CAPITOLUL I

1) Tematica concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii-2009 -tematica pentru proba eliminatorie tip grila-

Plan de pregatire propus pentru concursul de admitere la I.N.M. din august 2010.
CUPRINS ( paginile din cuprins sunt corespunzatoare cartii in integralitate) Capitolul I 1) Tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii- pag..1 Capitolul II 1) Tema nr.1 civil: -test 1 pag..23 -test 2- pag....32 2) Tema nr.1 drept procesual civil: -test 1 pag....58 -test 2- pag..68 3) Tema nr.1 penal: -test 1 pag.....96 -test 2- pag.104 4) Tema nr.1 drept procesual penal: -test 1 pag...132 -test 2- pag.....142 Capitolul III 1) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2003- pag.171 2) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2004- pag.180 3) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2005- pag.....189 4) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2006- pag.198 5) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2007- pag. 207 6) Subiecte concurs de admitere in magistratura-2.11.2008....217 Capitolul IV: Subiecte concurs de promovarea in functii de executie a judecatorilor si procurorilor din 4 februarie 2007- a) Drept civil- proba teoretica-Tribunal. pag....226 b) Drept civil-proba teoretica- Curtea de Apel.pag..243 c) Drept penal- proba teoretica- Curtea de Apel. Pag261 d) Drept penal-proba teoretica- Tribunal.pag.277 Capitolul V-Raspunsuri pag..293 pina la 307

DREPT CIVIL

TEMA NR. 1

02.03.2010-11.03.2010

1) Raportul juritic civil: - notiuni generale privind partile raportului juridic civil; - continutul raportului juridic civil; - obiectul raportului juridic civil; 2) Actul juridic civil: - conditiile de fond si de forma ale actului juridic; - modalitatile actului juridic civil; - efectele actului juridic civil; - nulitatea actului juridic civil: clasificare, cauzele de nulitate, regim juridic, efecte. 3) Prescriptia extinctiva: - domeniul prescriptiei extinctive; - termenele de prescriptie extinctiva; - inceputul prescriptiei; - suspendarea si intreruperea prescriptiei; - calculul prescriptiei, repunerea in termen.

TEMA NR. 2

12.03.2010-18.03.2010

4) Drepturile reale: - dreptul de proprietate publica si privata: caracterizare, atribute, dreptul de proprietate comuna; - actiunea in revendicare; - circulatia juridica a terenurilor; - dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct, dreptul de uz si dreptul de abitatie, servitutile, dreptul de superficie; - modul de dobindire a drepturilor reale: accesiunea, uzucapiunea; - posesia: viciile posesiei, dobindirea fructelor, actiunile posesorii.

TEMA NR.3

19.03.2010-27.03.2010

5) Contractul ca izvor de obligatii: - efectele contractelor: stipulatia pentru altul, simulatia; - efectele specifice contractelor sinalagmatice. 6) Faptul juridic ca izvor de obligatii: - gestiunea intereselor altei persoane; - plata nedatorata; - imbogatirea fara justa cauza. 7) Raspunderea civila delictuala 8) Transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor: cesiunea de creanta; subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei; novatia; delegatia; compensatia, confuziunea, darea in plata, remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare. 9) Garantarea obligatiilor: - fidejusiunea; - ipoteca; 2 -

dreptul de retentie.

TEMA NR.4

2.04.2010-10.04.2010

10) Contractele speciale: - contractul de vinzare-cumparare; - contractul de locatiune; - contractul de antrepriza; - contractul de donatie; - contractul de mandat; - contractul de imprumut; - contractul de intretinere si renta viagera.

TEMA NR.5

11.04.2010-25.04.2010

11) Dreptul la mostenire: - conditiile cerute pentru a mosteni; - devolutiunea legala a mostenirii: principii generale, reprezentarea succesorala, clasele de mostenitori legali, drepturile succesorale ale sotului supravietuitor; - mostenire testamentara: testamentul ( notiune, conditii de validitate, feluri), legatele (notiune, revocare, caducitate, nulitate); - rezerva succesorala: notiune, caractere juridice, mostenitorii rezervatari, calculul rezervei succesorale si al cotitatii disponibile; - reductiunea liberalitatilor excesive; - raportul donatiilor; - raportul datoriilor; - dovada calitatii de mostenitor; - petitia de ereditate; - indiviziunea si impartirea mostenirii: indiviziunea succesorala, imparteala si efectele impartelii, raportul datoriilor, imparteala de ascedent; - dreptul de optiune succesorala. DREPT PROCESUAL CIVIL

TEMA NR.1

26.04.2010-05.05.2010

1) Competenta: - competenta materiala a instantelor judecatoresti; - competenta teritoriala; - incidente referitoare la instanta sesizata ( intinderea competentei instantei sesizate, stamutarea, mijloacele procedurale de invocare a necompetentei, conflictele de competenta);

TEMA NR.2

06.05.2010-11.05.2010

2) Participantii la procesul civil: - instanta de judecata (rolul activ al judecatorului, alcatuirea instantei, incidente procedurale referitoare la compunerea si constituirea instantei); - partile (conditiile pentru a fi parte in proces, coparticiparea procesuala, drepturile si indatoririle procesuale ale partilor, abuzul de drept procedural, participarea tertilor la judecata, reprezentarea partilor in procesul civil); - formele participarii procurorului in procesul civil. 3) Dispozitii generale de procedura: 3

actele de procedura (notiune si clasificare, conditii generale pentru indeplinirea actelor de procedura, citarea si comunicarea actelor de procedura, nulitatea actelor de procedura); termenele procedurale (notiune si clasificare, durata, decaderea si repunerea in termen).

TEMA NR.3

12.05.2010-22.05.2010

4) Judecata in prima instanta: - etapa scrisa (cerere de chemare in judecata, intimpinarea, cererea reconventionala); - etapa dezbaterii (sedinta de judecata, exceptiile procesuale, probele, suspendarea judecatii, perimarea, actele procesuale de dispozitie ale partilor); - deliberarea si pronuntarea; - hotarirea (clasificarea hotaririlor judecatoresti, continutul hotaririi, redactarea, semnarea si comunicarea hotaririi, termenul de gratie, cheltuielile de judecata, efectele hotaririlor judecatoresti, investirea cu formula executorie, executarea vremelnica, indreptarea, lamurirea si completarea hotaririlor).

TEMA NR.4

24.05.2010-29.05.2010

5) Caile extraordinare de atac: - contestatia in anulare; - revizuirea. 6) Procedurile speciale: - procedura necontencioasa; - ordonanta presedentiala; - masurile asiguratorii; - procedura divortului; - partajul judiciar.

DREPT PENAL
I. PARTEA GENERALA

TEMA NR.1

30.05.2010-09.06.2010

1) Institutiile fundamentale ale dreptului penal 1.1. Infractiunea 1.1.1. Notiunea, trasaturile esentiale ale infractiunii; 1.1.2. Structura infractiunii, continutul constitutiv al infractiunii; 1.1.3. Formele infractiunii; 1.1.4. Unitatea infractiunii; 1.1.5. Pluralitatea de infractiuni; 1.1.6. Pluralitatea de infractori; 1.1.7. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

TEMA NR.2

12.06.2010-21.06.2010

1.2. Raspunderea penala 1.2.1. Raspunderea penala ca institutie de drept; 1.2.2. Principiile raspunderii penale; 1.2.3. Cauzele care inlatura raspunderea penala;

1.3. Sanctiunile 1.3.1. Sanctiunile in dreptul penal; 1.3.2. Categoriile si limitele generale ale pedepselor; 1.3.3. Individualizarea pedepselor; 1.3.4. Circumstantele atenuante si agravante; 1.3.5. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei; 1.3.6. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere; 1.3.7. Mijloacele de individualizare judiciara a pedepsei; 1.3.8. Raspunderea penala a minorilor, regimul sanctionator; 1.3.9. Masurile de siguranta; 1.3.10. Cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Procedura aplicarii gratierii; 1.3.11. Reabilitarea. II.PARTEA SPECIALA

TEMA NR. 3 25.06.2010-05.07.2010

1) Infractiuni contra persoanei 1.1. Infractiuni contra vietii, integritatii corporale i sntii; 1.2. Infractiuni contra libertatii persoanei; 1.3. Infractiuni privitoare la viata sexuala; 2) Infractiuni contra patrimoniului: art.208; art.209; art.210; art.211; art.213; art.214; art.215; art. 215 indice 1; art.220; art.221 din Codul penal.

TEMA NR.4

08.07.2010-21.07.2010

3) Infractiuni contra autoritatii: art.239; art.239 indice 1 din Codul penal. 4) Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege 4.1. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul: art. 246, 247, 248, 249, 250, 254, 255, 256, 257 din Codul penal; 4.2. Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei: art.259, 260, 261, 262, 264, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272 in Codul penal; 5) Infractiuni de fals 5.1. Falsul in inscrisuri: art. 288, 289, 290, 291, 292, 293 din Codul penal. 6) Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convetuirea sociala 6.1. Infractiuni contra familiei: art.305, 306, 307 din Codul penal.

DREPT PROCESUAL PENAL

I.PARTEA GENERALA

TEMA NR. 1

22.07.2010-31.07.2010

1. Reguli de baza si actiunile in procesul penal 1.1 Scopul si regulile de baza ale procesului penal; 1.2 Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal. 5

2. Competenta 2.1. Felurile competentei; 2.2. Incompatibilitatea si stramutarea. 3. Probele si mijloacele de proba 3.1. Dispozitii generale; 3.2. Mijoacele de proba.

TEMA NR. 2

01.08.2010-10.08.2010

4. Masurile preventive si alte masuri procesuale 4.1. Masurile preventive; 4.2. Alte masuri procesuale. 5. Acte procesuale si procedurale comune 5.1. Asistenta juridica si reprezentarea; 5.2. Citarea. Comunicarea actelor procedurale. Mandatul de aducere; 5.3. Termenele; 5.4. Cheltuielile judiciare; 5.5. Nulitatile; 5.6. Amenda judiciara. II.PARTEA SPECIALA

TEMA NR.3

11.08.2010-16.08.2010

1. Urmarirea penala 1.1. Dispozitii generale; 1.2. Competenta organelor de urmarire penala; 1.3. Supravegherea exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala; 1.4. Efectuarea urmaririi penale; 1.5. Trimiterea in judecata; 1.6. Reluarea urmaririi penale; 1.7. Plingerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala; 1.8. Procedura plingerii prealabile. 2. Judecata 2.1. Dispozitii generale; 2.2. Judecata in prima instanta 2.3. Caile extraordinare de atac: - revizuirea - contestatia in anulare

TEMA NR. 4

17.08.2010-23.08.2010

3. Executarea hotaririlor penale 3.1. Dispozitii generale; 3.2. Punerea in executare a hotaririlor; 3.3. Aminarea si intreruperea executarii pedepsei; 3.4. Inlaturarea sau modificarea pedepsei 3.5. Contestatia la executare. 4. Proceduri speciale 4.1. Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante; 4.2. Procedura in cauzele cu infractori minori; 6

4.3. Procedura reabilitarii judecatoresti; 4.4. Repararea pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe nedrept. RECAPITULARE SI NOUTATI LEGISLATIVE 24.08.2010-29.08.2010

CAPITOLUL II
1) TEMA NR. 1 CIVIL A) TEST 1 1) Sunt cauze de nulitate absoluta: absoluta a) lipsa consimtamintului la momentul ncheierii contractului; b) frauda la lege; c ) falsitatea cauzei datorita erorii asupra motivului determinant al actului juridic civil. datorita 2) Spre deosebire de nulitate, caducitatea: a)presupune un act valabil ncheiat; b) este o sanctiune care se aplica numai n materia sanct aplica liberalitatilor; liberalitatilor; c) presupune o cauza de nevalabilitate anterioara ncheierii actului juridic. cauza anterioara 3) Actul lovit de nulitate relativa: relativa a) poate fi confirmat; b) nu poate fi executat dupa mplinirea termenului de prescriptie; c)nu va dupa prescript produce niciodata efecte. niciodata 4) Spre deosebire de rezolutiune, nulitatea: rezolut a) opereaza de drept; b) produce efecte retroactive; c) este susceptibila a se aplica unei sfere mai opereaza susceptibila largi de acte juridice. 5) Lipsa cauzei atrage nulitatea absoluta, atunci cnd aceasta se datoreaza: absoluta datoreaza a) lipsei de discernamnt; b) erorii asupra motivului determinant; c) lipsei predarii bunului n a discern preda contractele reale. 6) Sarcina, ca modalitate a actului juridic civil: a) se aplica att contractelor cu titlu gratuit, ct si celor cu titlu oneros; b) atrage, n cazul aplica neexecutarii sale, nulitatea actului juridic n care a fost stipulata; c) atrage ineficacitatea actului, n neexecuta stipulata cazul neexecutarii sale. neexecuta 7) Scopul mediat: a) este motivul determinant al actului juridic civil; b) este abstract si invariabil n cadrul aceleiasi aceleias categorii de acte juridice; c) este abstract si invariabil de la o categorie la alta de acte juridice. 8) mplinirea termenului extinctiv: a) amna nceputul exercitarii dreptului subiectiv; b) marcheaza stingerea dreptului subiectiv si a amna exercita marcheaza obligatiei corelative; c) ntrzie nceputul executarii obligatiei asumate. obligat executa obligat 9) Spre deosebire de nulitate, n cazul inopozabilitatii: inopozabilitatii: 7

a) exista un act nevalabil ncheiat; b) efectele sanctiunii se produc att fata de parti, ct si fata de exista sanct fata pa fata terti; t ter c) efectele actului se produc fata de parti, dar nu se produc fata de terti. fata pa fata tert 10) Eroarea-obstacol: a) poate atrage o diminuare valorica a prestatiei; valorica prestat b) poate privi identitatea obiectului actului juridic civil; c) este falsa reprezentare asupra calitatii substantiale a obiectului actului juridic civil. calitatii substant 11.Sunt cauze de nulitate absolut: a) acele situaii n care norma nclcat ocrotete un interes general (obtesc), indiferent de calificarea fcut de ctre legiuitor; b) nclcarea oricrei reguli privitoare la incapacitile speciale de folosin; c) lipsa preului la vnzrile de drepturi litigioase. 12) Se sancioneaz cu nulitate relativ: a) eroarea asupra motivului impulsiv i determinant al actului juridic civil; b) nclcarea regulilor privind capacitatea civil a persoanei fizice; c) nclcarea dreptului de preempiune nscut din lege. 13) Actul lovit de nulitate relativ: a) nu poate fi executat; b) poate fi confirmat; c) poate fi executat. 14) Actul confirmativ este un act: a) declarativ; b) abdicativ; c) recognitiv. 15) Conversiunea actului juridic civil nul: a) este inadmisibil n cazul nulitilor de ordine public; b) nltur aplicarea principiului quod nullum est, nullum producit efectum; c) presupune refacerea actului juridic nul. 16) Se sancioneaz cu nulitatea absolut: a) frauda la lege; b) smulgerea consimmntului prin violen fizic; c) cauza ilicit. 17) Spre deosebire de rezoluiune, nulitatea: a) opereaz de drept (ipso ture); b) produce efecte retroactive; c) poate lovi efectele oricror acte juridice. 18) Nulitatea relativ a contractului de ipotec opereaz atunci cind: a) ipoteca este consemnat intr-un inscris sub semntur privat; b) consimtamintul debitorului ipotecar este viciat; c) nu se determina, prin act, suma pentru care se constituie ipoteca. 19) Ratificarea actului juridic civil vizeaz: a) nlturarea unei cauze de inopozabilitate a actului juridic civil; b) renunarea la dreptul de a invoca nulitatea relativ; c) ncheierea unui act cu nerespectarea formei ad validitatem, prescris de ctre pri. 20) Spre deosebire de nulitate, caducitatea: a) presupune un act valabil ncheiat; b) opereaz de drept (ipso iure); c) este o sanciune care se aplic numai n materia liberalitilor. 21) Conversiunea actului juridic civil lovit de nulitate:

a) poate interveni indiferent de ntinderea nulitii; b) presupune renunarea prii interesate la dreptul de a solicita anularea actului; c) nu opereaz n cazul n care actul nu este desfiinat. 22) Nerespectarea regulilor privitoare la capacitatea civil n momentul ncheierii actului juridic civil atrage: a) nulitatea relativ sau, dup caz, inopozabilitatea; b) nulitatea absolut; c) nulitatea absolut sau relativ, dup caz. 23) Nulitatea pentru vicierea consimmntului: a) poate fi invocat de orice persoan interesat; b) poate fi opus i de partea cocontractant, dac urmrete s paralizeze executarea actului; c) poate fi acoperit prin confirmare sau prin prescripia dreptului Ia aciunea n anulabilitate. 24) Incapacitatea civil de exerciiu poate fi opus: a) de ctre instana tutelar oricnd; b) de ctre capabil, dac minorul sau interzisul omite s invoce nulitatea actului; c) de ctre incapabil, chiar dac a devenit major. 25) Cauza (scopul) actului juridic civil este un element: a) abstract (obiectiv); b) concret (subiectiv); c) general. 26) Cauza ilicit: a) atrage n mod necesar ilicitatea obiectului actului i, prin urmare, nulitatea absolut a acestuia; b) poate fi invocat numai de ctre partea inocent, cci nemo auditur propriam turpitudinem allegans; c) desfiineaz n ntregime actul de care depinde. 27) Cauza imoral: a) poate fi invocat de oricare dintre prile contractante; b) nu poate fi invocat de ctre cel care a urmrit un scop ilicit sau imoral prin ncheierea actului; c) poate fi invocat numai de ctre cel care a fost de bun-credin la data ncheierii actului. 28) Actele de dispoziie ncheiate singur de ctre minorul fr capacitate de exerciiu deplin: a) sunt anulabile, caz n care prile vor fi puse ntotdeauna n situaia anterioar prin restituirea prestaiilor; b) sunt lovite de nulitate, instana pronunnd anularea chiar dac minorul a declarat la ncheierea actului c este major; c) pot fi anulate pentru leziune, n cazurile n care minorul a suferit un prejudiciu important. 29) Donaia fcut fr respectarea formei autentice cerute de lege este: a) lovita de nulitate absoluta; b) lipsit de orice efecte juridice; c) nul, ns va putea produce, n anumite cazuri, efecte juridice. 30) Este aplicabil sanciunea nulitii absolute: a) n cazul absenei totale a consimmntului; b) n cazul nerespectrii condiiilor de validitate a cauzei; c) n cazul fraudei la lege. 31) In cazul nstrinrii lucrului altuia prin acte juridice cu titlu gratuit: a) actul este ntotdeauna lovit de nulitate absolut; b) actul ncheiat cu dobnditorul de buncredin este socotit valabil, dac lucrul este mobil; c) dobnditorul devine proprietar sub condiie suspensiv. 32) Intervine nulitatea absolut n cazul: a) nerespectrii formei cerute ad probationem; b) erorii asupra valorii actului juridic;

c) obiectului ilicit sau imoral. 33) Sunt principii ale efectelor nulitii actului juridic civil: a) principiul neretroactivitii; b) principiul restabilirii situaiei anterioare; c) principiul meninerii actului subsecvent. 34) Conversiunea actului juridic nul: a) nseamn nlocuirea vechii obligaii cu o nou obligaie; b) este posibil i n cazul nulitii absolute; c) nu este admisibil n cazul nulitii relative. 35) Actul juridic prin care vnztorul, devenit ulterior major, declar ca renun la orie pretenii derivate din faptul c la data ncheierii contractului de vnzare a lipsit ncuviinarea instanei tutelare necesar nstrinrii: a) are caracter confirmativ (abdicativ de drepturi); b) poate fi opus terilor care, ulterior vnzrii, dar nainte de renunare, au dobndit n mod valabil vreun drept real n legtur cu acelai imobil; c) nu poate fi opus terilor care au dobndit ulterior vnzrii, dar nainte de renunare, vreun drept personal n legtur cu acelai imobil. 36) Conditia potestativa este acea conditie care face s depind perfectarea conventiei de un eveniment: a) pe care orice parte poate s-l faca s se intimple sau s-l impiedice; b) care depinde de vointa unei parti si a hazardului; c) care depinde de vointa unei parti si a altei persoane. 37) Nulitatea absolut: a) opereaz de drept (ipso iure), n principiu; b) este expres prevzut de lege; c) este manifest (aparent). 38) Intervine nulitatea relativ n cazul: a) dolului principal; b) neexecutrii culpabile a obligaiei principale asumate prin contract; c) nerespectrii formei cerute pentru opozabilitate fa de teri. 39) Nulitatea relativ: a) poate fi invocat de oricine face dovada unui interes serios i legitim; b) produce efecte numai intre pari; c) nu este aplicabil n toate cazurile de eroare la ncheierea actului juridic civil. 40) Falsa reprezentare a realitii la ncheierea actului juridic atrage nulitatea relativ a acestuia n cazul n care privete: a)interdicia de a dispune de obiectul actului juridic; b) natura sau felul actului juridic; c) simpla identitate fizic a celeilalte pri. 41) Obiectul actului juridic civil: a) const n drepturile i obligaiile prilor; b) trebuie s fie determinat; c) trebuie sa fie licit. 42) Cauza actului juridic civil este fals: a) dac exist eroare asupra motivului impulsiv i determinant (scopului mediat); b) dac lipsete scopul imediat (scopul obligaiei) ntr-un act juridic nenumit; c) n cazul lipsei de discernmnt. 43) Forma cerut ad validitatem:

