APARATUL LOCOMOTOR

STRUCTURĂ ŞI FUNCŢII
FUNCŢIILE SISTEMULUI OSOS
• Locomoţie
• Postură
• Echilibru fosfo-calcic
• Hematopoeză
 MATERIAL

• Material
– "compus compozit" pe principiul
betonului armat
• fibrilele colagene reprezentând
armătura
• matricea fundamentală, cimentul
• puternic dar uşor, egal ca
rezistenţă la îndoire cu stejarul iar
ca rezistenţă la tracţionare cu
oţelul, la 1/3 din greutatea
acestuia
– - construcţia laminară a corticalei
şi trabeculelor;
– - desenul tubular al oaselor lungi
cu distribuirea radiară a masei lor;
– - întărirea internă prin ranforsări
de masă spongioasă.
• Orientarea trabeculelor pe direcţia
efortului maxim
 TESUT
– conţine celule incluse într-o matrice foarte vascularizată
(sistemul haversian) şi mineralizata, ca şi matricea
osteoidă.

ORGAN
– conţine ţesuturi diverse:
• ţesut cartilaginos
• Nervi
• Ţesut fibros
• Măduvă osoasă
• Ţesut adipos
• Vase sanguine.
ELEMENTE DE HISTOLOGIE
IMAGINE MICROSCOPICĂ A OSULUI

• Matricea osoasă
(substanţa intercelulară)
– Componentă organică:
oseină şi osteomucoid
– Componenta anorganică
(minerală): calciu +
fosfor cristale de
hidroxiapatită
• Celulele osoase
– Osteoblaste: celule
tinere, formatoare de os
– Osteocitele: celule
mature, de formă ovoidă,
– Osteoclaste: celule mari,
de formă ovoidă,
polinucleate, sunt
elemente osteoclazice si
osteolitice
OS SPONGIOS
• ŢESUT OSOS
SPONGIOS –
aspect buretos,
fiind format din
spaţii delimitate de
pereţi osoşi numiţi
trabecule
OS CORTICAL
• ŢESUT OSOS
HAVERSIAN- intră
în structura oaselor
lungi şi in corticala
oaselor scurte
OSTEON

• Vase
• Nervi
• Osteocite
• Lamele
• Canal Havers
MĂDUVA OSOASĂ
• Rol hematogen
• Aspectul:
– Rosu
– Galbui
– Cenuşiu
STRUCTURA OASELOR
• Periost-foiţă
conjunctivă
• Os cortical (compact)
• Osteon
• Canal medular
• Măduvă
• Os trabecular
(spongios)
• Vene
• Artere
Părţile unui os lung
PATOLOGIE OSOASA
FRACTURILE ŞI
CONSOLIDAREA LOR
TIPURI DE FRACTURI
• Fractura
transversala
• Fractura cominutiva
• Fractura spiroida
• Fractura in lemn
verde
VINDECAREA FRACTURILOR
FIXARE INTERNĂ
ARTICULAŢIILE
IMAGINE MICROSCOPICĂ
• CELULE
CARTILAGINOASE
– Condroblaste
– Condrocite
• MATRICEA
CARTILAGINOASĂ
– Proteoglicani
– Fibre colagene
 TIPURI DE ARTICULAŢII
• SINARTROZELE- realizează o continuitate
– Sindesmoze- oasele craniului
– Sincondroze-coloana vertebrală
– Sinostoze-ilon, ischion, pubis-coxalul
• DIARTROZELE- realizează o
discontinuitate
– Suprafete articulare
– Capsula articulară
– Cavitatea articulară
– Lichid sinovial
– Ligamente
DIARTROZA
CINEMATICA OSTEO-ARTICULARĂ

• Gradele de libertate ale unui sistem

corespund numarului maxim de
mişcări simple (rotaţie sau translaţie)
pe care acesta le poate efectua
• În cazul articulaţiilor, sunt permise 1-3
grade de libertate, constând în rotaţii
în jurul a 1-3 axe.
ARTICULAŢIA SFERICĂ
ARTICULAŢIA ELIPSOIDALĂ
ARTICULAŢIA BALAMA
ARTICULAŢIE SELARĂ
ARTICULAŢII GLISANTE
ARTICULAŢII PIVOT
ENTORSE
LUXAŢIE DE ŞOLD CONGENITALĂ
PROTEZAREA ARTICULAŢIEI COXO-FEMURALE
GEOMETRIA ARTICULARĂ
• Îmbinarea a două
suprafeţe, in
general concavă cu
convexa
• Articulaţiile
complexe includ
mai multe feţe
articulare (ex.
genunchiul)
EVOLUTA
CONGRUENTA SUPRAFETELOR
DE CURBURA INCONSTANTA
CINEMATICA
CIMEMATICA ARTICULAŢIILOR
TIPURI DE MIŞCARI LA NIVELUL
SUPRAFETELOR ARTICULARE
OVOIDUL MISCARII
DINAMICA LOCOMOTIEI
• Inserţie aproape de
articulaţie, cu un
unghi > 900
• Unghiul dintre
segmente este <
900
• Inserţia musculara
este departe de
articulaţie
INSERŢIE ÎN AFARA
PLANULUI
PÂRGHII OSOASE