Analiza Cap IV

Diagnostic Global Strategic
Cap. IV – Diagnosticul financiar
Capitolul
4.
DIAGNOSTICUL FINANCIAR
CUPRINS
4.1. Analiza performanţelor pe baza contului de profit şi pierdere
4.1.1. Situaţia generală pe baza contului de profit şi pierdere
4.1.2. Analiza rezultatului exploatării
4.1.3. Analiza profitului brut
4.1.4. Pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă
4.1.5. Analiza pe baza ratelor de rentabilitate
4.2. Analiza poziţiei financiare
4.2.1. Analiza situaţiei generale a patrimoniului
4.2.2. Analiza corelaţiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment,
trezoreria netă
4.2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei
4.2.4. Analiza gradului de îndatorare
67
4.1. Analiza performanţelor

pe baza contului de profit şi pierdere
Contul de profit şi pierdere arată mecanismul de formare a rezultatului global şi, în

acelaşi timp, recapitulează veniturile şi cheltuielile (la noi după natura activităţii) ceea ce
permite identificarea contribuţiilor favorabile sau nefavorabile la rezultatul final.
În România, contul de profit şi pierdere are o formă de listă conform standardelor de
contabilitate. Indiferent de forma simplă sau dezvoltată a contului de profit şi pierdere,
veniturile şi cheltuielile sunt structurate după natura activităţii (exploatare, financiare,
extraordinare), elementele de bază ale contului de profit şi pierdere fiind următoarele:
1. Cifra de afaceri netă
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie
3. Producţia efectuată în scopuri proprii şi capitalizată
4. Alte venituri de exploatare
5. Total venituri din exploatare (1+2+3+4)
6. Cheltuieli cu materialele
a) cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) alte cheltuieli din afară (combustibil, energie, apă, protocol, prime,
asigurări, transport, ambalaje)
7. Cheltuieli cu personalul
a) fond salarii
b) cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială
8. Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele din exploatare
a) ajustarea valorilor imobilizărilor corporale şi necorporale
b) ajustarea activelor circulante
9. Alte cheltuieli din exploatare
10. Total cheltuieli din exploatare (6+7+8)
I. REZULTAT DIN EXPLOATARE (5-10)
11. Venituri din interese de participare
12. Venituri din alte investiţii financiare şi împrumuturi ce fac parte din activele
imobilizate
13. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare
14. Amortizări şi provizioane financiare
68
15. Total venituri financiare

16. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare
II. REZULTAT FINANCIAR (15-16)
17. Venituri extraordinare
18. Cheltuieli extraordinare
III. REZULTAT EXTRAORDINAR (17-18)
IV. REZULTAT BRUT (I+II+III)
V. IMPOZIT PE PROFIT
VI. REZULTAT NET (IV-V)
Contul de profit şi pierdere este unul dintre documentele de sinteză contabilă pe care
agenţii economici sunt obligaţi să le întocmească. Alături de acesta trebuie să existe situaţii ce
reflectă modificarea capitalurilor proprii (bilanţul), o situaţie a fluxurilor de trezorerie şi
numerar şi o anexă explicativă o politicilor contabile.
Contul de profit şi pierdere reprezintă sursa principală de informare pentru analiza
rentabilităţii. Rentabilitatea reprezintă aptitudinea întreprinderii de a degaja un rezultat în
unităţi monetare. Cunoscând rentabilitatea firmei, se pot face aprecieri asupra eficienţei
activităţii.
Scopul analizei rentabilităţii îl constituie stabilirea performanţelor proprii în ceea ce
priveşte capacitatea actuală şi în perspectivă de a genera profit, ca singură sursă care poate
asigura amplificarea activităţii.
69
4.1.1. Situaţia generală pe baza contului de profit şi pierdere
Prin realizarea unei analize pe baza contului de profit şi pierdere se urmăreşte crearea
unei imagini fidele a situaţiei economico-financiare a societăţii, menită să determine şi să
ajute la exploatarea maximă a situaţiilor conjuncturale favorabile şi să indice punctele slabe ce
diminuează rezultatele economice favorabile potenţiale. În această etapă se urmăreşte
evoluţia profitului pe categorii de activităţi, punându-se în evidenţă modificările intervenite în
structura lor. Informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere pot fi structurate astfel:
Fig. 42 Mii lei
Indicatori 2002 2003 2004
Vânzări 220.934.589,00 236.595.932,05 373.859.451,90
Subvenţii - - -
Alte venituri - - -
Total venituri 220.934.589,00 236.595.932,05 373.859.451,90
Cheltuieli de producţie variabile 157.439.966,00 184.266.883,00 293.879.449,00
Marja bruta de exploatare 63.494.623,00 52.329.049,05 79.980.002,90
Cheltuieli de producţie fixe 3.105.092,60 3.185.092,59 2.938.583,33
Cheltuieli de administrative 49.617.333,52 38.643.718,00 60.726.348,18
Total cheltuieli fixe 52.722.426,13 41.828.810,59 63.664.931,51
Rezultat de exploatare 10.772.196,87 10.500.238,46 16.315.071,39
Rezultat financiar -1.503.509,59 -334.476,56 -1.015.071,58
Rezultat excepţional - - -
Profit înainte de impozitare 9.268.687,29 10.165.761,90 15.299.999,81
Impozit pe profit 161.579,14 152.486,42 229.500,00
Profit net 9.107.108,15 10.013.275,48 15.070.499,81
Profitul net, în perioada analizată, a avut o evoluţie ascendentă, acesta crescând de la

9.107.108,15 mii lei în 2002 la 15.070.500 mii lei în valoare absolută în 2004. Societatea
înregistrează un indice al profitului net de 1,10 în 2003, respectiv de 1,51 în 2004 ceea ce
denotă o situaţie economică globală favorabilă, bazată pe tendinţa de maximizare a profitului.
Pentru o mai bună apreciere a acestei situaţii se recomandă o analiză detaliată a profitului pe
influenţe şi cauze determinante.
Ritmul de creştere al vânzărilor este de 1,07 în 2003, respectiv de 1,6 în 2004. Astfel
se poate afirma că la nivelul anului 2003 dezvoltarea activităţii s-a făcut pe baza unei mai
bune utilizări a resurselor existente spre deosebire de situaţia înregistrată la nivelul anului
2004, an în care indicele cifrei de afaceri este mai mare decât indicele profitului net ceea ce
denotă pe de o parte preocuparea societăţii pentru sporirea producţiei şi dezvoltarea pieţei de
vânzare şi pe de altă parte incapacitatea companiei de a susţine această dezvoltare la nişte
parametri optimi ai raportului de venituri şi cheltuieli.
70
Evoluţia cheltuielilor variabile demonstrează tendinţa de intensificare a procesului de

producţie, înregistrând o creştere de 17% în anul 2003 şi 59,5% în 2004. spre deosebire de
acestea, cheltuielile fixe aferente producţiei au o evoluţie relativ constantă. Acestea cresc cu
2,6% în 2003, urmând să scadă cu 7,7% în 2004, însă evoluţia lor influenţează rezultatele
financiare ale societăţii într-o măsură mult mai mică decât trand-ul cheltuielilor variabile.
Marja brută din exploatare înregistrează o evoluţie fluctuantă având ca punct de
maxim valoarea anului 2004, creşterea totală a acesteia în perioada analizată este de 25,96%.
Fig. 43
Evolutia profitului
15.070,50
16.000,00
14.000,00 10.013,28
9.107,11
12.000,00
10.000,00
Valoare mil lei 8.000,00
6.000,00
4.000,00
2.000,00
0,00
2002 2003 2004
Anii
Fig. 44 Mii lei

