CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

Judector CTLIN PANURU Tribunalul Galai

DREPTURILE

OMULUI

1. Natura juridic a Curii Europene a Drepturilor omului. CEDO este un organ al Consiliului Europei,cu caracter jurisdicional. Ea este creat printr-un tratat internaional ( Convenia european a drepturilor omului ,amendat prin Protocolul nr.11 ) distinct de tratatul constitutiv al organizaiei internaionale al crei organ este (Statutul Consiliului Europei ). CEDO este un tribunal internaional, specializat n materia garantrii drepturilor omului, cu activitate permanent i cu jurisdicie obligatorie. Ea este singura curte internaional n materia drepturilor omului la care particularii au acces direct ,nemijlocit. n mod practic ,toate statele membre ale Consiliului Europei sunt pri la Convenia European a Drepturilor Omului i, prin aceasta, justiiabile de CEDO. Mai trebuie precizat c jurisdicia CEDO cuprinde toate cauzele privind interpretarea i aplicarea Conveniei Europene a Drepturilor Omului, att pentru litigiile interstatale, ct i pentru sesizrile individuale. Din punct de vedere al compunerii, CEDO se compune dintr-un numr de judectori egal cu acela al statelor pri la Convenia european a drepturilor omului, alei de Adunarea Parlamentar, n numele fiecrui stat parte . Judectorii sunt alei pe o perioad de 6 ani i sunt reeligibili. Curtea dispune de o gref ,iar judectorii sunt asistai n funciile lor de colaboratori numii pe o perioad determinat . Sistemul european de protecie a drepturilor omului se bazeaz pe un principiu bine cunoscut al dreptului internaional public, principiul subsidiaritii, n virtutea cruia autoritile si jurisdiciile naionale sunt chemate, ele dinti, sa asigure aceasta protecie; Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu trebuie sa acioneze dect n ultima instana. 2 . Procedura judiciar n faa C E D O. Prile i ali participani la procedur i reprezentarea acestora. Regulamentul precizeaz c prile n procedur sunt statele reclamante sau prte i reclamanii particulari. Distinct, regulamentul vorbete de terii intervenieni . Reclamantul poate fi un stat sau un particular, dup cum urmeaz: -orice stat parte la Convenie. -orice persoan fizic -orice organizaie neguvernamental -orice grup de particulari. Persoanele fizice pot avea cetenia statului prt ,cetenia altui stat parte la Convenie, cetenia unui stat ter sau nici o cetenie . Calitatea procesual de reclamant se dobndete prin depunerea cererii de sesizare prin nregistrarea acesteia de C.E.D.O. Prtul nu poate fi dect un stat. Are capacitate procesual pasiv orice stat parte la Convenie, pe care reclamantul l acuz de o violare a Conveniei sau a Protocoalelor acesteia . Calitatea de prt se dobndete prin comunicarea ctre statul n cauz a cererii introductive de instan. Ter intervenient voluntar poate fi statul parte la Convenie a crui cetenie sau naionalitate o are reclamantul. Potrivit Conveniei, n orice cauz un stat parte la Convenie a crui resortisant este reclamantul are dreptul s prezinte observaii scrise i s ia parte la audieri. Regulamentul dispune c grefierul comunic decizia prin care o cerere este declarat admisibil statului al crui resortisant este reclamantul . Dac acest stat dorete s-i exercite dreptul de intervenie , preedintele Curii fixeaz procedura de urmat . Aceast intervenie are caracter voluntar , fiind un drept pentru statul n cauz , pe care acesta l exercit dac dorete .

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

Ter intervenient invitat sau autorizat poate fi orice sta parte la Convenie ,care nu este parte n proces , sau orice persoan interesat , alta dect reclamantul. Convenia prevede c ,n interesul unei bune administrri a justiiei , preedintele CEDO poate s invite orice stat parte la Convenie , care nu este parte n procedur , sau orice persoan interesat , alta dect reclamantul, s prezinte observaii scrise sau s ia parte la audieri. Procedura n faa CEDO este contradictorie i public .Audierile sunt publice, cu condiia ca Marea Camer s nu decid altfel datorit unor mprejurri excepionale. Memoriile i alte documente depuse la grefa Curii de ctre pri sunt accesibile publicului. Petenii individuali pot susine,ei nii, cererile, dar reprezentarea de ctre un avocat este recomandat i chiar obligatorie pentru audieri , odat ce cererea a fost declarat admisibil .Consiliul Europei a pus la punct un sistem de asisten judiciar pentru petenii cu resurse insuficiente. Limbile oficiale al Curii sunt engleza i franceza,dar cererile pot fi formulate ntr-una din limbile oficiale ale statelor contractante. Din momentul n care cererea a fost declarat admisibil,trebuie folosit una din limbile oficiale ale Curii, dac preedintele Camerei nu autorizeaz folosirea, n continuare, a limbii n care a fost ntocmit . 3.Procedura privind admisibilitatea. Fiecare cerere individual este atribuit unei secii, al crei preedinte desemneaz un raportor. Dup un examen preliminar al cazului, raportorul decide dac acesta trebuie examinat de ctre un comitet de 3 membri sau de ctre o camer. Un comitet poate, n unanimitate, s declare cererea inadmisibil,sau s o radieze de pe rolul Curii cnd o asemenea decizie poate fi luat fr o alt examinare. n afar de cazurile care le sunt atribuite direct de ctre raportori, camerele sunt sesizate cu cereri individuale care nu au fost declarate inadmisibile de ctre un comitet de 3 membri , ca i cu cereri statale .Ele se pronun asupra admisibilitii i asupra fondului cererilor, n general prin decizii distincte dar, dac este cazul, i prin decizii unice. Camerele se pot desesiza n orice moment n favoarea Marii Camere cnd un caz ridic o problem important de interpretare a Conveniei sau soluia unei chestiuni poate veni n contradicie cu o hotrre pronunat anterior de ctre Curte . Primul stadiu al procedurii este de regul scris, chiar cnd camera decide s aib loc edina public,fondul cauzei fiind evocat n orice situaie . 4. Procedura privind fondul cauzei. Odat ce Camera a decis s rein plngerea , ea poate invita prile s fac probe suplimentare i concluzii scrise , inclusiv, n ceea ce-l privete pe petiionar, o eventual cerere de satisfacie echitabil i s asiste la o audiere public asupra fondului cauzei. Preedintele Camerei poate, n interesul unei bune administrri a justiiei, s invite sau s autorizeze orice stat contractant care nu este parte n cadrul procedurii sau orice persoan interesat , alta dect petentul, s depun concluzii scrise ori, n situaii excepionale , s ia parte la audieri . Un stat contractant al crui cetean este parte n cauz poate interveni de drept . n timpul procedurii privind fondul , pot fi purtate prin intermediul grefierului negocieri care tind spre o rezolvare amiabil . n cele ce urmeaz ,ne vom analiza trei dintre drepturile fundamentale garantate Prin Convenia Europeana a Drepturilor Omului : libertatea de exprimare ,dreptul la un proces echitabil i dreptul la libertate i siguran . DREPTUL LA INFORMARE SI LIBERTATEA DE EXPRIMARE Articolul 10 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului afirma ca orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare, apoi articolul definete acest drept: el cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fora amestecul autoritarilor publice si fora a tine seama de frontiere.

