1.

Analiza economica a zonei

1.1 Județul Mureș

1.1.1 Cadru geografic

Mureș (maghiară Maros megye) este un județ în

regiunea Transilvania din România. Are o suprafață
totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața
totală a țării. Numele județului provine de la râul
Mureș, râu care străbate județul de la NE la SV.

Județul Mureș este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transivaniei, fiind
cuprins între meridianele 23°55’ și 25°14’ longitudine estică și paralele 46°09’ și 47°00’
latitudine nordică. Județul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului și Gurghiului până în
Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a județului este râul Mureș
care străbate județul de la NE către SV pe o distanță de 140 km; râul împrumutând și numele
Mureș, județului.

Județul Mureș se învecinează cu alte șapte județe. La nord-est cu județul Suceava pe o distanță 15
kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanță de 130 kilometri
se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcția nord-sud de munții Călimani,
defileul Mureșului între Toplița și Stânceni, munții Gurghiului până aproape de Sovata,
traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecția acestuia cu râul Homorodul
Mare. La extremitatea sud-estică județul Mureș se învecinează pe o porțiune de 20 km cu județul
Brașov. În partea de sud-vest pe o distanță de 80 de km se învecinează cu județul Sibiu. Limita cu
acest județ începe la intersecția dintre Târnava Mare și Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă
Daneș, Mureș apoi urmează linia descrisă de cele 2 Târnave până în apropiere de sud-vestul
orașului Târnăveni. Hotarul cu județul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava Mică și râul
Mureș și se află în partea de sud-vest a județului Mureș. La confluența Arieșului cu Mureșul
începe granița cu județul Cluj, în partea de vest a județului Mureș, și traversează colinele Câmpiei
Transilvaniei pe o distanță de aproape 60 km. În partea de nord pe o distanță de 100 km, județul
Mureș se învecinează cu județul Bistrița-Năsăud linia de demarcație dintre cele două județe fiind
dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpații interni iar spre final Munții Călimani la o
altitudine de 2000 m.

Suprafaţa judeţului este de 671.400 hectare (2,8 % din suprafaţa ţării ), din care:

• agricolă: 4.097,8 km2

• fond forestier: 2.161,7 km2
• ocupată cu construcţii: 170,8 km2
• ocupată cu drumuri şi căi ferate: 110,2 km2
• ape şi bălţi: 63,8 km2
• alte suprafeţe: 109,9 km2

1.1.2 Populația

De-a lungul timpului populația județului a fost într-o continuă creștere, după cum se vede și din
graficele de mai jos. Între 1992 și 2002 a apărut o ușoară scădere a numărului populației cu 4,7%
reprezentând 29.202 persoane, această tendință de scădere fiind regăsită la nivelul întregii țări cu
4,1% și la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensământului din 2009 județul Mureș are o populație de 581.628 locuitori, o densitate
de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori sunt de sex masculin și 300.015 de sex
feminin. Populația județului reprezintă 2,67 % din populația României și 23% din Regiunea
Centru, plasând Mureșul pe locul 14 în ierarhia județelor și pe locul 2 în clasamentul Regiunii
Centru.

1.1.3 Așezări

Conform ultimelor statistici judetul Mures are 11 orase si municipii, 91 de comune si

460 de sate.
1.1.4 Relief
Harta fizică a judeţului
Mureş

Relieful colinar și de podiș deluros este prezent pe suprafața județului într-o proporție de 50%.
Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene și munții vulcanici Călimani -
Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice ascendente cu
relative echilibrări orizontale și salturi altimetrice pe sectoare având ca punct de minim Valea
Mureșului din apropierea Ludușului cu o altitudine de 300 m și ca punct de maxim creasta
Munților Călimani la 2100 m. Pe suprafața județului pot fi identificate următoarele unități de
relief: Munții vulcanici Călimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului și
Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia colinară a Transilvaniei.

