Lucrarea Angrenaje conice; Forţe

LUCRA
REA

ANGRENAJE CONICE; FORŢE REALE ŞI

FORŢE NOMINALE ÎN ANGRENAJELE CONICE CU
DINŢI DREPŢI

1. Scopul lucrării
a) Însuşirea metodologiei de determinare a forţelor nominale şi reale din
angrenajele conice.
b) Determinarea capacităţii portante a angrenajelor conice.

2. Elemente teoretice
În general, rolul angrenajelor conice întro transmisie mecanică este de a
transmite puterea şi mişcarea între doi arbori cu axe concurente. Puterea
de intrare Pi se transmite de la pinion la roată prin intermediul dandurii.
Din această putere o parte se pierde datorită frecărilor din lagărele pe
care se sprijină cei doi arbori şi frecărilor din angrenaj. La iesire din
angrenaj puterea transmisă va avea valoarea Pe.
Pe= Pi . ηL1 . ηΚ . ηL2 ;
(1)
unde: ηL1 , ηL2 - randamentele lagărelor pe care se sprijină arborele de
intrare, respectiv arborele de ieşire(la lagarele cu rulmenţi pot lua valori
între 0,98 ÷0,99 funcţie de tipul rulmentului şi condiţiile de
funcţionare);
ηΚ − randamentul angrenajului conic, cu valori între 0,92 ÷0,96
funcţie de construcţia reductorului şi condiţiile de funcţionare;
Pentru calculul puterilor intermediare se consideră doar pierderile până la
punctul considerat.
Momentul de torsiune transmis de cele două roţi în angrenare se
determină cu relaţia 2:
 Laborator Organe de maşini
Pi ⋅ η L1 [W ]
Mt1,2[N.m]= ;
ω1,2 [ rad / s ]
(2)
Angrenajele conice cu dinţi drepţi sunt executate de obicei cu dantură
nedeplasată. În aceste condiţii dw1,2= d1,2 . Datorita înălţimii variabile a
danturii , pentru calculul forţelor se lucrează cu elementele geometrice
calculate pe conul suplimentar mediu. Considerând angrenajul cilindric
de înlocuire al angrenajului conic O1 şi O2, fig. 1, cu elementele
geometrice definite în lucrarea anterioara, forţele nominale, Fn1,2 , pot fi
descompuse după direcţiile principale în forţele tangenţiale Ft1,2 şi
forţele radiale ale angrenajului înlocuitor Fx1,2.

Fig.1
- Forţele tangenţiale:
2 ⋅ M t 1 ,2 2 ⋅ M t 1,2 ⋅ cos δ 1,2
Ft1,2=Fn1,2 . cos αw= = ;
d mv 1,2 d m1,2
(3)
- Forţele radiale ale angrenajului inlocuitor:
Fx1,2=Ft1,2 . tan αw ;
(4)
Aceaste forţe se descompun la rândul lor în componentele radiale şi
axiale reale care actionează pe angrenajul conic în cauză:
- Forţele radiale:
 Lucrarea Angrenaje conice; Forţe

Fr1,2=Fx1,2 . cos δ1,2= Ft1,2 . tan αw. cos δ1,2 ; (5)

- Forţele axiale:
Fa1,2=Fx1,2 . sin δ1,2= Ft1,2 . tan αw.
sinδ1,2 ; (6)

Solicitările danturii
Solicitarea la presiunea de contact. Se admit ipotezele simplificatoare
de calcul ISO considerându-se angrenajul cilindric înlocuitor pe conul
suplimentar mediu şi că între tensiunile hertziene din punctul de început
al angrenării singulare şi polul angrenării nu sunt diferenţe mari iar
calculul în polul angrenarii este acoperitor pentru tensiunea de contact. În
aceste condiţii tensiunea de contact ia forma :
Ft 1 ⋅ K A ⋅ KV ⋅ K Hβ uv + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V ⋅ ⋅ ≤ σ H P; (7)
b ⋅ d m 1v uv
unde:
ZE – factorul de material , conform tabelului 1;
ZHV- factorul punctului de rostogolire pentru angrenajul înlocuitor; în
csazul angrenajelor zero sau nedeplasate ZHV=1.77;
KA – coeficientul sarcinii dinamice externe, conform tabelului 2
KV – coeficientul sarcinii dinamice interne KV= 1,15 pentru dantură
dreaptă, KV= 1,10 pentru dantură înclinată;
KHβ − coeficientul de repartiţie longitudinală a sarcinii, KHβ=1,15 pentru
predimensionare;
b − lăţimea danturii;
uV − raportul numerelor de dinţi ai angrenajului cilindric înlocuitor;
Pentru angrenajul conic ortogonal cu dinţi drepţi, după înlocuirea
elementeor angrenajului înlocuitor se obţine relaţia 8:
Ft1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u2 + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V ⋅ ⋅ ≤ σ HP; (8)
b ⋅ d m1 u
sau relaţia 9;