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

Conform paragrafului 2 al articolului 10, o atare ingerina este licita cu o tripla condiie, aceea sa fie prevzuta de lege, sa vizeze un scop legitim (a cror lista, limitativa, este fixata de acelai paragraf), n fine, sa fie necesara ntr-o societate democratica, adic proporionala, dup standardele democraiei, cu scopul legitim vizat. Libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare este valabila nu numai pentru informatiile sau ideile primite favorabil sau considerate ca fiind inofensive sau indiferente, dar si pentru acelea care lovesc, socheaza sau nelinistesc statul sau un segment oarecare din populatie. Vom da citeva exemple: Curtea a decis ca este vorba de ncalcarea articolului 10, prin condamnarea la amenda a unui ziarist carel criticase foarte acid pe Cancelarul federal. n aceasta hotarre, Curtea a observat ca, n luptele dure ale vietii politice, nu este nimic neobisnuit ca fiecare sa faca uz de armele de care dispune. De asemenea, ea a facut distinctia ntre fapte si judecati de valoare. Faptele, daca sunt contestate, trebuie sa poat fi dovedite de catre cei care le invoca. Pentru judecatile de valoare nsa, aceasta exigenta este imposibil de realizat; de asemenea , condamnarea unui senator la o pedeapsa cu nchisoarea pentru injurii adresate guvernului a condus la constatarea unei ncalcari, de catre Spania, a articolului 10; Jurisprudenta Curtii este severa n ceea ce priveste libertatea de exprimare, atunci cnd aceasta ofenseaza drepturile altora, n mod special sentimentele religioase ale cetatenilor sau atunci cnd libertatea de exprimare aduce atingere proteguirii moralei (hotarrea Muller vs. Elvetia din 1988, n legatura cu masurile luate mpotriva unui autor de tablouri considerate obscene). II. Dreptul la informare. 1) dreptul de a-si cunoaste propriul trecut: principiul a fost invocat ntr-o hotarre din 1989, n legatura cu accesul unei persoane la dosarele serviciilor sociale referitoare la plasamentul sau n diverse familii de primire n perioada copilariei; 2)dreptul de a controla informatiile care te privesc si care sunt continute n fisiere: 3) dreptul de a primi informatii care pot beneficia vietii private a unei persoane sau unui grup de persoane DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL . Necesitatea procesului echitabil este menionata n dispoziiile articolului 6 al Conveniei pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale , care prevd, ntr-un mod sensibil diferit, acelai drept, si anume: "Orice persoana are dreptul la audierea echitabila, publica si ntr-un termen rezonabil (sublinierea ne aparine) de ctre un tribunal independent si imparial stabilit de lege, care va decide fie asupra contestaiilor, asupra drepturilor sale cu caracter civil(idem), fie asupra legitimitii oricrei acuzaii n materie penala ndreptata mpotriva ei". Apoi, actul prevede ca judecata trebuie "sa fie fcuta publica, dar accesul la sala de edina poate fi interzis presei si publicului n timpul ntregului sau a unei pari a procesului, n interesul moralitii, a ordinii publice sau a securitii naionale ntr-o societate democratica, atunci cnd interesele minorilor sau protecia vieii private a parilor n proces o cere, sau n msura strict considerata de tribunal, atunci cnd, n mprejurri speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduc atingere intereselor justiiei". Acelai act prevede, apoi, prezumia de nevinovatie si, n materie penala, dreptul inculpatului de a fi informat, n cel mai scurt timp, ntr-o limba pe care el o nelege si ntr-un mod detaliat, asupra naturii si motivelor referitoare la punerea sa sub acuzaie, de a avea la dispoziia sa timpul necesar pentru a-si formula aprarea si de a beneficia de asistenta unui avocat, de a propune martori si de a fi asistat gratuit de un traductor, daca el nu nelege sau nu vorbete limba utilizata n edina. Aceste dispoziii constituie expresia conceptului de proces echitabil, similar celui din tarile anglo-saxone,