INDICATORI 2003 2004
Modificarea profitului 897.074,62 5.134.237,91
Rezultatul din exploatare -271.958,42 5.814.832,93
Rezultatul financiar 1.169.033,03 -680.595,03
Pe tot parcursul perioadei de analiză, rezultatul financiar a înregistrat valori negative,

el având o influenţă nefastă asupra profitului societăţii. După cum se poate observa, creşterea
profitului în anul 2003 se datorează în totalitate diminuării pierderii din activităţi financiare,
creşterea datorată acestei modificări având o pondere de peste 130% din modificarea
profitului brut al societăţii. Activitatea financiară deficitară se datorează pe de o parte
investiţiilor neprofitabile realizate în decursul anului 2003 şi pe de altă parte cheltuielilor cu
activităţile bancare, societatea contractând în decursul anului numeroase credite de investiţii
necesare dezvoltării. În acest an, pierderea din activităţile financiare se diminuează
71
considerabil contrabalansând diminuarea rezultatului de exploatare înregistrat faţă de anul

anterior. În anul 2004 creşterea profitului se datorează în mare măsură evoluţiei rezultatului
exploatării (113,26%), ceea ce constituie situaţia normală, care atestă eficienţa activităţii de
bază. Influenţa rezultatului financiar este în anul 2004 negativă, acest lucru diminuând
profitul cu 13,26%.
Fig.45
Evolutia marjei brute de exploatare
90000
80000
70000
60000
50000
Valoare mil lei
40000
30000
20000
10000
0
2002 2003 2004
Anii
Marja bruta de exploatare
Întreprinderea, în perioada analizată, a înregistrat o evoluţie fluctuantă a marjei brute

de exploatare, acest lucru demonstrând schimbarea politicii de management mai ales în anul
2003, când marja brută de exploatare scade cu 11.165,58 milioane lei (17,68%) faţă de 2002,
urmând în anul 2004 să crească cu 52,84% (adică cu 27.650,96mil lei) faţă de 2003. În anul
2004 societatea este rentabilă, acest lucru permiţând estimarea profitului pentru anii următori
care să constituie un punct de atracţie pentru plasamentele de capital.
În anul 2004 evoluţia ascendentă a marjei brute denotă o situaţie economico-financiară
pozitivă la nivel global. Această evoluţie vine ca un răspuns la investiţiile realizate pe
parcursul anului 2003. Prin construirea unei noi hale de producţie societatea îşi reorganizează
activitatea, introduce în ofertă produse noi, menite să dezvolte piaţa de desfacere în zone
geografice în care S.C. ARIS S.A. deţinea cote mici în anul anterior.
O contribuţie importantă la dezvoltarea extensivă a producţiei a avut-o politica
agresivă de marketing pe care managementul societăţii a dus-o, cu precădere în finalul anului
2003 şi ale cărei rezultate se evidenţiază în cifra de afaceri aferentă anului următor.
72
TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Fig. 46 mii lei
INDICATORI 2002 2003 2004
Producţia vândută 220.934.589,00 236.595.932,00 373.859.451,90
Producţia stocata
Producţia imobilizata
220.934.589,0 236.595.932,0
PRODUCTIA EXERCITIULUI 0 0 373.859.451,90
Cumpărări de materii prime 117.994.310,00 145.900.000,00 228.931.928,37
Variaţia stocurilor de materii prime
Lucrări si servicii executate de terţi 35.939.664,00 29.078.943,36 47.680.410,60
Consumuri provenind de la terţi
VALOAREA ADAUGATA 67.000.615,00 61.616.988,64 97.247.112,93
Subvenţii de exploatare
Impozite si taxe 149.880,00 157.410,00 290.304,00
Cheltuieli cu personalul 26.478.800,00 27.809.100,00 51.536.701,44
EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATARII (E.B.E) 40.371.935,00 33.650.478,64 45.420.107,49
Alte venituri din exploatare
Preluări asupra amortizărilor si provizioanelor
Alte cheltuieli pentru exploatare 26.494.645,52 19.415.461,00 25.222.239,00
Amortizări si provizioane calculate 3.105.092,60 3.185.092,59 2.938.583,33
REZULTATUL EXPLOATARII 10.772.196,87 11.049.925,05 17.259.285,16
Venituri financiare 1.250,41 2.635,40 82.139,04
Cheltuieli financiare 1.504.760 886.798,96 2.041.424,20
REZULTATUL CURENT 9.268.687,29 10.165.761,49 15.300.000,00
Venituri excepţionale
Cheltuieli excepţionale
Impozitul pe profit 161.579,14 152.486,42 229.500,00
REZULTATUL EXERCITIULUI 9.107.108,15 10.013.275,07 15.070.500,00
Producţia exerciţiului dezvăluie performanţa activităţii de cumpărare pentru vânzare

sub forma diferenţei dintre preţul de vânzare şi costul de cumpărare al mărfurilor vândute. La
societatea analizată, producţia exerciţiului a crescut de la 220.934.589 mii lei la
373.859.451,9 mii lei, adică cu 69,28%. Acest lucru semnifică o intensificare activităţii de
producţie şi distribuţie, politică benefică întreprinderii.
Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor
provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii. În cazul S.C. ARIS S.A.
valoarea adăugată are un trend crescător, acest lucru evidenţiind o utilizare cât mai bună a
factorilor de producţie.
Excedentul brut al exploatării sau după caz insuficienţa brută de exploatare exprimă
resursa sau acumularea brută rezultată din activitatea de exploatare destinată menţinerii şi
dezvoltării potenţialului productiv al întreprinderii şi remunerării capitalurilor utilizate.
Admiţând că amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate şi nu plătite,
73
excedentul brut de exploatare este surplusul monetar potenţial degajat de activitatea de

exploatare.
Rezultatul din exploatare evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi
corespunde activităţii normale şi de bază privind procedeul de acumulare.
Rezultatul curent al exerciţiului este marja care defineşte rentabilitatea activităţii
normale şi curente (de exploatare şi financiară a întreprinderii).
Rezultatul extraordinar sintetizează rezultatul sub formă de profit sau pierdere, degajat
de activitatea cu caracter de excepţie a întreprinderii.
Rezultatul exerciţiului exprimă profitul sau pierderea netă a întreprinderii luată în
totalitatea sa.
Toţi indicatorii din tabloul soldurilor intermediare de gestiune au un trend crescător,
acest lucru semnificând o dezvoltare continuă a activităţii societăţii
Fig. 47 mii lei

