Aspecte relevante ale

competitivității la nivel
european
 Agenda Lisabona
Obiectivul esenţial (stabilit în anul 2000): UE cea
mai competitivă economie din lume, până în
2010.
Evoluţiile ulterioare nu au dovedit că acest
deziderat poate fi fezabil.
Prin extinderea grupării decalajul de
competitivitate faţă de SUA şi Japonia a crescut si
mai mult, ceea ce a determinat UE să recunoască,
la jumătatea actualului deceniu că obiectivul
propus nu va putea fi realizat până în 2010
Ţintele principale stabilite de Consiliu în mai
2003, în domeniul educaţiei
Rata medie a abandonului şcolar, la nivelul studiilor de bază să
nu depăşească 10%;
Cel puţin 85% dintre tinerii în vârstă de până la 22 de ani să-şi fi
definitivat cursurile şcolare secundare sau cele liceale;
Ponderea tinerilor de până la 15 ani care prezintă deficienţe de
instruire, trebuie să descrească cu cel puţin 20%, în comparaţie
cu anul 2000;
Nivelul mediu de participare la programe de învăţare continuă, la
nivelul UE, a persoanelor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani,
trebuie să ajungă la cel puţin 12,5%;
Numărul total de absolvenţi în domeniile matematică, ştiinţe şi
tehnologie la nivelul UE va creşte cu cel puţin 15% până în 2010
şi în acelaşi timp discrepanţa existentă pe sexe, din acest punct
de vedere, se va atenua.
Rolul cercetării, dezvoltării şi inovării la
nivel european/mondial
În conformitate cu European Innovation Scoreboard 2007, ţările
membre UE pot fi separate în 4 categorii:
– Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia, Elveţia şi Marea
Britanie formează aşa numitul grup al „liderilor inovării”;
– Austria, Belgia, Franţa, Islanda, Irlanda, Luxemburg şi Olanda
alcătuiesc „echipa urmăritorilor”;
– Cipru, Cehia, Estonia, Italia, Norvegia, Slovenia şi Spania
reprezintă grupul ţărilor cu “performanţe medii” din acest
punct de vedere;
– Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania,Malta,
Polonia, Portugalia, România, Slovacia reprezintă grupul
ţărilor aflate în faza de“recuperare a decalajului” (de
ajungere din urmă – catching-up ) care le separă de
precedentele categorii
– Turcia, momentan, înregistrează performaţe sub nivelul
celorlalte ţări, din acest punct de vedere.
 Evoluţia inovării pe categorii de ţări
2004 2005 2006 2007 2008
LIDER Suedia Suedia Suedia Suedia Suedia
Grup Lider FI, DK, CH, CH, FI, DK, CH, FI, DK, CH, FI, DK, CH, FI, IL, DK,
IL, DE, UK IL, DE, UK IL, DE, UK, IL, DE, LU, DE, UK, LU
LU UK

Urmăritorii BE, IE, LU, LU, IS, BE, IE, IS, BE, IE, IS, BE, IS, IE, AT, NL,
NL, IS, FR, NL, IE, FR, NL, FR, AT FR, NL, AT FR, BE
AT AT
Performanţe NO, AU, NO, AU, SI, NO, EE, AU, NO, EE, SI, EE, AU, NO,
medii EE,IT, CZ, EE, CZ, IT, SI, CZ, IT, AU, CZ, IT, CZ, SI, IT, CY,
SI, SP ES ES, CY, MT ES, CY, MT ES, MT, LT
Catch-up CY, MT,EL, CY, MT, EL, EL, HU, LT, LT, PT, HU, HU, EL, PT,
HU, LT, SK, HU, PT,LT, PT, SK, PL, EL, SK, PL, SK, PL, BG,
PL, PT, BG SK, PL, BG BG, LV, RO BG, LV, RO LV, RO
Perdanţii LV, RO, TR LV,RO,TR TR TR TR
 Recuperarea decalajului faţă de
media comunitară (evoluţie lineară)
60 IT
HU
53
50 RO
MT
40 SK
34 BG
30 LV
22 22 21 20 20 PT
20 18 18 PL
13
10 10 10 10 9 SI
CY
0 LT
IT HU RO MT SK BG LV PT PL SI CY LT CZ EE CZ
EE
Decalajul inovării la nivel mondial