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

cunoscut sub denumirea de fair trial. El comanda stabilirea, pe tot parcursul procesului, a unui ansamblu de reguli de procedura destinate instaurrii unui echilibru ntre prtile n proces si aplicarea unei organizri capabile sa garanteze independenta si imparialitatea judectorilor. n jurisprudena sa , Curtea a insistat n mod deosebit asupra faptului ca "fiecare din prtile n proces sas poat susine cauza, n condiii care sa nu o dezavantajeze n mod substanial, pe tot parcursul procesului, n raport cu partea adversa". Tot n acest domeniu, trebuie sa subliniem faptul ca "publicitatea procedurilor i apra pe justiiabili mpotriva unei justiii secrete care scpa controlului publicului", fapt care constituie unul dintre mijloacele ce contribuie la pstrarea ncrederii n tribunale. LIBERTATEA SI SIGURANTA CONFORM JURISPRUDENTEI CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI . Conditiile care permit derogarea de la principiul general al dreptului la libertate si la siguranta Principiul este afirmat si chiar repetat: Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta, apoi Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia... n toate cazurile unde este posibil, privarea de libertate trebuie sa se faca potrivit cailor legale. Aceasta formula este, n mod evident, o garantie fundamentala mpotriva arbitrarului, si trimite la notiunea foarte generala a preeminenteii dreptului nuntata n Preambulul Conventiei Aa cum s-a precizat n hotarrea Benham vs. Regatul Unit din 1996, Curtea poate si trebuie sa exercite un anumit control pentru a verifica daca dreptul intern a fost ntru totul respectat. Acest considerent de principiu este frecvent reluat. Mai mult, jurisprudenta Curtii cere ca orice privare de libertate sa fie conforma scopului articolului 5, protejarea individului mpotriva arbitrarului (a se vedea, de exemplu, hotarrea Bozano din 1986, n care Franta a fost condamnata pentru ca a procedat la o masura de extradare deghizata, sub aparenta unei proceduri de expulzare). Libertatea nu este, din nefericire, totala. Exista ipoteze n care privarea de libertate este legala, potrivit Conventiei nsesi. Exista sase ipoteze, a caror lista este limitativa: 1) detentia legala dupa condamnarea de catre un tribunal competent. Curtea considera deci detinerea ca fiind legala din momentul n care o instanta, indiferent de gradul sau de jurisdictie, a pronuntat o condamnare prin care pedeapsa privativa de libertate stabilita prin hotarre devine executorie (a se vedea, de exemplu, hotarrea Wemhoff vs. Germania din 1968). A contrario, n mod evident, detentia nu este legala daca pedeapsa a fost pronuntata cu suspendare 2) detentia legala pentru nesupunerea la o hotarre pronuntata de un tribunal sau n vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege 3) arestarea preventiva n cadrul procedurii penale. 4) detenia unui minor hotrta pentru educaia sa sub supraveghere sau n scopul aducerii sale n fata autoritarii competente. 5) detenia unei persoane susceptibile sa transmit o boala contagioasa, a unui alienat, alcoolic, toxicoman sau vagabond. A existat o cerere mpotriva Romniei, aceea a lui Alexandru Pantea. Reclamantul a fost deinut, pe rnd, ntr-o nchisoare, n secia psihiatrica a unui spital, ntr-o nchisoare si ntr-un penitenciar, si el susine ca aceasta detenie nu era legala n sensul articolului 5 si ca el a suferit tratamente care ncalc articolul 3. 6) detenia unui strin, fie pentru a-l mpiedica sa ptrund n mod ilegal pe teritoriu, fie ca mpotriva lui se afla n curs o procedura de expulzare ori de extrdare

