Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Lucru individual
Chişinău, 2011
Transporturile reprezintă una din ramurile de bază ale economiei și asigură deplasarea
mărfurilor, a pasagerilor, legăturile de producţie ș.a. R. Moldova are un sistem de transporturi si o
reţea de căi de comunicatie relativ bine dezvoltate.
Având o poziție geografică favorabilă în partea centrală a Europei, teritoriul
republicii este traversat de cîteva căi de transport de importanță Internaţională. Aceste căi de tranzit
duc din Europa de Vest și Centrală spre Europa de Est si Asia Centrală, din nordul Europei spre
Peninsula Balcanică şi Orientul Apropiat etc. Sistemul de transporturi din R. Moldova este
reprezentat de aproape toate tipurile principale: transport rutier (auto), feroviar, aerian, fluvial,
maritim și prin conducte.
Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna aprilie 2011 întreprinderile de transport
feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 647,8 mii tone de mărfuri, cu 21,8% mai puţin faţă de
luna precedentă şi cu 13,0% mai mult comparativ cu luna aprilie 2010. Parcursul mărfurilor în luna
aprilie 2011 a totalizat 266,9 mil. tone-km, cu 20,6% mai puţin în raport cu luna martie 2011 şi cu
8,7% mai mult faţă de luna corespunzătoare din anul 2010.
În ianuarie-aprilie 2011 întreprinderile de transport feroviar, auto2, fluvial şi aerian au transportat
2623,4 mii tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în perioada similară din anul 2010 cu
43,4%. Parcursul mărfurilor a totalizat 1078,7 mil. tone-km, cu 31,2% mai mult decît în ianuarie-
aprilie 2010.
Feroviar 4 414,9
Auto 21 390,8
Fluvial 182,0
Aerian 0,8
Marfuri transportate pe Calea Ferata din Republica Moldova dupa Grupe de marfuri 2009,
mii tone
Cereale 603,0
Cartofi, fructe si legume proaspete, struguri 2,0
Lemn si pluta 64,0
Produse alimentare si nutreturi pentru animale 427,0
Seminte uleioase, fructe oleaginoase si grasimi 238,0
Combustibili minerali solizi 269,0
Petrol brut 1,0
Produse petroliere 777,0
Minereuri de fier, deseuri de fier si otel, zgura de furnal 448,0
Minereuri si deseuri neferoase 1,0
Produse metalice (feroase si neferoase), articole fabricate din 595,0
metal
Ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru constructii 407,0
Minerale brute sau prelucrate 273,0
Ingrasaminte (naturale si chimice) 224,0
Produse chimice derivate din carbuni si gudron 3,0
Produse chimice, altele decit cele din carbune si gudron 20,0
Celuloza si deseuri de hirti 27,0
Echipamente, masini si aparate pentru transport, motoare 10,0
(asamblate sau nu) si piese componente
Sticla, sticlarie, produse ceramice 18,0
Piele, textile, confectii si diverse articole fabricate 1,0
Alte produse, nespecificate in alte grupe 7,0
(sursa www.statistica.md)
Principalele joncţiuni feroviare ale Republicii Moldova se află în Chişinău, Tighina,
Ungheni, Ocniţa, Bălţi şi Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa (în Ucraina) la Marea
Neagră şi cu oraşele româneşti Iaşi şi Galaţi interconectează reţeaua republicană. Prin aceste
conexiuni, rutele feroviare moldoveneşti se diversifică şi cuprind următoarele destinaţii: Rusia
(Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev, Cernăuţi, Herson,
Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca,Constanţa etc.),
Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga) şi Germania (Berlin). Multe dintre
aceste rute sunt zilnice.