1.1.5 Economia

Economia judeţului Mureş este caracterizată în

momentul actual de procesul de tranziţie de la sistemul
centralizat la economia de piaţă având la bază o
puternică descentralizare şi promovarea liberei
iniţiative. Potenţialul de dezvoltare a judeţului este
determinat în primul rând de aşezarea geografică
centrală, cu condiţii naturale variate şi prielnice unei
ample dezvoltări economice

Principalele ramuri economice şi ponderea lor în

economia judeţului se prezintă astfel:

• industrie: 41%
• agricultură, silvicultură şi exploatări forestiere:
22%
• servicii: 37%

La data de 31 decembrie 2003 în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Mureş

de pe langa Tribunalul Mureş figurează 27.854 agenţi economici (locul 14 pe tara din
41 de judete) din care: 17.984 societăţi comerciale, 29 regii autonome, 154
organizaţii cooperatiste, 9.687 persoane fizice şi asociaţii familiale.
In judeţul Mureş sunt inregistrate 1.611 societăţi comerciale cu investiţie străină de
capital (locul 9 pe tara ca numar de societati comerciale cu investitie straina si locul
14 dupa valoarea capitalului investit).

Puncte favorabile ale judetului Mures:

• conectare la coridoarele europene de transport prin drumul european E60

(Bucuresti - Brasov - Târgu Mureş -Cluj Napoca - Budapesta - Viena) precum
si situarea pe traseul autostrazii aflata in stadiu de proiect;
• o retea buna de cai ferate; Ruta europeana Razboieni-Cluj Oradea Episcopia
Bihorului lega judeţul de marile capitale europene;
• aeroport international care deserveste o suprafaţa de 24.000 km patrati si
aproximativ 1,5 milioane de locuitori din judetele Mureş, Bistrita Nasaud,
Harghita, Covasna;
• o buna conectare la reteaua nationala de telecomunicatii cu fibre optice si
echipamente digitale precum si la retelele mobile de telecomunicatii,
televiziune prin cablu, inclusiv pentru transmisiile prin satelit;
• prezenta sucursalelor si filialelor celor mai mari banci care opereaza in
România;
• o gama variata de resurse naturale care include: terenuri agricole fertile, gaze
naturale (62,5% din productia nationala se extrage din judeţul Mureş), paduri
intinse de foioase si conifere (210,000 hectare care acopera aproximativ 30%
din suprafaţa judeţului), sare, izvoare de ape minerale, roci pentru
constructii;

1.1.6 Turism

Infrastructura judeţului Mureş, care permite desfăşurarea activităţilor specifice

turismului, cuprinde 91 unităţi de cazare, din acestea: 21 hoteluri, 8 hanuri şi
moteluri, 6 campinguri, 40 vile turistice şi 4 tabere pentru elevi şi studenţi. Aceste
centre însumează peste 7 820 locuri de cazare.

1.1.7 Resurse Umane

 In prezent la nivelul judetului mures exista 21.000 de someri, judetul avand o rata
de somaj de 4,8% din toata populatia existenta.

1.2 Comuna Nades

Comuna Nadeş aparţine judeţului Mureş , are o suprafaţă de 6876 ha , din care suprafaţa
intravilanului este de 285,88 ha. Este situată în sudul judeţului Mureş şi este mărginită de
următoarele comune: Bălăuşeri la vest şi nord, Albeşti şi Veţca la est, municipiul Sighişoara şi
comuna Daneş la sud. Comuna Nadeş este situată în Podişul Transilvaniei, mai precis între
cele două Târnave , având altitudini cuprinse între 347,0 - 678, m cu o varietate de forme de
relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit. Dealurile mai importante sunt: Dealul Capra,
Valea Domnilor, Ghilimee, Podei , Bremer, Călimăneasa, Chicui, Borundai, Cerea, Groapa
Ursului şi altele. Cel mai înalt deal este Chicui cu 678 m, urmat de Loa cu 647 m.Comuna
Nadeş este străbătută de pâraie cu debite mici , dar care în condiţii de viitură pot crea
probleme. Acestea sunt: Pârâul Nadeş, Măgheruş, Borundai, Pipea, Morii şi altele mai mici. În
strânsă concordanţă cu substratul litologic, cu relieful, clima şi vegetaţia, învelişul de sol al
comunei este foarte variat. De pe zonele mai înalte ale dealurilor şi până în luncile joase ale
râurilor, întâlnim o gamă largă de soluri.

