vederea unei selecfii riguroase gi in conformitate
cu exigenfele gimnasticii ritmice actuale se impune
diversificarea mijloacelor de testare antrepometricd prin
creqterea caracterului analitic (realizarea de mlsurdtori qi
asupra diametrului cranian, circumferinfa brafului, coapsei
qi gleznei).
Aplicarea testului specific de determinare a
expresivitlgii in legdturd cu aranjamentul muzical, in
scopul determindrii nivelului de dezvoltare al acesteia dar
gi ?n scopul cultiv[rii capacit[fii sportivelor de a se
exprima in forme originale, se impune a fi aplicat la
intervale regulate.
204
C ONLU CRAREA ELEMENTELOR STRU CTU RAI'I]
ALE CREATIVITATII iN iNSU$IREA MODELULUI
TEHNICO.TACTIC iN JOCUT, DE IIANDBAL
in epoca noastrd, un interes general qi
Se manifestd,
crescdnd referitor la actul creafiei, la procesele care
ii stau
la bazd,la modul in care poate fi depistat[ qi cultivatd
creativitatea.
Toate structurile creative - ca totalitate de pdrfi in
relafie, conjugate, fotmeazd persoana ca sistem creativ
integral. La rcalizarea fenomenului de creativitate
urmdtoarele structuri, numite de psihologi
"onlu"r"u"6
€ureme (de la grecescul heureskein - a afla, a descoperi):
1. - eurema de acumulare qi comprehensiune a
informaEiei rcalizatd' prin activitatea memorici' glndirii'
limbajului, etc';
2. - eurema asociativ-combinatorie' rcalizatit dc
inteligenf[, imaginafie, inconqtient, etc'1
3. - eurema energetico-stimulatorie' in cadrul cdreia
conlucreaz[ pasiunea, sentimentele, motivafia' interesele'
forfa proceselor nervoase;
4. - eurema criticd, realizatd prin funclia criticd a
gindirii;
5. - eurema de obieclualizare a imaginii' la care
conlucreazd elemente ideativ-perceptive qi motorii'
205
 Folosind consecvent toate posibilitdtrile oferite dc
sport gi acceptAnd solutriile gdsite prin acte creative de
structurare a activitdlilor din noi puncte de vedere, se
deschid noi perspective asupra realizdrii performanfei.
Baza dezvoltdrii structurii creative in sport este
reprezentat[ de procesele de .instruire motricd, totugi
factorul decisiv al atitudinii creative este dat de
confruntdrile libere, spontane, independente cu diferite
forme motrice.
Specific pentru jocul de handbal este necesitatea de
a manevra mingea cu precizie qi rapiditate, rezolvarea
promptd a situafiilor neprevizute, din pozitrii mereu diferite
;i forme de deplasare variate,
Raportindu-ne la echipa feminind de handbal
Hidrotehnica Constanla, care actleazd in divizia A, am
avut in stadiu urmltoarele capacitili creative, concretizate
in modelul de joc pentru atac:
- originalitatea comportamentului tehnic, tradus[
prin transpunerea creativd a formei motrice insugite
intr-o structurl individual[;
- capacitatea de a reelabora scheme qi combinalii
tactice; aceast[ reelaborare este de fapt, o reaclie
promptd de rdspuns la excitaliile date de situafiile
concrete de joc;
- capacitatea de a improviza, ca expresie a acfiunii
simultanea euremelor creativitdlii cu accent
deosebit pe eurema de acumulare gi
comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie gi
energeticS-stimulatorie ;
- nivelul de dezvoltare al "simfului plasamentului"
206
urmdrit indeosebi la posturile de conducltol't 1t
pivot;
- spontaneitatea, caPacitatea de a acfiona PromPt gi
eficient in cadrul fazei I qi a II-a a contraatacului,
pentru finalizare;
- o sensibilitate crescutd fa!6 de situaliile jocului'
ceea ce seminificd o evidentd capacitate de
anticipare a acliunilor coechipierilor qi adversarului
qi, pe aceastdbazd', posibilitatea de-adaptare rapidd
ia situaliile jocului dupl principiul feed-back-ului
qi desigur, necesitatea genetal\zdrii, ceea ce am
iraduce prin "a gti' sd t'ezr" cate este finalul
acllun11.
Folosind drept instrumente de investigalie a
qi
comportamentului creativ, metoda inregistrdrilor
intocmirea de actograme' am avut in vedere o
serie de
obiective concrete:
- modul inedit de restructurare a unor combinatii
tehnico-tactice, care vor fi codificate' cil
clc
exemplu: combinalia tehnico-tactic[ de tipul
pivot
pe lAngd extrem[ s-a folosit codul 78' sau circulatia
extremei stdngi pe semicerc' ca al doilea
pivot'
codificatd 55, incruciqare dubld cu angajarea
Pivotr"rlui - codul Ron,
etc'
- gdsirea de consecinfe de comportament motric la
,"-h"*" qi combinafii tehnico-tactice date (faza a
III-a a atacului - circulafia mingii);
- raportul dintre stabilitatea qi flexibilitatea
dePrinderilor tehnico-tactice;
- frecvenla qi natura intervenliilor conducdtorului
de joc in aplicarea qi restructurarea combinafiilor
207
 tehnico-tactice;
- valoarea rezistenfei la acliunea factorilor externi
perturbatori in timpul competi{iilor desflqurate pe
teren propriu qi in deplasare;
- introducerea unor procedee tehnice noi, ca
obiectualizare a "stilului motric" individual cu
posibilitdli de generalizare.
1. JinAnd cont de faptul cd ?n vederea activit[gii
creative este necesard receptarea unei mari cantitdli de
informafii, (de obicei mai multd dec6t poate fi folositd in
creativitatea imediatd) se cere ca filtrarea sI se facd cu
maximum de eficienld; aceast[ filtrare acfioneazd ca o
primd selecfie gi clasificare informafionald in func[ie de
exigenfele evolufiei jocului. ,
In jocul de handbal informalia necesarl este
reprezentatd de cunoqtinfele privitoare la: pasarea mingii,
dribling, aruncare la poartd, combinafii qi scheme tactice
qi cerinfele regulamentului.
Fdrd aceste cunoqtinfe activitatea creatoafe este greu
de conceput, dar la personalitlfile creative o cantitate
relativ redusd de mesaj poate concura la constituirea unui
comportament motric nou. In acest caz indicele de
