Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara ,,Ion Ionescu de la Brad Iasi Facultatea de Agricultura Specializarea: Inginerie Economica in Agriciltura

REFERAT LA

TURISM RURAL

Student: Astefanei Constantin An: III

Potentialul agroturistic al comunei Sucevita

"Satele turistice"- ca si satul Sucevita- sunt asezari rurale situate intr-un cadru pitoresc si nepoluat, care prezinta urmatoarele avantaje:

traditii etnografice nealterate si case cu arhitectura specifica

unei zone etnografice(portul popular traditional, casele din lemn etc);

gospodarii taranesti cu un anumit grad de confort ce se

inchiriaza turistilor;

monumente

cultural-istorice(Manastirea

Sucevita,

Monumentul Eroilor etc);

muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate in

dezvoltarea agrementului(Muzeul din incinta manastirii, Muzeul Etnografic din cadrul Scolii Sucevita); Aceste asezari, in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii , indeplinesc sezonier sau pe tot parcursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor. Valorificarea turistica a potentialului natural si cultural al spatiului rural reprezinta un mod de dezvoltare socio-economica. Satul Sucevita este o asezare rurala, bine constituita, incadrata in peisajul pitoresc al Obcinei Mari, pastratoare de traditii si cu un insemnat trecut istoric. Principala forma de turism care s-a dezvoltat inaintea turismului rural a fost turismul ecumenic, de pelerinaj. Astfel, in afara de sarbatorile religioase de peste an la care participa un numar foarte mare de pelerini(mai ales pelerini anual. in jurul datei de 6 august cand este hramul manastirii),prin Manastirea Sucevita se perinda aproximativ 100.000 de

Principalele atractii turistice din Sucevita. Manastirea Sucevita Asezata in mijlocul unui incantator peisaj de munte cu pante domoale si impadurite, binecunoscute calatorului care strabate plaiurile Bucovinei, pe valea paraului al carui nume il va imprumuta, Manastirea Sucevita pare la prima vedere o impunatoare cetate medievala, cu ziduri inalte, prevazute cu metereze si drum de straja, intarita la colturi cu puternice turnuri de aparare.Cu atat mai mult, drumetul care patrunde pe portile grele de stejar, ferecate in fier, prin gangul boltit al turnului de intrare, va fi surprins de linia supla si de volumele armonioase ale arhitecturii bisericii ce se inalta in mijlocul acestei cetati, dar mai cu seama de frumusetea neobisnuita a picturilor care acopera in intregime fatadele, pastrandu-si peste veacuri prospetimea culorilor. Manastirea Sucevita incheie capitolul glorios al artei moldovenesti din veacurile XV-XVI si spre deosebire de monumentele care o preced, ea nu mai este opera unui singur ctitor, ci a unei familii de boieri care a dat tarii un mitropolit si doi domnitori: Movilestii. Biserica parohiala numita si Biserica Cimitirului Sucevita Biseria Parohiala, numita si Biserica Cimitirului Sucevita a fost reconstituita in 1772 din piatra, impreuna cu clopotnita. Arhitectura reprezinta un "tip arhaic pentru acesta vreme". Monumentul Comemorativ La intrarea in comuna, dinspre Radauti, la cca 50 m pe partea dreapta, langa sosea, poate arhiducelui Rudolf al Austriei. Initial au fost doua astfel de monumente, pe o parte si pe cealalta a drumului, si marcau intrarea in satul Voievodeasa dinspre Sucevita si invers. Astazi a ramas doar unul si prezinta in special importanta istorica. Casa Iraclie Porumbescu Alt obiectiv turistic al comunei Sucevita poate fi Casa Iraclie Porumbescu, astazi. scriitor bucovinean(1823-1896), tatal compozitorului Ciprian Porumbescu, casa "romaneasca " cum putine se mai intalnesc fi observat de catre cei interesati "monumentul comemorativ", inaltat in anul 1883 in urma vizitei

Crucea de Mormant a Varvarei Golimbiovschi(Porumbescu) Un lucru mai putin cunoscut de catre turistii care viziteaza comuna Sucevita este Crucea de Mormant a Varvarei Golimbiovschi(Porumbescu), bunica compozitorului Ciprian Porumbescu, care se gaseste in cimitirul satului. Portul popular si obiceiurile comunei Sucevita. Costumele populare, alcatuite din camasa cu poale cusuta cu flori, itari, brau sau chimir cu margele, bundita cu prim de miel sau dihor, palarie sau caciula la barbati si camasa cu sau fara altita din panza de bumbac sau in, cusute cu flori viu colorate sau cu bumbac de culoare neagra, catrinta, franghie, pieptarul din piele de miel cu prim, broboade de lana sau batic de culoare alba sau rosie la femei.Pe timp de iarna sunt purtate cojoacele albe cu tivitura din blanita de miel la maneci si la poale sau sumane. Sarbatorile satului se perinda odata cu anotimpurile, ritmicitatea lor fixand din pruncie si pana la batranete norme de viata care iau caracterul de permanenta si stabilitate colectivitatii rurale. Mestesugurile si artizanatul -dintre mestesugurile populare care se mai practica inca amintim: - incondeierea oualelor - arta populara cu o deosebita valoare artistica prin continutul tematic al motivelor, prin compozitiile decorative si colorit; - cusutul camasilor populare; -tesutul la razboiul de tesut(paretare, cergi, toale); - sculptatul in lemn(rame draperii); - sculptatul in piatra; -impletitul nuielelor; -pictura pe sticla si lemn(in cadrul atelierului manastirii) etc. Peisajul - cadrul natural al comunei -cu toate ca in Sucevita domina fondul turistic cultural-istoric, putem spune ca aceasta zona se remarca si prin calitatea peisajului natural(munti cu aspect de maguri, impaduriti,ce apartin Obcinei Mari) cat si a aerului si a apei. Pe langa acestea, zona Sucevitei constituie un punct de atractie si datorita fondului turistic biogeografic si zoogeografic. Pentru toti turistii,