10

a) atrage uneori, n caz de nerespectare, nulitatea relativ a actului juridic; b) const, n toate cazurile, n ntocmirea unui nscris autentic; c) atrage desfiinarea n ntregime a actului juridic. 44) n cazul termenului suspensiv stipulat n favoarea debitorului: a) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage decderea din beneficiul termenului; b) prescripia ncepe s curg la data mplinirii termenului; c) creditorul este ndreptit s primeasc plata nainte de scaden. 45. n cazul n care s-a realizat (ndeplinit) condiia rezolutorie: a) actul juridic se consolideaz retroactiv, afar de cazul cnd prile au prevzut altfel; b) prile trebuie s-i restituie prestaiile efectuate; c) fructele care au fost culese de dobnditorul sub condiie rezolutorie trebuie restituite. 46) n cazul contractului sinalagmatic translativ de proprietate afectat de o condiie suspensiv, riscul pieirii lucrului pendente condicione se suport de: a) nstrintor, dac lucrul a pierit parial; b) dobndi tor, dac lucrul a pierit parial; c) partea din culpa creia a pierit lucrul. 47) Forta majora constituie o cauza de: a) repunere in termenul de prescriptie extinctiva; b) intrerupere a prescriptiei extinctive; c) suspendare a prescriptiei extinctive. 48) Actiunea redhibitorie: a) este actiunea in justitie prin care se invoca nulitatea relativa pentru leziune sau resciziune; b) are caracter nepatrimonial; c) reprezinta un caz particular de actiune in rezolutiune. 49) Actul prin care reclamantul renun la dreptul dedus judecii n folosul prtului, este un act: a) de tranzacie; b) abdicativ; c) bilateral. 50) ntr-un contract de donaie este ilicit: a) intenia de gratifica a donatorului, dac acesta a urmrit s mpiedice executarea silit a bunului donat de ctre creditorii si; b) nedeclararea de ctre donator a ipotecii care greva bunul donat; c) intenia donatorului de a determina pe gratificat s pun capt csniciei contractate cu alt persoan. 51) Eroarea-viciu de consimmnt poate purta asupra: a) existenei sau coninutului unei norme juridice imperative; b) oricrui element considerat de ctre parte (errans) ca esenial la ncheierea actului; c) oricrui element considerat de ctre ambele pri ca determinant la ncheierea actului juridic. 52) Violena nu este viciu de consimmnt, dac: a) ameninarea nu provine de la cealalt parte contractant; b) ameninarea este serioas i legitim; c) ameninarea este pur imaginar. 53) Scopul imediat: a) nu poate fi niciodat ilicit; b) nu poate fi probat dect cu nscrisuri, dac valoarea actului este mai mare de 250 lei; c) trebuie s fie real, chiar dac este simulat. 54) Actul juridic abstract:

11

a) nu este reglementat expres; b) nu are cauz juridic; c) nu poate fi desfiinat, pentru nevalabilitatea cauzei sale juridice. 55) Cnd o parte a profitat de starea de nevoie a celeilalte pri, la momentul ncheierii actului juridic civil, obinnd o prestaie disproporionat de mare n raport cu propria prestaie: a) se poare cere anularea actului pentru leziune; b) se poate cere anularea actului pentru cauz imoral; c) actul rmne valabil, ntruct nu exist nici o violare a legii, iar pacta sunt servanda. 56) Sarcina, ca modalitate a actului juridic civil: a) se aplic numai actelor cu titlu gratuit; b) atrage, n caz de neexecutare, inopozabilitatea actului n care a fost stipulat; c) atrage, n caz de neexecutare, ineficacitatea actului n care a fost stipulat. 57) Actele juridice civile aleatorii: a) sunt orice acte cu titlu oneros sau gratuit care presupun ansa unui ctig i riscul unei pierderi pentru ambele pri; b) sunt anulabile, n cazul n care una dintre pri s-a mbogit excesiv n dauna celeilalte; c) au caracter sinalagmatic, ntruct dau natere la obligaii civile reciproce, ca urmare a interveniei unui eveniment viitor i incert. 58) Aciunea n resciziune: a) se va respinge, dac, la ncheierea actului juridic civil, minorul cu capacitate de exerciiu restrns a indus n eroare cealalt parte afirmnd c este major; b) este inadmisibil, dac la data intentrii aciunii, reclamantul a devenit major; c) se va respinge, dac privete anularea unui contract de asigurare de bunuri. 59) Actele juridice: a) sunt ntotdeauna opozabile creditorilor personali ai prilor contractante, n calitate de avnzicauz; b) trebuie s mbrace forma autentic notarial, dac legea prevede aceast form ad solemnitatem; nusunt supuse publicitii imobiliare, dac sunt declarative de drepturi. 60) Termenul de graie: a) este un termen suspensiv n favoarea creditorului; b) este un termen legal n favoarea debitorului; c) nu poate mpiedica compensaia: 61) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care, printre altele, sunt: a) acte de dispoziie; b) comutative; c) cu titlu gratuit. 62) Sunt acte juridice solemne: a) revocarea unui legat; b) constituirea unei servitui; c) nstrinarea dreptului de superficie. 63) Sunt aplicaii ale formei ad probationem; a) depozitul; b) tranzacia; c) constituirea unei garanii reale mobiliare. 64) Sunt considerate excepii de la principiul relativitii: a) cesiunea legal a unui contract; b) promisiunea faptei altuia; c) cesiunea de crean. 65) Condiia potestativ simpl depinde: a) de voina unei pri i de voina unei alte persoane determinate; b) numai de voina uneia dintre pri; c) de voina unei pri i de un alt fapt exterior.

12

66) Termenul incert: a) const ntr-un eveniment viitor i nesigur; b) depinde de voina prilor; c) poate fi stipulat de pri. 67 ) Riscul pieirii fortuite a lucrului, obiect al contractului, pendentelicione: a) este suportat de proprietarul sub condiie rezolutorie; b) este suportat de proprietarul sub condiie suspensiv; c) este suportat n mod egal de ambii proprietari. 68) Sunt cauze de nulitate absolut: a) lipsirea de libertate a cocontractantului; b) lipsa discernmntului la momentul ncheierii contractului; c) interzicerea donatarului de a dispune de bun. 69) Sunt excepii de la principiul pacta sunt servanda: a) situaia n care s-a stipulat n contract revizuirea acestuia dac se vor schimba mprejurrile avute de pri la ncheierea contractului; b) ncetarea mprumutului de folosin din cauza morii comodatarului; c) stipularea unui pact comisoriu n caz de neexecutare a contractului de ctre una din pri. 70) Sunt excepii de la irevocabilitatea actului juridic civil bilateral: a) renunarea la succesiune n favoarea unuia dintre comotenitori; b) denunarea de chiria a contractului de nchiriere cu destinaia de locuin; c) rezilierea unilateral a contractului de locaiune. 71) Sunt acte juridice unilaterale: a) retractarea renunrii la motenire; b) oferta de a contracta; c) darul manual. 72) Constituie o cerinta a valabilitatii consimtamintului: a) sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu; b) sa fie intodeauna exteriorizat in forma scrisa; c) sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. 73)Cel care printr-un act ncheiat n form autentic se oblig s asigure celeilalte pri o rent lunar de 1000lei n scopul ca aceasta din urm s accepte continuarea relaiilor extraconjugale: a) nu are aciunea n declararea nulitii absolute a contractului, deoarece nemo auditur propriam turpitudinem allegans; b) poate fi executat silit, fr a se putea apra prin invocarea regulii nemo auditur propriam turpitudinem allegans; c) poate refuza plata invocnd nulitatea absolut a acestui contract. 74) Minorul care a mplinit 16 ani: a) nu poate face donaii; b) poate contracta, n condiiile legii, un credit ipotecar; c) nu poate garanta obligaiile altuia, fr ncuviinarea instanei tutelare. 75) Donaia ntre soi este: a) interzis, sub sanciunea nulitii relative; b) inopozabil creditorilor personali; c) permis, fr nici o restricie. 76) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice care: a) sunt acte de administrare, incheiate de minorii sub 14 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal si sunt pagubitoare pentru minor; b) sunt acte de administrare, incheiate de minorii intre 14 si 16 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal si sunt pagubitoare pentru minor; c) sunt acte de

13

dispozitie, incheiate de minorii intre 14 si 16 ani, cu incuviintarea ocrotitorului legal, dar fara autorizarea autoritatii tutelare si sunt pagubitoare pentru minor. 77) Constituie exceptii de la principiul pacta sunt servanda: a) tacita relocatiune; b) denuntarea unilaterala a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata; c) prorogarea legala a efectelor unor acte juridice. 78) Nerespectarea formei ad probationem: a) atrage nulitatea relativa a actului juridic incheiat; b) nu afecteaza valabilitatea actului juridic incheiat; c) atrage intodeauna imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin inscris sub semnatura privata. 79)Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic atrage nulitatea relativa a acestuia atunci cind priveste: a) natura juridica a actului incheiat; b) calitatile substantiale sau identitatea fizica a obiectului actului juridic; c) Identitatea sau insusirile esentiale ale persoanei co-contractante, in cazul actelor cu caracter intuitu personae. 80) Stipularea ntr-un contract de mprumut a unei dobnzi mai mari peste nivelul dobnzii admise de lege: a) este nul de drept pentru ceea ce depete maxima prevzut de lege; b) este nul de drept, creditorul neavnd dreptul nici la dobnda legal; c) este nul i atrage i nulitatea contractului principal pentru cauz ilicit sau imoral. 81) Spre deosebire de nulitatea relativ, nulitatea absolut: a) intervine numai n cazurile expres prevzute de lege; b) este ntotdeauna imprescriptibil extinctiv; c) poate fi invocat i de instan din oficiu. 82) Nulitatea relativ, spre deosebire de nulitatea absolut: a) desfiineaz n parte efectele actului juridic civil; b) este expres (tacit sau textual); c) este prescriptibil pe cale de aciune. 83) Se poate invoca nulitatea relativ: a) dac actul este ncheiat n frauda creditorilor; b) dac actul a fost fcut de un alienat sau debil mintal, chiar dac nu a fost pus sub interdicie judectoreasc; c) dac obiectul contractului nu exista la data ncheierii lui. 84) Sunt excepii de la principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipients: a) principiul conversiunii actului juridic civil; b) cazul actelor subsecvente cu executare succesiv; c) cazul actelor de dispoziie cu titlu oneros asupra unui imobil nscris n cartea funciar. 85) Principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis: a) este o regul de ordine public; b) se aplic tuturor actelor de administrare i de dispoziie ncheiate de un titular aparent sau fr nici un drept; c) opereaz de drept (ipso iure), nefiind nevoie de intervenia instanei. 86) Nulitatea relativ este cauza de ineficacitate a actelor juridice: a) reale; b) relative; c) fundate pe o cauz fals. 87. Nulitatea absolut i nulitatea relativ se deosebesc prin:

14

a) natura (caracterul) normelor juridice nclcate; b) sfera persoanelor care le pot invoca; c) termenele de prescriptie. 88. Nulitatea relativ: a) presupune violarea unor norme dispozitive; b) este oricnd prescriptibil pe cale de aciune sau excepiune; c) poate opera i prin voina prilor. 89. Spre deosebire de nulitatea relativ, nulitatea absolut: a) presupune violarea unor norme imperative; b) desfiineaz n ntregime actul juridic; c) poate fi invocat oricnd pe cale de aciune sau de excepiune. 90. Nulitatea absolut: a) este, fr excepie, imprescriptibil; b) nu poate opera prin voina prilor; c) poate fi invocat i de alte persoane dect prile contractante. 91) n cazul termenului suspensiv stipulat n favoarea debitorului: a) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage decaderea din beneficiul termenului; deca b)prescriptia ncepe sa curga de la data mplinirii termenului; c) creditorul este ndreptatit sa b)prescript sa curga ndreptatit sa primeasca plata nainte de scadenta. primeasca scadenta. 92) Pentru a fi valabila, cauza trebuie sa fie: valabila sa a) reala; b) probata de partea adversa; c) posibila. a a a real probat advers posibila 93) Sunt prescriptibile extinctiv: a) actiunea negatorie de servitute privind un imobil; b) actiunea n revendicare imobiliara; act act imobiliara c) actiunea confesorie de servitute. act 94) Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, a carei realizare depinde de vointa unei parti si Condit ca voint pa de vointa unei persoane nedeterminate este: voint a) mixta; b) pur potestativa; c) potestativa simpla. mixta potestativa potestativa simpla 95) Violenta constituie viciu de consimtamint la incheierea unui act juridic, atunci cind: a) este exercitata, spre deosebire de dol, numai de partea co-contractanta; b) este exercitata numai asupra persoanei care incheie actul juridic; c) amenintarea este injusta. 96) Nulitatea relativa expresa: a) poate fi invocata si de instanta din oficiu; b) poate atrage desfiintarea in parte a actului juridic civil; c) poate fi confirmata doar in mod expres de catre partea interesata. 97) Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva: a) poate fi dispusa daca depasirea termenului de prescriptie extinctiva se datoreaza unui caz de forta majora; b) poate fi dispusa numai pentru cazurile expres si limitativ prevazute de lege; c) are caracter judiciar. 98) Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sa fie: a) imperfecta; b) nula; c) anulabila. 99) In cazul implinirii termenului de prescriptie extinctiva: a) Creditorul este in imposibilitate de a se mai adresa instantei de judecata pentru recunoasterea dreptului sau; b) debitorul poate cere restituirea platii efectuate dupa implinirea termenului de

15

prescriptie pe motiv ca nu era datorata; c) plata efectuata dupa implinirea termenului de prescriptie nu este valabila. 100) Cursul prescriptiei extinctive se intrerupe in cazul: a) punerii in intirziere a debitorului; b) in care un minor este lipsit de ocrotirea parinteasca; c) recunoasterii datoriei de catre debitor inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. B) TEMA NR. 1 CIVIL- TEST 2 1. Dup cum pot fi sau nu nlocuite n executarea unei obligaii civile, bunurile se clasific n: a) divizibile i indivizibile; b) fungibile i nefungibile; c) sesizabile i insesizabile. 2. n funcie de natura lor i de calificarea dat de lege, bunurile se mpart n: a) bunuri care se afl n circuitul civil i bunuri scoase din circuitul civil; b) bunuri mobile i bunuri imobile; c) bunuri principale i bunuri accesorii. 3. Potrivit Codului civil romn, bunurile pot fi imobile: a) prin natura lor; b) prin determinarea legii; c) prin obiectul la care se aplic. 4. Potrivit Codului civil romn, bunurile pot fi mobile: a) prin destinaie; b) prin natura lor; c) prin determinarea legii. 5. Fondurile de pmnt i cldirile sunt bunuri imobile: a) prin obiectul la care se aplic; b) prin destinaia lor; c) prin natura lor. 6) n cazul n care s-a vndut un imobil, pentru care nu s-a stabilit un termen pentru plata preului, dreptul la aciune al vnztorului pentru plata preului ncepe s curg: a) de la data naterii raportului juridic, adic de la data ncheierii contractului; b) de la data intabulrii dreptului de proprietate n cartea funciar pe numele cumprtorului; c) de Ia data predrii imobilului sau, dup caz, din ziua stabilit de pri pentru predarea lui. 7) Cererea prin care reclamantul solicit instanei s constate ca a intervenit prescripia dreptului material la aciune: a) este inadmisibil; b) este admisibil, chiar dac acesta a achitat o parte din debitul datorat; c) este prescriptibil extinctiv. 8) Cel care a cumprat un imobil la licitaie public de la un vnztor care era nscris, fr drept, n cartea funciar de peste 5 ani va putea fi evins de adevratul proprietar (primul vnztor al imobilului i autor al debitorului urmrit), dac: a) aciunea n anulare a titlului celui de al doilea vnztor (debitorul urmrit) este introdus n termen de 3 ani de la data nscrierii dreptului n cartea funciar de ctre cel de al doilea vnztor (debitorul urmrit), fr a fi ns notat n prealabil n cartea funciar; b) aciunea n anulare a titlului celui de al doilea vnztor (debitorul urmrit) a fost introdus i notat n cartea funciar nainte de nceperea urmririi silite, dar dup trecerea a trei ani de la nscrierea dreptului de ctre acesta din urm; c) aciunea n anulare a titlului celui de al doilea vnztor (debitorul urmrit) a fost introdus dup trecerea a 3 ani de la data nscrierii dreptului n cartea funciar de ctre terul adjudecatar. 9) Este imprescriptibil extinctiv aciunea: a) prin care se solicit rectificarea unui act de stare civil; b) n resciziune (anulare);

16

c) estimatorie. 10) Prescripia dreptului la aciune pentru revendicarea imobilului ce a format obiectul urmririi silite imobiliare ncepe s curg de la data: a) emiterii actului de adjudecare; b) nscrierii dreptului terului adjudecatar n cartea funciar; c) punerii n posesie a adjudecatarului. 11) Prescripia nu curge (este suspendat): a) ntre concubini; b) ntre fotii soi; c) pe timpul ct minorul este lipsit de ocrotirea printeasc. 12) Fora major: a) oprete cursul prescripiei dreptului material la aciune; b) nltur prescripia scurs anterior survenirii acesteia; c) atrage ncetarea efectelor actului juridic. 13) ntreruperea cursului prescripiei extinctive: a) face s nceap o nou prescripie; b) oprete cursul prescripiei ncepute; c) nu produce efecte fr hotrrea organului jurisdicional. 14) Prescripia dreptului la aciune: a) atrage i prescripia aprrii, pe cale de excepie, a dreptului subiectiv nclcat; b) nu afecteaz aprarea dreptului subiectiv pe cale de excepie; c) atrage stingerea dreptului subiectiv accesoriu. 15) Dac prescripia este mplinit: a) debitorul nu poate face o plat valabil; b) debitorul nu poate renuna la beneficiul prescripiei, deoarece aceasta este o instituie de ordine public de la care prile nu pot deroga; c) creditorul poate refuza restituirea plii fcute din eroare de debitor. 16) Prescripia mplinit: a) poate fi invocat de instan din oficiu; b) nu poate fi aplicat din oficiu de ctre instan; c) nu poate face obiectul unei renunri valabile din partea celui n favoarea cruia a operat. 17) Aciunea n revendicare imobiliar este: a) prescriptibil extinctiv, dat prin lege nu se dispune altfel; b) imprescriptibil, dac prin voina prilor nu s-a dispus altfel; c) imprescriptibil, dac prin lege nu se prevede altfel. 18) Constituie cauze temeinice pentru repunerea n termenul de prescripie extinctiv: a) eroarea de drept; b) prsirea minorului de ctre reprezentantul sau ocrotitorul legal; c) spitalizarea creditorului. 19) Prescripia dreptului la aciune ncepe s curg de la data cnd cel pgubit a cunoscut sau trebuia s cunoasc paguba i pe cel care rspunde de ea i n cazul: a) aciunii subrogatorii; b) aciunii n rspundere pentru viciile lucrului sau lucrrii; c) aciunii n restituirea prestaiei fcute n temeiul unui act anulat. 20) Prescripia dreptului la aciune n anulare pentru vicierea consimmntului prin leziune ncepe s curg: a) de la data ncheierii actului; b) de la data producerii viciilor lucrului; c) de la mplinirea cel mai trziu a 18 luni socotite de la data ncheierii actului juridic.