0,2

0,15
UE 15
0,1
Japonia
SUA
0,05

0
2003 2004 2005
 Decalajul UE - SUA
0
-0,02
-0,04
-0,06
-0,08
-0,1 -0,1 -0,098
-0,12 -0,116

-0,14
-0,146
-0,16 -0,164
-0,18
2004 2005 2006 2007 2008
 Decalajul UE – Japonia

-0,14

-0,145

-0,15 -0,15
-0,151

-0,155

-0,16
-0,162 -0,162
-0,165

-0,169
-0,17
2004 2005 2006 2007 2008
 Decalaj UE – SUA (pe criterii)

Med/high-tech manuf. Employ.

Commmunity designs

Community trademarks
S&E graduates
EPO patents
Med/high-tech R&D
Public R&D

ICT expenditures
Triad patents

Broadband penetration

High-tech exports
Business R&D
Early-stage venture capital
Tertiary education
USPTO patents

-60% -50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30%

Decalajul dintre UE şi Japonia sau SUA
Acest decalaj a scăzut totusi în ultimii ani, dar rămâne
semnificativ
SUA păstrează locul de lider fată de UE la 11 din cei
15 indicatori analizati, iar Japonia la 12 din 14
Creşteri importante ale UE s-au înregistrat în cazul
educaţiei priimare şi secundare, numărul lucrătorilor
angajaţi în domeniile de vârf şi numărul de mărci
înregistrate la nivel european
Deficite semnificative faţă de SUA se menţin însă, în
ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor publice alocate
pt cercetare-dezvoltare sau exporturile de produse
high-tech.
 Analiza input - output
Primele trei elemente au fost luate în considerare la categoria input,
iar ultimele două la segmentul output:
– factorii promotori ai inovarii – măsoară condiţiile structurale necesare pentru
potenţialele inovaţii (din această perspectivă conduc Finlanda şi Suedia, dar
surprind performanţele limitate ale Germaniei, Italiei şi Luxemburg-ului );
– capacitatea creatoare de noi cunoştinţe – evaluează investiţiile realizate în
activităţile de cercetare-dezvoltare, (în acest caz liderii europeni sunt Finlanda,
Suedia Danemarca);
– potenţialul de inovare şi spiritul antreprenorial – comensurează eforturile
depuse în direcţia inovării la nivel de companie (pe primele locuri regăsim
Elveţia, Suedia şi Finlanda, însă poziţiile Italiei – locul 23 şi Estoniei locul 4,
sunt surprinzătoare, dar din perspective diferite);
– abilitatea de transpunere în practică – urmăreşte performanţele exprimate în
raport cu munca şi activităţile de afaceri şi valoarea lor adăugată în sectoarele
inovative (din această perspectivă surprinde situarea Maltei, Ungariei sau
Cehiei înaintea Olandei sau Islandei, lider fiind de această dată Irlanda);
– proprietatea intelectuală – determină rezultatele realizate în raport de succesul
know-how-ului obţinut (Elveţia este lider detaşat nu doar în comparaţie cu
restul ţărilor europene, ci chiar şi faţă de Japonia sau SUA)
 Observaţii surprinzătoare