padurea constituie un factor de destindere, de recreere si un prilej de practicare a vanatorii si pescuitului, in special pentru turistii straini. Bucataria suceviteana (bucovineana)si turismul gastronomic -mancarurile traditionale ce se servesc la pensiunile din Sucevita sunt: bors cu ciuperci, mamaliguta cu sarmale, mamaliga cu tochitura, ciulama de ciuperci cu mamaliguta, mamaliguta cu lapte dulce sau acru, tocinei cu smantana, mamaliguta cu branza cu smantana, ochiuri in smantana, papanasi cu branza, miere de albine, clatite cu dulceata din fructe de padure,chirosti cu branza etc. Dintre bauturile de casa amintim: afinata, zmeurata, visinata, tuica de prune, tuica de sfecla sau sfecleanca, ciresata, vin de coacaze sau zmeura etc. Toate acestea incadrate intr-un peisaj de basm dau satului Sucevita un "aer" de localitate turistica.

Dezvoltarea activitilor de agroturism n localitatea Bran

Romnia

sunt

considerate

ca

favorabile

dezvoltarii

turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase n circuitul turistic a crescut. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran

Branul

este

poarta

naturala

deschisa

la

trecerea

din

Transilvania n Muntenia si culoarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, nvecinndu-se cu ara Brsei n nord si nord-est, la sud si sud-est cu Dmbovita si Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta ca o depresiune nalta ntre 800 1.000 m cu orientare NE-SV ce este delimitata de valea rului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu vrfuri de peste 2.000 m Vrful Omu 2239 m). Localitatea Bran se afla n partea de sud-vest a judetului Brasov, la intrarea n culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse ntre 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Cmpulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramne ocupatia de baza a celor din zona. Un loc important n economia acestui sat l ocupa mestesugurile si industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea lnei. esutul este practicat n fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizndu-se cunoscutele taluri n vergi n alternanta cromatica albnegru, saricile sau straiele din lna turcana cu firul lung, etc. n cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Potentialul turistic al zonei Bran Potentialul turistic-cultural la nivelul localitatii Bran este atractiv si variat, fiind folclorice reprezentata de fondul etno-folcloric originar, manifestari traditionale, castelul Bran, muzeul de arta si sarbatori

medievala, Biserica de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului sau cladirea vechii vami din secolul al XVIII-lea. n incinta castelului Bran se afla un important muzeu etnografic n aer liber ce include gospodarii taranesti, instalatii tehnice, obiecte specifice satelor din zona.

Castelul Bran ntre 1428 si 1436, Vlad Dracul, viitorul Print al Valahiei, a fost nevoit sa se autoexileze, refugiindu-se n Transilvania, la Sighisoara. Detinnd un rang nalt n armata imperiala, n noua sa pozitie el s-a ocupat de apararea granitelor de sud-est si a trecatorilor intracarpatice, cea mai importanta dintre acestea din urma fiind Branul, principala poarta de intrare din Valahia. n numele puternicului sau protector Sigismund de Luxemburg el si-a exercitat influenta si autoritatea n cele mai importante orase din sudul Transilvaniei: Brasov, Sibiu, Medias, Sebes. Documentele care atesta ca Vlad Dracula a trecut de att de multe ori prin Bran si a stabilit relatii economice si militare cu Castelul Bran, vorbesc despre importanta rolului jucat de trecatoare si castel n relatiile dintre Transilvania si Valahia. Biserica din Bran A fost construita n 1820 si pictata n 1836 si poarta hramul Adormirea Maicii Domnului. Planul sau are un naos cu patru travee, flancat n extremitatea estica de doua abside semicirculare n interior si poligonale n exterior. n vest, deasupra unui vestibul, se afla turnul clopotnitei. Absida altarului este, de asemenea, semicirculara n interior si poligonala n exterior. Fatadele sunt tencuite si varuite, iar ferestrele sunt nalte, fara ancadramente. Cornisa este subliniata de un profil din tencuiala. Turnul decorat pe toata naltimea cu pilastri neoclasici confera o nota originala, constructia pastrnd structura originala.