17

21) Prescripia dreptului la aciune n anulare pentru incapacitatea minorului de a contracta ncepe s curg: a) de la data ncheierii actului; b) de la data descoperirii de ctre minor a cauzei de nulitate, dar nu mai trziu de 18 luni de la data ncheierii actului; c) de la data descoperirii de ctre reprezentantul minorului a cauzei de nulitate, dar nu mai trziu de 18 luni de la data ncheierii actului. 22) Pentru care dintre urmtoarele ipoteze exist reguli speciale privind nceputul prescripiei dreptului la aciune: a) aciunea n simulaie; b) aciunea posesorie; c) aciunea n justificare tabular. 23) Care dintre enunurile urmtoare sunt corecte: a) prescripia stinge dreptul subiectiv civil; b) repunerea n termenul de prescripie extinctiv are, n principiu, caracter judiciar; c) normele care reglementeaz prescripia sunt, n principiu, de ordine public, astfel nct, organul de jurisdicie nu poate continua judecarea cauzei, dac constat mplinirea ei. 24) Sunt imprescriptibile extinctiv: a) aciunea n anularea pactului asupra unei succesiuni nedeschis nc; b) aciunea prin care se urmrete valorificarea unui drept de abitaie; c) aciunea n prestaie tabular. 25) Introducerea cererii de chemare n judecat: a) oprete de drept cursul prescripiei extinctive; b) ntrerupe prescripia dreptului la aciune, chiar dac a fost introdus la un organ fr activitate jurisdicional; c) terge provizoriu i condiionat prescripia scurs pn la data nregistrrii cererii introductive de instan. 26) Concilierea obligatorie prevzut de lege, pentru soluionarea litigiilor dintre comerciani: a) suspend cursul prescripiei extinctive; b) este o procedur prealabil necesar pentru admisibilitatea cererii de chemare n judecat; c) ntrerupe cursul prescripiei extinctive. 27) Pentru care dintre ipotezele urmtoare exist reguli speciale privind nceputul prescripiei dreptului la aciune: a) aciunea n constatare; b) aciunea de tgada paternitii; c) aciunea de ieire din indiviziune. 28) Aciunea de tgad a paternitii formulat de copil sau de mama acestuia este: a) inadmisibil; b) prescriptibil; c) imprescriptibil. 29) Cursul prescripiei extinctive se ntrerupe prin: a) introducerea cererii de chemare n judecat; b) introducerea reclamaiei administrative; c) introducerea plngerii administrative prealabile la organul competent. 30) Recunoaterea datoriei de ctre debitor: a) ntrerupe cursul prescripiei indiferent de data efecturii ei; b) trebuie acceptat de ctre creditor; c) este, n principiu, spontan. 31) Sunt, de asemenea, prescriptibile extinctiv: a) aciunea n revendicare a bunurilor domeniale; b) aciunea ntemeiat pe gestiunea intereselor altuia; c) aciunea n grniuire. 32) Cererea de chemare n judecat pentru a avea efect ntreruptiv trebuie s fie:

18

a) univoc; b) admis; c) pura i simpl. 33) Aciunile reale: a) sunt, n principiu, prescriptibile extinctiv; b) se prescriu, n principiu, n termenul general de 3 ani; c) sunt, n principiu, imprescriptibile. 34) Sunt prescriptibile extinctiv: a) aciunea n rezoluiunea vnzrii unui imobil pentru neplata preului; b) aciunea negatorie; c) aciunea confesorie de servitute. 35) Clauza prin care se stabilete nceputul prescripiei dreptului la aciune n garanie contra viciilor lucrului: a) produce efecte de drept (ipso iure); b) este lovit de nulitate; c) are caracter accesoriu. 36) Sunt imprescriptibile: a) aciunea n nulitate; b) aciunea revocatorie; c) aciunea n contestarea filiaiei din cstorie. 37) Predarea bunului ce face obiectul antecontractului de vnzare-cumprare ctre cel care urmeaz ulterior s-l cumpere: a) ntrerupe prescripia dreptului la aciunea n executarea antecontractului; b) transform, prin novaie, antecontractul n contract de vnzare-cumprare; c) suspend prescripia dreptului la aciunea n executarea antecontractului. 38) Aciunea n declararea simulaiei: a) este prescriptibil n termenul general de 3 ani; b) este imprescriptibil; c) este prescriptibil n termenul general de 30 de ani, prevzut de Codul civil. 39) Prescripia dreptului la aciune pentru viciile ascunse ale lucrului ncepe s curg: a) de la data ncheierii actului; b) de la data apariiei viciilor; c) cel mai trziu de la data expirrii termenului de garanie prevzut de lege sau convenit de pri. 40. Produce efecte numai pentru viitor: a) nulitatea relativ; b) caducitatea si rezilierea; c) nulitatea absolut. 41. Dup modul de consacrare legislativ, nulitatea actului juridic civil se clasific n: a) nulitate absolut i nulitate relativ; b) nulitate de fond i nulitate de form; c) nulitate expres i nulitate virtual. 42. Expresia legislativ: "act juridic civil nul de plin drept" presupune c actul juridic respectiv este lovit de: a) nulitate relativ; b) nulitate total; c) nulitate absolut. 43. Este absolut acea nulitate care sancioneaz nerespectarea, la ncheierea actului juridic civil: a) a unei condiii de fond a actului juridic civil; b) a unei condiii de form a actului juridic civil, condiie cerut ad validitatem; c) a unei norme care ocrotete un interes general sau personal. 44. Au valoare de adevr urmtoarele afirmaii: a) nulitatea virtual poate fi absolut; b) nulitatea expres este numai absolut; c) nulitatea total poate fi relativ.

19

45. n interpretarea normelor juridice civile se aplic urmtoarele reguli: a) dac legea prevede c pentru nerespectarea unei norme juridice intervine sanciunea nulitii, atunci aceast nulitate este absolut i poate fi de fond sau de form; b) dac legea nu precizeaz felul nulitii care intervine n cazul nerespectrii unei dispoziii legale, atunci aceast nulitate este fie relativ, fie absoluta; c) dac legea nu precizeaz sanciunea care intervine n cazul nclcrii unei dispoziii legale, atunci sanciunea este nulitatea, care poate fi numai relativ, parial sau total, dup caz. 46. Lipsa cauzei datorat absenei inteniei de a gratifica ntr-o liberalitate: a) poate fi invocat numai de persoana al crei interes a fost nclcat la ncheierea actului; b) poate fi invocat de instan, din oficiu, sau de ctre procuror; c) poate fi invocat de orice persoan. 47. Nulitatea absolut a unui act juridic civil: a) poate fi acoperit prin confirmare expres; b) este imprescriptibil; c) poate fi invocat de oricine are interes. 48) Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate este: a) mixta; b) pur potestativa; c) potestativa simpla. 49. Constituie excepii de la principiul retroactivitii efectelor nulitii actului juridic civil: a) cazul neaplicrii principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans; b) pstrarea fructelor culese anterior anulrii actului de ctre posesorul de buncredin; c) cazul incapabilului care este inut s restituie prestaiile primite numai n msura mbogirii sale. 50. Constituie principii ale efectelor nulitii: a) resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis; b) nemo auditur propriam turpitudinem; c) restitutio in integrum. 51. Constituie excepii de la principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis: a) dobndirea cu titlu oneros a unui bun mobil de ctre un ter de la o persoan pe care a crezut-o proprietar; b) meninerea efectelor produse de un contract cu executare succesiv; c) cazul aplicrii principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans. 52. Constituie principii aie efectelor actului juridic civil: a) pacta sunt servanda; b) actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat, c) res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest, d) rebus sic stantibus. 53. Constituie excepii de la principiul irevocabilitii actului juridic civil: a) ncetarea contractului de locaiune prin pieirea total a lucrului; b) ncetarea contractului de mandat prin revocarea acestuia dispus de ctre mandant; c) revocarea ofertei, chiar ajuns la destinatar, dac acesta din urm consimte la revocare. 54. Sunt considerate acte de administrare: a) acceptarea unei donaii afectat de o sarcin; b) introducerea unei aciuni posesorii; c) acceptarea unui legat cu titlu particular, neafectat de vreo sarcin sau condiie. 55. Sunt considerate acte de dispoziie: a) acceptarea unei succesiuni sub beneficiu de inventar; b) aciunea n evacuare; c) acceptarea unei succesiuni, pur i simplu.

20

56. Au valoare de adevr afirmaiile: a) orice act juridic solemn trebuie ncheiat n form autentic; b) orice act juridic civil, n sensul de negotium iure, ncheiat n faa notarului public, este un act juridic solemn; c) orice act notarial, n sensul de instrumentum probationis, este un act juridic solemn. 57. Nerespectarea formei cerute ad probationem: a) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel ncheiat; b) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel ncheiat, dar acesta nu mai poate fi dovedit cu nici un mijloc de prob; c) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel ncheiat, dar acesta poate fi dovedit numai prin martori sau prezumii i numai cnd exist un nceput de dovad scris. 58. Restituirea prestaiilor efectuate n baza unui contract nul se face n temeiul: a) plii lucrului nedatorat; b) aciunii personale derivnd din contract; c) mbogirii fr just cauz. 59. Aciunile personale nepatrimoniale: a) sunt imprescriptibile, fr excepii; b) nu sunt toate imprescriptibile; c) pot fi introduse numai de ctre titularii drepturilor. 60. Forma actului juridic civil este guvernat, de regul, de principiul: a) forei obligatorii; b) irevocabilitii; c) consensualismului. 61. Norma juridic civil imperativ onerativ: a) interzice subiectului de drept de a aciona ntr-un anumit mod, prile neputnd deroga de la aceast norm; b) impune o anumit conduit subiectului de drept, prile putnd deroga de la aceasta prin stipulaie contrar; c) oblig subiectul de drept s acioneze ntr-un anumit- mod, prile neputnd deroga de la aceast norm. 62. Constituie liberalitate: a) actul juridic cu titlu gratuit la a crui ncheiere prile cunosc existena i ntinderea obligaiilor lor; b) actul juridic cu titlu oneros la a crui ncheiere prile nu cunosc ntinderea obligaiilor, existnd ansa unui ctig i riscul unei pierderi; c) actul juridic cu titlu gratuit prin care dispuntorul procur un avantaj patrimonial altei persoane fr a-i micora patrimoniul. 63. Constituie act juridic comutativ: a) actul juridic cu titlu oneros la a crui ncheiere prile cunosc existena i ntinderea obligaiilor lor; b) actul juridic cu titlu oneros la a crui ncheiere prile nu cunosc ntinderea obligaiilor, existnd ansa unui ctig i riscul unei pierderi; c) actul juridic cu titlu gratuit prin care dispuntorul procur un avantaj patrimonial altei persoane fr a-i micora patrimoniul. 64. Dolul, ca viciu de consimmnt: a) poate fi probat prin prezumii simple; b) poate fi probat prin martori; c) dac este dovedit, atrage sanciunea nulitii absolute a actului astfel ncheiat. 65. Violena reprezint viciu de consimmnt la ncheierea unui act juridic civil, cnd este exercitat: a) numai de partea n favoarea creia s-a ncheiat actul juridic civil; b) asupra celui care s-a obligat; c) asupra soului celui care s-a obligat.

21

66. Violena, ca viciu de consimmnt, const n ameninarea unei persoane cu un ru care i produce o temere ce o determin s ncheie un act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi ncheiat. Rul cu care se amenin poate privi: a) numai persoana celui care s-a obligat i rudele de gradul I ale acestuia; b) numai persoane; c) bunuri ale copiilor celui ce s-a obligat. 67. ntr-un contract: a) dac nu este expres cauza, se prezum, iuris et de iure, c aceasta exist; b) cauza expres este ntotdeauna valabil; c) dac nu este expres cauza, se prezum, iuris tantum, c aceasta exist. 68. Actul juridic civil nu este valabil cnd nu s-a respectat forma cerut: a) ad validitatem; b) ad probationem; c) pentru opozabilitate fa de teri. 69. Condiia, ca modalitate a actului juridic civil: a) afecteaz executarea actului juridic civil; b) afecteaz existena actului juridic civil; c) produce efecte, de regul, ex tunc. 70. n cazul n care condiia suspensiv prevzut ntr-un act juridic civil s-a realizat, atunci: a) prescripia extinctiv curge de la momentul ncheierii contractului iar nu de la momentul ndeplinirii condiiei; b) debitorul sub condiie rezolutorie este obligat s restituie fructele culese pn la momentul ndeplinirii condiiei; c) riscurile nu sunt n sarcina creditorului (dobnditorului), pn la momentul ndeplinirii condiiei. 71. Cauza, condiie de fond a actului juridic civil, este ilicit, reprezentnd motiv de nulitate a actului: a) numai cnd este contrarie dispoziiilor exprese care intereseaz ordinea public; b)cnd este prohibit de legi; c) numai dac este expres. 72. Nulitatea unui contract cu executare succesiv produce efecte, de regul, de la data: a) introducerii aciunii n anulare; b) ncheierii contractului; c) pronunrii hotrrii. 73. Capacitatea de a ncheia acte juridice civile: a) este o parte a capacitii civile a persoanei; b) include, n sfera sa, capacitatea general de folosin a persoanei; c) include, n sfera sa, capacitatea de exerciiu a persoanei. 74. O persoan fizic sau juridic: a) poate fi lipsit de capacitatea de folosin; b) poate fi lipsit, dar numai n parte, de capacitatea de exerciiu; c) poate fi ngrdit n capacitatea de folosin. 75. Capacitatea de a ncheia acte juridice civile: a) este o stare de drept; b) este o stare de fapt; c) constituie o condiie necesar i suficient pentru existena discernmntului. 76. Discernmntul: a) constituie o stare de fapt; b) este de natur psihologic; c) constituie o condiie suficient pentru existena capacitii de a ncheia acte juridice civile. 77. Sunt sancionate cu nulitatea relativ:

22

a) lipsa discernmntului la ncheierea unui act juridic civil; b) lipsa consimmntului la ncheierea unui act juridic civil; c) nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciiu a persoanei juridice sau fizice. 78. Consimmntul: a) este o condiie de fond, de eficacitate a actului juridic civil; b) este o condiie esenial, general a actului juridic civil; c) reunete n structura sa dou elemente: voina i scopul. 79. Sunt prezumate c au discernmntul necesar pentru a ncheia acte juridice civile: a) persoanele fizice cu capacitate deplin de exerciiu; b) persoanele fizice cu vrsta ntre 14 i 18 ani; c) persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciiu. 80. Falsa reprezentare a realitii la ncheierea actului juridic civil atrage sanciunea nulitii absolute, n cazul n care privete: a) natura actului juridic care se ncheie; b) calitile substaniale ale obiectului actului juridic; c) identitatea fizic a obiectului actului juridic sau identitatea persoanei cocontractante. 81. Efectele actului juridic civil sunt guvernate, de regul: a) de principiul consensualismului; b) de principiul pacta sunt servanda; c) de principiul legalitii. 82. Dolul incident: a) nu constituie viciu de consimmnt; b) poate proveni din partea unui ter; c) poate fi ntlnit att n cazul actelor juridice bilaterale, ct i n cazul actelor juridice unilaterale. 83. Principiul retroactivitii efectelor nulitii decurge din: a) principiul forei obligatorii a contractului; b) principiul consensualismului; c) principiul legalitii. 84. Rebus sic stantibus nseamn: a) principiul potrivit cruia transmitorul nu poate ceda mai multe drepturi dect are; b) teoria impreviziunii; c) principiul potrivit cruia drepturile subiective trebuie exercitate cu buncredin, n limitele legii i ale moralei. 85. Lipsa cauzei, condiie de fond, esenial i general a actului juridfc civil: a) este sancionat, n toate cazurile, cu nulitatea absolut a actului; b) este sancionat, n toate cazurile, cu nulitatea relativ a actului; c) se poate datora fie lipsei de discernmnt, fie lipsei scopului imediat. 86. Cauza actului juridic civil este fals: a) cnd exist eroare asupra scopului imediat; b) cnd este ilicit; c) cnd lipsete discernmntul. 87. Atrage sanciunea nulitii relative: a) lipsa cauzei datorat lipsei scopului imediat; b) falsitatea cauzei; c) cauza ilicit sau imoral. 88. Sarcina: a) constituie o condiie de validitate a actelor juridice cu titlu gratuit; b) afecteaz eficacitatea actului juridic; c) n favoarea dispuntorului este nul. 89. Fac parte din categoria excepiilor de la principiul pacta sunt servanda:

23

a) ncetarea contractului de mandat din cauza insolvabilitii sau falimentului mandantului ori mandatarului; b) prelungirea efectelor actului juridic prin efectul legii; c) nulitatea relativa a contractului. 90. Se includ n categoria excepiilor de la principiul irevocabilitii actelor juridice civile bilaterale: a) revocarea conveniei prin consimmntul mutual al prilor; b) revocarea donaiei ntre soi; c) revocarea legatului. 91. Calitatea de avnd-cauz a unui succesor cu titlu particular, se apreciaz n raport de: a) actele juridice prin care a dobndit un anumit drept subiectiv; b) actele juridice ncheiate de autorul su i care nu au nici o legtur cu dreptul subiectiv pe care i l-a transmis acesta; c) actele juridice anterioare ale autorului, referitoare la acelai drept sau bun, ncheiate cu alte persoane. 92. n cazul condiiei suspensive, pendente conditione: a) creditorul poate cere executarea obligaiei; b) prescripia extinctiv nu ncepe s curg; c) creditorul poate s fac acte de conservare a dreptului su. 93. Eveniente conditione, dac condiia rezolutorie s-a ndeplinit: a) prile trebuie s i restituie prestaiile efectuate; b) riscurile preduse pendente conditione sunt suportate de transmitorul-proprietar sub condiie suspensiv; c) fructele culese de dobnditorul sub condiie rezolutorie rmn n proprietatea sa. 94. nainte de mplinirea termenului suspensiv: a) creditorul nu poate opune debitorului compensaia; b) dac debitorul execut obligaia sa, el face o plat nedatorat, astfel c este ndreptit la restituirea ei; c) n actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat este suportat de ctre dobnditor, cu excepia situaiei cnd prile au prevzut c transferul dreptului de proprietate se va produce la mplinirea termenului. 95. Elementul obiectiv (material) face parte n mod obligatoriu din structura urmtoarelor vicii de consimmnt: a) eroarea; b) dolul; violena; c) leziunea. 96. Au valoare de adevr urmtoarele afirmaii: a) consimmntul reunete n structura sa dou elemente obligatorii: discernmntul i cauza (scopul); b) voina juridic are un coninut complex reunind n structura sa consimmntul, obiectul i cauza; c) ntre consimmnt i voina juridic exist o corelaie de tipul parte-ntreg. 97. Normele care reglementeaz prescripia extinctiv: a) au caracter imperativ; b) nu pot fi nlturate prin dispoziii de voin contrare ale prilor actului juridic civil; c) pot fi invocate de prile interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de ctre instan. 98. Debitorul care a executat obligaia, dup ce dreptul la aciune al creditorului s-a prescris: a) are dreptul s cear napoierea prestaiei n temeiul plii nedatorate, dac nu a tiut c dreptul era prescris; b) are dreptul s cear napoierea prestaiei n temeiul mbogirii fr just temei; c) nu are dreptul s cear napoierea prestaiei. 99. Prescripia dreptului la aciune:

24

a) stinge dreptul subiectiv; b) stinge obligaia corelativ dreptului subiectiv; c) are ca efect naterea n patrimoniul debitorului a unei obligaii facultative. 100. n cazul n care un debitor este obligat la prestaiuni succesive: a) dreptul cu privire la fiecare din aceste prestaiuni se stinge la momentul n care se stinge dreptul la aciune cu privire la ultima prestaie; b) stingerea dreptului la aciune cu privire la una din prestaii are drept efect i stingerea drepturilor accesorii ce nsoeau exclusiv acea prestaie; c) dreptul la aciune cu privire la fiecare dintre aceste prestaiuni se stinge printr-o prescripie deosebit. 2) TEMA NR. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL A)TEST 1 1. n materie necontencioas: a) cererea de nvestire a instanei trebuie s cuprind, n mod obligatoriu, numele i calitatea celui care reprezint partea n proces, valoarea obiectului cererii i a nscrisurilor pe care petentul i ntemeiaz cererea; b) instana va respinge cererea dac constat c aceasta are caracter contencios; c) recursul mpotriva ncheierii se judec n edin public, cu citarea prilor. 2. ncheierea prin care se ncuviineaz cererea n materie necontencioas: a) este supus numai recursului care se judec n sedinta publica; b) poate fi atacat cu recurs de orice persoan interesat, chiar dac nu a fost citat la soluionarea cererii; c) este executorie si nu are putere de lucru judecat. 3. Recursul mpotriva ncheierii pronunate n materie necontencioas este de competena: a) instanei ierarhic superioare, n toate cazurile; b) tribunalului dac ncheierea a fost dat de preedintele judectoriei; c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel, dac a fost dat de preedintele acestor instane. 4. Recursul mpotriva ncheierii pronunate n materie necontencioas este de competena: a) instanei ierarhic superioare dac a fost pronunat de preedintele ICCJ; b) tribunalului, dac a fost dat de preedintele judectoriei; c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel, dac a fost dat de preedintele acestor instane. 6. Formularea unei cereri de intervenie principal direct n apel este: a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului; b) un contract judiciar propriu-zis privind formele judecii; c) un contract judiciar de executare. 7. n cazul procedurii necontencioase, instana poate invoca din oficiu: a) necompetena general; b) numai necompetena material; c) necompetena teritorial exclusiv si necompetena teritorial. 8. Tranzacia este: a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului; b) un contract judiciar de executare; c) un contract judiciar propriu-zis privind formele judecii. 9. Renunarea la judecat dup intrarea n dezbaterea fondului este calificat ca un: a) contract judiciar legal; b) contract judiciar propriu-zis privind formele judecii; c) contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului.