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

Curtea a hotrt ca reinerea strinilor n zona de tranzit a unui aeroport internaional echivaleaz cu privarea de libertate si a cenzurat aceasta reinere pentru durata sa excesiva, n absenta unui control judiciar suficient de ctre un judector (hotrrea Amuur vs. Frana in 1996). Garaniile procedurale mpotriva privrilor de libertate instituite de Convenia European a Drepturilor Omului . 1) informarea datorata oricrei persoane arestate asupra motivelor arestrii si asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa. Articolul 5 2 din Convenie precizeaz ca aceasta informare trebuie furnizata n termenul cel mai scurt si ntr-o limba neleasa de persoana arestata. Jurisprudena a precizat aceste noiuni. Un termen de cteva ore (aproximativ cinci ore) ntre momentul arestrii si aceasta informare a fost judecat ca fiind compatibil cu aceasta dispoziie (hotrrea Fox, Campbell si Hartley vs. Regatul Unit din 1990). 2) dreptul de a fi adus de ndat naintea unui judector, apoi de a fi judecat ntr-un termen rezonabil, sau eliberat n cursul procedurii. Din momentul arestrii sau al plasrii n arest preventiv, trebuie ca un judector (sau un alt magistrat, dar n orice caz un organ independent de executiv si imparial) sa poat audia de ndat persoana arestata. Jurisprudena a precizat aceasta noiune, de ndat. Un termen de 14 zile, chiar n contextul special al luptei mpotriva terorismului, a fost considerat excesiv. La fel, pentru termene care nsumau, dup caz, 6, 7 si 11 zile . Si chiar un termen de patru zile si jumtate, cu toate ca se apropie de limita acceptabila, a fost considerat incompatibil cu cerinele articolului 5 3 (hotrrea Brogan vs. Regatul Unit din 1988). Pe rolul Curii este o cerere a domnului Popescu,cetean romn , bazata pe pretinsul fapt ca nu a fost adus, de ndat, n fata unui judector, a fost comunicata statului romn si este pe rol, n prezent. Garania oferita de paragraful 3 al articolului 5 comporta necesitatea de a se pune capt arestului preventiv ntr-un termen rezonabil, fie printr-o hotrre judectoreasca care sa se pronune cu privire la vinovata inculpatului, fie prin punerea lui n libertate provizorie naintea acestei pronunri. Aceasta exigenta se bazeaz pe prezumia de nevinovatei si pe principiul conform cruia libertatea este regula, iar privarea de libertate este excepia. Autoritile judiciare sunt obligate conform articolului 6 1 sa judece ntr-un termen rezonabil, sa fac dovada, n aceasta materie, unei celeritatea deosebite, pentru ca miza este libertatea. 3) dreptul persoanei arestate sau deinute sa fac recurs n fata unui tribunal pentru ca acesta sa statueze ntr-un termen scurt asupra legalitii deteniei. 4) n sfrit, dreptul la reparaii pentru orice persoana arestata sau deinuta cu nclcarea altor dispoziii ale articolului 5. Unele aspecte legate de hotrrile CEDO pronunate n cauzele privind Romnia. 1. n cauza Elisabeta Vasilescu c.Romnia , reclamanta obine, prin hotrre judectoreasc civil definitiv i irevocabil, restituirea unei pri din monedele de aur confiscate ilegal de organele de cercetare penal n perioada comunist. n baza art.330 din Codul de procedur civil , procurorul general al Parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justiie atac toate hotrrile pronunate n cauz cu un recurs n anulare, pe motivul c instanele civile i-au depit competena i au intrat n domeniul rezervat n materie de lege exclusiv Ministerului Public, solicitnd trimiterea cauzei procurorului competent. Curtea Suprem de Justiie admite recursul n anulare i anuleaz hotrrile judectoreti atacate,cu motivarea c ,n temeiul art.275 din codul de procedur penal,numai Parchetul de pe lng Tribunalul Arge este competent s se pronune asupra cererii reclamantei de restituire a bunurilor n litigiu . Opinia CEDO : Oricare ar fi rezultatul procedurii pe care ,potrivit hotrrii Curii Supreme de Justiie pronunate n soluionarea recursului n anulare, reclamanta ar fi putut s o introduc la Parchetul de pe lng Tribunalul Arge .este necesar ca , pentru respectarea art. 6 din Convenie, autoritile sesizate s constituie o

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

instan judectoreasc ,n sensul acestei dispoziii. Astfel fiind , Curtea a reinut c Ministerul Public,care, prin efectul Legii 92/1992 pentru organizarea judectoreasc,a nlocuit fosta Procuratur, este constituit din magistrai care i exercit funciile sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justiie ,iar ministru justiiei exercit controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public, inclusiv asupra procurorului general . Chiar dac exercit,precum n cauz ,o atribuie de natur contencioas, procurorul acioneaz n calitate de magistrat al Ministerului Public, subordonat mai nti procurorului general al Parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justiie, apoi Ministrului Justiiei. Instana de la Strasbourg a reinut c, o instan judectoreasc n sensul art. 6 din Convenie poate fi numai un organ care se bucur de plenitudine de jurisdicie i care rspunde unor anumite exigene, ntre care independena fa de executiv i fa de prile n cauz, ceea ce nu este cazul nici al unui procuror din Parchetul de pe lng Tribunalul Arge ,nici al procurorului general al Parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justiie . 2. n cauza Ioan Patra c.Romnia, reclamantul , deinut ntr-un penitenciar n executarea unei pedepse privative de libertate,sesizeaz organele de la Strasbourg asuprea existenei unor violri ale drepturilor sale,consacrate i garantate de Convenia European a Drepturilor Omului .Corespondena deinutului cu organele de la Strasbourg face obiectul mai multor ingerine din partea autoritilor penitenciare, constnd n deschiderea acesteia i n ntrzierea transmiterii sale . Opinia CEDO: Msurile autoritilor penitenciare constnd n deschiderea corespondenei deinutului i n ntrzierea transmiterii acesteia reprezint o ingerin a autoritilor publice n exercitarea de ctre reclamant a dreptului su la respectarea corespondenei , garantat de art. 8 din Convenie. 3. n cauza Ionel Dalban c. Romnia , reclamantul , director al unui sptmnal local , public dou articole n care,pe baza unor acte ntocmite de organe de control ale statului,pune n cauz pe directorul unei societi comerciale cu capital de stat i pe senatorul Radu Timofte,membru n organul decizie al respectivei societi comerciale . Aceste dou persoane fac plngere penal,iar instanele judectoreti prin hotrre definitiv l condamn pe ziarist pentru svrirea infraciunea de calomnie la 3 luni nchisoare cu suspendare i la plata de despgubiri pentru prile civile. n cursul procedurii n faa CEDO , procurorul general al Parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justiie introduce un recurs n anulare n favoarea condamnatului ntre timp decedat. Curtea Suprem de Justiie admite recursul n anulare ,i, cu privire la svrirea infraciunii de calomnie fa de directorul societii comerciale,l achit pe ziarist,iar cu privire la svrirea infraciunii de calomnie fa de senatorul Radu Timofte,constatnd c fapta constituie infraciunea de calomnie i c pedeapsa a fost legal aplicat , dispune ncetarea procesului penal ca urmare a decesului fptuitorului. Opinia CEDO: Nimic nu dovedete c faptele descrise n cele dou articole sunt complet false i ar servi la alimentarea unei campanii calomnioase la adresa directorului societii comerciale i a senatorului R.T.. Articolele reclamantului nu poart asupra aspectelor vieii private ale senatorului, ci asupra comportamentului i atitudinilor acestuia n calitate de ales al naiunii, formulele utilizate de reclamant pentru a-i exprima prerile asupra practicilor respectivului senator i asupra manierei n care acesta i ndeplinete mandatul au fost considerat de instanele naionale ca necorespunznd realitii i, prin urmare, calomnioase. n ceea l privete pe directorul societii comerciale, aceleai instane au Apreciat c nenceperea urmririi penale i scoaterea de sub urmrire penal a acestuia, decise de Parchet, sunt suficiente pentru a stabili c informaiile coninute n articolele publicate de ziarist sunt false i aceasta fr a fi examinat anterior probele propuse de inculpat. S-a considerat c n raport cu scopul legitim urmrit, condamnarea penal a reclamantului, dublat de o pedeaps cu nchisoarea, constituie o ingerin disproporionat n exerciiul libertii sale de exprimare, n calitate de ziarist. S-a concluzionat c articolul 10 din Convenie a fost nclcat. 4. n cauza Ignacolo Zenide c. Romnia ,reclamanta, cetean francez, obine,pe calea ordonanei preediniale, o hotrre judectoreasc executorie ,prin care fostul ei so este obligat s-i ncredineze cei doi copii minori ai lor,n temeiul unor hotrri judectoreti strine . Hotrrea judectoreasc executorie nu este executat, dei se fac mai multe ncercri de executare silit. Ulterior sesizrii