2M t1 ⋅ K A ⋅ KV ⋅ K Hβ u 2 + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V⋅ ⋅ ≤ σ H P; (9)
b ⋅ d m1
2
u
unde :
u – raportul numerelor de dinţi ai angrenajuli conic;
 Laborator Organe de maşini
dm1 – diametrul de divizare al pinionului pe conul suplimentar mediu;
σΗP - tensiunea de contact admisibilă, depinde de materialul roţilor
dinţate şi se corectează conform relaţiei 10:
K ⋅Z ⋅Z
σ HP = σ H lim ⋅ HN R w ;
SH
(10)
σΗlim – tensiunea limită la solicitarea de contact pentru materialul
roţilor , se alege din figura 2 .
KHN – coeficientul numărului de cicluri de funcţionare pentru solicitarea
hertziană (NHred). Se consideră că NHred > 5.107 (numărul de cicluri de
referinţă) şi KHN=1;
ZR – coeficientul rugozităţii flancurilor :
m ZR
 3 
ZR=   ;
 Rared 100 
(11)
unde Rared100 – rugozitatea redusă a flancurilor ca şi cea a unui
angrenaj cu distanţa dinre axe de 100 mm:
1
.  100  3
Rared100=3(Ra1+ Ra2 )   ;
 a 
(12)
iar mZR - este definit curelaţia 13:
1000 − σ N lim
mZR=0.12+ ;
5000
(13)
pentru σΗlim< 850 MPa, σΝlim = 850 Mpa, pentru σΗlim>1200 MPa, σΝlim =
1200 Mpa;
În mod curent pentru predimensionare se adoptă ZR=1;
ZW – coeficientul raportului durităţii flancurilor , ZW=1,2, pentru HB1-
HB2>100, şi ZW=1, pentru HB1- HB2 ≤ 100;
SH - factorul de siguranţă în raport cu distrugerea prin oboseală a
flancurilor, conform tabelului 3

Tabelul 1
Roata 1 Roata 1 ZE
Material E1 [MPa] Material E2[MPa] [Mpa1/2]
Oţel laminat 210000 Oţel laminat 210000 291
Oţel turnat 205000 269
Fontă grafit nodular 176000 258
Bronz cu staniu (turnat) 105000 221
Bronz cu staniu 115000 228
 Lucrarea Angrenaje conice; Forţe

(laminat) 120000 231

Fontă cenuşie
Oţel turnat 205000 Oţel turnat 205000 268
Fontă grafit nodular 176000 257
Fontă cenuşie 120000 -
Fontă grafit 176000 Fontă grafit nodular 176000 248
nodular Fontă cenuşie 120000 223
Fontă cenuşie 120000 Fontă cenuşie 120000 205
Oţel laminat 210000 Materiale termoplastice 8000 80
Tabelul 2 KA – coeficientul sarcinii dinamice externe
Caracteristica de funcţionare Uniformă Şocuri Şocuri
a uşoare mediii
-Motor Motor cu Motor cu
Caracteristica maşinii electric ardere ardere
motoare -turbină internă 4- internă 1-
6 cilindri 3 cilindri
de funcţionare a maşinii de lucru
Uniformă Generatoare, ventilatoare,
turbocompresoare,amestecătoare 1,0 1,25 1,75
pentru lichide, pompe centrifuge
Şocuri Reductoare, transmisiile
uşoare maşinilor unelte, compresoare 1,25 1,5 2,0
cupiston, maşini de ridicat
Şocuri Laminoare, escavatoare, prese,
mediii concasoare, vibratoare, 1,5 1,75 2,25
amestecătore
Tabelul 3
Siguranţa în Factorul de siguranţă
funţionare a La ruperea prin oboseală SF La pitting SH
angrenajului Angrenaje Angrenaje Angrenaje Angrenaje
cilindrice conice cilindrice conice
>99% - foarte 2...2,5 2,5 1,25...1,5 1,5...2
mare 1,25 1,5 1,15 1,5
99% - normală 1 1,2 1 1,2
80% - scăzută
 Laborator Organe de maşini