creativitate este desigur determinat nu numai de cantitatea
de informafie intratd in sistemul psihic uman, dar mai ales
de valoarea productivd care s-a realizat la nivelul verigii
centrale qi care a comandat un act motric inedit.
in cadrul echipei Hidrotehnica, studiatd de noi,
acliunea acestei eureme de acumulare Ei
comprehensiune a informa{iei a fost evidenfiatd la
conducltoarea de joc (E.F.), prin cunoaqterea qi insuqirea
208
unui numdr remarcabil de procedee de pasare a mlngll'
angajare a jucitoarelor pe semicerc, de aruncare^la poarti,
in cadrul schemelor qi combinafiilor tactice. In meciul
sr-rsfinut cu echipa Universitatea Timigoara, mai frecvente
au fost pasele clasice (zvdrlitd de deasupra umdrului'
lansatd inainte, etc.) $i speciale (din pronalie, pe la spate,
lansatd inapoi pe deasupra umdrului), acestea din urmd
subliniind capacitatea creativ[ a jucdtoarei, indeosebi la
angajdri qi la crearea fazelor de gol. (vezi ANEXA 1,
ANEXA 2 qi ANEXA 3)
Extrema (H.I.) dovede;te cunoa$terea procedeelor
tehnice de pasare a mingii specifice postului, dar ;i
specifice altor posturi. La acelaqi meci, jucdtoarea a
aitrionat eficient de pe postul s[u prin aruncare la poartl
clin plonjon qi din slriturl, 9i la f'el de eficient[ s-a dovedit
finalizdnd de pe postul de pivot-centru, inter clreapta'
Prin insuqirea informaliilor teoreticc rcl'critoat'c lrt
comportamentul tactic, iucltoarca ili pLrllo itl
valoare capcitatea de a acfiona atit irr c0lilhinil{iilc
specifice postului (circulalia extrcmelor, atac
succesiv, etc.), cdt qi in cele proprii celorlaltc
posturi (paravan, blocaj, plec[ri din blocaj, etc')
(vezi ANEXA l, ANEXA 2 qi ANEXA 3)
Prin amplitudinea potenlialului gi forfa actelor de
cunoaqtere (memorie 5i gdndire) prin travaliul mental
ridicat, jucdtoarele menfionate au calitatea de a adluga o
insemnat[ cantitate de creativitate informafiei oblinute pe
baza componentelor teoretice $i tehnico-tactice, creativitate
carc reptezintl un factor activ in care mesajele stocate in
memorie, au fost readuse la nivelul gdndirii' puse in noi
contexte, reordonate. au eliminat neesenlialr"rl. dup[ care,
209
 (24-45 pr-rtlctc) ll
gcncralizate, au fost transferate la nivelul deprinderilor. C.D., care au oblinut calificativul bine
testul de gindire inductivi in sistem - care
probcazl
discurilor
2. Conduita noul qi originall se realizeazi insd prin calitdtile gindirii tactice, precum r;i la testul
percepfiilor
abaterea de la schemele date in cadrul pregltirii teoretice Bonnardel - care stabile;te nivelul dezvolt[rii
tchnico-tactice ;i a experiengei. qi reprezentlrilor spaliale' Acest din urmd test la care
calificativul foarte bine
In contextul jocului de handbal, spre deosebire de iucltoarele amintite au oblinut
a studia gi
alte ranturi spofiive, se ivesc in permanentrii situafii noi, ip"r," 250 puncte), oferd posibilitatea de
neprevdzute, cLl o dinanrici crescutd, care se cer solufionate iapacitdlile combinatorii in cricumstanle concret
corespunzitor. La aceste situalii continuu variabile, situalionale.
Remarcdm comportamentul motric al
jucltoarei
persoana creativl rispunde cu strategii variabile, cu alte
"simful porlii"'
cuvinte, in limitele acestei eureme asociativ-combinatorii, H.I., care prin "simgul plasamentului" qi
deplasarea
creativitatea constl tocmai in abaterea de la stereotip, de Ia combinat cu anticipaiea reacliilor adversarilor Ei
O notd
schemele ,si conibinaqiile tehnico-tactice insuqite in coechipierelor, creazd situatrii certe de finalizare'
jucltoarei H'I'
plocesul de antrenanrent. Acest lucru este posibil prin clistinct[ a comportamentului imaginativ al
pivotulr-ri de pe
ranclanrentul cuplLrlr-ri imaginalie-inteligenll corelat cu se manifestd in concurs, prin angajarea
parte qi punerea
irrtLriIia qi incongtientLrl. extreml, angaiarea interului cle pe aceeaqi
DacI imagina{ia este aceea care participl la ir-r acliune o r'rnel game largi de fente'
(vezi ANEXA l'
r-ealizarea fLrncliei combinative prin organizarea de ANEXA 2 ;i ANEXA 3)
lnteligenla motric[, rcmarcatit la 'itrcirtoarclo
clc
restructurdri in funcfie de sitr-ratriile concrete nou aplrute pe
teren, inteligen{a conlucleaz[ la realizarea funcfiei lrandba|,secaractcrv'ctt'l,itllrirlr.irpitIitltlc,lll.rttttlltitttc[ittc,
ersociative, rela{ionale. Aceste doud variabile psihice permit coordonale'c|.icicrr{ir;icltilttrrtlistittt.{rt'ltitt:(ittttiltll.
ca informa;iile oblinute prin pregitirea teoretici, tehnicd gi tehnico-tacticc.
AlItLrri tlc: itttltpttt;t{tt' \l tltlt'lt1'r'tt[:t' ttt
('ll(llLll
tacticl sir fie puse in ipostaze noi, sd evidenfieze noi
posibilitlti de acfionare. Fenomenul devine evident in teren euremei astlciativ-c't)tllllittitlt'ttt p;llll(
ll);l "I inlrri(ilt ('ir
cind la comprehensiune se adaugl o percepfie corectd qi clescoperire Lrrttscl il tlll('l r'olrtItt
l'tl't ' utt"lttttl;t r'llrrii lt
rapidir a fazelor, direcfionarea gdndirii tactice, exercitarea rrrodului de tlcscoltct'itr''
l'Lrncfiei critice :t acesteia prin analiza cu discerndmint a Intr-rilialaclttt.ltt.tt.lr.t||||,.1.t|r'zrrlli.ttrtl;tl;It.tt
reac[iilor motrice posibile r;i eficiente qi, in sfdrgit, creqtefea expcrtctttci tlt' ln( ltr'l"trll;llll'llt 'r lll( ill()ltlltll
i rrventivitatea, originalul. intuitiv distinganclu-s('l)llllll{rllr,lll,lllll"ttr lrlr'lr'ttrlt'rrl;t itl
.'lrrr trtrrlltl'rlr'r;rltllr(c'
Echipa de handbal Hidrotehnica evidenfiazl acfiune' fantczic, iltt'tttk't'' ltl
lsemenea posibilitl;i prin -jLrcltoarele, H.I., E.F., L.G., Soluliile oblinLrtc itl iot tlr r ' l' ttt'tt
tttttll' ,tt tr'lttttlto