25

10.Hotarirea de declinare a competentei: a) investeste instanta in favoarea careia s-a declinat competenta incepind cu data raminerii ei irevocabile; b) trebuie motivata in acelasi termen in care poate fi exercitat recursul impotriva ei; c) are putere de lucru judecat si pentru instanta in favoarea careia s-a declinat competenta. 11. Condiiile ce trebuie ndeplinite de dreptul subiectiv civil afirmat sunt: a) s fie recunoscut i ocrotit de lege; b) s fie exercitat n limitele sale externe i n limitele sale interne ; c) s fie exercitat cu bun-credin si s fie actual. 12. n cazul n care se constat c reclamantul nu justific un drept subiectiv, cererea acestuia va fi: a) respins ca inadmisibil; b) anulat; c) respins ca nentemeiat sau respins ca prematur introdus dac se constat c dreptul nu este actual. 13. Calitatea procesual se justific: a) de ctre reclamant n ceea ce privete calitatea procesual activ i de ctre prt n ceea ce privete calitatea procesual pasiv; b) numai de ctre reclamant, att pentru calitatea procesual activ, ct i pentru cea pasiv; c) prin obiectul, motivarea n fapt i n drept a cererii de chemare n judecat. 14. Cerinele interesului sunt: a) s fie patrimonial, nscut, direct i personal; b) s fie moral, juridic, direct i personal; c) s fie legitim, personal, nscut i actual. 15. In cazul n care instana constat c aciunea este lipsit de interes: a) va respinge cererea ca inadmisibil; b) va respinge cererea ca nefondat; c) va respinge cererea ca lipsit de interes ca urmare a admiterii excepiei lipsei de interes. 16. Excepia lipsei capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale: a) este o excepie absolut; b) poate fi invocat n orice stare a pricinii; c) va conduce la anularea imediat i direct a cererii dac este gsit ntemeiat. 17. Sanciunea lipsei capacitii procesuale este: a) nulitatea relativ i parial; b) dup caz, nulitatea absolut sau nulitatea relativ; c) nulitatea absolut i total. 18. In cazul cererii prin care reclamantul pretinde suma de 90.000 lei, reprezentind contravaloarea autoturismului distrus ca urmarea faptei piritului, precum si contravaloarea lipsei de folosinta a bunului, evaluata la 15.000 lei: a) competenta apartine intodeauna instantei de la domiciliul piritului; b) hotarirea data este supusa apelului, in termen de 15 zile de la comunicare; c) judecarea sa poate fi suspendata daca se dovedeste inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de distrugere a autoturismului reclamantului. 19. Asistarea este necesar: a) n cazul persoanelor fr capacitate de exerciiu; b) n cazul persoanelor puse sub interdicie i a debililor mintal; c) n cazul persoanelor cu capacitate de exerciiu restrns. 20. Reprezentarea legal intervine:

26

a) n cazul minorilor sub 14 ani i a alienailor i debililor mintal; b) n cazul minorilor i celor orfani; c) n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub interdicie cit si n cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate procesual de exerciiu. 21. Reprezentarea legal intervine: a) n cazul minorilor sub 14 ani i a alienailor i debililor mintali; b) n cazul minorilor i a celor lipsii temporar de discernmnt; c) n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub interdicie. 22. Coparticiparea procesual: a) este ntotdeauna facultativ; b) poate fi i obligatorie; c) este guvernat n toate cazurile de principiul independenei procesuale. 23. Justificarea calitii de reprezentant convenional, n faa instanelor judectoreti, se face prin: a) procur de reprezentare judiciar certificat de ctre un avocat; b) procur de reprezentare judiciar sub forma nscrisului sub semntur privat; c) procur de reprezentare judiciar sub semntur legalizat. 24. Calitatea procesual trebuie justificat: a) de reclamant att pentru calitatea activ, ct i pentru calitatea pasiv; b) de reclamant numai pentru calitatea activ; c) de prt pentru calitatea pasiv. 25. n cazul n care instana constat lipsa calitii procesuale pasive: a) va respinge cererea ca inadmisibil; b) va suspenda judecarea cererii; c) va respinge cererea ca introdus mpotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv. 26. Reprezentarea legal a persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu se realizeaz prin: a) prini, tutore i avocat; b) avocat, tutore, curator provizoriu; c) prini, tutore, curator. 27. Asistarea intervine: a) n cazul minorilor ntre 14-18 ani; b) n cazul n care prinii minorului angajeaz pentru acesta un avocat; c) n cazul persoanelor cu capacitate de exerciiu restrns. 28. Minorul ntre 14-18 ani va fi citat personal n proces: a) numai dac la sesizarea instanei a mplinit 14 ani; b) indiferent de momentul la care a mplinit 14 ani; c) n litigiile care izvorsc din contractul de munc ori din raporturile de munc ntr-o organizaie cooperatist. 29. Autorizarea este necesar: a) cnd minorul ntre 14-16 ani dorete s sting procesul prin tranzacie; b) cnd alienatul sau debilul mintal dorete s renune la judecat; c) cnd reprezentantul legal sau ocrotitorul legal care asist minorul doresc s fac acte de dispoziie. 30. Sanciunea lipsei capacitii procesuale este: a) nulitatea relativ i parial; b) dup caz, nulitatea absolut sau nulitatea relativ; c) nulitatea absolut i total. 31. Aciunea n anularea actului de vnzare-cumprare intervenit ntre vnztorul neproprietar i terul cumprtor:

27

a) poate fi introdus de terul cumprtor; b) poate fi introdus n toate cazurile i de adevratul proprietar; c) poate fi introdus de adevratul proprietar dac se invoc o cauz de nulitate absolut. 32. Aciunea n constatare: a) are ca obiect constatarea existenei sau inexistenei unui drept; b) are caracter subsidiar; c) se soluioneaz dup regulile procedurii necontencioase. 33. Sunt admisibile urmtoarele aciuni n constatare: a) unul dintre motenitori solicit instanei s constate calitatea lui de motenitor i compunerea masei succesorale, dac ntre motenitori exist nenelegeri cu privire la aceste aspecte; b) unul dintre soi solicit instanei s constate c un bun dobndit n timpul cstoriei este bun comun i nu bun propriu al celuilalt so; c) reclamantul solicit instanei s constate c nu are nici o datorie fa de pri. 34. Aciunea cumprtorului pentru rezoluiunea vnzrii unui bun imobil este: a) aciune real; b) aciune personal; c) aciune mixt. 35. Aciunea proprietarului pentru evacuarea chiriaului dintr-un imobil este o aciune: a) real; b) mixt; c) personal. 36. Sunt considerate aciuni personale urmtoarele aciuni n justiie: a) aciunea n revocarea unei donaii; b) aciunea n revendicare mobiliara; c) aciunea n reduciunea liberalitilor excesive si aciunea prin care se solicit plata chiriei unui imobil. 37. Urmtoarele aciuni pot fi formulate numai pe cale principal: a) aciunea n tgduirea paternitii; b) aciunea prin care soul solicit s poarte acelai nume i dup desfacerea cstoriei prin divor; c) aciunea n stabilirea filiaiei din afara cstoriei. 38. In caz de indiviziune sau proprietate pe cote-pri; a) aciunea n revendicare poate fi introdus, n unele conditii, i de unul dintre coproprietari; b) aciunea n revendicare poate fi introdus de unul dintre coproprietari, dar numai dac are ca obiect un bun mobil; c) trebuie introdus de toi coproprietarii sub sanciunea respingerii ca lipsit de interes. 39. Aciunea n constatare: a) are caracter subsidiar; b) poate fi folosit pentru constatarea unei situaii de fapt; c) duce la pronunarea unei hotrri care constituie titlu executoriu n privina soluiei date captului principal de cerere. 40. Aciunea prin care se cere contravaloarea unor investiii imobiliare este: a) aciune real imobiliar; b) aciune personal mobiliar; c) aciune mixt. 41. Aciunea n constatare este admisibil dac: a) reclamantul nu are la ndemn o aciune n revendicare; b) reclamantul nu are la ndemn nici un mijloc procesual de realizare a dreptului; c) reclamantul nu are la ndemn o aciune n transformare sau daca reclamantul are la ndemn contestaia la executare. 42. Aciunea vnztorului pentru rezoluiunea vnzrii este:

28

a) aciune n realizare; b) aciune mixt; c) aciune real. 43. Aciunea prin care se apr un drept de abiaie este: a) aciune confesorie; b) aciune real mobiliar; c) aciune real imobiliar. 44. Judecata cererii de abinere sau recuzare se caracterizeaz prin faptul c: a) se citeaz numai judectorul, nu i prile; b) nu este admisibil proba cu martori; c) nu se face nici un act de procedur si nu este admisibil interogatoriul. 45. Judectorul este incompatibil cnd: a) este rud sau afin cu una din pri; b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare; c) i-a spus prerea cu privire la pricin. 46. Judecata cererii de abinere sau recuzare se caracterizeaz prin faptul c: a) se citeaz numai judectorul, nu i prile; b) nu este admisibil proba cu martori; c) nu se face nici un act de procedur. 47. ncheierea prin care s-a soluionat cererea de recuzare: a) este susceptibil numai de recurs; b) nu este susceptibil de nici o cale de atac; c) este susceptibil de atac numai n caz de respingere. 48. Exceptia de necompetenta absoluta a instantei de la ultimul domiciliu al defunctului trebuie respinsa ca neintemeiata in cazul: a) cererii prin care mostenitorul solicita obligarea piritului (care nu are calitatea de mostenitor) sa ii restituie suma de bani pe care acesta o imprumutase de la de cuius; b) petitia de ereditate; c) partajul succesoral, daca printre bunurile succesorale se afla un imobil situat in raza teritoriala a altei instante. 49. ncheierea prin care s-a ncuviinat propunerea de recuzare: a) poate fi atacat numai odat cu fondul; b) poate fi atacat separat, dar numai prin recurs; c) nu este supus niciunei ci de atac. 50. Cererea de abinere: a) se poate formula de judector sau de partea interesat; b) se soluioneaz n camera de consiliu, fara citarea prilor; c) este de competena instanei ierarhic superioare instanei din care face parte judectorul care a naintat cererea de abinere. 51. Cererea de recuzare: a) se poate face numai n scris, pentru fiecare judector n parte; b) trebuie formulat nainte de nceperea oricrei dezbateri; c) de regul, este de competena instanei din care face parte judectorul recuzat, din alctuirea cruia nu poate face parte judectorul recuzat. 52. Judectorul este incompatibil cnd: a) a fost martor, expert sau arbitru n aceeai pricin; b) este tutore sau curator al uneia dintre pri; c) a fost sesizat cu o contestaie n anulare mpotriva hotrrii pe care a pronunat-o. 53. Judectorul este incompatibil cnd: a) este rud cu una dintre pri; b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare; c) i-a spus prerea cu privire la pricin.

29

54. Judectorul este incompatibil cnd: a) a pronuntat o hotarire in cauza; b) este tutore sau curator al uneia din pri; c) a fost sesizat cu o contestaie n anulare mpotriva hotrrii pe care a pronunat-o. 55. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fr avocat: a) cnd are o procur general; b) cnd reprezint interesele soului sau ale unei rude pn la gradul trei inclusiv; c) cnd este liceniat n drept i reprezint la judectorie interesele soului. 56. Mandatul judiciar: a) nu nceteaz prin moartea celui care 1-a dat; b) nceteaz dac cel care 1-a dat a devenit incapabil; c) i nceteaz efectele de la data retragerii lui de ctre motenitori sau de ctre reprezentantul legal al incapabilului. 57. Mandatarul neavocat trebuie s-i justifice calitatea pentru chemarea n judecat sau reprezentare n justiie prin: a) procur ad litem"; b) procur special; c) procur sub semntur legalizat. 58. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fr mandat: a) poate face orice act pentru pstrarea drepturilor acelei pri; b) poate exercita orice cale de atac mpotriva hotrrii date; c) poate, n caz de respingere a cererii, s introduc o nou aciune dac aceasta nu este prescriptibil. 59. n temeiul art. 129 C.proc.civ. judectorul este dator: a) s dea tuturor prilor ndrumri cu privire la drepturile i obligaiile ce le revin n proces; b) s respecte el nsui principiul contradictorialitii; c) s se pronune asupra oricror mprejurri de fapt sau de drept, chiar dac nu sunt menionate n cerere sau ntmpinare, n cazul n care apreciaz c este necesar pentru soluionarea legal i complet a cauzei. 60. n materia coparticiprii procesuale: a) regula o constituie coparticiparea facultativ; b) se aplic, n toate cazurile, principiul independenei procesuale; c) cheltuielile de judecat, n caz de pierdere a procesului, se suport, dup caz, n mod egal, proporional sau solidar. 61. Artarea titularului dreptului se poate face: a) n toate aciunile; b) n aciunile personale, dar numai de ctre prt; c) n aciunile reale. 62. Instana va pronuna o ncheiere de admitere n principiu n cazul: a) interveniei principale; b) interveniei accesorii; c) chemrii n garanie. 63. Cererea de intervenie principal este: a) admisibil n toate cazurile dac terul justific un interes; b) este inadmisibil n procesele de divor, cu privire la captul principal de cerere; c) este inadmisibil n procesele de tgduire a paternitii. 64. In caz de conexare: a) cauza se solutioneaza de instanta mai intii sesizata sau, dupa caz, de instanta mai mare in grad; b) competenta materiala se va stabili prin adunarea valorii cererilor; c) nu se pot incalca normele de competenta a caror nerespectare poate fi invocata oricind. 65. Cererea de intervenie principal, n cazul rejudecrii fondului dup casare:

30

a) este inadmisibil, dac s-a casat cu reinere; b) este admisibil dac s-a casat cu trimitere la instana de apel dac exist i acordul celorlalte pri, n acest sens; c) este inadmisibil, dac s-a casat cu trimitere pentru necompetena att a instanei de apel, ct i a primei instane. 66. ncheirea de admitere n principiu a interveniei principale: a) poate fi atacat separat; b) are caracter interlocutoriu; c) are ca efect nvestirea instanei cu judecarea preteniei terului intervenient. 67. Chemarea n judecat a altor persoane: a) poate fi formulat numai de ctre reclamant; b) persoana chemat n judecat trebuie s pretind aceleai drepturi ca i prtul; c) trebuie formulat de reclamant cel mai trziu pn la nchiderea dezbaterilor naintea primei instane. 68. Chemarea n garanie: a) poate fi dispus i de instan, din oficiu; b) poate fi formulat att de reclamant ct i de prt; c) este admisibil i n cadrul unei cereri de ordonan preedinial. 69. Cererea de chemare n garanie poate fi formulat: a) de reclamant pn la nceperea dezbaterilor; b) de ambele pri pn la nchiderea dezbaterilor n faa primei instane; c) de prt pn la prima zi de nfiare. 70. n cazul n care se dispune disjungerea: a) cererea de chemare n garanie va fi soluionat de instana competent din punct de vedere material i teritorial potrivit regulilor de drept comun; b) cererea de chemare n garanie va fi judecat de instana care judec cererea principal, opernd o prorogare legal de competen; c) va fi soluionat de instana competent din punct de vedere material i teritorial potrivit regulilor de drept comun, dac reclamantul renun la judecarea cererii principale. 71. Cererea de artare a titularului dreptului: a) poate fi formulat att de ctre reclamant, ct i de ctre prt; b) poate fi formulat numai n cazul cererilor prin care se urmrete valorificarea unui drept real; c) poate fi formulat pn la nchiderea dezbaterilor n prim instan. 72. n ipoteza n care cel artat titular al dreptului real se nfieaz i recunoate susinerile prtului, iar reclamantul nu este de acord cu nlocuirea prtului: a) terul artat titular al dreptului va lua locul prtului, iar procesul va continua ntre reclamant i cel artat titular al dreptului; b) terul dobndete calitatea de intervenient n interes propriu, iar hotrrea i va fi opozabil, procesul urmnd a se derula ntre reclamant i ter; c) procesul va continua ntre reclamant, prt i cel artat titular al dreptului. 73. Cererea de artare a titularului dreptului se poate face: a) numai n aciunile reale; b) n toate aciunile; c) n aciunile personale, dar numai de ctre prt. 74. Cererea de intervenie principal se face: a) n forma cerut pentru cererea de chemare n judecat; b) printr-o simpl petiie; c) n forma cerut pentru cererea reconvenional. 75. Cererea de chemare n judecat a altor persoane, dac nu a fost fcut n termenul prevzut de lege:

31

a) se judec separat; b) se judec separat, dar numai dac prile sunt de acord; c) se judec mpreun cu cererea principal, cnd amndou prile consimt. 76. Procurorul poate exercita cile de atac: a) mpotriva oricror hotrri; b) numai dac hotrrea se refer la minori, persoane puse sub interdicie sau disprui; c) dac hotrrea nu s-a pronunat ntr-o aciune strict personal. 77. Concluziile procurorului sunt, potrivit legii, obligatorii: a) n procesele de stabilire a paternitii copilului din afara cstoriei; b) n procesele privind decderea din drepturile printeti; c) n cererile de nregistrare tardiv a naterii. 78. Procurorul poate porni procesul civil: a) n orice aciuni, cu excepia celor strict personale; b) atunci cnd este necesar pentru aprarea intereselor legitime ale minorilor, ale disprutilor i ale persoanelor puse sub interdicie; c) numai n aciunile personale. 79. Procurorul este obligat s pun concluzii: a) n procesele de divor, dac exist copii minori; b) n cererile de punere sub interdicie; c) n cererile de ncuviinare a adopiei. 80. Procurorul poate exercita cile de atac: a) dac a participat la judecat; b) dac hotrrea nu s-a pronunat ntr-o aciune strict personal; c) mpotriva oricror hotrri. 81. Procurorul poate s cear punerea n executare silit a hotrrilor: a) care privesc minorii, persoanele puse sub interdicie i dispruii; b) care vizeaz interesele statului; c) indiferent de materia n care au fost pronunate. 82. Participarea procurorului este obligatorie: a) n cererile de declarare a dispariiei sau a morii; b) n cererile de declarare judectoreasc a abandonului de copii; c) in cererile de revendicare a unui imobil al statului. 83. Tribunalul judec n prim instan: a) cererile privind nulitatea cstoriei; b) cererile de nscriere a asociailor i fundaiilor; c) cererile in materie de expropriere si proprietate intelectuala. 84. Potrivit art. 3 pct 4 C.proc.civ., curile de apel mai judec ntre altele i: a) cererea de suspendare a grevei; b) contestaia mpotriva hotrrilor comisiei ce privesc soluionarea ntmpinrilor referitoare la propunerile de expropriere; c) recursul mpotriva oricror acte emise de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare. 85. n cazul n care ulterior nvestirii instanei intervin modificri n ceea ce privete cuantumul valorii obiectului cererii: a) instana i declin ntotdeauna competena; b) instana i declin competena numai dac modificarea cuatumului nu este rezultatul unei executri pariale voluntare a prtului; c) rmne competent instana nvestit. 86. n cazul conexitii i atunci cnd mai muli reclamani cheam n judecat acelai prt, dar n baza unor raporturi juridice distincte, competena dup valoare se stabilete:

32

a) prin cumularea tuturor preteniilor; b) prin luarea n considerare a individualitii fiecrei cereri; c) prin cumularea preteniilor, dar numai dac procesele se afl n aceeai faz. 87. Strmutarea pricinii pentru motive de bnuial legitim: a) este de competena naltei Curi de Casaie i Justiie; b) poate fi introdus numai de procurorul de la Parchetul de pe lng ICCJ;c) se judec n camera de consiliu, cu citarea prilor. 88. Cererea debitorului de sistare a pensiei de ntreinere poate fi introdus la: a) instana domiciliului prtului; b) instana de divor; c) instana domiciliului reclamantului. 89. Hotrrea de strmutare se caracterizeaz prin: a) se da n camera de consiliu, fr citarea prilor; b) se d fr motivare si nu este supus niciunei ci de atac ; c) se poate ataca numai cu recurs. 90. Judectoriile soluioneaz, n prim instan, printre altele: a) cererea prin care se solicit nregistrarea tardiv a naterii; b) cererea pentru declararea judectoreasc a abandonului de copii; c) cererea privind anularea unui brevet de invenie. 91. Tribunalul soluioneaz n prim instan, printre altele: a) cererile care izvorsc dintr-un act sau fapt de concuren neloial; b) cererea de nscriere a unei federaii; c) cererile de partaj care au o valoare mai mare de 500.000 lei. 92. Cu privire la criteriul valoric n stabilirea competenei materiale: a) valoarea obiectului litigiului se stabilete de ctre reclamant prin cererea de chemare n judecat i de ctre prt prin ntmpinare; b) momentul care intereseaz stabilirea valorii obiectului cererii de chemare n judecat este cel al nchiderii dezbaterilor n prim instan; c) este reglementat de norme imperative. 93. Competena este de ordine public: a) n cazul competenei generale; b) n cazul competenei materiale sau teritoriale exclusive; c) n toate pricinile privitoare la bunuri. 94. Cererea de rezoluiune a unui antecontract de vnzare-cumprare avnd ca obiect un imobil este de competena: a) instanei de la locul siturii bunului imobil; b) exclusiv a instanei de la domiciliul prtului; c) exclusiv a instanei de la domiciliul reclamantului; d) i a instanei locului prevzut n antecontract pentru executarea obligaiei. 95. Pentru cazurile n care legea stabilete o competen teritorial alternativ: a) dreptul de a decide care din instanele competente s fie sesizate aparine reclamantului; b) instana i poate declina competena dac prtul solicit acest lucra pn la prima zi de nfiare; c) excepia de necompeten poate fi invocat i direct n cile de atac. 96. Sunt de competena instanei de la locul siturii bunului imobil: a) aciunea prin care se solicit ca prtul s fie obligat s fac reparaii necesare la un imobil; b) aciunea n constatarea nulitii unui contract de vnzare-cumprare avnd ca obiect un imobil; c) aciunea n revendicare a unui imobil. 97. Cererea de mprire a bunurilor comune este de competena instanei de la:

33

a) ultimului domiciliu comun al soilor, in unele situatii; b) domiciliul prtului, n toate cazurile; c) n toate cazurile, de la locul siturii bunului imobil dac se afl printre bunurile ce urmeaz a fi a partajate. 98. In cazul conflictului de competen: a) acesta va fi soluionat n camera de consiliu, cu citarea prilor; b) hotrrea dat cu privire la soluionarea conflictului nu este supus niciunei ci de atac; c) sesizarea instanei competente s soluioneze conflictul nu poate fi fcut de partea interesat. 99. Dac pe parcursul judecii valoarea obiectului cererii se modific, iar potrivit dispoziiilor legale referitoare la competen dup valoarea obiectului cererii, n raport cu valoarea astfel modificat, competena revine unei instane de alt grad dect cea nvestit: a) se declin competena n favoarea instanei care are competena s judece n raport cu valoarea modificat a obiectului cererii;b) instana nvestit rmne competent s judece, chiar ulterior modificrii valorii obiectului cererii; c) reclamantul are alegerea ntre instana iniial nvestit i cea devenit competent ulterior modificrii cererii. 100. Curile de apel judec: a) n prim instan, procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste 1 000 000 RON; b) n prim instan, procesele i cererile n materia contenciosului administrativ cu privire la actele autoritilor i instituiilor centrale; c) ca instane de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii care potrivit legii nu sunt supuse apelului. B) TEMA NR. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL- TEST 2 1. Tribunalul: a) soluioneaz cile extraordinare de atac de retractare ndreptate mpotriva hotrrilor judectoriei din raza sa teritorial; b) soluioneaz cererile de strmutare de la o judectorie la alta din raza sa teritorial, pe orice motiv; c) rezolv conflictul de competen dintre o judectorie din raza sa i un organ de activitate jurisdicional sau un tribunal arbitrai. 2. Tribunalul: a) judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor (care au descisa calea de atac a apelului) pronunate de judectorii n prim instan; b) Bucuresti are competen exclusiv de nregistrare a partidelor politice; c) judec cererea de recuzare formulat mpotriva unui complet de judecat de la o judectorie din raza sa. 3. Curtea de apel judec n prim instan procesele i cererile n materie de contencios administrativ ce privesc: a) acte emise de autoritile administraiei publice locale i de prefecturi; b) acte emise de serviciile publice descentralizate la nivel judeean; c) actele autoritilor i instituiilor centrale. 4. Curtea de apel judec: a) ca instan de apel, apelurile declarate, n condiiile legii, mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n prim instan; b) ca instan de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorie n prim instan; c) ca instan de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor, pronunate de tribunale n apel. 5. nalta Curte de Casaie i Justiie judec:

34

a) apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel n prim instan; b) recursurile n anulare i recursurile n interesul legii; c) recursul declarat mpotriva hotrrii pronunat de tribunal n prim instan, dac acea hotrre este susceptibil de atac cu apel. 6. Conflictul de competen ntre Judectoria Cluj i Judectoria Timioara se soluioneaz de: a) Curtea de Apel Bucureti; b) Curtea de Apel Cluj; c) nalta Curte de Casaie i Justiie. 7. nalta Curte de Casaie i Justiie judec n secii unite: a) recursurile in interesul legii; b) recursurile n anulare n cauzele n care seciile sale au pronunat sentine rmase definitive prin nerecurare sau decizii n soluionarea recursurilor ordinare; c) cererile de strmutare ntemeiate pe motiv de rudenie sau afinitate n cazul cauzelor aflate pe rolul unei curi de apel. 8. Schimbarea ulterioar a domiciliului prtului: a) determin modificarea competenei teritoriale a instanei sesizate, dac prtul a adus la cunotina instanei schimbarea; b) nu determin modificarea competenei teritoriale; c) nu determin modificarea competenei teritoriale, numai dac prtul nu a adus la cunotina instanei modificarea domiciliului. 9. Cererea mpotriva unei persoane juridice de drept privat se introduce: a) la instana sediului ei principal; b) la instana domiciliului persoanei creia i s-a ncredinat administrarea; c) la instana domiciliului reclamantului. 10. Cnd prtul, n afar de domiciliul su, are n chip statornic o ndeletnicire profesional ori una sau mai multe aezri agricole, comerciale sau industriale, cererea de chemare n judecat se poate face: a) la instana domiciliului prtului; b) numai la instana locului acelor aezri sau ndeletniciri, pentru obligaii patrimoniale i care sunt nscute sau care urmeaz a se executa n acel loc; c) la instana locului acelor aezri sau ndeletniciri, pentru obligaii patrimoniale sau nepatrimoniale care sunt nscute sau care urmeaz a se executa n acel loc. 11. n materie de asigurare, alegerea competenei teritoriale prin convenie este nul: a) dac a fost fcut nainte de naterea dreptului la despgubire i nu privete o asigurare maritim sau fluvial; b) dac a fost fcut dup producerea accidentului i nu privete o asigurare maritim sau fluvial; c) n orice cazuri. 12. Cnd mai multe judectorii din circumscripia Tribunalului Bucureti s-au declarat deopotriva competente: a) conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti; b) cauza se solutioneaza de Tribunalul Bucuresti; c) conflictul negativ de competenta se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti. 13. Competena teritorial este exclusiv (excepional): a) n aciunile personale introduse pe cale principal referitoare la imobile; b) n pricini referitoare la starea persoanelor; c) n pricini referitoare la capacitatea persoanelor. 14. n cazul unei aciuni reale imobiliare, atunci cnd imobilul se afl situat n circumscripiile tuturor celor ase judectorii de sector din municipiul Bucureti: a) cererea se introduce la Judectoria Sectorului 2, dac prtul are domiciliul n sectorul 2; b) cererea se introduce la Judectoria Sectorului 3, dac prtul nu are domiciliu, dar are reedina n

35

acest sector; c) cererea se introduce la Judectoria Sectorului 4, dac prtul nu are nici domiciliu, nici reedina n Bucureti. 15. Sunt de competena instanei celui din urm domiciliu al defunctului: a) cererile pentru constatarea validitii unui testament; b) cererea pentru raportul donaiilor introdus de motenitori mpotriva unui ter; c) cererile introduse de motenitori mpotriva creditorilor defunctului pentru pretenii asupra succesiunii. 16. Instana sesizat cu judecarea cererii principale: a) poate judeca o chestiune prealabil invocat de prt pe calea excepiei, chiar dac chestiunea prealabil nu intr n competena sa; b) poate judeca o chestiune prejudicial, in toate cazurile; c) nu poate judeca nici chestiuni prealabile ce nu intr n competena sa, nici chestiuni prejudiciale. 17. Prile pot conveni: a) numai prin nscris, c pricinile referitoare la persoane s fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii, au competen teritorial; b) prin declaraie verbal dat n faa instanei, ca pricinile s fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii, au competen teritorial, afar de cazurile prevzute de lege ca fiind de competenta exlusiva a altei instante; c) prin nscris, dar numai cu ncuviinarea instanei, ca pricinile privitoare ia bunuri s fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii, au competen teritorial, afar de cazurile prevzute de art. 13, 14, 15, 16 C. proc. civ. 18. Constituie cazuri de prorogare legal de competen: a) coparticiparea procesual pasiv, cnd reclamantul a introdus cererea la instana domiciliului "oricruia dintre pri; b) cererile incidentale sau accesorii; c) conexitatea, dar numai dac dup conexare nu s-a dispus disjungerea cu privire la vreuna dintre pricinile conexate. 19. Conexarea unor cauze se poate dispune: a) cnd mai multe pricini ce se afl naintea aceleiai instane sau instane deosebite, de acelai grad, sunt ntre aceleai pri sau chiar mpreun cu alte pri i au un obiect sau cauz ce sunt ntro strns legtur; b) cnd dou pricini ntre aceleai pri i avnd acelai obiect i aceeai cauz se afl pe rolul a dou instane diferite; c) de instan, numai dac prile au cerut-o sau sunt de acord cu ea. 20. Prorogarea judectoreasc de competen opereaz: a) n caz de delegare a instanei; b) n caz de recuzare a tuturor judectorilor de la o instan; c) n caz de admitere a recursului i de casare cu trimitere. 21. Conflictul de competen ntre o instan judectoreasc i un organ cu activitate jurisdicional se soluioneaz de: a) acea instan judectoreasc; b) nalta Curte de Casaie i Justiie; c) instana judectoreasc ierarhic superioar instanei n conflict. 22. Exist conflict pozitiv de competen: a) cnd dou sau mai multe instane judectoreti se declar deopotriv competente s judece aceeai pricin; b) cnd dou sau mai multe instane, prin hotrri revocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeai pricin; c) cnd dou pricini avnd aceleai pri, obiect i cauz se afl pe rolul a dou instane de acelai grad, deopotriv de competente.

36

23. Cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze: a) instana ierarhic superioar, din oficiu, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece pricina; b) nalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea prii interesate, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece pricina; c) instana care este mpiedicat s funcioneze va declina pricina spre judecare instanei de acelai grad cea mai apropiat teritorial. 24. Bnuiala se socotete legitim ori de cte ori se poate presupune c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit datorit: a) mprejurrilor pricinii; b) calitii prilor si vrjmiilor locale; c) existentei unei cauze de incompatibilitate. 25. Cererea de strmutare ntemeiat pe motive de bnuial legitim sau de siguran public se depune la: a) instana pe rolul creia se afl pricina; b) nalta Curte de Casaie i Justiie; c) instana ierarhic superioar celei pe rolul creia se afl pricina. 26. n caz de admitere a cererii de strmutare pricina se trimite spre judecat: a) instanei superioare celei de la care s-a strmutat; b) unei alte instane cu competen material diferit fa de instana de la care s-a strmutat; c) unei alte instane de acelai grad. 27. Hotrrea asupra strmutrii: a) nu este supus recursului; b) se poate ataca cu contestaie n anulare; c) este supus revizuirii n termen de 15 zile de la data comunicrii. 28. Excepia de necompeten relativ, n cazul nclcrii competenei teritoriale neexclusive: a) poate fi invocat numai de prt; b) poate fi invocat i de reclamant; c) poate fi invocat pn la nceperea dezbaterilor pe fondul cauzei. 29. n cazul n care instana constat c cererea de chemare n judecat este de competena unui organ al statului fr activitate jurisdicional: a) instana va declina competena; b) instana va respinge cererea ca inadmisibil; c) instana va respinge cererea ca nefiind de competena instanelor judectoreti romne. 30. n cazul n care excepia de necompeten se respinge, instana pronun o ncheiere: a) interlocutorie; b) premergtoare; c) ce poate fi atacat cu apel sau recurs numai o dat cu fondul. 31. Controlul judectoresc: a) poate avea ca obiect hotrri judectoreti sau acte ce eman de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar, acte care au, ns, caracter jurisdicional; b) se poate realiza de ctre toate instanele judectoreti; c) se poate realiza numai de judectorie, tribunal sau curte de apel. 32. Controlul judiciar: a) are ca obiect numai hotrri judectoreti; b) se realizeaz numai de curile de apel i de nalta Curte de Casaie i Justiie; c) se poate realiza de toate instanele judectoreti, cu excepia judectoriei. 33. Tribunalele judec: a) procesele i cererile n materie comercial al cror obiect este neevaluabil n bani;

37

b) procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei; c) procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de pn la 10 miliarde lei, inclusiv. 34. Judectoriile judec: a) procesele i cererile n materie civil al cror obiect are o valoare de pn la 3 miliarde lei inclusiv; b) conflictele de munc, cu excepia celor date prin lege n competena altor instane; c) procesele i cererile n materie civil al cror obiect are o valoare de pn la 5 miliarde lei inclusiv. 35. Tribunalul are competen material s judece: a) cererea n materie comercial al crei obiect este evaluabil i are o valoare de 100.000.000 lei; b) cererea n materie comercial al crei obiect are o valoare de 1 miliard lei; c) conflictele de munc, cu excepia celor date prin lege n competena altor instane. 36. Curile de apel sunt competente material s judece: a) ca instane de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim i ultim instan; b) n prim instan, procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele de competena prefecturilor i ale serviciilor publice descentralizate la nivel judeean; c) n prim instan, procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele de competena autoritilor i instituiilor centrale. 37. Tribunalele sunt competente material s judece: a) cererile privind decderea din drepturile printeti; b) n prim instan, procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele de competena autoritilor publice judeene i a municipiului Bucureti; c) ca instane de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n ultim instan. 38. Instana respinge cererea ca inadmisibil: a) cnd cererea este de competena unei instane din alt ar; b) cnd cererea este de competena unui organ al statului cu activitate jurisdicional, altul dect o instan judectoreasc; c) cnd cererea este de competena unui organ al statului fr activitate jurisdicional. 39. Este de competena instanei de la ultimul domiciliu comun al soilor: a) cererea de desfacere a cstoriei dac cel puin unul dintre soi mai locuiete n circumscripia acestei instane; b) cererea de desfiinare a cstoriei; c) cererea de partaj a bunurilor dobndite n timpul cstoriei, formulat dup rmnerea irevocabil a hotrrii de divor. 40. Hotrrea asupra strmutrii: a) nu se poate ataca cu apel sau recurs; b) se poate ataca cu contestaie n anulare sau revizuire; c) se motiveaz. 41. Constituie cazuri de prorogare legal de competen: a) litispendena; b) conexitatea; c) judecarea de ctre aceeai instan a cererii principale, dat, potrivit legii, n competena sa, i a unei cereri incidentale, chiar dac soluionarea acesteia ar fi de competena unui organ fr activitate jurisdicional. 42. Curile de apel judec: a) ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva tuturor hotrrilor pronunate de tribunale n prim instan; b) ca instane de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n apel; c) ca instane de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n

38

prim instan de tribunale n procesele i cererile n materie comercial i n materie de contencios administrativ. 43. Cererile n materia reorganizrii judiciare i a falimentului: a) sunt de competena curii de apel n circumscripia creia i are sediul principal debitorul; b) sunt de competena exclusiv a tribunalului n circumscripia cruia i are sediul principal debitorul; c) sunt de competena tribunalului sau curii de apel, dup caz, n circumscripia creia i are sediul principal debitorul. 44. Instana nvestit potrivit dispoziiilor referitoare la competena dup valoarea obiectului cererii: a) rmne competent s judece chiar dac, ulterior nvestirii, cuantumul valorii aceluiai obiect se diminueaz, atrgnd competena altei instane; b) declin competena n cazul n care, ulterior nvestirii, cuantumul valorii aceluiai obiect se majoreaz, atrgnd competena unei instane superioare n grad; c) rmne competent s judece chiar dac, ulterior nvestirii, cuantumul valorii aceluiai obiect se majoreaz, atrgnd competena unei instane superioare n grad. 45. Instana judectoreasc competent s judece conflictul de competen: a) va hotr asupra conflictului n camera de consiliu; b) va pronuna o hotrre care poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la pronunare; c) va pronuna o hotrre care poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care este irevocabila. 46. Apelul declarat, n condiiile legii, mpotriva unei hotrri pronunate de judectorie n prim instan, se judec de ctre: a) tribunal; b) curtea de apel; c) curtea de apel, dac prin lege nu se prevede altfel. 47. Recursul declarat mpotriva unei hotrri pronunat n prim instan de judectorie, dac hotrrea respectiv este susceptibil numai de recurs, se judec de ctre: a) tribunal; b) curtea de apel; c) nalta Curte de Casaie i Justiie, dac prin lege nu se prevede altfel. 48. Tribunalul poate judeca: a) n prim instan; b) numai n apel; c) n recurs. 49. Curtea de apel: a) poate judeca, n prim instan, o cerere n materie comercial; b) este singura instan competent s judece apelurile exercitate, fie mpotriva hotrrilor pronunate de judectorie, fie mpotriva hotrrilor pronunate de tribunal; c) judec recursul exercitat mpotriva deciziilor pronunate de tribunale n apel. 50. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare svrite n procesele penale, sunt de competena: a) judectoriei; b) tribunalului; c) Curii Europene a Drepturilor Omului. 51. Soluionarea cererilor pentru suspendarea nceperii sau continurii grevelor, este de competena: a) curii de apel n a crei circumscripie i are sediul unitatea la care s-a declanat greva; b) tribunalului n a crei raz teritorial are loc greva; c) naltei Curi de Casaie i Justiie.

39

52. Cererea de chemare n judecat se poate introduce: a) la instana domiciliului prtului, dac acesta are domiciliul cunoscut; b) la instana reedinei din ar a prtului, dac prtul nu are domiciliul cunoscut; c) la instana domiciliului sau reedinei reclamantului, dac prtul are domiciliul n strintate, chiar dac are reedin n ar cunoscut. 53. Cererea ndreptat mpotriva unei asociaii sau societi fr personalitate juridic se introduce: a) la instana sediului ei principal; b) la instana domiciliului persoanei creia, potrivit nelegerii dintre asociai, i s-a ncredinat preedinia sau direcia asociaiei ori societii; c) la instana domiciliului reclamantului, n lipsa existenei persoanei prevzut la lit. b). 54. Cererile privitoare la nulitatea sau desfacerea adopiei sunt de competena: a) judectoriei; b) tribunalului; c) curii de apel. 55. Cererile privitoare la decderea din drepturile printeti sunt de competena: a) judectoriei; b) autoritii tutelare; c) tribunalului. 56. Cererea ndreptat mpotriva mai multor pri n cazul n care printre acetia exist i obligai accesorii, se poate introduce: a) la instana oricruia dintre pri; b) numai la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali; c) numai la instana debitorului care are cea mai mare datorie. 57. Cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract se pot introduce: a) la instana de la domiciliul prtului; b) la instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiei; c) la instana locului unde s-a ncheiat contractul. 58. Cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a unui imobil, aciunile n justificare sau prestaiune tabular se pot introduce la: a) instana domiciliului prtului; b) instana locului unde se afl imobilul; c) instana domiciliului reclamantului. 59. Cererile privind punerea sub interdicie, declararea dispariiei i declararea morii unei persoane sunt de competena: a) judectoriei; b) tribunalului; c) naltei Curi de Casaie i Justiie. 60. Cererile ce izvorsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin pot fi judecate: a) la instana domiciliului prtului; b) la instana locului de plat; c) la instana domiciliului reclamantului. 61. Procesele i cererile n materie de expropriere sunt de competena: a) judectoriei; b) tribunalului; c) naltei Curi de Casaie i Justiie. 62. Cererile fcute de ascendeni sau descendeni pentru pensie alimentar pot fi judecate la: a) instana domiciliului prtului; b) instana locului unde urmeaz s fie executat obligaia; c) instana domiciliului reclamantului. 63. Cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit pot fi judecate de: a) instana domiciliului reclamantului; b) instana domiciliului prtului; c) instana n circumscripia creia s-a svrit fapta.

