Você está na página 1de 14

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Lucru individual

Analiza activităţii economice din sectorul transporturilor şi reglementarea acestuia în


Republica Moldova

Chişinău, 2011
Transporturile reprezintă una din ramurile de bază ale economiei și asigură deplasarea
mărfurilor, a pasagerilor, legăturile de producţie ș.a. R. Moldova are un sistem de transporturi si o
reţea de căi de comunicatie relativ bine dezvoltate.
Având o poziție geografică favorabilă în partea centrală a Europei, teritoriul
republicii este traversat de cîteva căi de transport de importanță Internaţională. Aceste căi de tranzit
duc din Europa de Vest și Centrală spre Europa de Est si Asia Centrală, din nordul Europei spre
Peninsula Balcanică şi Orientul Apropiat etc. Sistemul de transporturi din R. Moldova este
reprezentat de aproape toate tipurile principale: transport rutier (auto), feroviar, aerian, fluvial,
maritim și prin conducte.
Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna aprilie 2011 întreprinderile de transport
feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 647,8 mii tone de mărfuri, cu 21,8% mai puţin faţă de
luna precedentă şi cu 13,0% mai mult comparativ cu luna aprilie 2010. Parcursul mărfurilor în luna
aprilie 2011 a totalizat 266,9 mil. tone-km, cu 20,6% mai puţin în raport cu luna martie 2011 şi cu
8,7% mai mult faţă de luna corespunzătoare din anul 2010.
În ianuarie-aprilie 2011 întreprinderile de transport feroviar, auto2, fluvial şi aerian au transportat
2623,4 mii tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în perioada similară din anul 2010 cu
43,4%. Parcursul mărfurilor a totalizat 1078,7 mil. tone-km, cu 31,2% mai mult decît în ianuarie-
aprilie 2010.

Volumul de mărfuri transportate şi parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de


transport, pe moduri de transport
Ianuarie- În % faţă Aprilie 2011
de
în % faţă
ianuarie- în % faţă de
aprilie 2011 de martie
aprilie aprilie 2010
2011
2010
Mărfuri transportate – total, mii
tone 2623,4 143,4 78,2 113,0
      din care pe moduri de transport:
feroviar 1472,5 144,7 56,3 98,1
auto2 1126,3 142,2 108,7 129,3
de 3,5
fluvial 24,2 124,1 ori 96,9
aerian 0,4 126,2 120,1 134,5
Parcursul mărfurilor – total, mil.
tone-km 1078,7 131,2 79,4 108,7
      din care pe moduri de
transport:
feroviar 392,2 156,3 55,0 109,7
auto2 685,9 120,1 95,5 108,3
de 6,0
fluvial 0,1 126,5 ori 109,3
aerian 0,5 115,2 115,0 128,5
În ianuarie-aprilie 2011 întreprinderile de transport auto au transportat 1126,3 mii tone de
mărfuri, cu 42,2% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010. Ponderi considerabile în
volumul total de mărfuri transportate cu transportul auto revin întreprinderilor din municipiile
Chişinău (67,9%) şi Bălţi (12,6%), raioanele: Anenii Noi (3,7%), Ialoveni (2,4%)  şi Taraclia
(2,3%).
Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-aprilie 2011 au fost transportate 1472,5 mii
tone de mărfuri, volum mai superior decît cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2010
cu 44,7%. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară ponderi mai
mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: cereale şi produse de panificaţie – 53,4% (în
ianuarie-aprilie 2010 – 21,7%), metale feroase şi fier vechi – 11,4% (în ianuarie-aprilie 2010 –
37,2%), materiale de construcţie şi ciment – 10,2% (în ianuarie-aprilie 2010 – 8,0%).