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

organelor de la Strasbourg i naintea pronunrii hotrrii Curii Europene, fostul so al reclamantei obine n favoarea sa o hotrre judectoreasc romn de rencredinare a minorilor. Opinia CEDO: Nici reclamanta, nici vreun reprezentant al ei nu au fost citai i nu au asistat la procesul finalizat cu rencredinarea minorelor fostului ei so, iar hotrrea judectoreasc nu i-a fost comunicat . Prin urmare, procedura judiciar nu ndeplinete exigenele procedurale coninute n art. 8 din Convenie, astfel nct soluia pronunat nu pune capt obligaiilor pozitive revenind statului romn.

ASPECTE EXTRASE DIN RAPORTUL ORGANIZATIEI APADOR-CH PE ANUL 2003

Anul 2003 a nsemnat, din punctul de vedere al drepturilor civile, recunoaterea oficiala a discrepantelor dintre legea penala romneasca si standardele europene statuate de Convenia europeana pentru aprarea drepturilor omului si libertilor fundamentale completata cu Protocoalele adiionale si interpretate de Curtea europeana a drepturilor omului de la Strasbourg. Aceasta din urma a condamnat statul romn pentru violarea mai multor drepturi garantate de Convenie n cazul Puntea v. Romnia si a declarat admisibila o alta plngere n care victima este un minor din Tg.Mures, pentru nclcri similare. Hotrrea CEDO a constituit ultimul - si cel mai puternic - impuls pentru modificarea de substana a legii penale, ceruta insistent de-a lungul anilor de organizaii neguvernamentale interne si internaionale precum si de instituii guvernamentale si interguvernamentale din Europa. A fost, n sfrit, modificat Codul de procedura penala, n mare msura n sensul apropierii de standardele europene. Insa modul n care a fost adoptat si, mai ales, pus n aplicare, vorbete de la sine despre "brambureala" din sistemul legislativ romnesc. Dup primele amendri importante din 1996 (din pcate, mai 1. Cotlet versus Romnia(nr. 38565/97) La data de 3 iunie 2003 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a adoptat o hotarre prin care a decis n acest caz trei ncalcari ale articolului 8 precum si ncalcarea articolului 34 din Conventia Europeana (hotarrea Curtii a ramas definitiva). Prima ncalcare a articolului 8 a avut ca obiect ntrzierile cu care scrisorile reclamantului detinut n penitenciar n executarea unei pedepse definitive- au ajuns la Comisia Europeana a Drepturilor Omului n anii 1995 si 1997 (anterior adoptarii Ordinului nr. 2036 din 24.11.1997 al ministrului justitiei, prin care s-a prevazut secretul corespondentei detinutilor). Incalcarea articolului 8 a fost argumentata prin lipsa unui suport legal al cenzurarii corespondentei detinutilor, ntruct controlul corespondentei de catre autoritatile penitenciare se facea la acea data n mod automat, nu exista un control judiciar, dispozitiile legale care reglementau cenzurarea corespondentei nu erau publice, toate acestea conducnd la concluzia ca cenzurarea corespondentei nu a fost