1.2.1 Relieful şi vegetaţia

Comuna Nadeş este străbătută de pâraie cu debite mici , dar care în condiţii de
viitură pot crea probleme. Acestea sunt: Pârâul Nadeş, Măgheruş, Borundai, Pipea,
Morii şi altele mai mici.
În strânsă concordanţă cu substratul litologic, cu relieful, clima şi vegetaţia, învelişul
de sol al comunei este foarte variat. De pe zonele mai înalte ale dealurilor şi până în
luncile joase ale râurilor, întâlnim o gamă largă de soluri.
Solul este în mare parte sol brun de pădure (cca 45% din suprafaţă), sol brun
cernoziomic carbonatat secundar şi cernoziom carbonatic micelar, pe lunca văilor şi
la baza versanţilor cu expoziţie S, S-E şi S-W (cca 25% din suprafaţă), sol brun argilic
în diferite faze de pseudogleizare şi sol bălan de coastă pe celelalte suprafeţe situate
în treimea superioară a versanţilor, iar pe terenurile cu expoziţie nordică sunt
prezente solurile: negru de fâneaţă pseudogleizat, solul podzolic argilic
pseudogleizat şi alte tipuri de sol.

Vegetație

Corespunzător diversităţii şi complexităţii elementelor cadrului natural, asociaţiile

vegetale şi biotopurile faunistice se încadrează în aceeaşi categorie a trăsăturilor
variate.
Distribuţia lor în cadrul peisajului reprezintă o reflectare a condiţiilor fizico-geografice
trecute şi actuale, oglindind condiţiile de climă şi modificările provocate de om prin
înlocuirea vegetaţiei spontane cu plante de cultură, pe arii din ce în ce mai întinse.
Dispuse în etaje, plantele alcătuiesc: vegetaţia etajului de deal, foarte eterogenă
(gorun amestecat cu fag, cer, carpen, tei, frasin); vegetaţia etajului de stepă
antropogenă, în unele părţi ale comunei (silvostepă, pajişti).

Fauna cuprinde biotipuri etajate ca şi vegetaţia :

• etajul faunei de deal în biotopurile pădurilor şi al domeniului forestier (reprezentat prin urs, cerb,
căprioara, iepurele, veveriţa, fazanul, lupul), iar dintre păsările care trăiesc în preajma apelor -
raţele sălbatice).

1.2.3 Economia
Economia comunei Nadeş este caracterizată în prezent, ca de altfel a majorităţii
comunelor, de procesul de tranziţie de la sistemul centralizat la economia de piaţă,
având la bază o puternică descentralizare şi promovare a liberei iniţiative.
Principalele ramuri economice şi ponderea lor în economia comunei: industrie: 21%,
agricultură, silvicultură şi exploatări forestiere: 42%, servicii: 37%.

Agricultura este prima ramură în economia comunei şi are o tradiţie îndelungată.

Suprafaţa agricolă a comunei Nadeş este de 4447,19 ha şi reprezintă 64,6% din
suprafaţa totală a comunei. Producţia agricolă se repartizează relativ echilibrat pe
cele două componente, cultura vegetală şi creşterea animalelor. Principalele culturi
sunt: cerealele (orz, orzoaică, grâu, porumb, etc.), legume, fructe, viţă de vie.
Zootehnia este reprezentată de crescătorii de ovine, porcine, bovine şi păsări.

Industria se caracterizează printr-o mică varietate a ramurilor producătoare, cu

specializări de importanţă naţională: industria extractivă a gazului metan, industria
de exploatare şi prelucrare a lemnului, industria de confecţii din textile, industria de
prelucrări metalice.

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de importantă

deoarece pe de o parte, în prezent este principala sursă de locuri de muncă, iar pe
de altă parte prin intermediul lor se creează o cultură a competiţiei bazată pe
flexibilitate şi productivitate.
Putem remarca câteva I.M.M.-uri înfiinţate, dar puţine dintre ele sunt cu o activitate notabilă , cele
mai multe activând în domeniul comerţului.
Sectorul construcţiilor este caracterizat printr-un mic grad de privatizare, el manifestându-se mai
mult în construcţiile de clădiri civile.

Comuna Nadeş dispune de un potenţial turistic deosebit, dar , din păcate nu este valorificat,
activitatea turistică nefiind susţinută de unităţi de cazare corespunzătoare, dar mai ales cele
agroturistice.