40

64. Cererile ce izvorsc dintr-un contract de transport pot fi judecate de: a) instana domiciliului prtului; b) instana locului de plecare sau instana locului de sosire; c) de orice instanta. 65. Cererile privitoare la obligaiile comerciale pot fi judecate de: a) instana domiciliului prtului; b) instana locului unde obligaia a luat natere sau instana locului plii; c) de orice instanta. 66.n materie de asigurri, cu excepia asigurrilor maritime i fluviale, cererea privitoare la despgubiri se va putea face: a) la instana domiciliului reclamantul; b) la instana domiciliului asiguratului; c) la instana n circumscripia creia se afl bunurile asigurate. 67. Strmutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate se poate cere: a) de partea care are o rud sau afini de cel mult gradul al patrulea printre magistraii instanei; b) de una dintre pri, dac cealalt parte are printre magistraii instanei o rud sau afin pn la ce! mult gradul al patrulea; c) de una dintre pri, dac cealalt parte are printre magistraii instanei dou rude sau afini pn la cel mult gradul al patrulea. 68. Strmutarea pentru siguran public se poate cere: a) numai de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie; b) numai de un procuror al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie; c) de ministrul justiiei. 69. Strmutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate ori pentru bnuial legitim: a) trebuie cerut mai nainte de nceperea oricrei dezbateri; b) se poate cere n orice stare a pricinii; c) poate fi cerut de orice parte interesat. 70. Cererea de strmutare pentru motive de rudenie sau afinitate se depune la: a) instana ierarhic superioar; b) nalta Curte de Casaie i Justiie; c) instana pe rolul creia se afl dosarul. 71. Cererea de strmutare se judec: a) n camera de consiliu; b) cu citarea prilor; c) numai dup ce preedintele instanei a cerut dosarul pricinii i a ordonat, fr citarea prilor, suspendarea judecrii pricinii. 72. Hotrrea asupra cererii de strmutare: a) se d numai motivat; b) nu este supus nici unei ci de atac, ordinar sau extraordinar; c) dispune obligatoriu ca toate actele efectuate nainte de admiterea cererii de strmutare s fie refcute. 73. n cazul n care cererea de strmutare se admite: a) pricina se trimite spre judecare unei instane de grad superior; b) n hotrrea de strmutare se va arta i n ce msur actele ndeplinite de instan nainte de strmutare urmeaz a fi pstrate; c) n lipsa meniunii prevzute la lit. b) vor fi refcute toate actele ndeplinite de instana de la care pricina a fost strmutat. 74. Constituie incidente procedurale cu privire la instana sesizat:

41

a) delegarea instanei, strmutarea; b) excepia de necompeten; c) conflictele de competen si exceptiile de fond. 75. Excepia de necompeten teritorial neexclusiv: a) poate fi invocat numai de prt; b) poate fi invocat numai pn la prima zi de nfiare; c) nu trebuie pus n mod obligatoriu n discuia prilor. 76. Dac instana se declar necompetent: a) mpotriva hotrrii se poate exercita recurs n termen de 10 zile de la pronunare; b) mpotriva hotrrii se poate exercita recurs n termen de 5 zile de la comunicare; c) dosarul va fi trimis instanei competente sau, dup caz, altui organ cu activitate jurisdicional competent, de ndat ce hotrrea de declinare a competenei a devenit irevocabil. 77. Conflictele de competen pozitive sau negative dintre instanele judectoreti se soluioneaz: a) pe calea regulatorului de competen; b) de ctre instana superioar comun instanelor aflate n conflict; c) de ctre nalta Curte de Casaie i Justiie printr-o hotrre ce constituie regulator de competen i declinator de competen. 78. Dreptul de a sesiza instana care va soluiona conflictul de . competen aparine: a) oricreia dintre pri; b) instanei a crei soluie s-a definitivat ultima, n cazul conflictului pozitiv de competen; c) primei instane care s-a pronunat asupra competenei, n cazul conflictului negativ de competen. 79. Conflictul de competen se judec: a) n edin public; b) n camera de consiliu; c) cu citarea prilor. 80. Hotrrea ce constituie regulator de competen: a) poate fi atacat numai o dat cu fondul; b) nu poate fi atacat cu nici o cale de atac; c) poate fi atacat cu recurs n 5 zile de la comunicare. 81. Conflictele de competen dintre o instan judectoreasc i instanele Curii de Conturi se soluioneaz de: a) instana ierarhic superioar instanei judectoreti; b) instana judectoreasc respectiv; c) nalta Curte de Casaie i Justiie. 82. Instana n faa creia s-a ivit conflictul de competen: a) va suspenda, dar numai la cererea prii interesate, orice alt procedur; b) va suspenda din oficiu orice alt procedur; c) va nainta dosarul instanei competente s hotrasc asupra conflictului. 83. Conexarea cauzelor poate fi dispus: a) la cererea prilor; b) numai la cererea prilor; c) de instan, din oficiu. 84. Constituie condiii ale litispendenei: a) s existe cel puin dou cereri de chemare n judecat care s aib aceleai pri, acelai obiect i aceeai cauz; b) cererile s se afle pe rolul aceleiai instane sau instane deosebite, dar deopotriv de competente; c) pricinile s se afle n faa instanelor de prima instanta. 85. n cazul invocrii excepiei de litispenden n recurs, dosarul se trimite: a) instanei de apel; b) instanei mai nti nvestite; c) nu se trimite.

42

86. Excepia de litispenden poate fi ridicat: a) numai de pri; b) i din oficiu; c) numai n faa instanelor de fond. 87. Cnd excepia de litispenden este admis, dosarul se trimite: a) instanei mai nti sesizate, n cazul cnd pricina se afl pe rolul unor instane de acelai grad; b) instanei mai mare n grad, cnd pricina se afl pe rolul unor instane de grad diferit; c) numai instanei mai nti sesizate. 88. Instana poate dispune din oficiu; a) n cazul punerii sub interdicie; b) n cazul divorului, cu privire la ncredinarea copiilor minori i la plata pensiei de ntreinere ctre acetia; c) oricind considera necesar, in baza rolului activ. 89. Calea justiiei este obligatorie, dei nu exist conflict, n cazul: a) procedurii necontencioase; b) mpririi bunurilor comune n timpul cstoriei, la cererea unuia dintre soi pentru motive temeinice; c) mpririi bunurilor comune dupa divort. 90. n cursul judecrii cererii de strmutare: a) nu se face nici un act de procedur; b) se pot face acte de procedur; c) se pot face numai acte de procedur ce reclam urgen. 91. Este absolut ntotdeauna: a) competena general; b) competena material; c) competena teritorial. 92. n caz de admitere a excepiei de necompeten general a instanelor, instana: a) se desesizeaz i trimite cauza organului competent; b) respinge cererea ca inadmisibil; c) respinge cererea ca nentemeiat i declin cauza organului jurisdicional competent. 93. Judectoriile judec: a) n prim instan, toate procesele i cererile, n afar de cele date prin lege n competena altor instane judectoreti; b) plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege; c) n orice alte materii date prin lege n competena lor. 94. Controlul judectoresc se realizeaz: a) pe calea unui recurs mpotriva unei hotrri judectoreti; b) pe calea unui recurs n anulare mpotriva unei hotrri judectoreti; c) asupra hotrrilor emise de organe cu activitate jurisdicional din afara sistemului judectoresc. 95. Tribunalul judec: a) n prim instan, procesele i cererile nepatrimoniale n materie comercial; b) n ultim instan, procesele i cererile privind drepturi i obligaii rezultnd din raporturi juridice civile, al cror obiect are o valoare de peste 200.000 lei; c) n prim instan, procesele i cererile n materie de contencios administrativ, n afar de cele date n competena judectoriilor i curilor de apel. 96. Tribunalul judec n prim instan: a) procesele i cererile n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial; b) procesele i cererile n materie de expropriere; c) recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n ultim instan.

43

97. Stabilirea valorii obiectului unui litigiu - criteriu de stabilire a competenei materiale - se face: a) la momentul sesizrii instanei i numai cu privire la captul principal de cerere, chiar dac s-ar solicita i venituri sau dobnzi pe un interval premergtor sesizrii instanei; b) la momentul n care reclamantul i modific cererea de chemare n judecat, n sensul c i majoreaz sau i restrnge preteniile; c) de catre reclamant, piritul putind contesta evaluarea facuta de reclamant. 98. Cerea incidental care, din punct de vedere al valorii obiectului, este de competena altei instane dect cea nvestit cu soluionarea cererii principale: a) se judec de instana competent dup materie; b) se judec de instana sesizat cu cererea principal; c) nu se judec numai de instana competent dup materie. 99. Dac mai muli reclamani formuleaz o cerere unic prin care cheam n judecat acelai prt, dar n baza unor raporturi juridice distincte: a) competena material este dat de valoarea total a preteniilor reclamanilor; b) competena material este dat de valoarea preteniilor fiecrui reclamant n parte. 100. n cazul unor cereri conexate la o judectorie: a) dac valoarea total a obiectelor cererilor conexate depete 5miliard lei, cauza se declin tribunalului; b) dac valoarea obiectului uneia dintre cereri este mai mare de 5 miliardelei, aceasta nu poate fi conexat la judectorie; c) dac valoarea total a obiectelor cererilor conexate depete 5 miliard lei, se disjung o parte dintre ele astfel nct valoarea total s nu depeasc 5 miliard lei. 3)Tema nr.1 drept penal A) Test 1 1. Intenia direct ca form a vinoviei exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fr temei c el nu se va produce; b) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte; c) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad. 2. Intenia direct exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete accept posibilitatea producerii lui; b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c acesta nu se va produce; c) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea faptei. 3. Intenia indirect exist cnd infractorul: a) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad; b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce; c) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept posibilitatea producerii lui. 4. Culpa ca form a vinoviei exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete accept posibilitatea producerii lui; b) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte; c) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce. 5. Culpa ca form a vinoviei exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte; b) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad; c) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete accept posibilitatea producerii lui.

44

6. Culpa cu prevedere exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept posibilitatea producerii lui; b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce; c) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte. 7. Culpa cu prevedere exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte; b) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad; c) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce. 8. Culpa simpl exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce; b) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete accept posibilitatea producerii lui; c) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad. 9. Culpa simpl exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept posibilitatea producerii lui; b) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad; c) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce. 10. Intenia ca form a vinoviei exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte; b) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept posibilitatea producerii lui; c) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad. 11. Intenia direct exist cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce; b) prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept posibilitatea producerii lui; c) prevede rezultatul .faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte. 12. In cazul crei forme i modaliti a vinoviei, infractorul prevede rezultatul faptei sale i urmrete producerea lui prin svrirea acelei fapte: a) intenia indirect; b) intenia direct; c) culpa cu prevedere. 13. In cazul crei forme i modaliti a vinoviei, infractorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept posibilitatea producerii lui: a) intenia direct; b) culpa cu prevedere; c) intenia indirect. 14. In cazul crei forme i modaliti a vinoviei, infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept socotind fr temei c acesta nu se va produce: a) intenia indirect; b) intenia direct; c) culpa cu prevedere. 15. In cazul crei forme i modaliti a vinoviei, infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad: a) culpa cu prevedere; b) culpa simpl; c) intenia indirect. 16. Fapta constnd ntr-o aciune svrit cu intenie constituie infraciune: a) numai dac se prevede expres n lege; b) ntotdeauna; c) niciodat. 17. Infraciunile comisive ca infraciuni de aciune, se svresc:

45

a) ntotdeauna doar din culp; b) intotdeauna doar cu intenie; c) cu intenie, iar din culp cnd n lege se prevede n mod expres aceasta. 18. Fapta constnd ntr-o inaciune constituie infraciune: a) cnd este svrit fr vinovie; b) cnd este svrit cu intenie; c) cnd este svrit n caz fortuit. 19. Fapta constnd ntr-o inaciune constituie infraciune cnd este svrit: a) cu intenie; b) numai din culp simpl; c) numai din culp cu prevedere. 20. Infraciunile omisive se svresc: a) numai din culp fr prevedere; b) numai din culp cu prevedere; c) fie cu intenie fie din culp. 21. n doctrina penal, ce modalitate a inteniei se mai numete eventual? a) intenia depit; b) intenia direct; c) intenia indirect. 22. n doctrina penal culpa cu prevedere se mai numete: a) uurin; b) neglijen; c) culp simpl. 23. In care din formele i modalitile vinoviei infractorul nu prevede rezultatul faptei sale: a) intenia indirect; b) culpa simpl; c) uurina. 24. n codul penal actual subiectul activ al infraciunii poate fi: a) orice persoan; b) orice persoan fizic sau juridic; c) persoana fizic ce a mplinit vrsta de 14 ani si unele persoane juridice. 25. Pentru a fi subiect activ al infraciunii persoana fizic trebuie s ndeplineasc printre altele i condiiile generale: a) s fie titular a valorii sociale ocrotit de lege; b) s fie responsabil; c) s acioneze singur. 26. Pentru a fi subiect activ al infraciunii persoana fizic trebuie s ndeplineasc printre altele condiiile generale: a) s se bucure de reputaie netirbit; b) s aib vrsta de 14 ani mplinii; c) s nu profite de o situaie prilejuit de o calamitate. 27. Subiectul activ al infraciunii, n legislaia penal romn trebuie s ndeplineasc printre altele i condiiile generale: a) s aib libertatea de voin i de aciune; b) s acioneze numai cu intenie; c) s coopereze cu ali participani. 28. Subiectul activ calificat al infraciunii trebuie s ndeplineasc printre altele i anumite condiii ce privesc: a) calitatea cerut n norma incriminatoare; b) voina de a svri o fapt calificat; c) posibilitatea de a evita rezultatul. 29. Nu pot fi subieci activi ai infraciunii: a) persoanele care svresc faptele penale sub imperiul constrngerii ; b) persoanele ncadrate n munc; c) unele persoane juridice . 30. Nu pot fi subieci activi ai infraciunii:

46

a) femeile n vrst de peste 55 de ani; b) brbaii n vrst de peste 60 de ani; c) minorii pina la 14 ani. 31. Nu pot fi subieci activi ai infraciunii: a) minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani; b) minorii care au dobndit capacitatea de exerciiu prin cstorie; c) persoanele juridice de drept public. 32. Subiectul pasiv al infraciunii trebuie s ndeplineasc printre altele i condiiile: a) s fie n apropierea subiectului activ; b) s fie titular al valorii sociale ocrotite penal; c) s aib vrsta de 14 ani mplinii. 33. Pot fi subieci pasivi ai infraciunii; a) numai persoanele fizice; b) numai persoanele juridice; c) att persoanele fizice ct i juridice. 34. Subiectul pasiv calificat al infraciunii trebuie s ndeplineasc printre altele condiiile: a) s aib calitatea cerut de norma incriminatoare; b) s aib o calificare profesional; c) s svreasc o infraciune calificat. 35. Obiectul juridic al infraciunii l constituie: a) o valoare social ocrotit penal; b) o fapt material; c) un bun material. 36. Obiectul direct nemijlocit (material) al infraciunii reprezint: a) entitatea material n care este exprimat valoarea social; b) numai un bun material; c) norma juridic nclcat. 37. In latura obiectiv a infraciunii, doctrina penal examineaz: a) obiectul infraciunii; b) elementul material; c) subiectul calificat. 38. Latura obiectiv a infraciunii cuprinde printre altele: a) urmarea imediat; b) elementul material; c) obiectul infraciunii. 39. Elementul material al laturii obiective a infraciunii se realizeaz: a) numai prin fapte; b) numai prin scris; c) att prin fapte ct i prin scris. 40. Elementul material al laturii obiective a infraciunii se poate realiza: a) numai prin aciune; b) numai prin inaciune; c) att prin aciune ct i prin inaciune. 41. Inaciunea poate constitui element material al laturii obiective a infraciunii: a) n toate cazurile; b) numai n cazul n care exist o obligaie legal de a aciona; c) cnd apreciaz instana de judecat. 42. Elementul material al laturii obiective n coninutul infraciunii se poate prezenta: a) numai ntr-o singur form; b) numai n variante alternative; c) fie ntr-o singur form, fie n variante alternative. 43. Elementul material al laturii obiective n coninutul infraciunii se poate prezenta n variante alternative: a) numai prin aciuni; b) numai prin inaciuni; c) prin aciuni i inaciuni. 44. Elementul material al laturii obiective n coninutul infraciunii:

47

a) este expres desemnat; b) se deduce din mprejurrile artate n norm; c) poate lipsi. 45. Cnd locul svririi faptei constituie o cerin esenial n coninutul infraciunii, nerealizarea acesteia: a) face ca fapta s nu mai fie infraciune; b) nu influeneaz existena infraciunii; c) face ca fapta s realizeze condiiile unei tentative. 46. Dac locul de svrire a faptei, n coninutul infraciunii, constituie o condiie cu rol de element circumstanial agravant, nerealizarea acesteia: a) face ca fapta s nu mai fie infraciune; b) nu influeneaz existena infraciunii n varianta tip; c) nu influeneaz existena infraciunii n varianta calificat. 47. Cnd timpul n care se svrete fapta, n coninutul infraciunii, reprezint o condiie esenial, nerealizarea acesteia: a) face ca fapta s nu se realizeze n variant calificat; b) nu influeneaz existena infraciunii; c) face ca fapta s nu fie infraciune. 48. Legtura de cauzalitate ntre aciune sau inaciune i urmarea imediat: a) trebuie stabilit la orice infraciune; b) n cazul infraciunilor de pericol rezult ex re"; c) nu trebuie stabilit la infraciunile aa-zise materiale. 49. Urmarea imediat n cadrul laturii obiective reprezint: a) numai o vtmare material; b) doar o stare de pericol; c) fie o stare de pericol, fie o vtmare material. 50. Forma de vinovie ca element subiectiv n coninutul infraciunii este prevzut n norma de incriminare: a) ntotdeauna; b) doar n unele cazuri; c) numai n cazul culpei cu prevedere. 51. Forma vinoviei ca element subiectiv n norma de incriminare, cnd nu este prevzut se deduce: a) dup locul de svrire a faptei; b) prin raportare la elementul material al laturii obiective; c) prin raportare la timpul de svrire a faptei. 52. Actele preparatorii ca faz de desfurare a activitii infracionale n legislaia penal romn: a) se pedepsesc; b) nu se pedepsesc; c) se pedepsesc doar cu amend. 53. Actele preparatorii n legislaia penal romn, cnd sunt periculoase i au caracter univoc: a) nu sunt incriminate; b) sunt asimilate tentativei i pedepsite ca atare; c) sunt socotite abateri. 54. Actele preparatorii n legislaia penal romn, cnd sunt periculoase i au caracter univoc: a) sunt incriminate ca infraciuni autonome; b) sunt incriminate doar dac se svresc din culp; c) sunt considerate contravenii. 55. Actele de pregtire ca faz de desfurare a activitii infracionale, n legislaia penal romn: a) sunt incriminate; b) nu sunt incriminate; c) sunt incriminate, ca abateri disciplinare. 56. n legislaia penal romn, actele de pregtire, ca faz de desfurare a activitii infracionale: a) nu sunt incriminate; b) sunt incriminate doar la infraciunile svrite cu intenie; c) sunt incriminate indiferent de forma de vinovie cu care se svresc infraciunile.

48

57. Cnd hotrrea de a svri o infraciune a fost pus n executare, dar executarea a fost ntrerupt, se realizeaz: a) o tentativ relativ improprie; b) o tentativ imperfect; c) o tentativ perfect. 58. In cazul n care consumarea infraciunii nu a fost posibil datorit insuficienei sau defectuozitii mijloacelor folosite, se realizeaz: a) o tentativ imperfect; b) o tentativ relativ improprie; c) o tentativ proprie. 59. in cazul n care consumarea infraciunii nu a fost posibil datorit mprejurrii c n timpul cnd s-au svrit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde fptuitorul credea c se afl, se realizeaz: a) o tentativ imperfect; b) o tentativ proprie; c) o tentativ relativ improprie. 60. Cnd imposibilitatea de consumare a infraciunii este datorit modului cum a fost conceput executarea, se realizeaz: a) o tentativ relativ improprie; b) o tentativ absolut improprie; c) o tentativ imperfect. 61. Tentativa la o infraciune pedepsit cu nchisoarea se sancioneaz cu: a) pedeapsa nchisorii prevzut de lege pentru infraciunea consumat; b) o pedeaps cuprins ntre jumtatea minimului i jumtatea maximului prevzut de lege pentru infraciune consumat; c) pedeapsa amenzii. 62. Cnd hotrrea de a svri o infraciune a fost pus n executare, executare care nu a fost ntrerupt, dar nu s-a produs efectul, se realizeaz: a) o infraciune consumat; b) o tentativ perfect; c) o tentativ ntrerupt. 63. Actele de pregtire la svrirea unei infraciuni n legislaia penal romn, sunt incriminate: a) ca faz de desfurare a activitii infracionale; b) ca infraciuni autonome, cnd sunt periculoase i au caracter univoc; c) sunt incriminate doar la infraciunile comise din culp. 64. Cnd hotrrea de a svri o infraciune a fost pus n executare, executare care a fost dus pn la capt, dar nu s-a produs rezultatul, se realizeaz: a) o tentativ ntrerupt; b) o tentativ perfect; c) o tentativ absurd. 65. Tentativa imperfect se caracterizeaz printre altele: a) ntreruperea activitii infracionale; b) defectuozitatea mijloacelor folosite; c) insuficiena mijloacelor folosite. 66. n cazul tentativei relativ improprii, neproducerea rezultatului se datoreaz: a) lipsei obiectului de la locul unde credea infractorul c se afl; b) ntreruperii activitii infracionale; c) modului greit cum a fost conceput executarea. 67. Tentativa nu este posibil: a) la infraciunile svrite cu intenie; b) la infraciunile svrite cu praeterintenie; c) la infraciunile savirsite din culpa. 68. Pot avea tentativ infraciunile: a) comisive; b) omisive; c) din culp.