Numărul de pasageri transportaţi şi parcursul pasagerilor  în ianuarie-aprilie 2011, pe moduri


de transport public
Pasageri transportaţi Parcursul pasagerilor
mii în % faţă de mil. în % faţă de
pasageri ianuarie-aprilie pasageri- ianuarie-aprilie
2010 km 2010
Transport public:
feroviar* 1144,6 98,9 83,9 93,3
autobuze şi
microbuze 37389,8 114,4 757,1 111,7
Fluvial 19,5 92,0 0,04 92,0
aerian 143,2 117,0 167,5 106,8
În ianuarie-aprilie 2011 cu autobuze şi microbuze au fost transportaţi 37,4 mil. pasageri, cu
14,4% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2010. Ponderi semnificative în numărul
total de pasageri transportaţi cu autobuze şi microbuze deţin agenţii transportatori din municipiile
Chişinău (63,8%) şi Bălţi (8,5%), raioanele: Cahul (4,3%), Orhei (3,4%), Ungheni (2,1%), Ialoveni
(1,5%), Edineţ (1,4%) şi Străşeni (1,4%).
Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-martie 2011 au fost transportaţi 1,1 mil. pasageri, cu
1,1% mai puţin faţă de perioada similară din anul 2010.

Lungimea cailor de comunicatie, la sfirsitul anului 2009


Linii de cale ferata in exploatare de folosinta 1 157 km
generala
Drumuri publice 9 344 km
Linii de troleibuze in exploatare 306 km
Cai fluviale navigabile de folosinta generala 558 km

Marfuri transportate 2009, mii tone

Feroviar 4 414,9
Auto 21 390,8
Fluvial 182,0
Aerian 0,8

Marfuri transportate pe Calea Ferata din Republica Moldova dupa Grupe de marfuri 2009,
mii tone

Cereale 603,0
Cartofi, fructe si legume proaspete, struguri 2,0
Lemn si pluta 64,0
Produse alimentare si nutreturi pentru animale 427,0
Seminte uleioase, fructe oleaginoase si grasimi 238,0
Combustibili minerali solizi 269,0
Petrol brut 1,0
Produse petroliere 777,0
Minereuri de fier, deseuri de fier si otel, zgura de furnal 448,0
Minereuri si deseuri neferoase 1,0
Produse metalice (feroase si neferoase), articole fabricate din 595,0
metal
Ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru constructii 407,0
Minerale brute sau prelucrate 273,0
Ingrasaminte (naturale si chimice) 224,0
Produse chimice derivate din carbuni si gudron 3,0
Produse chimice, altele decit cele din carbune si gudron 20,0
Celuloza si deseuri de hirti 27,0
Echipamente, masini si aparate pentru transport, motoare 10,0
(asamblate sau nu) si piese componente
Sticla, sticlarie, produse ceramice 18,0
Piele, textile, confectii si diverse articole fabricate 1,0
Alte produse, nespecificate in alte grupe 7,0
(sursa www.statistica.md)

Principalele joncţiuni feroviare ale Republicii Moldova se află  în Chişinău, Tighina,
Ungheni, Ocniţa, Bălţi şi Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa (în Ucraina) la Marea
Neagră şi cu oraşele româneşti Iaşi şi Galaţi interconectează reţeaua republicană. Prin aceste
conexiuni, rutele feroviare moldoveneşti se diversifică şi cuprind următoarele destinaţii: Rusia
(Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev, Cernăuţi, Herson,
Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca,Constanţa etc.),
Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga) şi Germania (Berlin). Multe dintre
aceste rute sunt zilnice.

Transportul feroviar este reglemntat de COD Nr. 309 din  17.07.2003 “CODUL
TRANSPORTULUI FEROVIAR” Publicat : 14.11.2003 în Monitorul Oficial Nr. 226, art Nr :
892, Promulgat : 03.11.2003. Conform acestuia “CODUL TRANSPORTULUI FEROVIAR” are
următoarele scopuri şi sarcini:
a) stabileşte bazele juridice, organizatorice şi economice ale activităţii transportului feroviar,
particularităţile, locul şi rolul acestuia în economia ţării, reglementează raporturile lui cu autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, cu alte tipuri de transport;
b) reglementează raporturile dintre calea ferată şi expeditorii de mărfuri,  destinatarii  mărfurilor,
călători, alte persoane fizice şi juridice,  care beneficiază de serviciile transportului feroviar,
stabileşte drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora;
c) reglementează condiţiile de bază ale transportului de călători, mărfuri, bagaje şi mesagerii,
stabileşte regulile generale de exploatare a liniilor ferate de acces.
Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turiştii străini care
vizitează ţara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, împreună cu companiile străine,
prestează servicii de transport pasageri prin curse regulate şi charter, asigurînd legături directe cu
circa 20 de destinaţii, iar cu transbordări - cu majoritatea ţărilor lumii. În ultimii ani s-a observat o
reducere a numărului de destinaţii şi de curse către ţările CSI, însă este evidentă tendinţa de creştere
a numărului de destinaţii şi servicii prestate ţărilor din Europa de Vest şi de Sud.
Principalul aeroport al ţării este Aeroportul Internaţional Chişinău. La începutul lui 2006, aeroportul
Chişinău oferea zboruri directe spre destinaţii internaţionale precum Bucureşti-Henri Coandă,
Timişoara-Traian Vuia, Atena, Bologna, Budapesta, Istanbul, Kiev, Larnaca, Lisabona, Moscova,
Praga, Roma, Tel Aviv, Verona, Londra şi Viena.