1.2.4 Infrastructura

Infrastructura de transport

-Reţeaua de drumuri
Lungimea totală a drumurilor publice pe teritoriul comunei Nadeş este de 16 km.
Starea drumurilor se ridică în parte la nivelul standardelor europene.
Unul din ele , DC 69 Nadeş - Pipea a fost modernizat din fonduri alocate în cadrul
programului SAPARD, în perioada 2003-2004.
Drumul naţional de pe raza comunei, are o lungime de 7 km în totalitate modernizat,
fiind vorba de E60. în perioada 1998-2002 (pe întreaga distanţă de la intrare şi până
la ieşirea din comună).
Drumurile comunale au o pondere de 58% din totalul reţelei de drumuri publice.
Drumul DC69 are o lungime de 4,75 Km fiind în întregime modernizat, iar drumul ce
leagă satele Ţigmandru şi Măgheruş (DC60) are o lungime de 5 Km fiind doar pietruit
şi într-o stare tehnică ce presupune lucrări de modernizare .
Starea acestor drumuri are o influenţă deosebită asupra dezvoltării locale.
O caracteristică a comunei o constituie dezvoltarea transportului public specific
asigurării de servicii pentru distanţe scurte şi cu o capacitate medie de transport.
Transportul călătorilor din comună este asigurat de mijloace de transport în comun,
în general microbuze şi autobuze, neavând cale ferată care să tranziteze satele
noastre. Cea mai apropiată gară este la Sighişoara la 20 km, urmată de cea de la
Tîrgu Mureş aflată la 35 km distanţă.

-Transportul aerian

Aeroportul Târgu Mureş, situat pe raza oraşului Ungheni, la 47 km distanţă de reşedinţa de

comună , pe drumul european E 60 ce leagă Târgu-Mureş de Cluj-Napoca, are o poziţie
geografică deosebit de favorabilă, întrucât cu excepţia judeţului Cluj, judeţele învecinate nu
dispun de aeroporturi.
Prin urmare, aeroportul Târgu Mureş poate deservi şi clienţii din comuna noastră.
Aeroportul Târgu Mureş este primul din România care în anul 1994 a devenit membru al
Consiliului Internaţional al Aeroporturilor (ACI), iar în anul 2005 a devenit aeroport internaţional.

Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet

Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani, a condus la creşterea numărului

de abonaţi în reţeaua de telefonie fixă, astfel încât la 2406 locuitori ai comunei revin 220 abonaţi
telefonici, adică 8,94%. Comuna Nadeş se situează totuşi cu mult sub media naţională care este
202,5 abonaţi la 1.000 de locuitori. Acest fapt se datorează inexistenţei telefoniei fixe în satul
Măgherş, iar în satul Pipea sunt doar doua telefoane la o populaţie de 99 de locuitori.
Oferta comercială în domeniul telecomunicaţiilor este dominată de Compania Naţională de
Telefonie Fixă Rom-Telecom şi de companiile de telefonie mobilă, cu acoperire naţională
Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote.
În telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii
avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Modernizarea
acestui sector va continua şi în viitor prin acţiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea
reţelelor digitale şi prin dezvoltarea telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronică.
Pe teritoriul comunei se recepţionează programele 1 şi 2 ale Televiziunii Române, precum şi
programele televiziunilor particulare ANTENA 1 şi PRO TV.
În ultima perioadă s-a dezvoltat reţeaua de televiziune prin cablu, care permite recepţionarea a
numeroase alte posturi de televiziune din România şi din străinătate, dar un avânt puternic a luat
televiziunea prin satelit oferită de firmele RDS, ROMTELECOM.
Piaţa serviciilor Internet este reprezentată în comună de Romtelecom - care furnizează mai multe
tipuri de servicii internet (www.romtelecom.ro). Pe raza comunei Nadeş funcţionează servicii de
Internet în bandă largă (ADSL).
Vodafone, Orange şi Zapp sunt la rându-le furnizori de servicii Internet în special pentru abonaţii
serviciilor de telefonie mobilă.
Tarifele serviciilor Internet sunt încă mari pentru utilizatorii din România. Datorită creşterii
concurenţei pe această piaţă, tarifele, pentru acest tip de serviciu, tind să scadă, valorile medii
rămânând totuşi mai mari decât valorile medii pentru ţările membre UE.
Activităţile de comunicaţii şi reţele de date sunt coordonate de ANRC - Autoritatea Naţională de
Reglementare în Comunicaţii: IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Infrastructura tehnico-edilitară