Finlanda şi Suedia sunt lideri europeni ai inovării, dar ambele

ţări deţin performanţe economice, din perspectivă statică,
sub media europeană.
UE devansează SUA în ceea ce priveşte cercetarea finanţată
de sectorul de afaceri. Şi mai surprinzător pare să fie faptul
că ponderea cea mai mare a cheltuielilor de cercetare-
dezvoltare finanţate de sectorul de afaceri, in totalul acestei
categorii de cheltuieli, o regăsim în Ungaria 41,5%,
Portugalia 23,5% sau Cipru 23,3%. Dar acest lucru nu se
constituie neapărat într-un lucru pozitiv. Astfel, este foarte
posibil ca ponderea să fie foarte mare deoarece cheltuielile
publice alocate acestui sector sunt extrem de reduse sau,
pentru că există un nivel foarte redus al cercetării derulate la
nivelul companiilor.
 Continuare
Un alt indicator care poate avea conotaţii diferite de la ţară la
ţară este cel referitor la numărul de mărci înregistrate. Astfel,
mulţi dintre noii membri ai UE au raportat şi vor raporta şi în
continuare, vreme de câţiva ani, un număr ridicat de mărci
comerciale înregistrate la entităţile competente la nivel
naţional. Multe dintre acestea însă, nu sunt în fapt noi mărci
comerciale, ci sunt înregistrări făcute de către filialele marilor
companii transnaţionale care după venirea lor pe noile pieţe
trec la astfel de operaţiuni, însă înregistrarea iniţială a
respectivelor mărci fusese făcută anterior, în alte ţări mai
dezvoltate
Caracteristicile cererii inovative
existente la nivel european

Cetăţenii europeni pot fi împărţiţi în 4 mari

categorii:
– 11% sunt entuziasmaţi de astfel de produse ori
servicii
– 39 % se consideră atraşi de inovaţii
– 33% sunt refractari la astfel de elemente
– 17% sunt împotriva inovării.
 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Polonia
Letonia
Germania
Finlanda
Lituania
Grecia
Estonia

Entuziasti
Cipru
Austria
Portugalia

Atrasi
Spania
UE 25
Ungaria
Danemarca
Bulgaria

Re fractari
Belgia
Marea Britanie
Irlanda
Cehia
Suedia
Anti-inovare Olanda
Luxemburg
Slovenia
Turcia
Franta
Italia
Percepţia inovării la nivel european

Romania
Slovacia
Malta
 “Câştigători” şi “Perdanţi”
din perspectiva percepţiei populaţiei

Aparent campioanele inovării sunt

Malta, Slovacia, România şi Italia.
Perdanţii par să fie Polonia, Letonia,
Germania şi Finlanda, ţări ai căror
cetăţeni par sa nu fie foarte încântaţi
de invenţiile apărute.
 Lisbon Review
(WEF 2008)
Ţara Scorring 2008 2008 2006
Media UE 27 4.73
SUA 5.44
Suedia (5.71) 1 3
Danemarca (5.64) 2 1
Finlanda (5.64) 3 2
Olanda (5.44) 4 4
Austria (5.34) 5 7
România (3.84) 25 26
Polonia (3.76) 26 25
Bulgaria (3.68) 27 27
 Agenda Lisabona - elemente de bază urmărite

Crearea unei societăţi informaţionale deschisă

(accesibilă) tuturor
Dezvoltarea continuă a unei arii europene a C & D
Liberalizare
Construirea de reţele industriale
Crearea unui sistem integrat şi eficient de servicii
financiare
Îmbunătăţirea mediului în care acţionează companiile
Creşterea incluziunii sociale
“Extinderea” dezvoltarii durabilă
Elemente definitorii ale studiului
Ţările nordice sunt cele mai performante în zona inovării, în
special ca urmare a “agresivităţii “ cu care companiile lor
adoptă noile tehnologii, a nivelului cheltuielilor alocate C & D
şi a nivelului ridicat de cooperare între sectorul privat şi
universităţi, în ceea ce priveşte cercetarea
Totodată ele înregistrează nivelul ridicate ale nr. de licenţe
(mărci înregistrate) / locuitor
Ţările nordice au atins şi niveluri ridicate ale incluziunii
sociale, cu niveluri scăzute ale şomajului (vezi Danemarca -
“flexicurity system”) şi ponderi ridicate ale femeilor în total
forţă de muncă activă (în special în Finlanda şi Suedia)