Vama veche din Bran

Constructia dateaza din secolul al XVIII-lea, aici functionnd n trecut vama din trecatoarea Bran Rucar. Astazi este muzeu. Muzeul etnografic n aer liber din Bran Este amenajat n parcul din vecinatatea Castelului Bran. n acest muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pentru public n 1961, muzeul numara n 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960. Portul popular n zona Bran Portul popular branean a evoluat lent, pastrndu-si specificitatea, unitatea stilistica si armonia, dar fiind n acelasi timp influentat de portul din Muscel. Epoca sa de maxima nflorire este considerata a fi a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si pna n primele decenii ale secolului nostru. Portul popular din zona Branului, nrudit cu cel al zonelor nvecinate Muscel si Dmbovita scria Titus Hasdeu n 1979, releva unele trasaturi specifice, explicabile pe de o parte prin natura ocupatiilor, iar pe de alta prin asimilarea si redarea n forme locale a unor elemente de fond transilvanean. Diferentierile portului pe baza de vrsta, sex, anotimp, conditii sociale, au dus la o creatie populara deosebit de interesanta prin varietatea pieselor componente ale costumului, bogatia coloristica si ornamentala. Din piesele costumului femeiesc se remarca iile cusute sau alese cu lna sau bumbac n tonuri de rosu si negru cu fire aurii si argintii, fota larga cu pulpane n vargi, ncretita n spate, stergarul de cap din bumbac sau borangic, laibarica de catifea neagra. Oferta ospitaliera a localitatii Bran Fondat n 1992, societatea romna de turism rural, ecologic si cultural, denumita semnificativ Bran-Imex, a reprezentat de-a lungul timpului un model de agentie profesionala specializata n cazarea turistilor n gospodarii. n acelasi timp, agentia Bran-Imex este si initiatoarea constituirii ANTREC. Initial s-au facut cazari la 4-5 case situate n imediata vecinatate a Branului, ulterior extinzndu-se posibilitatile de cazare si n satele si

comunele limitrofe. Baza materiala a societatii este constituita din 216 gospodarii expertizate de firma, ele fiind evaluate dupa mai multe caracteristici. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu n perioada 20082010 Localitatea Moeciu-Cheia Moeciu de Jos Predelut Moeciu Bran Poarta Bran Sohodol simon Poarta sirnea Pestera TOTAL 2008 4 21 2 4 1 24 5 4 3 1 69 2009 6 34 6 6 4 23 3 12 6 2 1 103 % 09/08 2010 % 10/09 + 50 11 + 83,3 + 61,9 41 + 20,6 + 200 14 + 133,3 + 50 24 + 300 + 300 9 + 125 - 4,16 41 + 78,3 + 300 13 + 333,3 + 140 19 + 58,3 + 50 17 + 183,3 - 33,3 12 + 500 0 3 + 200 +49,27 204 + 98,06

Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu Localitatea Moeciu-Cheia Moeciu de Jos Predelut Moeciu Bran Poarta Bran Sohodol simon Poarta sirnea Pestera TOTAL 2008 16 167 8 9 6 112 6 28 16 11 3 376 2009 79 263 33 39 35 166 29 110 35 9 8 806 % 09/08 2010 + 393,75 124 + 57,49 299 + 312,5 65 + 333,3 96 + 483,3 79 + 48,21 267 + 383,33 42 + 292,85 192 + 118,75 63 - 18,18 39 +166,66 20 +114,36 1286 % 10/09 + 56,96 + 13,69 + 96,97 + 146,15 + 125,71 + 60,84 + 44,83 + 74,54 + 80 + 333,3 + 150 + 62,67

Circulatia turistica n cadrul unitatilor de cazare Cele mai multe locuri de cazare apartin pensiunilor ncadrate agentiei Bran-Imex. Acestea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pentru turismul rural. De la nfiintarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la serviciile de cazare si masa oferite de pensiu-

nile acesteia a crescut din ce n ce mai mult, o data cu cresterea numarului gospodariilor ce fac parte din agentie. n Bran a fost construit n 1970 un hotel al Cooperatiei Hanul Bran menit sa atraga turistii si, n acelasi timp, sa descurajeze cazarea la fermele particulare. Astazi el functioneaza concurnd cu pensiunile si fermele agro-turistice. Totusi, numarul turistilor este destul de ridicat, mai ales n timpul sezonului de vara.

Numarul turistilor n turismul rural - zona Bran-Moeciu An Tip Romni % Straini echipament 2008 Pensiuni turistice 2987 69,42 1316 Han turistic Bran 3002 2009 Pensiuni turistice 3031 Han turistic Bran 2775 2010 Pensiuni turistice 3214 Ferme agroturistice Motel Bran 874 2163 80,94 707 66,19 1548 87,07 412 66,43 1624 83,64 86,83 171 328 % Total turisti % 100 100 100 100 100 100 100

30,58 4303 19,06 3709 33,80 4579 12,92 3187 33,57 4838 16,36 1045 13,17 2491