Comuna dispune de două reţele de distribuire a apei construite în regim privat, dar care nu asigură
apă decât pentru un număr mic de cetăţeni. De aceea este imperios necesar să se găsească
fondurile băneşti în vederea introducerii apei potabile şi a canalizării
-Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Nadeş este producător de gaze naturale pentru România

Cele mai importante captări de gaze naturale, sunt în satele Nadeş şi Ţigmandru acestea fiind în
exploatarea S.N. Exprogaz Mediaş Schela Daneş.
Din păcate doar satele Nadeş şi Ţigmandru dispun de reţele de distribuire a gazului metan, în
ultimul introducându-se doar în anul 1998.
Reţeaua de distribuţie a gazului metan are o lungime de 10,7 km făr bramşamente, dar preţurile
deosebit de mari practicate face ca multi posesori de instalaţii pe gaze naturale să renunţe la ele şi
să folosească lemnele pentru încălzire sau pentru prepararea hranei.

-Energia electrică

Energia electrică este utilizată pentru iluminatul public, ca forţă motrice pentru antrenarea
maşinilor şi utilajelor industriale iar în activităţile casnice fiind cunoscută de aproape 50 de ani în
comună.
Distribuirea energiei electrice se realizează în toate satele comunei de către unitatea teritorială a
S.C. F.D.F.E.E. Electrica Transilvania Sud S.A. - S.D.F.E.E. Târgu Mureş.

Infrastructura pentru turism

Înzestrată cu un bogat potenţial turistic, definit de varietatea elementelor cadrului natural, comuna
Nadeş s-ar putea înscrie între zonele de atractivitate pe plan intern.
Potenţialul turistic încă nu este privit ca o activitate economică deoarece cetăţenii nu au fondurile
băneşti necesare derulării ei.

Potenţialul turistic natural

Potenţialul morfoturistic este reprezentat de lanţurile de dealuri împădurite cu un climat de

cruţare, bogate în faună şi cu o floră bine conservată, fondul zoogeografic permiţând în această
zonă, turismul cinegetic .

Potenţialul climato-turistic permite practicarea activităţilor turistice în toate sezoanele, cu variaţii

în funcţie de specificul formelor de turism. Satul Pipea, ar putea deveni în întregime un sat
turistic, nefiind un sat de tranzit auto şi având un aer foarte curat.
 Potenţialul turistic antropic este complementar celui natural, în această categorie a resurselor şi
obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural - antropice (biserici - fortificate din Nadeş
şi Măgheruş, complexul arhitectonic rural din Ţigmandru) precum şi cele care se leagă de cultura
materială şi spirituală din mediul rural (obiceiuri, tradiţii, etc.).

Aceste aşezări săteşti cu biserici fortificate se află pe lista Patrimoniului Universal UNESCO, şi
ele formează un tot unitar cu valoare istorică, cuprinzând moduri de organizare a spaţiului, clădiri
şi urme de activităţi umane care îşi pun pecetea asupra împrejurimilor. Ele constituie o realizare
arhitecturală deosebită datorită diversităţii şi folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a
evului mediu european.

6 Analiza SWOT a comunei

• Puncte forte
o Foarte multe terenuri care pot fi cultivate si folosite in scopuri agricole si
agroturistice
o Deschidere la drumul drumul european E60 (Bucuresti - Brasov -
Târgu Mureş -Cluj Napoca - Budapesta – Viena)
o Mediu inconjurator accesibil cu o clima blanda care ar favoriza
activitatii economice
o Potential turistic si agroturistic mare, dar nefolosit
• Puncte slabe
o Mediu economic nedezvoltat, un numar limitat de furnizorii in
zona
o Nivel de educatie redus- un numar redus de persoane calificate
o Un nivel ridicat al infractionalitatii( furturi dese din culturii)
o Terenurile agricole sunt nefolosite deci foarte multe au nevoie de o actiune
de curatare inainte de a fi folosite
• Oportunitati
o In mediul de agroturism: infiintarea de popasuri turistice si pensiunii
o Arendarea de terenuri agricole pentru activitatii agrare sau industriale
• Amenintari
o Comuna Nades se afla intr-o zona de munte defavorizate: alunecarii de
teren sau inundatii sunt foarte posibile
o Lipsa fortei de munca calificata