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

prevazuta de lege, n sensul paragrafului 2 al articolului 8 din Conventie. A doua ncalcare a articolului 8 se refera la deschiderea corespondentei reclamantului catre si de la institutiile din Strasbourg (Comisia si Curtea) nainte si dupa adoptarea Ordinului 2036/1997. Cea de a treia ncalcare a articolului 8 a constat n refuzul autoritatilor penitenciare de a pune la dispozitia reclamantului materialele necesare (plicuri, timbre si hrtie) purtarii corespondentei cu Curtea Europeana, argumentndu-se n sensul existentei unei obligatii pozitive a autoritatilor n acest sens, pentru ca altfel dreptul de corespondenta ar fi lipsit de continut. Incalcarea articolului 34 (ultima propozitie) s-a datorat actelor repetate de ostilitate si intimidare din partea personalului penitenciar ca urmare a procedurilor initiate de reclamant n fata Curtii Europene. 2. Notar versus Romnia(nr. 42860/98) La data de 13 noiembrie 2003 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a declarat admisibila plngerea reclamantului Gheorghe Notar sub aspectul ncalcarii articolelor 3, 5 paragrafele 1-5, 6 paragrafele 1 si 2, 13 si 34 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Plngerea a fost declarata inadmisibila sub aspectul articolului 14 (discriminare pe motiv de apartenenta la etnia romilor). Ulterior deciziei de admisibilitate, reclamantul a formulat observatii suplimentare pe fondul cauzei si a raspuns observatiilor formulate de guvern. Cazul dateaza din 1998, cnd s-a nregistrat plngerea la Curtea Europeana. Faptele prezentate de reclamant n plngere sunt urmatoarele: Reclamantul minor la acea data- domiciliaza n Trgu Mures. In 1996, n timp ce se afla pe scara unui bloc, el a fost interpelat de un politist, batut cu bastonul si cu picioarele, si dus la sectia de politie, unde a fost interogat, alaturi de alti minori, cu privire la o tlharie care avusese loc n acea zi. In timpul interogarii, reclamantul a fost din nou lovit cu bastonul si, pentru ca refuza sa scrie ce i dictau politistii, a fost lovit cu capul de birou n repetate rnduri. Interogatoriul n incinta sectiei de politie a durat aproximativ 5 ore, timp n care reclamantul nu a avut contact cu un avocat sau cu parintii. El a fost apoi dus de politisti la Centrul de minori, fara a se emite un mandat de arestare sau ordonanta de retinere pe numele sau, ci numai pe baza unei scrisori nenregistrata si nedatata, semnata de un politist. La Centrul de minori, reclamantul a fost ras n cap, pus sa faca un dus rece, spalat cu gaz si obligat sa mbrace hainele centrului. Reclamantul a fost detinut n Centrul de minori timp de 5 zile, perioada n care nu a avut acces la un doctor, avocat sau la parinti, desi acestia au cerut sa l vada n repetate rnduri; tot n acest interval de timp el a fost batut n diverse modalitati de gardienii de la Centrul de minori. In cursul celor 5 zile de detentie, reclamantul a fost dus la politie pentru interogatorii, luate de asemenea n lipsa unui avocat ori a parintilor. In timp ce era interogat mpreuna cu un alt minor n sectia de politie, cei doi minori au fost obligati sa se palmuiasca reciproc ori de cte ori raspunsurile lor nu erau pe placul politistilor anchetatori. In a doua zi de detentie, reclamantul si alti minori au fost adusi n sectia de politie unde au fost filmati de postul de televiziune ANTENA 1 si n aceeasi zi au fost prezentati pe post drept autori ai unei tlharii. Nici reclamantului si nici parintilor acestuia nu li s-a cerut acordul pentru filmare si prezentare pe postul de televiziune. Reclamantul a fost n cele din urma eliberat la insistentele organizatiei neguvernamentale Liga Pro Europa din Trgu Mures. Reclamantul nu a fost niciodata trimis n judecata pentru vreo infractiune. Dimpotriva, el a fost scos de sub urmarire penala pentru infractiunea de tlharie. In 1998, unii politisti din Trgu Mures au exercitat presiuni asupra familiei Notar pentru retragerea plngerii depuse la Curtea Europeana, vizitndu-i la domiciliu si chemndu-i la politie sub diverse pretexte. Procedurile interne. Reclamantul s-a plns la parchetul militar mpotriva arestarii si detentiei ilegale, mpotriva agresiunilor fizice la care a fost supus de politisti si de gardieni, a tratamentului degradant la care a fost supus n Centrul de minori si mpotriva ncalcarii prezumtiei de nevinovatie prin prezentarea sa, ca tlhar, pe un post de televiziune. Plngerea sa a fost solutionata de procurorul militar Sandu Marin, care a dispus n mai multe rnduri nenceperea urmaririi penale fata de cei reclamati de minor. Aceasta solutie a fost confirmata finalmente de Parchetul General. Intr-una din rezolutiile sale, procurorul militar Sandu Marin s-a referit la reclamant ca la autorul unei tlharii, desi se pronuntase deja solutia de nevinovatie a minorului. Procedurile n fata Curtii Europene. Plngerea a fost trimisa Curtii Europene n 1998, iar ulterior s-au formulat observatii privind admisibilitatea si fondul plngerii. Pe scurt, reclamantul a sustinut urmatoarele ncalcari ale Conventiei Europene: articolul 3 a fost supus unui