49

69. Nu pot avea tentativ infraciunile: a) svrite cu intenie; b) la care elementul material se realizeaz prin vorbe; c) infraciunile omisive. 70. Pentru pedepsirea tentativei, n codul penal romn s-a adoptat soluia: a) diversificrii pedepsei in raport cu pedeapsa prevzut pentru infraciunea consumat; b) parificrii pedepsei n raport cu pedeapsa prevzut pentru infraciunea consumat; c) nepedepsirii acesteia. 71. Incriminarea tentativei la svrirea unei infraciuni, n codul penal actual, se realizeaz printro dispoziie: a) general, prevzut n partea general a codului penal; b) special, prevzut n unele incriminri din partea special; c) ce permite instanelor de judecat s aprecieze. 72. Aplicarea pedepsei pentru tentativ la svrirea unei infraciuni este condiionat de dispoziiile legii care prevede c: a) tentativa se pedepsete; b) tentativa se pedepsete numai dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea consumat este mai mare de 2 ani; c) pedepsirea tentativei este lsat la aprecierea instanei de judecat. 73. Actele preparatorii n legislaia penal romn: a) se pedepsesc la toate infraciunile; b) se pedepsesc prin asimilare cu tentativa la anumite infraciuni; c) se pedepsesc cu sanciuni administrative. 74. Tentativa la o infraciune pedepsit cu deteniunea pe via se sancioneaz cu pedeapsa nchisorii: a) de ia 10 la 20 de ani; b) de la 10 la 25 de ani; c) de la 15 la 25 de ani. 75. Tentativa la svrirea unei infraciuni se sancioneaz: a) cu pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea consumat; b) cu pedeapsa cuprins ntre minimul special prevzut pentru acea infraciune i minimul general; c) cu o pedeaps cuprins ntre jumtatea minimului i jumtatea maximului prevzute de lege pentru infraciunea consumat. 76. Cnd n lege pentru infraciunea svrit sunt prevzute pedepse alternative, tentativa la o astfel de infraciune se sancioneaz cu pedeapsa: a) mai uoar, cuprins ntre limitele ei speciale; b) mai grav ale crei limite se reduc la jumtate; c) aleas dintre cele alternative ale crei limite se reduc la jumtate. 77. Tentativa nu este posibil: a) la infraciunile comisive; b) la infraciunile omisive; c) la infraciunile de rezultat. 78. Desistarea fptuitorului constituie: a) o cauz de nepedepsire; b) o cauz care nltur caracterul penal al faptei; c) o cauz care nltur rspunderea penal. 79. Fptuitorul care a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei, producerea rezultatului realizeaz condiiile unei: a) cauze care nltur rspunderea penal; b) cauze de impunitate; c) cauze care nltur caracterul penal al faptei.

50

80. Dac actele ndeplinite pn n momentul desistrii sau mpiedicrii producerii rezultatului constituie o alt infraciune: a) nu se pedepsesc; b) se pedepsesc ca tentativ la infraciunea de la care s-a desistat; c) se aplic pedeapsa pentru acea infraciune. 81. Desistarea ori mpiedicarea producerii rezultatului constituie cauze de nepedepsire dac fptuitorul: a) a acionat din culp; b) a acionat mai nainte de descoperirea faptei; c) a acionat sub imperiul unei constrngeri. 82. Autorul unei fapte prevzute de legea penal comite fapta n autorat cnd: a) svrete fapta singur fr contribuia altei persoane; b) svrete fapta singur direct i nemijlocit i cu contribuiile altei persoane ca instigator sau complice; c) svrete fapta doar mpreun cu un minor. 83. Autorul svrete fapta prevzut de legea penal: a) prin determinarea altei persoane; b) direct i nemijlocit; c) prin acordarea de sprijin moral altei persoane. 84. Autoratul ca form a participaiei penale presupune svrirea unei fapte prevzute de legea penal: a) de un autor ajutat de un complice; b) de doi instigatori; c) de doi complici. 85. Coautoratul ca form a participaiei penale presupune: a) cooperarea a cel puin dou persoane la svrirea direct i nemijlocit a faptei; b) svrirea faptei de ctre autor cu sprijinul unui complice; c) svrirea faptei de ctre autor mpreun cu un instigator. 86. Complice este persoana ce svrete fapta prevzut de legea penal cu vinovie sub forma: a) culpei; b) inteniei; c) doar a inteniei depite. 87. Contribuia unui complice la svrirea unei fapte prevzute de legea penal se realizeaz: a) prin promisiuni de tinuire a bunurilor provenite din svrirea faptei prevzute de legea penal; b) prin determinarea autorului s comit o fapt; c) prin acte de executare directe i nemijlocite. 88. Instigator la svrirea unei fapte prevzute de legea penal este persoana care: a) cu intenie nlesnete, ajut n orice mod pe autor s comit o fapt prevzut de legea penal; b) cu intenie promite s favorizeze pe autorul faptei; c) cu intenie determin o alt persoan s svreasc o lapi prevzut de legea penal. 89. n toate formele de participaie penal: a) complicele acioneaz cu intenie; b) instigatorul acioneaz cu intentie; c) autorul acioneaz doar din culp. 90. Participaia penal este proprie cnd: a) autorul i instigatorul acioneaz din culp; b) toi participanii acioneaz cu intenie; c) autorul acioneaz cu intenie i complicele din culp. 91. Participaia penal este improprie cnd:

51

a) toi participanii contribuie din culp la svrirea faptei prevzut de legea penal; b) autorul acioneaz cu intenie i complicele fr vinovie; c) complicele acioneaz cu intenie, iar autorul fr vinovie. 92. Participaia penal este improprie cnd: a) instigatorul acioneaz din culp i autorul fr vinovie; b) instigatorul acioneaz cu intenie, iar autorul din culp; c) complicele acioneaz fr vinovie, iar autorul svrete fapta cu intenie depit. 93. Pluralitatea natural de infractori exist n cazul: a) infraciunilor de obicei; b) infraciunilor care prin natura lor presupun contribuia a cel puin dou persoane; c) infraciunilor deviate. 94. Nu pot fi svrite n coautorat: a) infraciunile omisive; b) infraciunile comisive; c) infraciunile care presupun un subiect calificat. 95. Coautoratul ca form a participaiei penale nu se poate realiza n cazul infraciunilor: a) intenionate; b) omisive; c) svrite de minori. 96. Instigatorul la o fapt prevzut de legea penal svrit cu intenie se sancioneaz: a) ntotdeauna cu o pedeaps mai grea dect cea aplicat autorului; b) cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor; c) cu aceeai pedeaps care a fost aplicat autorului. 97. Complicele la o fapt prevzut de legea penal svrit cu intenie se sancioneaz: a) cu aceeai pedeaps care a fost aplicat autorului; b) cu aceeai pedeaps care a fost aplicat instigatorului; c) cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor. 98. Promisiunea de tinuire a lucrurilor provenite din svrirea faptei prevzute de legea penal pentru a fi calificat complicitate trebuie s fie fcut: a) dup svrirea faptei de ctre autor; b) anterior svririi faptei de ctre autor; c) dup svrirea faptei de ctre autor, dar sa fie intenionat. 99. Promisiunea de a-l favoriza pe infractor fcut anterior comiterii faptei prevzut de legea penal, dar care nu este ndeplinit: a) reprezint o contribuie de complice; b) constituie infraciunea de favorizare a infractorului; c) nu reprezint o contribuie la svrirea faptei. 100. Promisiunea fcut n timpul svririi faptei c va tinui lucrurile provenite din aceast, dar care nu este ndeplinit: a) nu reprezint o contribuie la svrirea faptei; b) este o contribuie de instigator; c) este o contribuie de complice. B) Tema nr.1 drept penal- Test 2 1. Atacul n cazul legitimei aprri poate consta din: a) o inaciune; b) o denunare calomnioas; c) un antaj. 2. Exista stare de legitim aprare dac atacul: a) este dezlnuit de un iresponsabil i cel care riposteaz cunoate acest lucru;

52

b) pune n orice fel de pericol persoana celui atacat sau interesul obtesc; c) este direct, material, imediat i injust, ndreptat mpotriva altei persoane dect cea care riposteaz. 3. Exist legitima aprare dac: a) atacul este ndreptat mpotriva unui bun al celui care riposteaz; b) atacul este verbal; c) atacul este legitim. 4. Fapta svrit n legitim aprare: a) atrage uneori rspunderea civil n cazul excesului justificat; b) nu atrage niciodat rspunderea civil; c) nu atrage rspunderea civil n cazul excesului scuzabil. 5. Se poate afla n legitim aprare acela care svrete o fapt prevzut de legea penal: a) pentru a salva de la un eventual pericol iminent i care nu putea fi nlturat altfel viaa sau integritatea corporal a unei persoane; b) pentru a nltura un atac ce pune n pericol grav persoana celui atacat; c) pentru a nltura un atac ce poate pune in pericol bunurile celui atacat sau un interes obstesc. 6. Minorul rspunde penal fr a mai fi obligatorie, pentru organele judiciare, dovada cu privire la discernmnt: a) cu ncepere de la vrsta de 14 ani; b) cu ncepere de la vrsta de 16 ani; c) cu ncepere de la vrsta de 18 ani. 7. Calitatea de "subiect pasiv secundar al infraciunii" o poate avea: a) o persoan fizic; b) o persoan fr discernmnt; c) o persoan juridic dizolvata. 8. n dreptul penal romn, "actele preparatorii": a) nu sunt incriminate, indiferent de infraciune; b) sunt incriminate n cazul tuturor infraciunilor; c) sunt incriminate n mod excepional, prin asimilare cu tentativa i sancionate ca atare. 9. n dreptul penal romn, "tentativa" : a) se pedepsete n cazul tuturor infraciunilor; b) nu se pedepsete pentru nici o infraciune; c) se pedepsete numai cnd legea prevede expres aceasta. 10. "Infraciunea continu" se caracterizeaz prin: a) prelungirea n timp a nsi, aciunii sau inaciunii ce constituie elementul material al infraciunii; b) repetarea, la diferite intervale de timp, a aciunii sau inaciunii ce constituie elementul material al infraciunii; c) repetarea, n realizarea aceleiai rezoluii infracionale, a aciunii sau inaciunii ce constituie elementul material al infraciunii. 11. Este "instigator" persoana care: a) cu intenie, ajut o alt persoan s svreasc o fapt prevzut de legea penal; b) cu intenie, determin pe o alt persoan s svreasc o fapt prevzut de legea penal; c) cu intenie, nlesnete svrirea unei fapte prevzut de legea penal de ctre o alt persoan. 12. De "lege lata", calitatea de "subiect activ al infraciunii" o poate avea: a) numai o persoan fizic; b) o persoan fizic sau o persoan juridic; c) numai o persoan juridic. 13. Poate constitui "obiectul infraciunii":

53

a) numai obiectul juridic al infraciunii; b) numai obiectul material al infraciunii; c) att obiectul juridic al infraciunii, ct i obiectul material al infraciunii. 14. n "latura obiectiv a coninutului constitutiv al infraciunii" intr: a) elementul material, legtura de cauzalitate i urmarea imediat; b) elementul subiectiv, mobilul i scopul; c) criteriile generale de individualizare ale pedepsei. 15. "Tentativa" nu este posibil n cazul: a) infraciunilor omisive; b) infraciunilor din culp; c) infraciunilor intenionate. 16. Constituie "cauze generale de nepedepsire": a) desistarea i mpiedicarea producerii rezultatului; b) amnistia; c) graierea. 17. Se afl n "legitim aprare" acela care svrete fapta penal: a) pentru a salva de la un pericol iminent i care nu poate fi nlturat, altfel, viaa, integritatea corporal sau sntatea sa, a altuia sau un bun important al su ori al altuia sau un interes obtesc; b) pentru a nltura un atac material, direct, imediat i injust ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva unui interes obtesc, i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc; c) depind limitele unei aprri proporionale cu gravitatea pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs atacul din cauza tulburrii, sau temerii. 18. Exist "stare de necesitate" - cauz care nltur caracterul penal al faptei - atunci cnd pericolul ndeplinete condiiile: a) nu este iminent dar este previzibil n viitor; b) este iminent i nu putea fi nlturat altfel; c) dei este iminent poate fi evitat. 19. "Legitima aprare" propriu-zis sau perfect: a) nltur caracterul penal al faptei; b) nu nltur rspunderea civil; c) nltur rspunderea civil. 20."Starea de necesitate": a) nltur caracterul penal al faptei; b) nltur rspunderea civil n toate cazurile, iar alte condiii; c) nltur rspunderea civil n toate cazurile cnd a existat contribuia persoanei prejudiciat la producerea pericolului. 21. Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal svrit din cauza constrngerii fizice" creia: a) fptuitorul i-a putut rezista; b) fptuitorul ar fi putut s-i reziste dar nu a avut curaj; c) fptuitorul nu i-a putut rezista. 22. Constituie condiii ale "constrngerii morale" - cauz care nltur caracterul penal al faptei: a) cnd exist o aciune de constrngere exercitat prin ameninare cu un pericol grav; b) cnd pericolul grav cu care se amenin nu poate fi nlturat altfel dect prin svrirea faptei prevzut de legea penal; c) dac pericolul grav vizeaz bunuri fara valoare economica. 23. Constituie condiii pentru "cazul fortuit" - cauza care nltur caracterul penal al faptei: a) cnd rezultatul socialmente periculos al faptei este consecina interveniei unei mprejurri strine de voina i contiina fptuitorului; b) dac fptuitorul a fost n imposibilitate

54

de a prevedea intervenia mprejurrii care a determinat producerea rezultatului; c) dac fapta svrit nu este prevzut de legea penal. 24. "Beia" constituie o cauz care nltur caracterul penal al faptei numai dac: a) este involuntar i complet; b) este voluntar i complet; c) este involuntar i incomplet. 25. Limitele minime i maxime ale pedepsei nchisorii sunt cuprinse ntre: a) l lun -25 ani; b) 15 zile - 25 ani; c) 15 zile - 30 ani. 26. "Iresponsabilitatea" - cauz care nltur caracterul penal al faptei presupune ndeplinirea condiiilor: a) fptuitorul s aib incapacitatea psihica, intelectuala i volitiv, cu privire la aciunile sau inaciunile lui, b) starea de incapacitate psihic s existe nainte de momentul svririi faptei; c) incapacitatea psiho-fizica a fptuitorului s se datoreze alienaiei mintale ori altor cauze. 27. Constituie "cauz care nltur caracterul penal al faptei": a) eroarea de fapt; b) eroarea de drept cu privire la o norm de drept penal; c) eroarea de drept cu privire la o norm extrapenal. 28.Sunt "sanciuni de drept penal": a) pedepsele; b) masurile educative; c) obligarea de a nu parasi localitatea. 29. Interzicerea unor drepturi - ca "pedeaps complimentar" se poate aplica pe o durat cuprins ntre: a) 1-5 ani; b) 2-7 ani; c) 1-10 ani. 30. Pedeapsa cu "deteniunea pe via" nu se aplic: a) infractorului minor; b) dac infractorul, la data pronunrii hotrrii de condamnare, a mplinit 60 de ani; c) dac infractorul, la data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare, a mplinit 60 de ani. 31. Pentru condamnatul care a mplinit vrsta de 60 de ani la data pronunrii hotrrii de condamnare, n locul pedepsei deteniunii pe via se aplic: a) pedeapsa nchisorii pe o durat de la 15 la 30 de ani; b) pedeapsa nchisorii pe timp de 25 de ani i pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxim; c) pedeapsa nchisorii pe o durat de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi pe o durat de 10 ani. 32. n cazul n care cel condamnat la pedeapsa deteniunii pe viaa a mplinit vrsta de 60 de ani n timpul executrii pedepsei, deteniunea pe via se nlocuiete cu nchisoarea pe timp de: a) 20 de ani; b) 25 de ani; c) 30 de ani. 33. Brbaii condamnai Ia pedeapsa deteniunii pe via pot fi liberai condiionat dup executarea efectiv a: a) 15 am; b) 20 de ani; c) 25 de ani. 34. Dup acordarea liberrii condiionate unui condamnat la deteniunea pe via, pedeapsa se consider executat dac cel liberat nu a svrit din nou o infraciune n termen de: a) 10 ani; b) 15 am; c) tot restul vieii. 35. n cazul infractorului minor, cnd legea prevede pentru infraciunea svrit pedeapsa deteniunii pe via, se aplic acestuia pedeapsa nchisorii:

55

a) de 15 ani; b) de Ia 5 la 20 de ani; c) de la 10 la 25 de ani. 36. Aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi este obligatorie: a) cnd legea prevede aceast pedeaps, indiferent de limita de pedeaps principal aplicat de instana; b) cnd legea prevede aceast pedeaps, cu condiia ca pedeapsa principal aplicat s fie nchisoarea de cel puin 2 ani; c) numai n cazul infraciunilor pentru care legea prevede o pedeaps de cel puin 2 ani nchisoare. 37. Aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi este faculti v: a) n cazul infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa minim de 2 ani nchisoare; b) cnd, dei nu este prevzut de lege, instana constat c fa de natura i gravitatea infraciunii, mprejurrile cauzei i persoana infractorului este necesar aplicarea acesteia, iar pedeapsa principal stabilit este de cel puin 2 ani; c) n toate carurile n care se aplic infractorului o pedeaps de cel puin 2 ani nchisoare. 38. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevzute de art. 64 c. pen. se execut cu ncepere din momentul: a) rmnerii definitive a hotrrii de condamnare la pedeapsa nchisorii; b) pronunrii hotrrii de condamnare la pedeapsa nchisorii; c) arestrii preventive. 39. Pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi se execut: a) numai dup executarea pedepsei nchisorii; b) dup graierea total sau a restului de pedeaps; c) dup prescripia executrii pedepsei. 40. Pedeapsa complimentar a degradrii militare const n: a) pierderea doar a gradului militar; b) pierderea doar a dreptului de a purta uniform; c) pierderea gradului i a dreptului de a purta uniform. 41. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevzute de art. 64 c. pen. se aplic de drept: a) cnd instana a pronunat pedeapsa nchisorii cu suspendarea condiionat a executrii; b) cnd instana a pronunat pedeapsa nchisorii cu executare n penitenciar; c) cnd instana a pronunat pedeapsa amenzii. 42. Constituie msur educativ care se poate lua fa de infractorii minori: a) avertismentul; b) libertatea supravegheat; c) suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere; 43. Msura "libertatea supravegheat" se ia fa de infractorul minor pe o durat de: a) 6 luni; b) 1 an; c) 2 ani. 44. Msura educativ "internarea ntr-un centru de reeducare", care se poate dispune fa de. infractorul minor: a) se ia pe timp nedeterminat; b) se ia pe timp nedeterminat, dar numai pn la mplinirea vrstei de 18 ani, dup care exist posibilitatea prelungirii pe o durat de cel mult 2 ani; c) dureaz pn la mplinirea vrstei de 25 de ani. 45. Limitele pedepselor cu nchisoare sau amend ce se pot aplica minorului sunt cele prevzute de lege pentru infraciunea svrit care se reduc: a) la o treime, fr ca minimul pedepsei s depeasc 5 ani; b) la jumtate, fr ca minimul pedepsei s depeasc 5 ani; c) la un sfert, fr ca minimul pedepsei s depeasc 5 ani.