210 .lt I

nLrmai cele eficiente - sunt sugerate de elementele
perceptive, direcfionate de g0ndire qi realizate motric. Am
remarcat in cadrul .echipei Hidrotehnica un asemenea
comportament intuitiv prin persoana jucdtoarei C.D.
pivot, caracterizald. prin sentimentul identific[rii cu
situatriile de joc (indeosebi pe semicercul de 6 m), o
sensibilitate crescutd fafd de joc, spontaneitate in acfiune
;i evidenta capacitate de a improviza. Aceste calitlli ii
pennit o atitr"rdine relaxatd fatri de problemele jocului qi un
echilibru emotiv tradus prin stdpinire de sine, prin
inclinafie spre specularea - in interesul jocului - a
punctelor slabe ale adversarului.
O funclie combinatorie indeplineqte
inconqtientul care ac;ioneazl in cadrul jocului de handbal
in prelungirea conqtiinfei qi fIrI a intra in conflict cu
aceasta in situalii limitl, de mare tensiune pentru evolufia
scorului. Inconqtientul ac{ioneaz5. ca o forld energizanti, un
factor de dinamizate a conduitei motrice care permite
germinafia proceselor creative qi functrionarea lor in
situatrii aparent neaqteptate. in desfdqurarea meciului
Hidrotehnica - Universitatea Timiqoara, meci de prestigiu
gi cu implicalii deosebite in configurafia clasamentului,
pivotul C.D. a a obfinut patru aruncdri de la 7 m (care au
fost finalizate) qi zece arunclri de la 9 m, situalii
favorizante pentru oblinerea victoriei. Aceste aruncdri
libere nu sunt expresia unui act deliberativ de provocare a
adversarului, ci reacfii motrice provocate de subconqtient,
ca urmare a unei motivafii puternice.
2t2
lli
a energetico -
T 3.
E urem stim u lato ric '
Combinatorica creativd se infdptuieqte pe fondul ullor
fenomene psihice dominatoare cum sunt: pasiunea, dorinla
de succes, interesul, curajul, ambilia, capacitatea de efort'
acestea acfiondnd pe un tonus cerebral ridicat care
genereazd qi intrefine o stare continu[ de concentrare'
.tiriiutl volitiv. Putem afirma cd in jocul de handbal o
voinfd puternic angaiatd este generatoare de potente
Voinfa, exprimat[ prin capacitatea de efort creativ
"r"oiiu".
se conjugd adesea cu pasiunea creativd ca for{d emolionald
p.opulseazi persoana qi o susfine energetic' Marea
pasiune pentru joc duce la fenomenul numit
"ur"
i'minimalizarea psihicd a efortului", sau in limbaj propriu
i;i
activit[1ii sportive "comportament competitiv combativ".
Subimpulsulpasiuniiefortuldepus,degiestefoarteintens'
nu se resimte, ci, chiar creazd o anumitd satisfac[ie ducind
la amplificarea energiei qi la depd;irea mai uqor a
situaliiior critice. Meciurile de mare dificultate,
caraiterizate printr-o responsabilitate crescutl qi finalizate
cLr oblinerea victoriei au provocat .iucltoareltlr tt starc
i
tonic[ de mullumire qi de pllcare, ca rczultatttir a tlli|Lririi
clepline in timPul jocului.
HandbalistaC.C.rnanifbstircitltltcitlttcittIt.
mobilizare totald intr-o gamf, variatl dc aclitrrtt Itlolrtct" ttt
('tl
momente de mare tensiune de conll'untat'c tlcscltis:-l
adversarul, tenacitate Ei perseveren[I' I Jrt ilriclll(:llcll
comportament ofensiv este susfinut r;i clc pa|lic:trltr|iliililc
temperamentale colerice cafe poartd nota lirrlci lltrrc:t:sclol
rr"ruoor". indeosebi a excita;iei. Aceastl latLrrit tli ttittttit'tr
energeticd a personalit[tii favorizeazia spontalloitittclt itt
acliune qi originalitatea comportamentului tehnico-tactic.
 w
4. Eurema critici. In actul de creafie este necesard
conlucrarea .,si realizarea unui echilibru intre funcfia
imaginativl ,si funclia criticd. Aceasta din urml analizeazd,,
compard, apreciazd, aprobl sau respinge produsele de
creativitate. Avdnd in vedere relalia dintre imaginalie gi