Excedentul brut al exploatării 40.371.935,00 33.650.478,64 45.420.107,49
Alte venituri din exploatare
Alte cheltuieli de exploatare 26.494.645,52 19.415.461,00 25.222.239,00
Venituri financiare fără provizioane 1.250,41 2.635,40 82.139,04
Cheltuieli financiare 1.504.760 886.799 2.041.424
Venituri excepţionale din operaţiile de gestiune
Cheltuieli excepţionale din operaţiile de
gestiune
Impozit pe profit 161.579,14 152.486,42 229.500,00
12.212.200,7 13.198.367,6
Capacitatea de autofinanţare 5 6 18.009.083,33
Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea

rentabilă a întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, destinat să remunereze capitalurile
proprii (prin dividende datorate) şi să finanţeze investiţiile de expansiune şi de menţinere sau
reînnoire din exerciţiile viitoare.
Capacitatea de autofinanţare după distribuirea dividendelor reprezintă autofinanţarea
globală. Aceasta pune în evidenţă aptitudinea reală a întreprinderii de a se autofinanţa. În
cazul societăţii analizate, capacitatea de autofinanţare are un trend ascendent pe tot parcursul
perioadei de analiză, ea crescând de la 12,2 miliarde lei în 2002 la 18 miliarde lei în 2004.
Această creştere totală de 47,54% asigură societăţii posibilităţi de investiţii care să-i permită
în viitor retehnologizarea întreprinderii. Cu toate acestea, investirea la nivelul anului 2005 a
18 miliarde lei ar reprezenta pentru societate o decapitalizare substanţială, ceea ce face
imposibilă retehnologizarea din fonduri proprii. Astfel, având în vedere situaţia economico-
financiară a societăţii este de preferat ca managementul să apeleze la credite bancare pentru
74
investiţii păstrându-şi întregul capital pentru derularea în bune condiţii a activităţilor de

producţie şi desfacere.
Rata de creştere a excedentului brut din exploatare (1,35) este superioară ratei de
creştere a altor cheltuieli din exploatare (1,3), ceea ce va genera la nivelul anului 2005 un
nivel mai ridicat al capacităţii de autofinanţare.
Fig. 48 mii lei
INDICATORI 2003 2004 Indice (%)
1. Cheltuieli totale 226.585.292,33 358.871.090,94 158,38%
1.1. Cheltuieli de exploatare 225.698.493,37 356.829.666,74 158,10%
1.1.1. Cheltuieli personal 27.809.100,00 51.536.701,44 185,32%
1.1.2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 75.903.191,82 154.166.448,51 203,11%
1.1.3. Cheltuieli cu materiile prime si materialele 117.994.310,00 145.900.000,00 123,65%
1.1.4. Cheltuieli cu amortizarea 3.105.092,60 3.185.092,59 102,58%
1.2. Cheltuieli financiare 886.798,96 2.041.424,20 230,20%
1.3. Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00%
2. Venituri totale 236.598.567,40 373.941.590,94 158,05%
2.1. Venituri de exploatare 236.595.932,00 373.859.451,90 158,02%
2.1.1. Cifra de afaceri 236.595.932,00 373.859.451,90 158,02%
2.2. Venituri financiare 2.635,40 82.139,04 3116,76%
Cifra de afaceri
Ch .cifra de afaceri = * Cheltuieli din exp loatare
Venituri din exp loatare
La nivelul anului 2003 valoarea cheltuielilor aferente cifrei de afaceri a fost de 225,7
miliarde lei urmând să crească în 2004 cu 58,09% până la valoarea de 356,8 miliarde lei. Se
observă un dezechilibru financiar la nivelul activităţii de bază. În ceea ce priveşte exploatarea,
indicele total al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este de 2,03 care este mai mare decât
dinamica cifrei de afaceri de 158,02%. Această evoluţie diminuează continuu profitul
potenţial putând duce într-un scurt timp la atingerea pragului de rentabilitate în cazul în care
managementul societăţii nu întreprinde acţiuni coerente menite să stabilizeze situaţia
cheltuielilor din exploatare.
Creşterea cheltuielilor totale este mai mare decât cea a veniturilor totale
(158,38%>158,05%), acest lucru demonstrând că activitatea desfăşurată generează un
dezechilibru financiar de aproximativ 0,33% . În acest caz se poate afirma că activitatea
societăţii este rentabilă, dar ineficientă. Pentru identificarea elementelor care generează
această situaţie, se va analiza în profunzime condiţia de echilibru.
Indicele cheltuielilor de exploatare este mai mare decât indicele veniturilor din
exploatare (158,10%>158,02%), indicele veniturilor din activitatea de finanţare este mai mare
decât indicele cheltuielilor financiare (3116,76%>230,20%). Acest fapt se datorează în primul
75
rând diminuării cheltuielilor generate de contractarea creditelor de investiţii la nivelul anului

2003.
Conform unei prime analize efectuate asupra indicatorilor cuprinşi în contul de profit
şi pierdere, situaţia economică a societăţii este bună, procesul productiv fiind rentabil, însă
eficienţa scăzută a exploatării indică faptul că începerea unui proces puternic de dezvoltare
extensivă se poate face doar coroborată cu o politică restrictivă de cheltuieli care să ducă
societatea la un nivel mai ridicat de eficienţă.
4.1.2. Analiza rezultatului exploatării
Rezultatul din exploatare determină gradul de eficienţă, analiza lui fiind primordială
pentru o bună cunoaştere a activităţii economice. Analiza factorială a acestuia are rolul de a
stabili sistemul de influenţe care determină modificarea rezultatului exploatării în vederea
alegerii criteriilor principale de estimare a evoluţiei viitoare. Pe baza acestei analize se pot lua
decizii cu privire la restrângerea anumitor tipuri de activităţi, extinderea ramurilor productive
cu un grad ridicat de rentabilitate precum şi decizii legate de nivelul optim şi structura
producţiei.
 Ch 
RE =V 
1 − V 

 
în care:
RE este profitul aferent exploatării
V sunt veniturile din exploatare
Ch sunt cheltuielile aferente veniturilor
- Modificarea profitului aferent exploatării
16.315.071 ,39 - 10.500.238 ,46 =6.209.360, 11 mii lei
Această modificare reprezintă 38,06% din nivelul profitului aferent exploatării în anul
2004. Conform acestui indicator, se poate afirma faptul că activitatea de producţie a societăţii
are un nivel ridicat al rentabilităţii. Pentru o mai bună cunoaştere a cauzelor ce determină
această creştere economică, precum şi pentru determinarea influenţelor negative pe care le pot
avea diverşi factori asupra acestui indicator, se impune realizarea analizei factoriale.
Unul din principalii indicatori ce determină evoluţia rezultatului din exploatare este
volumul veniturilor din exploatare. Nivelul de influenţă al acestuia poate fi cuantificat cu
ajutorul următoarei formule:
76
 Ch   Ch 
V
1 − V
1
0
 −V
 0
1 −

0
 = 6.322.259, 10 mii lei

 0   V 0 
În cazul în care asupra rezultatului din exploatare nu ar fi acţionat şi alţi factori,

profitul din exploatare ar fi atins o valoare mai mare cu 1,82% la nivelul anului 2004.
Indicele cheltuielilor la 1 leu venituri din exploatare are o influenţă nefastă asupra
rezultatului, determinând o diminuare a acestuia la nivelul anului 2004 cu 0,11 miliarde lei.
Influenţa cheltuielilor la 1 leu venituri
 Ch   Ch 
V
1 − V
1
 −V 1 −
 
0
 = -112.898,9 9 mii lei

V
1 1
 1   0 
Rezultă că creşterea profitului s-a realizat în principal pe seama veniturilor, ca urmare
a sporirii volumului valoric al producţiei. Activitatea de exploatare are o evoluţie pozitivă atât
datorită investiţiilor financiare efectuate de către întreprindere în anul 2003, cât şi politicii
susţinute de marketing. În consecinţă, în activitatea viitoare poate fi luată în consideraţie o
evoluţie pozitivă a acestui factor, alături de amplificarea cifrei de afaceri.
Fig. 49
INDICATORI 2003 2004
Număr de personal 84 92
Valoarea medie a activelor fixe (mii lei) 18.000.000,00 18.000.000,00
Producţia exerciţiului (mii lei) 236.595.932,00 373.859.451,90
Venituri din exploatare (mii lei) 236.595.932,00 373.859.451,90
Înzestrare tehnica 214.285,71 195.652,17
Randamentul activelor fixe 27.098,07 43.217,57
Rentabilitatea veniturilor 4,23% 4,03%
Pentru a avea o mai bună imagine de ansamblu asupra factorilor de influenţă care au
determinat obţinerea profitului vom analiza modificările aduse de fiecare factor asupra
rezultatului exploatării pe baza modelului:
Mf Qe V P
RBE = N * * * *
N Mf Qe V
în care:
N este numărul de personal
Mf reprezintă valoarea medie anuală a activelor fixe
Qe este producţia exerciţiului
V sunt veniturile din exploatare
P reprezintă profitul aferent exploatării
- Influenţa numărului de personal
77
Mf Q V P Mf Q V P
N * * *
0
* 0
−N * 0
* 0
* * = 953 .645 ,24 mii lei -
0 0 0 0
N Mf Q V N Mf Q V
1 0
0 0 0 0 0 0 0 0
Influenţa gradului de înzestrare tehnică