În 2010 aeroportul şi-a deschis zboruri directe către Munchen, Varna, Kiev, Surgut, Soci.

Detalii despre activitatea


aeroportului pe perioada 2009-
2010
 Datele procesate din 2009

Cele mai populare destinaţii anului 2009 sunt:


I Moscova -16,40%
II Istanbul -12,67%
III Budapest –11,20%
IV Verona-9,08%
Companiile aeriene 2009 sunt:
I Air Moldova 50,28%
II Turkish Airlines 11,89%
III Meridiana 9,71%
IV S7 Airlines 8,43%

Companii aeriene noi


Transportul aerien este reglementat de “LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la
transporturi” Nr.1194-XIII din 21.05.97, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68 din 16.10.1997.
Conform acestei legi in sistemul transportului aerian intra intreprinderile care efectueaza
transportul aerian de calatori si marfuri, aerofotografieri, lucrari agricole speciale, precum si
aeroporturile, aerodromurile, aerocluburile, mijloacele de transport, sistemul de comanda al
traficului aerian, atelierele de reparatie ale aviatiei civile, insititutiile de invatamint, alte
intreprinderi si organizatii care asigura functionarea transportului aerian (Articolul 18). Pe data de
05.12.2008 Parlamentul a adoptat o lege organică privind aderarea Republicii Moldova la
Convenţia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional Nr. 254,
Publicat : 23.12.2008 în Monitorul Oficial Nr. 230-232, art Nr : 846. Conform căreia Republica
Moldova aderă la Convenţia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian
internaţional, încheiată la Montreal la 28 mai 1999. Guvernul, prin intermediul organului de
specialitate al administraţiei publice din Republica Moldova, va întreprinde măsurile necesare pentru
realizarea prevederilor convenţiei menţionate. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
va pregăti şi va remite instrumentul de aderare Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile.
Reţeaua publică de drumuri din Republica Moldova este de 12 719 km, dintre care 87% cu
suprafaţă pavată. Din acest total 3 669 km formează drumurile naţionale, iar 6 834 km sunt drumuri
locale, calitatea lor, însă, nu corespunde standardelor internaţionale.
Drumurile publice, principala cale de transport intern, leagă oraşele mari ale Moldovei. Acestea,
însă, se află într-o stare generală proastă. În plus, lipsa de combustibili îngreunează transportul auto
interurban.
Deplasarea pasagerilor pe teritoriul Republicii se face în cea mai mare parte prin curse regulate de
autobuze şi microbuze (aproximativ 17 mii).
:Activitatea acestora este reglementată de o multitudine de regulamente, coduri şi legi, cum ar fi
”CODUL transporturilor auto” aprobat prin Legea organică nr.116-XIV din 29 iulie 1998.
Prezentul cod constituie cadrul juridic pentru elaborarea
următoarelor acte normative privind activităţile de transport auto:
a) Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje;
b) Regulamentul transporturilor auto de mărfuri;
c) Regulamentul transporturilor de mărfuri perisabile;
d) Regulamentul transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul
Republicii Moldova;
e) Instrucţia de transportare a încărcăturilor supragrele şi
agabaritice;
f) Regulamentul de prestare a serviciilor de transport şi expediţie;
g) Regulamentul autogării (staţiei auto);
h) Regulamentul cu privire la asigurarea securităţii circulaţiei
rutiere la întreprinderi, instituţii, organizaţii ce efectuează
transporturi de pasageri şi mărfuri.(Articolul 2)