Transportul feroviar este reglemntat de COD Nr. 309 din 17.07.2003 “CODUL
TRANSPORTULUI FEROVIAR” Publicat : 14.11.2003 în Monitorul Oficial Nr. 226, art Nr :
892, Promulgat : 03.11.2003. Conform acestuia “CODUL TRANSPORTULUI FEROVIAR” are
următoarele scopuri şi sarcini:
a) stabileşte bazele juridice, organizatorice şi economice ale activităţii transportului feroviar,
particularităţile, locul şi rolul acestuia în economia ţării, reglementează raporturile lui cu autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, cu alte tipuri de transport;
b) reglementează raporturile dintre calea ferată şi expeditorii de mărfuri, destinatarii mărfurilor,
călători, alte persoane fizice şi juridice, care beneficiază de serviciile transportului feroviar,
stabileşte drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora;
c) reglementează condiţiile de bază ale transportului de călători, mărfuri, bagaje şi mesagerii,
stabileşte regulile generale de exploatare a liniilor ferate de acces.
Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turiştii străini care
vizitează ţara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, împreună cu companiile străine,
prestează servicii de transport pasageri prin curse regulate şi charter, asigurînd legături directe cu
circa 20 de destinaţii, iar cu transbordări - cu majoritatea ţărilor lumii. În ultimii ani s-a observat o
reducere a numărului de destinaţii şi de curse către ţările CSI, însă este evidentă tendinţa de creştere
a numărului de destinaţii şi servicii prestate ţărilor din Europa de Vest şi de Sud.
Principalul aeroport al ţării este Aeroportul Internaţional Chişinău. La începutul lui 2006, aeroportul
Chişinău oferea zboruri directe spre destinaţii internaţionale precum Bucureşti-Henri Coandă,
Timişoara-Traian Vuia, Atena, Bologna, Budapesta, Istanbul, Kiev, Larnaca, Lisabona, Moscova,
Praga, Roma, Tel Aviv, Verona, Londra şi Viena.
În 2010 aeroportul şi-a deschis zboruri directe către Munchen, Varna, Kiev, Surgut, Soci.
În Republica Moldova râurile Nistru și Prut sunt navigabile, însă transportul naval joacă un
rol prea puțin important în sistemul de transport republican. În 1990 doar 317 milioane de tone-
kilometri de marfă au fost transportate pe apele interne, în comparație cu 15 007 milioane tone-
kilometri pe căi ferate și 1 637 milioane tone-kilometri pe rețeau de drumuri.
Pe Nistru se organizează excursii turistice spre Odesa, cu vapoare de capacitate medie (200-400
de locuri) și diferite nave rapide și șalupe.
Republica Moldova are acces la Dunăre prin portul Giurgiulești, unde în 2006 a fost finalizată
construcția unui terminal petrolier.
Relaţiile din domeniul navigaţiei maritime comerciale sînt reglementate de “CODUL
NAVIGAŢIEI MARITIME COMERCIALE AL REPUBLICII MOLDOVA” şi de alte acte
normative ale Republicii Moldova, adoptate în conformitate cu el. În sensul prezentului cod,
navigaţie maritimă comercială înseamnă activitatea ce ţine de folosirea navelor pentru:
a) transport de mărfuri, pasageri, bagaje şi poştă;
b) pescuit;
c) explorare şi exploatare a zăcămintelor de minereuri de pe fundul mării;
d) operaţiuni de căutare, salvare, remorcaj, pilotaj;
e) ridicare a bunurilor scufundate;
f) lucrări hidrotehnice, tehnice, subacvatice şi alte lucrări pe mare;
g) lucrări de gospodărire a apelor mării;
h) control sanitar, control de carantină, alt fel de control;
i) protecţie şi păstrare a mediului marin;
j) efectuare de cercetări ştiinţifice în mediul marin;
k) activităţi de instruire;
l) sport şi agrement.
Pot desfăşura navigaţie maritimă comercială persoanele juridice şi fizice care au în posesiune,
în folosinţă şi/sau la dispoziţie nave şi care deţin, în cazurile stabilite de legislaţie, licenţe,
eliberate de autorităţile competente, pentru practicarea unei astfel de activităţi.