Mf Q V P Mf Q V P
N * * *
1
* 0
−N * 0
* 0
* * = −953 .645 ,24 mii lei -
0 0 0 0
N Mf Q V N Mf Q V
1 1
1 0 0 0 0 0 0 0
Influenţa randamentului activelor fixe

Mf Q V P Mf Q V P
N * * *
1
* 1
−N * 0
* 0
* * = 6.961 .437 ,86 mii lei -
1 0 0 0
N Mf Q V N Mf Q V
1 1
1 1 0 0 1 0 0 0
Influenţa rentabilităţii veniturilor

Mf Q V P Mf Q V P
N * * *
1
* 1
−N * 1
* 1
* * = −752 .077 ,75 mii lei
1 1 1 0
N Mf Q V N Mf Q V
1 1
1 1 1 1 1 1 1 0
În urma analizei factoriale, se observă faptul că influenţa cea mai mare o are
randamentul activelor fixe de 6.961.437,86 mii lei, ceea ce reprezintă 40,33% din totalul
rezultatului brut de exploatare la nivelul anului 2004. Datorită faptului că societatea nu a
achiziţionat mijloace fixe în perioada analizată, dar a mărit numărul personalului(acesta având
o influenţă pozitivă asupra rezultatului exploatării de 953.645,24 mii lei), influenţa gradului
de înzestrare tehnică este negativă anulând influenţa numărului de personal ce determină o
creştere a rezultatului brut din exploatare cu 0,93 miliarde lei.
4.1.3. Analiza profitului brut
Principalul scop al activităţii economice a oricărei organizaţii este maximizarea

profitului. În funcţie de condiţiile socio-economice ale pieţei în cadrul căreia îşi desfăşoară
activitatea, un agent economic poate opta pentru diverse strategii de maximizare a profitului.
De asemenea, natura activităţii agentului economic impune o metodă de maximizare bazată pe
particularităţile procesului productiv, particularităţile activităţii de desfacere şi alţi factori
specifici. În cadrul procesului de maximizare a profitului agenţii economici trebuie să aibă în
vedere utilizarea capacităţilor de producţie la un nivel optim, asigurând un raport eficient între
calitate şi cost de producţie.
Agenţii economici trebuie să-şi definească un sector ţintă de piaţă, să-şi cunoască
foarte bine posibilităţile de producţie şi piaţa de aprovizionare pentru a putea crea un plan de
producţie coerent care să le permită eficientizarea activităţii.
În cazul în care nu se fundamentează pe baze economice-ştiinţifice, maximizarea
profitului ca şi ţel al oricărui agent economic, poate duce la supraproducţie, colaps financiar,
78
rupturi de stocuri, la diminuarea nivelului calitativ al producţiei, la suprasolicitarea forţei de

muncă, efecte economice ce pot bloca activitatea agentului economic.
Principalele categorii de venituri ce contribuie la formarea profitului în cazul S.C.
ARIS S.A. sunt venituri din producţia vândută şi veniturile financiare. Pentru a putea avea o
imagine cât mai fidelă asupra activităţii economice a societăţii şi a putea determina metodele
cele mai eficiente de maximizare a profitului, se recomandă o analiză a profitului pe factori pe
influenţe.
Fig. 50
Categorii Venituri Cheltuieli Rezultat
de 2003 2004 2003 2004
activităţi 2003 2004
Mld. lei % Mld. lei % Mld. lei % Mld. lei %
Vânzări de
produse 236,5959 99,9989 373,8595 99,9780 225,6985 356,8297 10,8974 108,8299 17,0298 113,0008
Financiare 0,0026 0,0011 0,0821 0,0220 0,8868 2,0414 -0,8842 -8,8299 -1,9593 -13,0008
Total 236,5986 100,0000 373,9416 100,0000 226,5853 358,8711 10,0133 100,0000 15,0705 100,0000
Pe tot parcursul perioadei de analiză profitul s-a datorat în proporţie de 100%

rezultatului din exploatare, rezultatul financiar diminuând profitul potenţial cu 8,83% în 2003,
respectiv 13% în 2004. Pentru o analiză în profunzime a rezultatului întreprinderii s-a folosit
următorul model:
Pb =Vt * R
în care:
Vt sunt veniturile totale
R este rentabilitatea medie a veniturilor
Modificarea profitului brut de 5.057,22 milioane lei se explică prin influenţa:
- sumei veniturilor totale
Vt * R −Vt * R
1 0 0 0
- structurii veniturilor pe activităţi

Vt * R '−
1
Vt * R 1 0
Din datele prezentate se remarcă faptul că activitatea de producţie este rentabilă,

întregul profit fiind realizat pe baza acestei activităţi. Creşterea profitului s-a realizat exclusiv
prin amplificarea activităţii de producţie care a sporit cu 8,86 procente în anul 2004 faţă de
anul 2003. Din punct de vedere al activităţii financiare se observă un dezechilibru, ceea ce
înseamnă că firma se finanţează din surse externe pentru care se plătesc dobânzi care sunt mai
mari decât veniturile din această activitate, societatea având pierdere din activitatea financiară
în perioada analizată.
79
4.1.4. Pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă
Cunoaşterea pragului de rentabilitate şi a intervalului de siguranţă este utilă, deoarece

se pot face judecăţi corespunzătoare asupra comportamentului firmei în cazul modificării unor
variabile care influenţează mecanismul de funcţionare al acesteia. Prin determinarea pragului
de rentabilitate şi a nivelului de siguranţă se stabileşte nivelul minim al producţiei care să
asigure continuitatea activităţii societăţii chiar şi în condiţiile unui profit nul.
În cazul unui program de producţie ce cuprinde mai multe sortimente de produse finite
sau mai multe tipuri de activitate între care se poate stabili o relaţie de dependenţă, este
necesară cunoaşterea pragului de rentabilitate şi a intervalului de siguranţă pentru fiecare
ramură productivă în parte. Astfel, societatea poate reduce nivelul producţiei bunurilor cu
rentabilitate scăzută până la pragul de rentabilitate atât timp cât acest lucru nu influenţează
nivelul producţiei bunurilor cu un grad de rentabilitate ridicat.
Pragul de rentabilitate se determină pe baza relaţiei:
CF
Q=
CV
1−
CA
unde:
Q este pragul de rentabilitate
CF sunt cheltuielile fixe
CV sunt cheltuielile variabile
CA este cifra de afaceri
În cazul S.C.ARIS S.A. nu se poate stabili un nivel de dependenţă între bunurile
produse, fapt pentru care considerăm necesară analiza pragului de rentabilitate la nivelul
global al producţiei.
Fig. 51 mil lei
Cheltuieli fixe 77.409 76.677 126.548
Cheltuieli variabile 134.419 149.908 232.323
Cifra de afaceri 220.934,59 236.595,93 373.859,45
Prag rentabilitate 197.680,87 209.274,06 334.268,67
Pragul de rentabilitate a crescut în 2003 faţă de 2002 cu 5,86% , iar în 2004 faţă de
2003 cu 59,72%. Acest lucru s-a datorat investiţiilor pe care societatea le-a făcut în decursul
80
anului 2003, şi a căror valoare de amortizare determină un necesar de producţie ridicat pentru
atingerea pragului de rentabilitate. Având în vedere sezonalitatea produselor societăţii,
managementul trebuie să elaboreze programe de producţie coerente care să menţină, în
perioadele cu vânzări scăzute, nivelul activităţii în limita intervalului de siguranţă.
Intervalul de siguranţă se determină pe baza relaţiei:
 Q
Is = 1 −  * 100
 V 
La societatea analizată intervalul de siguranţă ia următoarele valori:

 Q 
Is 2002
=
1 − V
2002
 *100 =10 .53 %

 2002 
 Q 
Is 2003
=
1 − V
2003
 *100 =11 .55 %

 2003 
 Q 
Is 2004
=
1 − V
2004
 * 100 = 10 .59 %

 2004 
Astfel, în anul 2004, pentru a menţine un nivel al producţiei la o cotă care să

depăşească intervalul de siguranţă, societatea trebuie să producă bunuri în valoare totală de
3,7 miliarde lei. În cazul în care valoarea producţiei scade sub acest prag, managementul
trebuie să găsească soluţii pentru revitalizarea procesului de producţie şi desfacere. Prin
depăşirea pragului de rentabilitate costurile fixe unitare ating valori mult prea ridicate, acest
lucru ducând la pierderi. Rezolvarea acestei situaţii poate fi pe de o parte sporirea activităţii
sau pe de altă parte diminuarea costurilor fixe unitare prin scoaterea din funcţiune şi vânzarea
de active. Ca soluţie pe termen lung, se poate opta pentru retehnologizare, ceea ce determină
iniţial cheltuieli ridicate cu mijloacele fixe, dar diminuează în timp costurile fixe pe unitatea
de produs.
Evoluţia în dinamică a intervalului de siguranţă se prezintă:
Dinam ica inte rvalului de s iguranta
Fig. 55
11,60%
11,40%
11,20%
11,00%
11,55%
Proce nt 10,80%
10,60%
10,40% 10,59%
10,53%
10,20%
10,00%
2002 2003 2004
Anii
Inte rval de s iguranta81

Nivelul de rentabilitate realizat de întreprindere asigură un interval de siguranţă

suficient pentru a suporta anumite influenţe nefavorabile externe, ca de exemplu, majorări de
preţuri la materii prime, materiale, precum şi indexări de salarii în perioade inflaţioniste.
4.1.5. Analiza pe baza ratelor de rentabilitate
Exprimarea relativă a nivelului de rentabilitate completează diagnosticul prin

capacitatea informaţională a indicatorilor.
În analiza economico-financiară a firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de
comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de anumite norme sau standarde elaborate şi acceptate de
organisme de specialitate.
În funcţie de elementele luate în calcul, teoria şi practica economică operează cu mai
multe forme de exprimare a rentabilităţii.
a) Rata rentabilităţii veniturilor
P
Rv = * 100
V
unde :
P este profitul înaintea impozitării
V sunt veniturile totale aferente perioadei
În cazul societăţii analizate se observă o fluctuaţie a ratei rentabilităţii veniturilor,
acest lucru semnificând încercarea managerilor de a îmbunătăţii întreaga activitate. Datorită
politicii de extindere duse de S.C. ARIS S.A. în anul 2004 rentabilitatea veniturilor a scăzut
cu 0,21% faţă de anul 2004 deoarece societatea a contractat un credit pe termen lung pentru
care plăteşte dobânzi mari care nu sunt acoperite din veniturile financiare, acestea influenţând
profitul realizat. În perioada precedentă anului 2003 întreprinderea a înregistrat o creştere a
rentabilităţii veniturilor din activitatea principală de 0,1%.
82
Fig. 57
Dinam ica rate i re ntabilitatii a veniturilor
4,30%
4,25%
4,20%
4,15% 4,30%
Proce nt
4,10% 4,20%
4,05% 4,09%
4,00%
3,95%
2002 2003 2004
Anii
Rata rentabilitatii veniturilor
b) Rata rentabilităţii economice a activelor
Această rată caracterizează eficienţa elementelor materiale angajate în activitatea

firmei. Întregul capital folosit de firmă este investit în elemente de activ, care, într-o formă
sau alta, direct sau indirect contribuie la obţinerea profitului.
P
Re = * 100
A
în care:
P este profitul înaintea impozitării
A exprimă totalul activului
Fig. 58 mil lei
Venituri totale 220.934,59 236.595,93 373.859,45
Active totale 190.895,89 244.470,94 345.571,67
Active imobilizate 12.747,41 20.093,33 19.733,33
Active circulante 178.148,48 224.377,61 325.838,34
Rata rentabilităţii economice a activului 4,86% 4,16% 4,43%
Activele totale au avut o evoluţie ascendentă pe parcursul perioadei analizate

înregistrând o creştere totală de 81,03%. Această evoluţie s-a datorat în mare măsură trend-
ului activelor circulante a căror creştere a fost determinată de sporirea volumului activităţii de
83
producţie. Evoluţia fluctuantă a ratei rentabilităţii activului poate fi explicată prin ritmurile de
creştere diferite pe care le înregistrează profitul şi totalul activelor în perioada de analiză.
∆ Re = 4,43 − 4,16 = 0,269 %
din care datorită modificării
- vitezei de rotaţie a activului
V P V P
 −  * 100 −  −  * 100 = −3,242 %
0 0 0
A V 
1 0 A V  0 0
- rentabilităţii veniturilor
V P V P
 −  * 100 −  −  * 100 = 3,511 %
1 1 0
A V 
1 1 A V  1 0
Modificarea absolută în valoare de 0,269% a artei de rentabilitate a activului s-a

datorat pe de o parte influenţei pozitive a rentabilităţii veniturilor care ar fi putut asigura o
creştere de 3,511% şi pe de altă parte diminuării vitezei de rotaţie a activului ce a determinat o
scădere a ratei rentabilităţii activului de 3,242%.
Diminuarea vitezei de rotaţie a activelor s-a datorat în principal scăderii vitezei de
rotaţie a activelor circulante datorită noii politici de achiziţii adoptată de către management. În
scopul diminuării cheltuielilor cu achiziţionarea şi transportul materiilor prime din import
managementul a optat pentru crearea unui stoc ridicat de materiale prime care să asigure
necesarul societăţii pe o perioadă mai îndelungată.
4.2. Analiza poziţiei

financiare
4.2.1. Analiza situaţiei generale a patrimoniului
84
O analiză foarte importantă ce ajută la crearea unei imagini reale cu privire la