gAndirea criticl, am diferenfiat ?n cadrul echipei de
handbal Hidrotehnica doui tipuri de activitate creatoare: un
tip inventiv, dar finalmente neproductiv, reprezentat de
.jr,rcltoarea E.F., la care sesizlm o hipertrofiere a functriei
critice qi un tip inventiv productiv, reprezentat prin
.jucdtoarea C.L., la care s-a plodus hipertrofierea funcliei
irnaginative. Aceasta din urml este mai eficientd ?n cadrul
jocului sub aspectul finalizlt'ii, deoarece ea vizualizeazd,
acfiunile, prevede qi genereazir combinalii noi.
Nu am distins in cacL'ul echipei jucltoare la care
relafiile dintre imaginafie qi g0ndirea criticl sI fie
cchilibratl, astf'el incat tacultatea criticd sI permitd analiza
profund[ Ei rapidd, compararea situagiilor gi alegerea
solr-r(iilor optime, iar facultatea creativl sI producd
originalul gi "elementul surprizl", din punct de vedere
te hnico-tactic.
5. Eurema de obiectualizare a imaginii la care
conlucreazd elemente ideativ-perceptive Ei motorii. Ca
moment final al actului creativ apreciem trecerea de la
abstract la concret, in situafia noastrd, la acEiune. Urmdnd
drunrul cr,rnoaqtenii, in scopnl perfecfionlrii continue a
comportamentului motric, jucltoarele echipei Hidrotehnica
sr:nt capabile de a reaQeza fenomenul de vizualizare a
icieilor. Ideile in accepfia strict[ a noastrd sint reprezentate
cle curroqtinlele teoretice, tehnico-tactice qi de regulament
214
insuqite, interiorizate qi capabilc itt ltt't'sl tlt()tttt'tll tlt'rt
elabora noi iclei. Lucrul devirtc ltostlrtl tttrl, ,r.','lrt Irrrl
preg[tirea in antrenament 1i lltitt ('(]ll( lll.'llll' ltt ttt
prelucrarea analitico-sintetici qi gcrtct lr l i zll l
(',1 (' r ; tt' t tt. t tIr' t
acumulatd qi fixatl in deprindcri 1i 1lr it't'1r('l I lrr.lt rt
t'
AceastitcapacitirtedegerrcrirIiZi||1.1|:tIr.-||.trItz.ttt
se dezvolt[ pinl la nivelul conct'clizittt prrrr ;rr('
(
()l ('
jucdtoarrele "vIcl" deia transpuse pc tcl'cll l( \(rltltr(
tehnico-tacticir sugeratl spre a fi insr"r;itll. ) ll\('lll('ll('ir
(
vizualtzare concurd la stimularea capacitir[ii t'11'irllvi'll lir
ridicarea per'lorman!ei.
CONCLUZII:
- Stinrr:larea capacitltii creative a jucittoarelor de
harrclbal este posibilir 1i nccesarl prin cttllivrtt'clt
ltnci
iltitudini specifice, atit a corllponcnlcltlr cchipci' cat 5i a
antrenorilor. Aprecicrn irr ltccst sclls Itsllltll'lll'clt Llllcl
atmoSf'ere "permisivc" cilrc sit ol'ct't: ltlrlrtllllrlistcltlt
clitttlttttl
Optim de manif'estarc libcrir. spotttrttti. lir i lr it'rr tlc it pt'c;t'
unei atmosf'erc dc cxplttt'tttt itt(l('l)('ll(l('llti ;i tlc
"i"or"o
incredere in propriile capacitili'
-Recomancl[m,tlc;ls('lll('ll('il'tlttt'tItr)tl;ll(';l
potenfialului creativ al juc;-tt()it|r:l0t' sptt' it, t'lt lr( [lllllr lrl
aor" qonr"le inclivicluale cOttcttt'ii l;t tt'lrll/ill('il ttt(lrlt'lttlttt
optimal de ioc al echiPei.
-Atlagematenliailsl'll)l'illl('(('\ll'ltll'lrll\l/'rlll
permanente a gendirii (lLrcru tttltt ptrIrtr r' 'tltz'rl rll
itntrenamentr_rl sportiv), care tt'clrttit' ttlttt t'pttl
t,t tllt r lilll
intelectual ce produce satisl'acIit'. ('lll(' t r'ltll ll'lll'' l.t
2t5
 :-uF
cLrltivarea spirirului de inifiativ[, la formarea abilitllii de ANEXA NR.1
a aborda problemele intreprinzltor gi dinamic.
- Cultivarea unei atitLrdini specifice fall de risc FRECVENTA ARUNCARILOR DE PE POSTURI
reprezintl qi ea un f'actor de stimulare a creativitdtii, LA ECHIPA HIDROTEHNICA CONSTANTA
cleoarece astf'el, o anr"rmitd ambiguitate creazy,r tensiuni HIDROTEHNICA . UNIVERSTTATEA TIMI$OARA
CAMPIONAT DIVIZIA A I4 MAI I978
intelectuale productive, traduse prin acte motrice eficiente.