Regulamentul transporturilor auto de mărfuri, publicat : 20.04.2000 în Monitorul Oficial


Nr. 042     Promulgat : 09.12.1999. Ce este elaborat  de   către   Ministerul Transporturilor şi
Comunicaţiilor în conformitate cu art.2 şi art.54 ale Codului  transporturilor  auto (Legea
organică nr.116-XIV din  29.07.98, M.O. nr.90-91, 1998, art.581). Regulamentul prezent
stabileşte modul organizării transporturilor auto de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova.
    Transporturile  auto  internaţionale  de mărfuri  se  efectuează  în conformitate  cu  tratatele
şi acordurile internaţionale  şi  acordurile interguvernamentale  la care Republica Moldova este
parte, precum şi  cu legislaţia ei internă.
Transportarea  unor  tipuri de mărfuri, care  au  particularităţi deosebite,  este reglementată în
concordanţă cu regulamentele  elaborate în modul stabilit.
Hotărîrea Guvernului nr.854 din  28 iulie 2006 “R E G U L A M E N T U L
TRANSPORTURILOR AUTO DE CĂLĂTORI ŞI BAGAJE”. Conform căreia:
    1. Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje este elaborat în conformitate cu art. 2
al Codului transporturilor auto, aprobat prin Legea nr.116-XIV din 29 iulie 1998 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.90-91, art.581) şi stabileşte condiţiile principale de
efectuare pe teritoriul Republicii Moldova şi în afara ţării a transporturilor de călători (pasageri)
şi bagaje cu mijloacele de transport auto, fiind obligatoriu pentru agenţii transportatori-titulari de
licenţe, precum şi pentru întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele care beneficiază
de serviciile transportului auto.
    2. Agenţii transportatori activează în strictă corespundere cu actele legislative şi normative în
vigoare şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, asigurînd securitatea
circulaţiei şi siguranţa pasagerilor, protecţia mediului, cultura deservirii pasagerilor şi integritatea
bagajelor.
Agenţii transportatori sînt obligaţi să deţină licenţă pentru transportul auto de pasageri în folos
public, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi să îndeplinească condiţiile privind baza
tehnico-materială, competenţa profesională, capacitatea financiară. Documentele care atestă
întrunirea acestor condiţii sînt specificate în punctul 6 al prezentului Regulament.
    3. Administrarea de stat a transportului auto este exercitată de organul de specialitate al
administraţiei publice centrale, în interacţiune cu autorităţile administraţiei publice locale şi alte
organe abilitate în acest scop.
    4. Agenţii transportatori pot presta următoarele categorii şi tipuri de servicii de transport al
pasagerilor:
    a) categorii de transporturi:
    - naţionale;
    - internaţionale;
    b) tipuri de transporturi:
    - în folos public:
    pe rute regulate;
    neregulate (ocazionale):
    la comandă;
    turistice;
    - în regim de taxi;
    - în folos propriu.
    c) după regimul executării:
    obişnuite;
    rapide (cu un număr limitat de opriri intermediare);
    expres (fără opriri intermediare).
    5. Se interzice antrenarea la transportul călătorilor în folos public a mijloacelor de transport
reutilate din camioane-furgon cu destinaţie generală.
    Excluderea mijloacelor de transport reutilate din activitate se va efectua conform următorului
grafic:
    semestrul II 2006 - excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul fabricării pînă la 1992
inclusiv;
    semestrul I 2007 - excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul fabricării 1993;
    semestrul II 2007 - excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul fabricării 1994-2006
inclusiv.
    6. Mijloacele de transport admise la transportul pasagerilor activează pe baza permisului de
activitate pe rută (prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Regulament). Agentul transportator va
solicita organului abilitat eliberarea permisului de activitate pe rută, prezentînd un dosar care
trebuie să cuprindă:
    a) licenţa pentru activitatea de transport;
    b) certificatul de conformitate, eliberat de către organismul de certificare acreditat şi desemnat
în conformitate cu legislaţia în vigoare, care confirmă faptul că serviciile de transport al
călătorilor corespund cerinţelor în vigoare;
    c) certificatul de clasificare a autocarelor după stele (după caz);
    d) certificatele ce confirmă perfecţionarea profesională periodică (o dată la trei ani) a şoferilor
şi managerilor, conform tipurilor de transport.
    [Pct.6 modificat prin HG539 din 23.04.08, MO82/29.04.08 art.521]
    7. La deservirea rutelor regulate şi neregulate de călători în folos public în trafic internaţional,
a celor regulate şi neregulate de călători în trafic naţional pe o distanţă mai mare de 100 km şi la
deservirea transporturilor turistice sînt utilizate numai autocare cu cel puţin 17 locuri, inclusiv
locul conducătorului auto, clasificate după stele de către organul abilitat de organul de
specialitate al administraţiei publice centrale în conformitate cu cerinţele internaţionale.
    Pentru efectuarea transporturilor neregulate în folos propriu nu este obligatorie utilizarea
autocarelor clasificate după stele.
    8. Mijloacele auto cu care se efectuează transporturile de pasageri trebuie să corespundă
cerinţelor stabilite pentru fiecare tip de transport şi să aibă la bord setul de documente prevăzut
de prezentul Regulament şi de legislaţia în vigoare. (I. DISPOZIŢII GENERALE)
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la transporturi, Nr.1194-XIII din 21.05.97
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68 din 16.10.1997. Prezenta lege determina bazele
juridice, economice si organizatorice ale functionarii transportului pe teritoriul Republicii
Moldova.