activitatea unui agent economic o reprezintă analiza structurii şi dinamicii patrimoniale prin
analiza raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale şi a schimbărilor intervenite în
situaţia mijloacelor şi surselor, determinate de activitatea desfăşurată în cursul exerciţiului.
În urma analizei patrimoniale se poate concluziona asupra nivelului de activitate,
asupra necesarului de resurse financiare ale societăţii şi modalităţile de acoperire a acestui
necesar.
Fig. 59
2003 2004
Specificaţie
Mil.lei % Mil.lei %
Active imobilizate 20.093.333,35 8,22% 19.733.333,35 5,71%
Active circulante 224.377.607,56 91,78% 325.838.339,72 94,29%
- stocuri 88.993.795,80 39,66% 157.677.402,87 48,39%
- creanţe 133.850.645,51 59,65% 166.470.937,71 51,09%
- disponibilităţi 1.533.166,25 0,68% 1.689.999,14 0,52%
244.470.940,9 100,00 345.571.673,0 100,00
TOTAL ACTIV 1 % 7 %
Capital social 45.000.000,00 29,91% 45.000.000,00 27,18%
Rezerve 10.742.363,39 7,14% 10.742.363,39 9,78%
Fonduri proprii si
provizioane 94.723.161,48 62,95% 109.793.661,69 66,33%
Capital propriu 150.465.524,86 61,55% 165.536.025,08 47,90%
Creditori 84.427.976,05 34,53% 173.558.240,00 50,22%
Împrumuturi pe termen
- - - -
scurt
Împrumuturi pe termen
lung 9.577.440,00 3,92% 6.477.407,99 1,87%
244.470.940,9 100,00 345.571.673,0 100,00
TOTAL PASIV 1 % 7 %
În cazul S.C. ARIS S.A. se poate observa o creştere a activelor totale de 41,35% acest
lucru demonstrând o tendinţă de dezvoltare a activităţii.
Principala componentă a activelor totale, ca şi pondere, o reprezintă valoarea activelor
circulante (94,29% în 2004). Evoluţia activului total al societăţii s-a datorat în mare măsură
creşterii activelor circulante de 45,22% (valoarea absolută fiind de 101,5 miliarde lei). De
asemenea, o influenţă importantă asupra activităţii agentului economic a avut-o şi modificarea
structurii activelor, ponderea activelor circulante crescând de 91,78% la 94,29% în 2004.
O altă pondere importantă în valoarea totală a activelor o deţin creanţele. Valoarea
acestora a crescut cu 24,37% în anul 2004 datorită extinderii activităţii societăţii. Un aspect
pozitiv îl reprezintă faptul că, deşi creanţele au crescut în valoare absolută cu 32,6 miliarde
85
lei, ponderea acestora s-a diminuat cu 8,56% în 2004, ceea ce demonstrează o politică bună de
lucru cu clienţii în scopul creşterii vitezei de rotaţie a creanţelor.
Disponibilităţile au cea mai mică pondere în activele circulante, deoarece societatea
are ca politică investirea banilor în activitatea de bază a întreprinderii. Disponibilităţile au
crescut cu 10,23% insă ponderea lor în total activ circulant a scăzut cu 0,16%.
Capitalul propriu are cea mai mare pondere în pasivul total al societăţii. Valoarea
acestuia creşte cu 10,02% (15,07 miliarde lei) însă, datorită ritmului mai rapid de creştere al
pasivului total 41,35% ponderea capitalului proprii în total pasiv înregistrează o diminuare cu
13,65%.
De asemenea, există o evoluţie a valorii fondurilor proprii şi a provizioanelor ce
înregistrează o creştere de 15,91% şi a valorii creditorilor a căror creştere este de 105,57%.
Atât ponderea fondurilor proprii cât şi cea a creditorilor în total pasiv înregistrează evoluţii,
crescând în perioada analizată cu 3,38%, respectiv cu 15,69%.
Fig. 60
Ratele activului
Indicator 2003 2004
Rata activului
imobilizat 8,22% 5,71%
Rata activului circulant 91,78% 94,29%
Rata stocului 36,40% 45,63%
Durata de rotaţie a
stocurilor 135 152
Rata creanţelor 54,75% 48,17%
Rata disponibilităţilor 0,63% 0,49%
Rata activului imobilizat măsoară gradul de investire al capitalului în cadrul firmei

analizate.
Ai
Rai = * 100 în 2004 valoarea ratei activului imobilizat a fost de 5,71%, cu 2,51%
At
mai mică decât în anul 2003. Acest fapt se datorează unei rate de creştere superioare ca
valoare a activelor totale faţă de cea a activelor imobilizate. Având în vedere acest lucru, se
poate afirma faptul că majoritatea resurselor financiare sunt folosite în cadrul procesului
productiv.
Rata activului circulant arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic în
total patrimoniu. Acest indicator măsoară indirect şi gradul de lichiditate al patrimoniului.
Ac
Rac = * 100 pe toată perioada de analiză valoarea ratei depăşeşte 90%, de unde
At
86
rezultă caracterul puternic productiv al societăţii. În dinamică se observă o creştere a ratei

activului circulant cu 2,51% ceea ce înseamnă că ponderea activelor circulante creşte ca
urmare a modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului
total, situaţie favorabilă pentru întreprindere.
Rata stocului indică ponderea pe care stocurile o au în cadrul activelor totale.
S
Rs = * 100 valoarea ridicată a ratei stocurilor este normală, având în vedere
At
caracterul productiv al societăţii. Acest indicator înregistrează o creştere în dinamică de

9,23% datorită intensificării activităţii de producţie şi distribuţie pe de o parte şi datorită
modificării politicii de achiziţii pe de altă parte.
Durata de rotaţie a stocurilor este în creştere, ceea ce indică diminuarea vitezei de
rotaţie a acestora, aspect negativ pentru situaţia economico-financiară a societăţii.
Rata creanţelor arată ponderea creanţelor pe care le are o firmă în total active
circulante. Importanţa acestui indicator este dată de nivelul ridicat de lichiditate al creanţelor.
Cr
Rcr = * 100 aceasta este influenţată de domeniul de activitate, de natura relaţiilor
At
comerciale, precum şi de termenele de plată practicate. Indicatorul înregistrează cote foarte

mici în cazul comerţului cu amănuntul, acolo unde clienţii îşi achită pe loc valoarea
produselor sau serviciilor de care au beneficiat. În cazul societăţii analizate rata creanţelor
înregistrează o diminuare în dinamică de 6,58% ceea ce denotă, în condiţiile creşterii cifrei de
afaceri, o mai bună politică de lucru cu clienţii.
Rata disponibilităţilor arată ponderea activelor cele mai lichide în total active.
Dp
Rdp = * 100 o valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie
At
favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse
ineficient utilizate. În cazul S.C. ARIS S.A. nivelul acestui indicator este extrem de redus şi
înregistrează o continuă tendinţă de scădere datorită implicării de către management a tuturor
resurselor financiare disponibile în cadrul procesului productiv.
Fig. 61
Ratele pasivului
Indicator 2003 2004
Rata stabilităţii financiare 18,41% 13,02%
Rata autonomiei financiare
globale 61,55% 47,90%
Indicele autonomiei financiare
globale 160,06% 91,95%
94.005.416,0
Datorii totale 4 180.035.647,99
87
Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent (stabil), faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în
resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii şi un grad ridicat de
siguranţă. În cazul societăţii analizate rata stabilităţii financiare înregistrează o valoare scăzută
şi prezintă în dinamică o evoluţie descendentă datorită reducerii datoriilor pe termen mediu şi
lung. Cu toate acestea, valoarea redusă a ratei indică un grad redus de stabilitate financiară.
Cpr
Rata autonomiei financiare globale se calculează după formula Rafg = * 100 şi
Pt
indică procentul din patrimoniu finanţat pe baza resurselor proprii. În cazul analizat această
rată atinge în anul 2004 valoarea de 47,90%, diminuându-se cu 13,65% faţă de valoarea
anului 2003. Având în vedere faptul că valoarea acestui indicator depăşeşte valoarea minimă
admisibilă de 33% acest lucru fiind benefic pentru întreprindere.
Cpr
Calculat după formula Iafg = * 100 indicele autonomiei financiare globale arată
Dt
raportul de finanţare între sursele proprii şi cele străine şi măsura în care acestea pot fi
acoperite din capitalurile proprii. Valorile înregistrate în cazul S.C. ARIS S.A., deşi se află în
proces de diminuare sunt apropiate de 100%, caz considerat optim.
4.2.2. Analiza corelaţiei fond de rulment,