REPRIZA:I
SCOR:10-5

2t6 2t7
 w
REPRIZA: A II.A TOTAL ARUNCARI = 48 l> = 4l ,l5,'/,,
SCOR: 13-4 TOTAL GOLURI = 18

EXTR.STG. = 7
Nf. atilc. Arunc. din zona In zont Procr:dcu Fi nalizare Nr. irrcitor Minutul TOTAL GOLURI = 3 P = 42,t\5'1,
7
9nr 'l 26
1 9(7) plorll0rr 7 \1) 27 EXTR.DR. = 7
3 )
siri t u rii 28
TOTAL GOLURI = 2 P = 2fl,52ol,
4 4 3 plon j on ,
7(.5) 29
5 I 9 pr o ll lo0 ll P = ja/o
6 7
INTER DREAPTA = O
9nr 1 33
1 4 ') dc nc loc peste t0
TOTAL GOLURI = 0
33
poartl
pron lon 35 INTER STINGA = 2 P = 50To
9 ll 7 siriturii apiirrl l3 3'l TOTAL GOLURI = I
to 'l
l sii ri t rr rii t3 37
tl 5 rii IJ
sri ri tu 38 CENTRU = 7
TOTAL GOLTJRI = 0 goluri + 2 de J nr
1 AIAIT
Pl{)r l0n 7 42
ll 7 9 plt rrr jirrr vnr 1 44 l' = (l('1,', llt 7 rrr = lll(l(/r'
t4 l2 3 siri u rii 2
t
46
l5 2
DIN ZONA 5 + 6 = ll
7 sirilurii setnrccrc 2
I6 tllt
t7
5

3
9(1)

9m
2 48
TOTAL GOLLIRI -.\ goltttt | | rlt' / ttt
il3 4 3(1\
49
l' .)\'.;', l,t / ttt l(lll"
7(4\
l() 5 6 p lor lon 50
l0 3 I Plcr{)f l.l 52 DINZONA2+3=9
TOTAL GOLURI = 3 goluri +' 'l tlt' / ttt
l)- '1l.li'l'. l;r / trr l(lll';

7M=8
GOLURI = 8 P = l(X)(l,

218 2lL)
 __f_

ANEXA NR. REPRIZA A II-A s('illl 4 l l

FRECVENTA ARUNC,{nllon DE pB posruRr ,lr. rtac .1r. sec. ',lr |lr1r' l-!r:

LA ECHIPA UNIVERSITATEA TIMI$OARA 5 lt*-'- I ,,,

I ,,,
HIDROTEHNICA . UNIVERSITATEA TIMI$OARA I ,,,

l.l lrrrirr rr. .rl"lr.ll,I

I
CAMPIONAT DIVIZIA A - 14 MAI I97B :U ,r,
.rltiit,rial
(l ll lrrl.,rl
REPRIZA I ) I ttt I
6
SCOR: 5 - l0 I rt'

t0 t, i;,fi I
tt ilt:re \r. scc \r. pilsc IU fN --' -
nill rzilre \r..iuciitol
:(, t4 lr Llncitrr' Jpilratil t
ffi-*-
z I ffiffi],iliir,'ri
lol
t t(l
rni-*'-* I
l.l
ilfr-." 1

fii, *
rnlnclrc aplrltil 4
1
al
ij-r,;- -
6 t.l I
ttlccrc I

Lluncale In btocill l/ .tIllr,rrr,rlr,ll,ll,l

ll ) lt,,, I
1' 8
il l-
t9 t0
ilr (-/l,r.tl,,lr.rl.l
tl nr( /) gol L-ll I
:0 l/
\)l
tl b l2 tol
l t+ F;f-
t.
ril t
,_l) 4 z 0 lr,
l_1 ilJ I
lol
rruncare atarl
-1

r.l .U
r;-
lrrlr'r
, _._
r'l,lr, t ll)r
Fr --'
I I :orner
t5 ,nl
) t)

t6
Lruncare irpilratii
laLrtrtt rrr e rtl
1 J nl
) It It 6 II rutlclrc lll)iltlllil

l9 nl
lI
l0 1{) t, lI
,IT
0 lol tl lt nl

: 4 rnrncilre in L,locil-l
! lIuDcilI('ll):lrlllil

I_l 0 I 1 tol
I
"4
t-l trunexrc ill hlilcill
Ltac pilstv
truncltrc itl ilril
tol
to ,lI
to o , llt
1 ol
I n ()) gol i
tn
l8 o n
t9 i9 lol
tol
t{) 6 rrriltctre lPilriltil

220 221
 vq

ANEXA NR.3 DI MBNSIUNI PSIHOLOGI CB SEMN I I''I (]A'I' I V I']

ALE ECHILIBRULUI EMOTIONAI,
MECIUL:''HIDROTEHNICA'' CONSTANTA - PENTRU ACTIVITATEA DE PEBFORMAN'[A
''UNIVERSITATEA'' TIMISOARA A SPORTIVILOR LUPTATORI