Fig.2
Solicitarea la încovoiere. Se admit ipotezele simplificatoare de calcul
ISO considerându-se angrenajul cilindric înlocuitor pe conul suplimentar
mediu. Folosind elmentele angrenajului de înlocuire (mm, dmv1,2, Ftm)
tensiunea datorată solicitării de încovoiere va fi:
Ftm
σF= ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fβ ⋅ K α ⋅ Y F ; (14)
b ⋅ mm
Pentru angrenajul conic ortogonal cu dinţi drepţi, după înlocuirea
elementeor angrenajului înlocuitor se obţine relaţia 15:
2M t1,2 ⋅ cos δ 1
σF= ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Fβ ⋅ K α ⋅ YF ≤ σ FP ; (15)
b ⋅ d m1,2 ⋅ mm
unde: mm – modulul normal pe conul suplimentar mediu;
KFβ − coeficientul de repartiţie longitudinală a sarcinii pe
lăţimea danturii, KFβ=1,15 pentru predimensionare;
Kα - coeficientul de repartiţie frontală a sarcinii, Kα =0,7 pentru
angrenaje durificate superficial Kα =1 pentru celelalte angrenaje.
YF – factorul de formă al dintelui YF =2,25 pentru
predimensionare;
σFP - tensiunea de încovoiere admisibilă, depinde de materialul
roţilor dinţate şi se corectează conform relaţiei 16:
 Lucrarea Angrenaje conice; Forţe

K FN ⋅ YFX ⋅ YS
σ FP = σ F lim ⋅ ;
SF
(16)
unde : YS – factorul concentratorului de tensiune pe care-l introduce raza
de racordare a piciorului dintelui ρFN , conform diagramei din figura 3 .
KFN – coeficientul numărului de cicluri de funcţionare pentru
solicitarea de încovoiere(NFred). Se consideră că NHred > .107 (numărul de
cicluri de referinţă) şi KFN=1;
YFX – factorul dimensional care ţine seama de scăderea rezistenţei
dintelui odară cu creşterea modulului, se calculeză astfel:
YFX=1, pentru toate oţelurile dacă m<5 mm ;
YFX=1,3-0,006.m , pentru oţelurile îmbunătăţite şi fonte dacă
dacă 5 <m<30 mm ; YFX=0,85 , pentru oţelurile îmbunătăţite şi fonte
dacă dacă m>30 mm;
YFX=1,03-0,01.m, pentru oţelurile călite superficial dacă 5<m<30
mm ;
YFX=1,03-0,01.m, pentru oţelurile călite superficial dacă m>30mm;
SF - factorul de siguranţă în raport cu distrugerea prin oboseală a
flancurilor, conform tabelului 3

Fig. 3 YS – factorul concentratorului de tensiune

 Laborator Organe de maşini

Fig. 4
3. Materiale necesare şi modul de lucru
Pe fiecare masă de lucru se găseşte câte un angrenaj conic uzat ortogonal
cu dantura dreaptă, care a fost demontat din diferite reductoare. La
lucrarea precedentă studenţii au determinat elementele geometrice şi au
întocmit desenele de execuţie ale roţilor. Conducătorul lucrării indică
fiecarui grup de lucru, puterea şi turaţia pe care trebuie să o transmită
angrenajul analizat(Pi, nme), materialele din care sunt (sau posibil să fie)
confecţionate roţile dinţate conice. Pe fiecare masă de lucru există câte
un calculator pe care este instalat programul MATLAB.
Cerinţele lucrării
Cu datele primite fiecare grup de lucru trebiuie:
• Să determine forţele şi momentele care acţionează pe roţile
angrenajului. Se vor utiliza elementele geometrice calculate
anterior;
• Să verifice angrenajul la solicitarile de contact şi încovoiere;
• Să determine capacitatea portantă a angrenajului pentru fiecare
material indicat de conducătorul lucrării şi să compare
rezultatele ;

Modul de lucru
 Lucrarea Angrenaje conice; Forţe

1. Se întocmeşte schema schema cinematică a unei transmisii mecanice

formată dintrun motor electric, un cuplaj şi un reductor conic cu o
treaptă.
2. Se determină turaţiile şi putera transmisă de fiecare element, folosind
raportul de transmitere determinat în lucrarea precedentă şi relaţia 1.
3. Se determină forţele şi momentele pentru cele două roţi ale
angrenajului folosind relaţiile 2,3,4,5,6.
4. Se calculează tensiunile efective şi tensiunile admisibile pentru
solicitările de contact şi încovoiere folosind relaţiile 9,10,11,12,13,15,16,
se compară valorile efective cu cele admisibile şi se concluzioneză.
5. Se determină capacitatea portantă a angrenajului (Mt1) considerând
egalitatea dintre tensiunile efective şi cele admisibile în relaţiile 9 şi 15.
Se consideră cea mai mică valoare calculată. Se fac calcule pentru mai
multe materiale şi secompară rezultatele.