nevoia de fond de rulment, trezoreria netă
Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi utilizată

pentru finanţarea activităţii continue din exploatare. În funcţie de istoricul activităţii
economice, managementul societăţii prevede în bugetul de venituri şi cheltuieli un necesar de
fond de rulment calculat pe baza capitalului propriu şi al nivelului activităţii. Nevoia de fond
de rulment este un element de activ, situaţia normală a valorii acestuia fiind de excedent.
Fig. 62
Indicator 2002 2003 2004
Capital propriu (mii lei) 129.852.249,95 150.465.525,07 165.536.025,08
Active fixe imobilizate (mii lei) 12.747.407,43 20.093.333,35 19.733.333,35
Cifra de afaceri (mii lei) 220.934.589,00 236.595.932,05 373.859.451,90
Active circulante (mii lei) 178.148.484,42 224.377.607,56 325.838.339,72
88
Fond de rulment (mii lei) 117.104.842,52 130.372.191,73 145.802.691,73

Rata fondului de rulment net (zile) 191 198 140
Rata finanţării activelor circulante din
65,73% 58,10% 44,75%
fondul de rulment
Necesarul de fond de rulment (mii lei) 115.292.113,81 138.416.465,27 150.590.100,58
Rata necesarului de fond de rulment
188 211 145
(zile/an)
Trezoreria neta (mii lei) 1.812.728,71 -8.044.273,54 -4.787.408,85
Fondul de rulment existent se determină ca diferenţă dintre capitalul permanent şi

activele imobilizate. În dinamică, valoarea fondului de rulment înregistrează o evoluţie
ascendentă, creşterea sa totală fiind de 11,84% pe parcursul perioadei de analiză. Rata de
creştere a acestuia este inferioară atât ratei de creştere a capitalurilor proprii, cât şi ratei de
creştere a activelor imobilizate.
Nevoia de fond de rulment reprezintă valoarea activelor circulante ce trebuie finanţate
din fondul de rulment. În anul 2002 necesarul de fond de rulment este inferior ca valoare
fondului de rulment, de unde rezultă că societatea are capacitatea de a-şi acoperi necesarul de
active circulante din fondul de rulment. Începând cu anul 2003, valoarea trezoreriei nete
devine negativă, necesarul de fond de rulment depăşind valoarea de fond de rulment a
societăţii. Astfel, întreprinderea este nevoită să recurgă la credite bancare pentru finanţarea
activităţii.
Rata fondului de rulment net arată perioada de timp necesară reconstituirii fondului de
rulment din cifra de afaceri. Această rată are valori ridicate pe toată perioada de analiză. În
dinamică rata fondului de rulment are o tendinţă fluctuantă, având ca punct de minim valoarea
aferentă anului 2004. În acest an, rata fondului de rulment s-a diminuat cu 58 de zile faţă de
anul 2003, ceea ce denotă un proces mai bun de recuperare a creanţelor.
Rata finanţării activelor circulante din fondul de rulment atinge valori scăzute de până
la 65,73% în anul 2002. În acest caz, managementul societăţii trebuie să ia măsuri în sensul
creşterii valorii fondului de rulment şi găsirii resurselor financiare necesare acoperirii
acestuia.
Fig. 63
Dina
89
4.2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei are o importanţă deosebită în cadrul analizei

pe baza indicatorilor bilanţieri, deoarece conferă o imagine reală asupra posibilităţilor
agentului economic de a-şi acoperi necesităţile de trezorerie, precum şi asupra capacităţii
acestuia de a face faţă într-un timp optim unor necesităţi de lichiditate ce depăşesc valorile
prognozate.
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în
bani şi se exprimă prin rapoarte între elementele de activ în sensul că se poate stabili cât din
valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilităţi şi cât pot deveni
lichide imediat (cum ar fi creanţele, stocurile, certificatele de trezorerie şi altele).
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor sale băneşti,
respectiv de a-şi onora la termen plăţile. Acest indicator se determină pe baza comparaţiei
dintre elementele de activ şi pasiv, respectiv disponibilităţi şi obligaţii.
Intrarea în incapacitate de plată generează efecte dezastruoase asupra activităţii
agentului economic, în cazul în care perioada de incapacitate se prelungeşte poate duce la
blocarea activităţii.
Fig. 64 mii lei
Indicator 2002 2003 2004
Active totale 190.895.891,85 244.470.940,91 345.571.673,07
Datorii totale 61.043.641,89 94.005.416,04 180.035.647,99
Datorii curente 61.043.641,89 84.427.976,05 173.558.240,00
Active circulante 178.148.484,42 224.377.607,56 325.838.339,72
Stocuri 95.017.236,80 88.993.795,80 157.677.402,87
Disponibilităţi 1.812.728,72 1.533.166,25 1.689.999,14
Capitaluri proprii 129.852.249,95 150.465.525,07 165.536.025,08
Credite bancare 0,00 9.253.440,00 6.477.407,99
Rata lichidităţii globale 3,13 2,60 1,92
Rata lichidităţii parţiale 3,13 2,90 1,99
Lichiditatea imediata 1,57 1,84 1,08
Solvabilitatea generala 2,92 2,66 1,88
90
Solvabilitatea parţiala 1,36 1,60 0,97

Solvabilitatea imediata 0,03 0,02 0,01
Gradul lichidităţii globale înregistrează o valoare minimă de 1,92 la nivelul anului

2004, având în dinamică o tendinţă descendentă. Valoarea totală a diminuării pe parcursul
întregii perioade de analiză fiind de 38,66%. Activele totale acoperă datoriile totale de 1,92
ori în anul 2004 de unde rezultă faptul că societatea are capacitatea, în orice moment, de a-şi
acoperi necesarul de trezorerie.
Lichiditatea parţială indică capacitatea societăţii de a-şi acoperi într-un timp foarte
scurt datoriile curente. În cazul societăţii analizate datoriile curente reprezintă peste 90% din
totalul datoriilor, fapt pentru care valorile acestui indicator sunt apropiate de valorile gradului
lichidităţii globale. La nivelul anului 2004 valoarea lichidităţii parţiale este de 1,99 ceea ce
arată faptul că societatea dispune de resursele necesare acoperirii datoriilor curente şi îi
conferă societăţii un confort din punct de vedere al nivelului datoriilor.
Lichiditatea imediată apreciază capacitatea agentului economic de a-şi acoperii
datoriile curente fără a fi nevoit să valorifice stocurile. În 2004 societatea îşi putea acoperi la
limită datoriile curente în acest mod. Valoarea lichidităţii imediate s-a diminuat pe parcursul
perioadei analizate cu 31,12% în principal datorită creşterii ponderii stocurilor în total active.
Solvabilitatea generală indică posibilitatea societăţii de a-şi acoperi toate datoriile atât
prin valorificarea activelor circulante, cât şi prin vânzarea activelor fixe. În cazul analizat,
dinamica solvabilităţii generale are un caracter negativ, aceasta diminuându-se cu 35,62% de
la valoarea de 2,92 atinsă în anul 2002 la 1,88 la sfârşitul anului 2004. Cu toate acestea,
indicatorul înregistrează o valoare ridicată, datoriile totale ale societăţii putând fi acoperite cu
uşurinţă prin vânzarea activelor.
Analiza solvabilităţii parţiale indică faptul că societatea nu-şi poate acoperi în totalitate
Dina m ica solvabilita tii si lichiditatii
datoriile curente prin vânzarea activelor circulante fără valorificarea stocurilor. Acest lucru se
3,50
datorează în principal creşterii valorii stocurilor pe parcursul ultimilor doi ani de analiză. În
3,00
dinamică, solvabilitatea parţială are o evoluţie fluctuantă înregistrând un punct de maxim la
2,50
nivelul anului 2003 (1,6).
2,00
Valoare
La nivel global, valoarea solvabilităţii şi lichidităţii conferă societăţii o bună