IIBPRIZA I SCOR: 10 - 5

Variabilele personalit[!ii care asigurd procesul

continuu de autoreglare pe baza conexiunii inverse qi care
clefinesc particularitdlile individuale stabile qi inimitabile
sLlnt cele din sfera afectivi care influenfeazi
comportamentul con$tient ?ntr-un mod nespecific'
iricleplinind rolul unor adevdragi catahzatori. PQntru
activitatea sportivd de performanli echilibrul procgselor
l- nervoase qi stabilitatea emofionald ap"ar drept cerinfe
principale in confruntarea cLl situafii imrevizibile, reacfii
ffi
I paradoxale ale adversarilor, asalt de stimuli (favorizanfi
salr perturbatori), lupta epuizantl pentru o victorie
ITEPRIZA II SCOR: 13 - 4 indivizibild. Nevoia continul de adaptare, corelatd cu
SCOR FINAL: l8 - 14 pr-rternicul impLrls spre atutoafirmare, conqtiinfa conflictului
iminent intre cerinfele competitiei $i nivelul de pregdtire
sLrnt posibili factori generatori ai instabilit[lii emofionale.
Pot apare frecvent sitLralii de ordin inadaptativ, anumite
f-enonrene de clerapaj comportamental mai mult sau mai
purfin tranzitoriu, ce se pot explica rsi prin sfera
caracteristici lor af'ectivitIlii.
Necesitatea reglajului r;i autoreglajului afectiv apare
I ca expresie u, realizdrii coincidenlei intre informafia
!r reprocluctivl (a realitdfii circurnstanfiale de antrenament 9i
"4t--t. I
concurs), qi infbrmafia de comandl (reactria subiectiv[)
posibil de atrns prin angrenetrea atit a planului cognitiv cdt
i NnnctsrnAREA ARU NCldRrLoR LA poARTA EFECTUATE
DE JUCATOARELE DE LA HIDROTEHNICA CONSTANTA 1i a celr"ri afectiv.

222 223

METODOLOGIA CERCETARII
Ipotezi
Obnubilatd de volumul de cunoqtinfe tehnice qi
tactice, practica antrenamentului nu a ajuns, inc6, sd
valorifice major nici aptitudini intelectuale superioare qi
nici dimensiunile afective ale personalitltii. Considerdm c[,
fdrl a fi absorbitd de intelect, afectivitatea se poate cultiva
.'si rafina odatd cu aceasta prin mdsuri de ordin educativ,
tehnicile sugestive inscriindu-se printre cele mai eficiente.
Tehnici de investigare
Ne-am oprit la "Testul de echilitrru emotiv M. Ei
F. Gauguelin" care, folosind 5 indicatori:sdndtate, tonus
mental, viafl de familie, viafd profesional[, loisiruri,
identificd urmltoarele tipuri de ecilibru afectiv: tensional,
expresiv in dezechilibru, cu dominafie pesimistl, mixt.
Interpretarea se face in funclie de numirul rlspunsurilor gi
reparti{ia lor pe coloane.
In vederea aprecierii maturitAlii afective am aplicat
"Inventarul factorilor de temperament Guilford-
Zimmermann" care vtzeazd l0 factori de personalitate:
activism (G), autocontrol (R), ascenden!5 (A), sociabilitate
(S), stabilitate emofionall (E), obiectivitate (O), accepterea
semenilor (F), inclinarea spre meditagie (T), cooperare (p),
masculinitate (M). Prelucrarea rdspunsurilor
transformarea in note T(25-75) ne oferl indici asupra
niveh"rlui de adaptabilitate individuald.
Vizdnd corelarea scorurilor oblinute la acest test cu
alte 7 variabile de personalitate: activism, sociabilitate,
asumarea ri scu I u i, impul s ivitate, expresi vitate, refl exi vitate,
responsabilitate, ne-am fblosit de "Chestionarul de opinii
.r1A
--!tr
H.Eysenck gi C.Wilson" care permite, stabilirea unei scdri
de clasificare (de la 0-30)'
Ne-am folosit, de asemenea, de "Chestionarul A'
Rg7" elaborat de IEFS care, studiind factori facilitatori sau
perturbatori ai performanfei, vrzeazd qi echilibrul
emofional gi adaptabilitatea la situalia de concurs'
Testele aplicate au urmdrit elaborarea unui
Program metodologic cu valoare explicativi, de
interdic{ie ;i de proiectare a comportamentului
sportivului in antrenament qi concurs, astfel incat atingerea
obiectivelor sd se realizeze dup5 principiul minimului de
efort qi a randamentului maxim
Investigafiile au fost tealizate in 2 etape; in prima
au fost identificate qi explicate particularitdtile atitudinilor
afective, in rapoit cu care s-a elaborat un Program de
recomanddri de reglare gi autoreglare comportamentald
impus in tehnologia de aclionare'a antrenorului (zilnic,
clr-rp[ antrenament). DLrpd 4 luni, in a II-a etapf, s-a
procedat la a doua testare.
Lotul de subiec{i este reprezentat de echipa de 12
lLrptdtoriai Clubului sportiv Scolar nr'2 Constanfa,
tegitimall qi la Clubul "Hiclrotehnicit", pregirtili de
p'of.nlrbIt"it. Componenfa lotuluri cstc ctcrogcnit sttb
aspectul vdrstei ( I 6-30 ani), a graclului tlc cultttrit ,si
r;i statutului social, dar omogenl sub aspcclul trivcltrlui tlc
pregltire. Acoperind categoriile clc grottlitlc tlc la 50 l;t
pesie 100 kg luptdtorii au ob;inut 7 titltrri tlc
('itrtt'i,rti
itSR, Z locuri II (nivel internafional)' 3l.ctrri ll' lll ;i lV
(la nivel nalional).
Dinamica rezultatelor a lirst aprcciati-t prin
raportare la ef'ectele produse in atitudinilo albctivc alc
225
 -----...r