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

tratament degradant si inuman att n momentul arestarii ct si n timpul interogatoriilor si al detentiei, constnd n batai, dus rece si spalat cu gaz, ras n cap, lipsa contact cu parintii, doctor si avocat, filmare, toate acestea producndu-i suferinte fizice si psihice deosebite; articolul 3 ancheta efectuata de procurorii militari a fost ineficienta, lunga si lipsita de impartialitate; articolul 5 paragraful 1 a fost arestat ilegal; articolul 5 paragraful 2 nu a fost informat cu privire la motivele arestarii si cu privire la nvinuire; articolul 5 paragraful 3 nu a fost dus de ndata n fata unui judecator; articolul 5 paragraful 4 nu a putut ataca n fata unei instante de judecata masura arestarii si a detentiei; articolul 5 paragraful 5 nu a avut instrumentul legal de a obtine despagubiri pentru detentia ilegala; articolul 6 paragraful 1 nu a avut acces la o instanta de judecata pentru a cere despagubiri pentru ilegalitatea detentiei si tratamentele degradante si inumane la care a fost supus; articolul 6 paragraful 2 i s-a ncalcat prezumtia de nevinovatie prin prezentarea pe postul de televiziune ca autor al unei tlharii fara a fi fost condamnat pentru o astfel de fapta si prin afirmatia scrisa a procurorului militar Sandu Marin n sensul ca reclamantul era autorul unei tlharii; articolul 13 nu a avut la dispozitie, n dreptul intern, remedii efective mpotriva ncalcarii drepturilor prevazute n articolele 3, 5 si 6 din Conventie; articolul 14 ncalcarea drepturilor mentionate s-a facut n mod discriminatoriu, datorita apartenentei sale la etnia romilor; articolul 34 politia a exercitat presiuni asupra familiei reclamantului pentru retragerea plngerii. Cu exceptia sustinerii referitoare la articolul 14, toate celelalte au fost declarate admisibile de catre Curtea Europeana, n noiembrie 2003. Ulterior deciziei de admisibilitate, reclamantul a formulat o cerere de satisfactii echitabile si acoperire costuri si cheltuieli. 3. Sabou si Prcalab versus Romnia(nr. 46572/99) . La data de 2 septembrie 2003 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a declarat admisibila plngerea reclamantilor Dan Corneliu Sabou si Calin Dan Prcalab sub aspectul ncalcarii articolelor 10, 8 si 13 combinat cu 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Plngerea a fost declarata inadmisibila sub aspectul articolului 6 (pentru ca reclamantii nu invocasera fondul acestor ncalcari n fata instantelor nationale). Ulterior deciziei de admisibilitate, reclamantul a formulat observatii suplimentare pe fondul cauzei si a raspuns observatiilor guvernului. Cazul dateaza din 1998, cnd s-a nregistrat plngerea la Curtea Europeana. Faptele si procedurile interne sunt urmatoarele: In anul 1998 ambii reclamanti au fost condamnati definitiv la pedepse penale si despagubiri civile pentru infractiunea de calomnie mpotriva unei judecatoare, care ndeplinea si functia de presedinta a judecatoriei din Baia Mare. La acea data reclamantii erau ziaristi la Ziua de Nord Vest din Baia Mare. Reclamantul Sabou a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni nchisoare si interzicerea exercitarii unor drepturi civile, inclusiv cele parintesti. El a fost ncarcerat pe 20 august 1998 si eliberat pe 5 octombrie 1998, fiind ulterior gratiat prin decret prezidential (pe 2 februarie 1999). Reclamantul Prcalab a fost condamnat la o amenda penala. Ambii au fost obligati, n solidar cu ziarul, la plata sumei de 30 milioane despagubiri civile (suma majorata prin reactualizare la aproape 50 milioane lei); despagubirile civile au fost platite integral. Instantele de judecata nationale (Judecatoria Nasaud si Tribunalul Bistrita Nasaud) au retinut ca cei doi ziaristi au facut afirmatii calomnioase, acuznd-o pe presedinta judecatoriei de folosire de acte false si influentarea autoritatilor administratiei publice n scopul solutionarii n favoarea sa a unui litigiu imobiliar. Procedurile n fata Curtii Europene. Plngerea celor doi ziaristi a fost trimisa Curtii Europene n 1998 si ulterior s-au formulat observatii privind admisibilitatea si fondul cazului. Reclamantii au invocat urmatoarele ncalcari ale Conventiei Europene: articolul 10 condamnarea lor nu a fost necesara ntr-o societate democratica pentru protectia reputatiei victimei: imputarile din articole au avut o baza factuala (documente depuse la instanta de recurs care are competente pe fondul cauzei); ei au fost de buna credinta, scopul lor fiind de a informa publicul asupra unor chestiuni de interes public, functionarea justitiei si aplicarea legii fondului funciar; pedeapsa cu nchisoare si cea a interzicerii exercitarii unor drepturi civile aplicata reclamantului Sabou a fost vadit disproportionata; ambele condamnari au avut scopul si capacitatea descurajarii ziaristilor de a critica magistratii; 8 numai n raport cu reclamantul Sabou, care a sustinut ca interzicerea exercitiului drepturilor parintesti pe timpul detentiei i-a ncalcat viata de familie, respectiv relatiile cu cei trei copii minori; 8 combinat cu 13 numai n raport cu reclamantul Sabou, care a sustinut ca nu are remedii efective pe plan intern pentru recunoasterea si remedierea ncalcarii articolului 8 avnd n vedere ca restrictia privind drepturile parintesti este