1,50
credibilitate în raporturile cu terţii, agentul economic având posibilitatea acoperirii într-un
1,00
timp destul de redus a datoriilor.
0,50
Fig. 65
0,00
2002 2003 2004
Anii
Rata lichidita tii globale Rata lichiditatii partiale Lichiditate a ime diata
Lichiditatea pa trimoniala Solva bilita 91
te a gene rala Solva bilita te a partiala
4.2.4. Analiza gradului de îndatorare
Pentru asigurarea continuităţii activităţii economice, precum şi desfăşurarea acesteia în

bune condiţii, dar şi pentru investiţii, agenţii economici au nevoie de lichidităţi de care nu
întotdeauna pot dispune, sau a căror utilizare ar putea genera o decapitalizare ce ar bloca
procesul productiv. Având în vedere aceste lucruri, societăţile comerciale apelează la credite
bancare de investiţii sau pentru finanţarea activităţii. În urma contractării unor credite
bancare, atât managementul societăţii, cât şi băncile sunt direct interesaţi de gradul de
îndatorare şi de eficienţa utilizării acestor capitaluri.
Contractarea de credite nu indică o situaţie economică globală nefavorabilă, ci doar o
necesitate de trezorerie mai mare decât disponibilităţile agentului economic. Analiza gradului
de îndatorare urmăreşte punerea în evidenţă a evoluţiei acestuia într-o anumită perioadă în
vederea adoptării unei politici financiare care să asigure independenţa necesară.
Fig. 66
Indicator 2002 2003 2004

Împrumuturi pe termen lung 0 9.253.440,00 6.477.407,99
Capital propriu 129.852.249,95 150.465.525,07 165.536.025,08
Capacitatea de autofinanţare 12.212.200,75 13.198.367,66 18.009.083,33
Rata generală a îndatorării 0 0,06 0,04
92
Coeficientul datoriilor financiare 0 0,06 0,04
Rata capacităţii de rambursare a datoriilor
financiare 0 0,7 0,4
Rata generală a îndatorării prezintă importanţă în special pentru activitatea bancară,

pentru acordarea de noi credite în condiţii asiguratorii de recuperare. Valorile ratei generale a
îndatorării înregistrează valori nesemnificative în cazul S.C. ARIS S.A. De asemenea,
tendinţa acestui indicator este de scădere, el diminuându-şi valoarea pe parcursul ultimilor doi
ani de analiză cu 33%.
Coeficientul datoriilor financiare are în acest caz valori egale cu rata generală a
îndatorării, din cauza faptului că societatea nu a contractat credite bancare pe termen scurt
(credite de trezorerie).
Rata capacităţii de rambursare a datoriilor financiare exprimă perioada în care urmează
a fi rambursate, conform posibilităţilor societăţii, creditele contractate. Acest indicator este
folosit în principal în scopul verificării posibilităţii agentului economic de a rambursa
creditele contractate la termenele cerute de către bancă.
93

Analiza Cap IV

Enviado por

Dados do documento

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Analiza Cap IV

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Diagnostic Global Strategic

Cap. IV – Diagnosticul financiar

4.1. Analiza performanţelor

Contul de profit şi pierdere arată mecanismul de formare a rezultatului global şi, în

15. Total venituri financiare

4.1.1. Situaţia generală pe baza contului de profit şi pierdere

Profitul net, în perioada analizată, a avut o evoluţie ascendentă, acesta crescând de la

Evoluţia cheltuielilor variabile demonstrează tendinţa de intensificare a procesului de

Fig. 44 Mii lei

Pe tot parcursul perioadei de analiză, rezultatul financiar a înregistrat valori negative,

considerabil contrabalansând diminuarea rezultatului de exploatare înregistrat faţă de anul

Marja bruta de exploatare

Întreprinderea, în perioada analizată, a înregistrat o evoluţie fluctuantă a marjei brute

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Producţia exerciţiului dezvăluie performanţa activităţii de cumpărare pentru vânzare

excedentul brut de exploatare este surplusul monetar potenţial degajat de activitatea de

INDICATORI 2002 2003 2004

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea

investiţii păstrându-şi întregul capital pentru derularea în bune condiţii a activităţilor de

rând diminuării cheltuielilor generate de contractarea creditelor de investiţii la nivelul anului

4.1.2. Analiza rezultatului exploatării

În cazul în care asupra rezultatului din exploatare nu ar fi acţionat şi alţi factori,

- Influenţa numărului de personal

Influenţa gradului de înzestrare tehnică

Influenţa randamentului activelor fixe

Influenţa rentabilităţii veniturilor

4.1.3. Analiza profitului brut

Principalul scop al activităţii economice a oricărei organizaţii este maximizarea

rupturi de stocuri, la diminuarea nivelului calitativ al producţiei, la suprasolicitarea forţei de

Pe tot parcursul perioadei de analiză profitul s-a datorat în proporţie de 100%

- structurii veniturilor pe activităţi

Din datele prezentate se remarcă faptul că activitatea de producţie este rentabilă,

4.1.4. Pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă

Cunoaşterea pragului de rentabilitate şi a intervalului de siguranţă este utilă, deoarece

La societatea analizată intervalul de siguranţă ia următoarele valori:

Astfel, în anul 2004, pentru a menţine un nivel al producţiei la o cotă care să

Inte rval de s iguranta81

Nivelul de rentabilitate realizat de întreprindere asigură un interval de siguranţă

4.1.5. Analiza pe baza ratelor de rentabilitate

Exprimarea relativă a nivelului de rentabilitate completează diagnosticul prin

a) Rata rentabilităţii veniturilor

Dinam ica rate i re ntabilitatii a veniturilor

Rata rentabilitatii veniturilor

b) Rata rentabilităţii economice a activelor

Această rată caracterizează eficienţa elementelor materiale angajate în activitatea

Activele totale au avut o evoluţie ascendentă pe parcursul perioadei analizate

din care datorită modificării

- vitezei de rotaţie a activului

Modificarea absolută în valoare de 0,269% a artei de rentabilitate a activului s-a

4.2. Analiza poziţiei

4.2.1. Analiza situaţiei generale a patrimoniului

O analiză foarte importantă ce ajută la crearea unei imagini reale cu privire la

Rata activului imobilizat măsoară gradul de investire al capitalului în cadrul firmei

rezultă caracterul puternic productiv al societăţii. În dinamică se observă o creştere a ratei

caracterul productiv al societăţii. Acest indicator înregistrează o creştere în dinamică de

comerciale, precum şi de termenele de plată practicate. Indicatorul înregistrează cote foarte

4.2.2. Analiza corelaţiei fond de rulment,

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi utilizată

Fond de rulment (mii lei) 117.104.842,52 130.372.191,73 145.802.691,73

Fondul de rulment existent se determină ca diferenţă dintre capitalul permanent şi

4.2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei

Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei are o importanţă deosebită în cadrul analizei

Solvabilitatea parţiala 1,36 1,60 0,97

Gradul lichidităţii globale înregistrează o valoare minimă de 1,92 la nivelul anului