luptdtorilor, ca urmare a intervenfiei antrenorului printr-un

pl'ogram de sugestie recomandat qi exersarea acestuia
pentru insugirea tehnicilor de relaxare psihicl. Acfiunea
sugestivd avizat pe de o parte, acttvizareadisponibilitdlilor
sLrbiecfilor (fizice, psihice - indeosebi de ordin volitiv). iar
pe de altd parte, a urmlrit efecte de compensare, prin
. incitarea unor resurse incd nevalorificate sau
necongtientizate.
Testul F. qi M. Gauguelin ne pune in evidenfd trei
din cele cinci tipuri de echilibru emofional: echilibru ffid.,Hr:{jb^:':t;;:7 ,it tgwtK-v/'ha D'h*f
,J.i" Aofi*"" rir 64 qprhn -
tensional, propriu pentru 5 din subiecfi, caracterizat prin
aceea cI se reu$egte exteriorizarea unui echilibru in Acest fapt este in corelalie directi cu rdspunsurile
conformitate cu ambianfa, dzrr acesta se realizeazd, in la chestionarul AR 87, pentru justificarea insucceselor in
cletrimentul bogitriei vielii inrerioare, a spontaneitilii; concurs sau ca factori determinantri ai performantei'
suportul unr"ri astfel de echilibru este efortul voluntar de Chestionarul de opinii E'W' a inregistrat
mare fo4d qi nu trdirea emofionall autenticd; 2 subiecfi s-
dinamicea unor parametrii de personalitate ca urmare a
au incadrat in tipul echilibru expresiv ce caracterizeaz6,
aplicdrii mijlocelor sugestive, modificdrile urmAnd cu
persoane sensibile care pot fi ugor tulburate de agresiuni qi
prioritate "asumarea riscului", "impulsivitate"'
contrarietdfi, reacfioneazd, rapid fa[I de acestea, dar tot la "expresivitate". (Tab. | )
f'el de repecle ?gi revin, echilibrul autentic favorizAnd o Tabelul vizutrltzeazd dinamica inregistratd pentru un numdr
adaptabilitate prompt[ qi conformi circumstanfelor, restul
r.edusdesubiecgi.Crescvalorilepentru''asumareariscului''
de 5 sportivi se caracterizeazi prin echilibru de tip mixt
ia5sportivi,la4pentru''impulsivitate'.iarlalsubiect
ce apare la persoane mai mult neechilibrate, la care trdirea valoaria scacle (di n amica " i m pu I s i v iti4i i " v tzeazTd subiecli i
afectivd nu este in concordanfd cu mod\l in care este de tip tensional).
perceputd realitatea, dispoziliile sunt ver6atile, fdrl o lnventarul G-2. Din colc l0 variabilc ne orientlm
nrotivalie solidi. Desechilibr"ul la acegtia, aqa cum reiese asupra "stabilitllii emofionalc" carc so rtlttclil-icit cu valori
clin test, este determinat de dimensiunile "stare de minime numai in 5 dintre cclc |2 ctt'l'ttt.i, ace|ea care
slnItate", "tonus mental" qi "viafd profesionald". aparfin tipului de echilibru tctrsitttral ;i rnixt'
(Tab'2)

226 221
 B IBLI OGRAFIE SELECTIVA

BACHER,F. La psychologie differentielle, Bull'de

psych., 1968.
BARNETT,S.A. "Instinct" gi "inteligenf5"' Ed.qtiin!',
Buc., 1970,
BEJAT,M. Talent, inteligen{i, creativitate, Ed'qtiin[',
Buc.. I 971 .
. Factorii de stil cognitiv qi aptitudini
BEJAT, M
intelectuale care influen(eazi
creativitatea gtiin{ifici, Rev. de psih.
nr.2ll975 Gdndirea creatoare ;i l'antezia irr
CONCLUZII: "principii de psihologie antropologicii" Irl)l),
Buc., l97l .
a) rezistenfa la sugestie, indeosebi a sportiviior cu
o remarcabill conqtiinfI a valorii, ne aten{ioneazra asupra BIBERI, I. GAndirea crcatoarc qi l'it rtlczi:t tll
" principi i de ps i Irologic itltl Irrlrolo1l rt'i " I il )l''
necesitrlii aplicrrii acesror mi.iroace incd ra debutur in
Buc. 97 |. 1
activitatea performanIialI;
b) sr_rgestia ar.e un erect mat crescut atunci c6.nd
BINET.A. ltlci Iroi tlesltrt' copii, lltlt'tttt'11r. l()J(r
folosegte fbrmLrle bazate pe eviden{a faptelor decdt pe
BOURDON,II. l,'intclligcrtct', I'lttts, Alt'rrtt. l()')(r
algumentalia IogicI;
BRUNER,J. l'rot:cstll ctltlt'it(it'i irrlr'lt'r'lrrillr', l"tl :'ltrrr['
Btrc.. l()70'
c) este inoportun a izola sau ignora aspectele de
acfionare asupra proceselor afective, independent de CLAPAREDE,Il. I'ltltrca(il I'trttt'liorrrrln l lrl' , llttr
1971
cultivarca celor intelectuale;
IONDRAGAN practit':r rrlr.rlir.irriir'rr ti'r., I rl l\1,',llr rtlri.
d) tipLrrile de echiribru emolionar identificate nu pot
Btrc.' l()li()'
fi schimbate, clar, cunoagterea lor prezintl indicatori de EPURAN M. Ohidul ltsilrolrlg.lr rrl ilrrlrr.rr,rr illur. llrlrs,
acf ionare, asupra dimensiunilor personalitlfii
cu efect BLrc.' l()fiL.
complementar.
EPURAN M., IIOl,l)ltvl('l | ('ilnrpr,rrrlirr rlr' I.,rh0l0gic
pclllrtt illlll'('llrtl I l rl 'rlriltl Ittl"tttt llttc',
I
()fi( ).