Exemplu de calcul
1. Schema cinematică a transmisiei mecanice.

1- motor electric 6- roată conică

2- cuplaj elastic 7- arbore de ieşire din reductor
3- arbore de intrare în reductor 8- rulmenţi radial-axiali
4- lagăr cu rulmenţi radial-axiali 9- carcasa reductorului
5- pinion conic

2. Date iniţiale: Pi = 5kW , nme=750rot/min,

materialul roţilor 41MoCr11, z1 = 11, z2 = 28, u=2,545, δ1 =21,45o,
m=4mm, mtm=3,40 mm, dm1 =37,4 mm, dm2 =95,2 mm
- Turaţia pinionului n1= nme =750rot/min;
 Laborator Organe de maşini
- Turaţia roţii conice n2= n1/i=750/2,545=294,7 rot/min;
- Puterea transmisă de pinion Pk1= Pi . ηL1 =5.0,99.0,99=4,90 kW;
- Puterea transmisă de roata conică Pk2= Pi . ηL1 . ηΚ=
5.0,99.0,99.0,95=4,655 kW;
- Puterea la ieşire din reductor Pe= Pi . ηL1 . ηΚ. ηL2 =
5.0,99.0,99.0,95.0,99.0,99=4,56 kW;

3. Forţele şi momentele din angrenaj:

Momentul de torsiune transmis de pinion
Pk1 [ W ]
Mt1[N.m]= = (4,90.103)/(π. 750/30)=
ω1 [ rad / s ]
2,39[N m]=62.390[N.mm]
.

Forţa tangenţială transmisă de pinion

2 ⋅ M t1 ⋅ cos δ1
Ft1 = =(2 . 62.390 . cos 21,45o)/37,4=3105,27 N
d m1
Forţa radială la pinionul angrenajului inlocuitor
Fx1=Ft1 . tan αw=3105,27 . tan 20ο=1130,22Ν
Forţa radială la pinion
Fr1= Ft1 . tan αw. cos δ1= 3105,27 . tan 20ο . cos 21,45o= 1051,28 N
Forţa axial la pinion
Fa1= Ft1 . tan αw. sin δ1 =3105,27 . tan 20ο . sin 21,45o = 413,32 Ν

4. Tensiunile efective şi tensiunile admisibile

Solicitarea de contact

2M t1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u 2 + 1
σ H = Z E⋅ ⋅ Z H V⋅ ⋅ ≤ σ H P;
b ⋅ d m1
2
u
ZE = 291; ZHV = 1,7; KA = 1,25; KV = 1,15; KHβ = 1,15
σΗ = 291. 1,7 . [2. 62390 . 1,25 . 1,15 . 1,15 . 7,4771/2/(18 . 37,42 .
2,545)]1/2=1467,73 [N/mm2]
K ⋅Z ⋅Z
σ HP = σ H lim ⋅ HN R w ;
SH
σHlim = 1300 [N/mm2]; KHN =1; ZR = 1; ZW =1; SH =1,5;
σHP = 1300 . (1/1,5) = 866,66[N/mm2]
Se poate observa că σΗ = 1467,73 [N/mm2] > σHP = 866,66[N/mm2] deci
angrenajul conic studiat nu poate transmite puterea de 5kW la intrarea în
angrenaj.
 Lucrarea Angrenaje conice; Forţe

5. Capacitatea portantă a angrenajului (Mt1) considerând solicitarea de

contact

2 M t 1 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ u 2 + 1
Z E⋅ ⋅ Z H V⋅ ⋅ ≤ σ H P; ⇒
b ⋅ d 2m1 u

σ 2 H P⋅ b ⋅ d 2m1 ⋅ u
M t1 = =(13002 . 18 . 37,42 . 2,545)/
2 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K Hβ ⋅ Z 2 E⋅ ⋅ Z 2 H V⋅ u 2 + 1
( 2 . 1,25 . 1,15 . 1,15 . 2912. 1,72 . 7,4771/2 )= 48944,85 [N.mm]
Pk1 = Mt1. ω1 =48 ,74. 3,14 . 750/30 . 10-3= 3.84 kW;