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

10

prevazuta de lege si este absoluta; 6 lipsa unui proces echitabil si a unei instante independente n raport cu primul termen la judecatoria Baia Mare. Plngerea a fost declarata admisibila sub toate capetele de cerere cu exceptia celui referitor la articolul 6 din Conventie. Ulterior deciziei de admisibilitate, reclamantii au formulat o cerere de satisfactii echitabile si acoperire a costurilor si cheltuielilor. 4. Parohia greco-catolica Comana de Jos versus Romnia(nr. 35795/03) Plngerea a fost trimisa Curtii Europene n anul 2003. Parohia reclamanta a invocat ncalcarea articolelor 6, 9, 6 si 9 combinat cu 14, 13 din Conventia Europeana si a articolului 1 din Protocolul 1 aditional la Conventie. Faptele care au constituit obiectul plngerii si procedurile interne sunt urmatoarele: In anul 1993 parohia reclamanta a solicitat n justitie restituirea bisericii, cimitirului, casei parohiale si a terenului aferent, aflate n posesia parohiei ortodoxe. Dupa trei cicluri procesuale care au durat 10 ani, procesul sa ncheiat n anul 2003 printr-o decizie irevocabila a Curtii de Apel Brasov, care a mentinut sentinta pronuntata n fond, n sensul respingerii actiunii reclamantei cu motivatia neconstituirii comisiei mixte grecocatolice/ortodoxe care ar fi trebuit, n opinia instantei, sa decida soarta bunurilor revendicate n functie de dorinta credinciosilor, conform Decretului Lege 129/1990 al CPUN. Aceasta solutie s-a adoptat n ciuda faptului ca timp de 3 ani de zile nsesi instantele ncercasera sa constituie comisia mixta, iar nereusita nu s-a datorat comportamentului reclamantei. Dimpotriva, parohia ortodoxa a refuzat participarea n comisia mixta. Credinciosii greco-catolici din comuna Comana nu au un lacas de cult n care sa si practice ritualurile religioase, n timp ce credinciosii ortodocsi folosesc alternativ cele doua biserici (din care una greco-catolica), iar n ziua n care o folosesc pe una dintre ele, o ncuie pe cealalta. Procedurile n fata Curtii Europene. Parohia greco-catolica a invocat si argumentat urmatoarele ncalcari ale Conventiei Europene: articolul 6 decizia judecatoreasca irevocabila i-a negat accesul n justitie, pentru ca instantele sunt obligate sa judece orice litigiu care priveste un drept civil (cum este dreptul de proprietate); comisia mixta nu este o instanta independenta si impartiala, ea fiind compusa tocmai din partile aflate n litigiu, nu urmeaza nici un fel de procedura, cu att mai putin adversariala, nu poate lua decizii obligatorii; n plus, dorinta credinciosilor este irelevanta pentru stabilirea unor drepturi reale (privind proprietatea), iar proprietatea nu depinde de numarul celor care alcatuiesc notiunea de proprietar; articolul 6 lungimea nerezonabila a procedurilor judecatoresti, care au durat aproximativ 10 ani; articolul 9 mpiedicarea exercitarii de catre credinciosii greco-catolici a libertatii religioase; articolele 6 si 9 coroborate cu articolul 14 ncalcarile s-au datorat apartenentei reclamantei la o minoritate religioasa, articolul 13 nu exista n dreptul intern remedii legale eficiente pentru recunoasterea si repararea ncalcarilor Conventiei; articolul 1 din Protocolul 1 reclamanta este lipsita n mod nejustificat de folosinta proprietatii sale. 5. Cornelia Popa versus Romnia(17437/03) Plngerea a fost trimisa Curtii n 2003. Reclamanta a invocat ncalcarea articolelor 10 si 6 din Conventia Europeana. Faptele care au constituit obiectul plngerii si procedurile interne sunt urmatoarele: Reclamanta este ziarista, iar n anul 2001 lucra la cotidianul Independentul din Constanta. In urma unui articol critic la adresa unei judecatoare de la judecatoria Constanta, ziarista a fost condamnata definitiv pentru infractiunea de calomnie la o amenda penala de 6 milioane lei si obligata sa plateasca judecatoarei daune morale n cuantum de 60 milioane lei. Cauza a fost judecata n fond de judecatoria Constanta si n recurs de Tribunalul Galati. Procedurile n fata Curtii Europene. Reclamanta a invocat si argumentat urmatoarele ncalcari ale Conventiei: articolul 6 lipsa de impartialitate a instantei de fond, care a judecat practic plngerea depusa de o colega judecator; lipsa posibilitatii de a pune ntrebari victimei, care nu a fost audiata de instanta de fond; respingerea unor probe esentiale apararii (comunicatul de presa privind initierea procedurilor disciplinare mpotriva judecatoarei respective); articolul 10 condamnarea sa penala nu a fost o masura necesara ntr-o societate democratica pentru protejarea reputatiei victimei; articolul incriminat exprima o opinie critica si nu imputa fapte; functionarea justitiei este o problema de interes public; ziarista a fost de buna credinta; n plus,

CENTRUL NAIONAL DE PREGTIRE I PERFEIONARE A GREFIERILOR I A CELUILAT PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE BUCURETI Disciplina D R E P T U R I L E O M U L U I

11

sanctiunile au fost vadit neproportionale, n conditiile n care suma despagubirilor morale era de peste 15 ori mai mare dect salariul mediu net pe economie si de peste 30 ori mai mare dect salariul ziaristei; astfel de sanctiuni, penale (care atrag cazier judiciar) si civile sunt capabile sa descurajeze ziaristii n dezbaterea n presa a chestiunilor de interes public