l*o ".i&j*
... n u*. !
| ))9.
{
T
*i, J
I i.

f *' r' 5t$ I


FRAISSE,P. Psihologia experimentali, Ed.qtiinf., Buc.,
1910
GHEORGHIU V., CIOFU I. - Sugestie qi sugestibilitate,
Ed.Acad.RSR, 1982.
HOLDEVICI 1., VASILESCU I. - Activitatea sportivi.
Decizie, autoreglare, performan(i,
Ed.Sport-Tursim, Buc., I 988.
KUNST-GHERMANESCU, I Curs de handbal, Buc,
IEFS, I977.
KUNST-GHERMANESCU, I Handbal, Buc. Ed. Sport-
Turism, .1978
LALANDE,A. Vocabulaire de la philosophie, PUF.,
Paris, 1960.
MACHER,F. La psychologie differentielle, Bull.de
psych., 1978.
MIHAIEVICI, R., MARE, S., CIUPE, N. - Particulariti{i
individuale in geneza creativitifii elevilor
mici, Rev. de psih. nr.211973.
OLERON,P. L'intelligence, PUF, Paris, 1914.
OPRESCU. V. Creativitate - dimensiune a
personaliti$i, iunie 197 2.
PAVELCU, V. Natura creativitifii - Cronica 23 ian.
l9t8
PAVELCU, V. Crea{ie qi creativitate - Cronica l0 oct.
qi 5 dec. 1970
PIAGET,J. Psihologia inteligen{ei, Ed.qtiinf .,
r 965.
POPESCU-NEVEANU, P. Cercetiri privind factorii de
creativitate - Analele Univ. Buc. rev. psih.
18il969.
230
POPESCLI-NtIVEANU, P. Ilaportul inteligen{i
-crcirtivitate. rerv. pslh' 31 1972'
! POPESCIJ-NlivIlnNti' P. Se nsurile creativiti{ii -
('olocvii. t3 atrg' 1970'
ROCO, M. l'sihokrgitt cltrativitri(ii, Ed' $t qi Tehn'
1r.171. (t ).
RO$CA, AI- (Rccl) Creativitnte, modele, progranrare'
BLrc. Ed.St. 1961 .
SEN ALEXANDRL Educa(ie gi terapie, EDP' Buc''
r 978.
gindirii
$CHIOPU,U. Dezvoltarea operativiti{ii
cnpilului, Ed.;tiin1., Buc" I967'
marii perlorman{e'
$ERBAN MARIA N4ici secretc ale
Ecl.Sport-Tursin.r' Brrc', I 983'
inlcligt,n{ci.
sTnFINnS(.t I_(i()AN(jA,lrl,. Miisrrrilrt,:r ('ltrl'
litl t lrriv.. lirtt" tlt' lrsiltrtlo|,it" l()'10'
'f AlNl:,1t. l)r' I'irrlcllig('rr('(', llrtt ltr'llt" l"rr t'" l() /o
.,( lrrlrliplur(u lr,lrrriili. I tl ',llllrt '.r r.trt tt lolt '
zAllll{Nl(
llttr l't/(r
ZAZZO,I<. l,r' rllr lttit rlr' I'lllllllllirrrr r" l"ttts
;\ ('ulltt l'f ll'
Buc.,
I ll
---r-

('l l'lt l\.,

(-Lrvant inlrintc

|. Dili-jarca psilrologicir ir iut(tr.lrrnrr.rrlrrlrrr |,,,r||

irr vcclclelr optirniz-iilii pcllirlrrrlrrrli'r

l llei:llrrclr si irr;tcll'cgltl'cir colt)l)()t liun(.ntllllt l,,,r r r rl

irr lllrtl'cnluncllt si colretrr-s

i.,,\ntr.cnlrrrrcntrrl trrrtogcrr rnrjloe tlc lrrrrt'li,'r,rr, ,l

. ;rplreitilii tle |t'r lirl'11111111i sltoltivilor' Itr

1. l{cglalctr con}l)ot'tlullclttulLli sl).)t'tiviIor cle lrt.r 1o1 ty1,q111,1

pc blrzlr instrrlncrrtelor de idcrrtil'iclr.c
ir lri\ e le lor clc lte r.srtrrirlittrte li

5. Inlcligclttlr - rtri.jlocirc trunslirrrrlrtr)urr' in ot)lul('t ('ll

rtrrrIlt'i Pct li)r'r'liitntr' \l)()r||\ L' tt,,
(r. ('orcllr!ilr lirclorilrlr dc pcrsonlrlitate cu rrir.clrrl
c\ecLttici tclrrricc si lezonlrn{a ilecstora asul)ri.l
c r prcs i v i tiil i i corn lrrtrtlrntc n l.tt it u i ntotric
I |!il
7. ('olrlrrcnrrclr elclrrerrtclor str.trctulrlc llc crcativitir{ii ilt
irrsLrf ir.clr nrodrirrlLri tclrnico-trtctie in
.jocul clc lrunclblrl .lo \
fi l )i rrrcrrsirrni
Isihol.gict' scnrrri t'iclrti'c alc echi lirrrrrrtri
enro{rollrl cnlr'rr lrctivltutcu tlc 1'lcllirlrrrlrnlli lr sltor.lililttr.
Irrptlitori f 1l
:, I

Ilibliosrrrfie lle

ltl