În Republica Moldova râurile Nistru și Prut sunt navigabile, însă transportul naval joacă un
rol prea puțin important în sistemul de transport republican. În 1990 doar 317 milioane de tone-
kilometri de marfă au fost transportate pe apele interne, în comparație cu 15 007 milioane tone-
kilometri pe căi ferate și 1 637 milioane tone-kilometri pe rețeau de drumuri.
Pe Nistru se organizează excursii turistice spre Odesa, cu vapoare de capacitate medie (200-400
de locuri) și diferite nave rapide și șalupe.
Republica Moldova are acces la Dunăre prin portul Giurgiulești, unde în 2006 a fost finalizată
construcția unui terminal petrolier.
Relaţiile din domeniul navigaţiei maritime comerciale sînt reglementate de “CODUL
NAVIGAŢIEI MARITIME COMERCIALE AL REPUBLICII MOLDOVA” şi de alte acte
normative ale Republicii Moldova, adoptate în conformitate cu el. În sensul prezentului cod,
navigaţie maritimă comercială înseamnă activitatea ce ţine de folosirea navelor pentru:
a) transport de mărfuri, pasageri, bagaje şi poştă;
b) pescuit;
c) explorare şi exploatare a zăcămintelor de minereuri de pe fundul mării;
d) operaţiuni de căutare, salvare, remorcaj, pilotaj;
e) ridicare a bunurilor scufundate;
f) lucrări hidrotehnice, tehnice, subacvatice şi alte lucrări pe mare;
g) lucrări de gospodărire a apelor mării;
h) control sanitar, control de carantină, alt fel de control;
i) protecţie şi păstrare a mediului marin;
j) efectuare de cercetări ştiinţifice în mediul marin;
k) activităţi de instruire;
l) sport şi agrement.
Pot desfăşura navigaţie maritimă comercială persoanele juridice şi fizice care au în posesiune,
în folosinţă şi/sau la dispoziţie nave şi care deţin, în cazurile stabilite de legislaţie, licenţe,
eliberate de autorităţile competente, pentru practicarea unei astfel de activităţi.

Conform datelor prezentate de saitul www.firme.md, la moment în Republica Moldova


activează aproximativ 253 de întreprinderi care prestează servicii de expeditie, transportare auto a
încărcăturilor, transport aerian, transportare de călători ş.a. Principalele problem pe care au de
infruntat aceste întreprinderi sunt costurile mari de transport, preţul exagerat la combustibili și
starea proastă a infrastructurii transportoare din Moldova: aproximativ 20% din rețeau rutieră
publică a Republicii Moldova se află într-o stare tehnică critică. O mare parte a rețelei de tranport
din Republica Moldova se află într-o situație neadecvată: indicatoarele rutiere lipsesc sau nu sunt
bine întreținute; infrastuctura gărilor și autogărilor, precum și starea tehnică a liniilor de cale
ferată nu corespund standardelor europene, iar transportul fluvial nu este valorificat în măsură
deplină.

Você também pode gostar