56

46. n cazul condamnrii infractorilor minori, pedepsele complimentare: a) se aplic cnd legea prevede aceasta; b) se pot aplica chiar dac legea nu prevede; c) nu se pot aplica n nici o situaie. 47. Condamnrile pronunate pentru fapte svrite n timpul minoritii: a) nu atrag incapaciti; b) nu atrag decderi; c) atrage starea de recidiv. 48. n cazul n care se aplic minorului suspendarea condiionat a executrii pedepsei amenzii, termenul de ncercare este: a) de 1 an; b) de 6 luni; c) de la 6 luni la 2 ani. 49. n caz de suspendare condiionat a executrii pedepsei nchisorii aplicat minorului, termenul de ncercare este compus din: a) durata pedepsei aplicate la care se adaug 2 ani; b) durata pedepsei aplicate la care se adaug 1 an; c) durata pedepsei aplicate la care se adaug un interval de timp de la 6 luni Ia 2 ani, fixat de instan. 50. Exist "tentativ relativ improprie": a) cnd producerea rezultatului nu a fost posibil datorit insuficienei mijloacelor folosite; b) numai cnd producerea rezultatului nu a fost posibil datorit defectuozitii mijloacelor folosite; c) cnd producerea rezultatului nu a fost posibil datorit mprejurrii c n timpul cnd s-au svrit actele de executare obiectul lipsea de Ia locul unde fptuitorul credea c se afl. 51. Constituie "unitate legal de infraciune": a) infraciunea de obicei; b) infraciunea continu; c) infraciunea continuat. 52. Constituie "unitate natural de infraciune": a) infraciunea continu; b) infraciunea complex; c) infraciunea continuat. 53. Exist "pluralitate de infraciuni" m cazul: a) concursului de infraciuni; b) recidivei; c) infraciunii complexe. 54. Formele "concursului de infraciuni" sunt: a) concursul real; b) concursul ideal; c) recidiva. 55. "Tentativa" nu este posibil: a) la infraciunile svrite din culp; b) la infraciunile comisive; c) la infraciunile cu executare prompt; 56. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este o hotrre definitiv de condamnare la o pedeaps: a) mai mic de 6 luni nchisoare; b) de 6 luni nchisoare; c) mai mare de 6 luni nchisoare. 57. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii este o infraciune cu intenie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii: a) mai mic de 1 an; b) de 1 an; c) mai mare de 1 an. 58. La stabilirea strii de recidiv nu se ine seama de condamnrile:

57

a) pentru care a intervenit reabilitarea de drept, b) cu privire la infraciunile svrite cu intentie; c) cu privire la infraciunile svrite n timpul minoritii. 59. La stabilirea strii de recidiv nu se ine seama de condamnrile: a) cu privire la care a intervenit amnistia; b) cu privire la faptele care sunt prevzute ca infraciuni n legile speciale; c) cu privire la infraciunile svrite cu intenie depit. . 60. Reprezint condiii ale complicitii: a) complicele s acioneze cu aceeasi forma de vinovatie ca si autorul; b) s existe o activitate de nlesnire sau ajutor, n orice mod, la svrirea unei fapte prevzut de legea penal; c) s existe o promisiune, nainte sau n timpul svririi faptei, de tinuire a bunului provenit din fapta penal sau de favorizare a infractorului. 61. Pedeapsa aplicat complicelui de ctre instana de judecat: a) nu poate fi mai mare dect cea aplicat autorului infraciunii; b) nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevzut de lege pentru autorul infraciunii; c) nu poate fi mai mare, n nici un caz, de 7 ani. 62. "Amnistia" nltura: a) executarea pedepsei dac intervine dup condamnare; b) msurile de siguran; c) msurile educative. 63. Amenda ncasat anterior intervenirii amnistiei: a) se restituie obligatoriu, chiar dac nu cere condamnatul; b) nu se restituie; c) se restituie numai la cererea condamnatului. 64. Prescripia nu nltur rspunderea penal n cazul: a) infraciunilor contra siguranei statului; b) infraciunilor contra pcii i omenirii; c) infraciunilor de omor. 65. Amnistia nu are efecte: a) asupra drepturilor civile ale persoanei vtmate, b) asupra msurilor de siguran; c) asupra pedepsei principale. 66. Termenul de prescripie a rspunderii penale cnd legea prevede pentru infraciunea svrit deteniunea pe via este de: a) 30 ani; b) 25 ani; c) 15 ani. 67. "Amnistia" este un act de clemen emis de: a) Guvern; b) Parlament; c) Preedintele Romniei. 68. "Graierea" nu produce efecte: a) asupra termenului de ncercare n cazul n care s-a acordat suspendarea condiionat a executrii pedepsei; b) asupra msurilor de siguran; c) asupra msurilor educative. 69. nltur rspunderea penal: a) lipsa plngerii prealabile; b) legitima aparare; c) mpcarea prilor, n cazurile prevzute de lege.

58

70. Cnd legea prevede pentru infraciunea svrit pedeapsa nchisorii care nu depete 1 an sau amenda, termenul de prescripie a rspunderii penale este de: a) 1 an; b) 3 ani; c) 2 ani. 71. n cazul mai multor ntreruperi a termenului de prescripie, prescripia rspunderii penale va interveni totui dac se depete termenul prevzut de art. 122 C. pen. cu nc: a) un sfert;b) o treime; c) jumtate. 72. Termenele de prescripie a rspunderii penale ncep s curg de la data: a) sesizrii sau autosesizrii organelor judiciare; b) svririi infraciunii; c) nceperii aciunii/inaciunii, n cazul infraciunii continue; 73. "Graierea" are ca efect: a) nlturarea, n tot sau n parte, a executrii pedepsei; b) comutarea pedepsei ntr-una mai grea; c) nlturarea msurilor de siguran. 74. Printre condiiile mpcrii prilor - cauz care nltur rspunderea penal sunt: a) s intervin n cazurile prevzute de lege; b) s fie personal; c) s intervin numai pn la pronunarea sentinei n prima instan; 75. Constituie circumstane atenuante legale: a) depirea limitelor legitimei aprri; b) conduita bun a infractorului nainte de svrirea infraciunii; c) depirea limitelor strii de necesitate. 76. Constituie circumstane atenuante judiciare: a) struina depus de infractor pentru nlturarea rezultatul infraciunii sau a repara paguba pricinuit; b) svrirea infraciunii sub stpnirea unei puternice tulburri sau emoii, determinat de o provocare din partea persoanei vtmate, produs prin violen, printr-o atingere grav a demnitii persoanei sau prin alt aciune ilicit grav; c) conduita bun a infractorului nainte de svrirea infraciunii. 77. Pot fi considerate circumstane atenuante judiciare: a) comportarea sincer a infractorului n cursul procesului, b) prezentarea infractorului n faa autoritii; c) numai nlesnirea descoperirii ori arestrii participanilor; 78. Cnd exist circumstane atenuante, pedeapsa complimentar privativ de drepturi prevzut de lege pentru infraciunea svrit: a) nu poate fi nlturat; b) poate fi nlturat; c) este obligatoriu nlturat. 79. Cnd exist circumstane atenuante, pedeapsa principal: a) se reduce sau se schimb n mod facultativ; b) se reduce sau se schimb n mod obligatoriu; c) nu este influenat. 80. Constituie circumstane agravante legale: a) svrirea faptei de 2 sau mai multe persoane mpreun; b) svrirea infraciunii de ctre un infractor major, dac aceasta a fost comis mpreun cu un minor; c) svrirea infraciunii din motive josnice. 81. Constituie circumstane agravante legale:

59

a) svrirea infraciunii prin metode sau mijloace care prezint pericol public; b) svrirea infraciunii din motive josnice; c) svrirea infraciunii n stare de beie involuntara; 82. In cazul n care exist circumstane agravante: a) pedeapsa se majoreaz n mod obligatoriu de ctre instan, indiferent dac sunt legale sau judiciare; b) pedeapsa se majoreaz n mod facultativ de ctre instan, indiferent dac sunt legale sau judiciare; c) pedeapsa se majoreaz n mod obligatoriu de calic instan numai in cazul circumstanelor agravante legale. 83. Pentru a se dispune suspendarea condiionat a executrii pedepsei este obligatoriu, printre alte condiii, ca pedeapsa aplicat infractorului s fie, dup caz: a) de cel mult 3 ani nchisoare, n cazul unei singure infraciuni; b) amenda; c) de cel mult 2 ani nchisoare, n cazul unui concurs de infraciuni. 84. Aplicarea suspendrii condiionate a executrii pedepsei depinde, printre alte condiii, de lipsa unei condamnri anterioare: a) la pedeapsa amenzii; b) la pedeapsa nchisorii de 6 luni; c) la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, afar de cazul cnd condamnarea intr n vreunul din cazurile prevzute de ari. 38 C. pen. 85. Suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu poate fi dispus n cazul: a)infraciunilor intenionate pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani; b)infraciunilor din culp pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani, c)infraciunilor praeterintenionate, indiferent de pedeapsa prevzut de lege. 86. Termenul de ncercare, n cazul acordrii suspendrii condiionate a executrii pedepsei nchisorii, este de: a)2 ani; b)durata pedepsei aplicate plus 2 ani; c)maximul pedepsei prevzut de lege pentru infraciune plus 2 ani. 87. "Suspendarea condiionat a executrii pedepsei": a.) nu are efect asupra msurilor de siguran; b) are efect suspensiv cu privire la obligaiile civile prevzute n hotrrea de condamnare; c) nu are efect cu privire la cazierul persoanei condamnate. 88. n cazul cnd pedeapsa a crei executare a fost suspendat condiionat este amenda, termenul de ncercare este de: a) 2 ani; b)1 an; c) 6 luni. 89. Termenul de ncercare, n cazul acordrii suspendrii condiionate a executrii pedepsei, se socotete de la: a) data pronunrii hotrrii cu suspendarea condiionat; b) data cnd hotrrea a rmas definitiv; c) data svririi infraciunii. 90. Revocarea suspendrii condiionate a executrii pedepsei nu are loc: a) dac infraciunea svrit n termenul de ncercare a fost descoperit dup expirarea termenului de ncercare; b) cnd cel condamnat dovedete c nu a avut putina de a ndeplini obligaiile civile din hotrre; c) dac condamnarea pentru o infraciune svrit i descoperit n termenul de ncercare a intervenit dup epuizarea termenului de ncercare. 91. Dac cel condamnat cu suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere nu ndeplinete msurile de supraveghere prevzute de lege ori obligaiile stabilite de instan, aceasta poate prelungi termenul de ncercare:

60

a) cu cel mult 2 am; b) cu cel puin 3 ani; c) cu cel mult 3 ani. 92. Instana nu poate dispune revocarea suspendrii condiionate a executrii pedepsei: a) cnd n termenul de ncercare condamnatul nu a ndeplinit obligaiile civile stabilite prin hotrre judectoreasc dar a dovedit c nu a avut putina de a ndeplini acele obligaii; b) cnd infraciunea ulterioar este svrit din culp; c) cnd infraciunea ulterioar a fost svrit n termenul de ncercare dar este descoperit dup expirarea acestuia. 93. Acordarea executrii pedepsei la locul de munc este condiionat, printre alte cerine, de inexistena unei condamnri anterioare la pedeapsa nchisorii: a) mai mare de 2 ani, afar de cazul cnd condamnarea intr n vreunul din cazurile prevzute de ari. 38 c. pen.; b) mai mare de 6 luni, afar de cazul cnd condamnarea intr n vreunul din cazurile prevzute de art. 38 c. pen.; c) mai mare de 1 an, afar de cazul cnd condamnarea intr n vreunul din cazurile prevzute de art. 38 c. pen. . 94. Executarea pedepsei la locul de munc poate fi dispus i n caz de concurs de infraciuni, dac pedeapsa aplicat pentru concurs este de: a) cel mult 5 ani nchisoare; b) cel mult 4 am nchisoare; c) cel mult 3 ani nchisoare. 95. n cazul executrii pedepsei la locul de munc, ntr-o alt unitate dect cea n care lucra condamnatul: a) contractul de munc nceteaz; b) contractul de munc se suspend; c) se contract de munc. 96. Graierea individual poate fi acordat de: a) Parlamentul Romniei; b) Guvernul Romniei; c) Preedintele Romniei. 97. Prescripia nu nltur executarea pedepsei aplicate n cazul infraciunilor: a) contra siguranei statului; b) contra capacitii de aprare a Romniei; c) contra pcii i omenirii. 98. ''Prescripia executrii pedepsei" nltur: a) executarea pedepsei principale, cu excepia pedepselor aplicate pentru infraciuni contra pcii i omenirii; b) executarea pedepselor complimentare; c) executarea msurilor de siguran. 99. "Reabilitarea" nu are efect: a) asupra msurilor de siguran, cu excepia celei prevzute de art. 112 lit. d din c. pen; b) pentru viitor; c) n ce privete reintegrarea n funcia din care condamnatul a fost scos n urma condamnrii. 100. Intervine "reabilitarea de drept": a) dup executarea pedepsei amenzii; b) dup trecerea unui termen de 3 ani de la executarea pedepsei nchisorii ce nu depete 2 ani, sub condiia s nu fi svrit nici o alt infraciune; c) dup executarea pedepsei ntr-o nchisoare militar.

ncheie

un

nou

4) Tema nr. 1 drept procesual penal

A) Test 1 1. Procesul penal are ca scop imediat:

61

a) aprarea Romniei, a drepturilor i libertilor persoanelor mpotriva infraciunilor; b) prevenirea svririi de noi infraciuni; c) constatarea la timp i n mod complet a faptelor care constituie infraciuni astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale. 2. Scopul mediat (general) al procesului penal const n: a) aprarea ordinii de drept, aprarea bunurilor cu prioritate; b) aprarea drepturilor i libertilor persoanei; c) prevenirea infraciunilor precum i educarea cetenilor n spiritul respectrii legilor. 3. Nulla poena sine lege semnific: a) legalitatea incriminrii; b) legalitatea pedepsei; c) nu exist justiie n afara legii. 4. Principiul legalitii procesului penal: a) este consacrat expres de Codul de procedur penal; b) nu este consacrat expres de Codul de procedur penal; c) impune ca procesul penal s se desfoare conform Codului de procedura penala si a tuturor legilor extrapenale. 5. Constituie garanii ale respectrii principiului legalitii procesului penal: a) prevederea n legea procesual penal a sanciunilor procedurale penale aplicabile actelor procesuale i procedurale care au fost ntocmite cu nclcarea legii; b) prezumia de nevinovie; c) posibilitatea instanei de judecat de a verifica legalitatea activitii de urmrire penal. 6. Prezumia de nevinovie: a) este consacrat expres n Codul de procedur penal; b) nu este consacrat expres de Constituia Romniei; c) este o prezumie relativ. 7. Prezumia de nevinovie nu este rsturnat: a) cnd exist probe certe de vinovie; b) cnd, dei s-au administrat toate probele, exist ndoial asupra vinoviei inculpatului; c) dac nvinuitul sau inculpatul nu i-a dovedit nevinovia, dar nici organele judiciare nu au administrat probe din care s rezulte cu certitudine vinovia. 8. Constituie garanii ale respectrii principiului aflrii adevrului: a) dreptul la aparare; b) posibilitatea instanei de a extinde aciunea penal sau procesul penal; c) existena instanei de control judiciar, care poate controla hotrrea instanei ierarhic inferioare. 9. Oficialitatea procesului penal privete: a) faza urmririi penale; b) numai faza urmririi penale i a judecii; c) faza de punere n executare a hotrrilor judectoreti penale. 10. Principiul oficialitii procesului penal: a) are caracter absolut; b) are caracter relativ; c) este consacrat expres de Codul de procedur penal. 11. Organele de urmrire penal i instanele de judecat: a) nu sunt obligate s aib rol activ n desfurarea procesului penal; b) trebuie s asigure aflarea adevrului cu privire la faptele i mprejurrile cauzei; c) trebuie s trateze persoana care se afl n curs de urmrire penal sau de judecat, cu respectarea demnitii umane. 12. Actele necesare desfurrii procesului penal se ndeplinesc: a) numai din oficiu; b) din oficiu; c) din oficiu, afar de cazul cnd prin lege se dispune altfel.

62

13. Constituie reguli de baz ale procesului penal, consacrate expres de Codul de procedur penal: a) garantarea libertii persoanei; b) garantarea dreptului de aprare; c) dreptul la un proces echitabil. 14. In cursul procesului penal: a) persoanele care nu neleg sau nu vorbesc limba romn au dreptul de a lua cunotin de toate actele i lucrrile dosarului, de a vorbi n instan i de a pune concluzii, prin interpret; b) n faa organelor judiciare din unitile administrativ-teritoriale locuite i de populaie de alt naionalitate dect cea romn, se asigur folosirea limbii materne a acelei populaii; c) dreptul de a folosi interpret, n cazurile prevzute de lege, este asigurat n mod gratuit. 15. Ca o consecin a garantrii dreptului la aprare, n procesul penal: a) organele judiciare au obligaia s ncunotiineze pe nvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat i despre ncadrarea juridic a acesteia; b) organele judiciare au obligaia s asigure nvinuitului sau inculpatului posibilitatea pregtirii i exercitrii aprrii; c) organele judiciare sunt obligate, n toate procesele penale, s ia msuri pentru asigurarea asistenei juridice a nvinuitului sau inculpatului, dac acesta nu are aprtor ales. 16. In tot cursul procesului penal: a) orice parte trebuie s fie asistat de aprtor; b) orice parte are dreptul s fie asistat de aprtor; c) organele judiciare sunt obligate s administreze prilor probele necesare n aprare. 17. Inainte de a i se lua prima declaraie nvinuitului sau inculpatului: a) organele judiciare au obligaia s-i asigure aprarea de ctre un avocat, dac nu are aprtor ales; b) organele judiciare au obligaia s-l ncunotiineze despre dreptul de a fi asistat de un aprtor, consemnndu-se aceasta n procesul-verbal de ascultare; c) organele judiciare au obligaia s-i asigure aprarea de ctre un avocat, dac nu are aprtor ales i dac asistarea de ctre aprtor este obligatorie, potrivit legii. 18. In tot cursul procesului penal: a) nvinuitul sau inculpatul arestat preventiv nu poate cere punerea n libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauiune; b) este garantat libertatea persoanei; c) persoana mpotriva creia s-a luat o msur de restrngere a libertii are dreptul s se adreseze Instanei competente, dac consider c msura este ilegal. 19. Structura tipic a procesului penal cuprinde: a) trei faze, respectiv: cercetarea penal, urmrirea penal i judecata; b) dou faze, respectiv: urmrirea penal i judecata; c) trei faze, respectiv: urmrirea penal, judecata i punerea n executare a hotrrilor penale. 20. Prezumia de nevinovie, regul de baz expres n procesul penal, presupune: a) c orice persoan este considerat nevinovat atunci cnd a fost constrns s svreasc o infraciune; b) nimeni nu trebuie s-i probeze nevinovia; c) c orice persoan este considerat nevinovat pn la stabilirea vinoviei sale printr-o hotrre penal, chiar nedefinitiv; 21.n tot cursul procesului penal are dreptul s se adreseze instanei competente: a) numai persoana mpotriva creia s-a dispus internarea medical, dac consider ilegal aceast msur; b) persoana mpotriva creia s-a luat msura arestrii preventive, dac consider ilegal

63

aceast msur; c) persoana mpotriva creia s-a luat o msur de restrngere a libertii, alta dect cele expuse la punctele a) i b), dac consider ilegal aceast msur. 22. n cursul procesului penal, dreptul de aprare: a) este garantat numai inculpatului; b) este garantat inculpatului i asigurat, n mod gratuit, printrun avocat din oficiu, n cazul n care acesta nu are aprtor ales; c) este garantat tuturor prilor i pe ntreaga desfurare a procesului penal. 23. n procesul penal, n faa organelor judiciare: a) procedura judiciar se desfoar n limba romn, cu excepia cazurilor anume prevzute de lege; b) se asigur prilor sau altor persoane chemate n proces folosirea limbii materne, dar numai n acele uniti administrativ-teritoriale locuite i de populaie de alt naionalitate dect cea romn; c) se asigur prilor sau altor persoane chemate n proces folosirea limbii materne, actele procedurale ntocmindu-se ns, ntotdeauna, n limba romn. 24. n cursul procesului penal: a) prilor care nu se pot exprima li se asigur, n mod gratuit, posibilitatea de a lua cunotin de piesele dosarului, prin interpret; b) prilor care nu neleg limba romn i se asigur dreptul de a lua cunotin de piesele dosarului, printr-un interpret ales sau numit, contra cost, de ctre instan; c) prilor care nu vorbesc limba romn li se asigur, n mod gratuit, dreptul de a vorbi i de a pune concluzii n instan, prin interpret. 25. n faza de judecat aciunea penal se poate exercita: a) de procuror; b) de instan; c) si de persoana vatamata. 26. Soluiile ce pot fi date pentru stingerea aciunii penale n urma judecrii unei cauze sunt: a) condamnarea; b) achitarea; c) ncetarea urmririi penale. 27. Aciunea penal nu poate fi pus n micare dac: a) fapta exist; b) fapta are natur civil sau contravenional; c) fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni. 28. n cazul cnd fapta nu exist sau nu este prevzut de legea penal, soluiile ce pot fi date sunt: a) scoaterea de sub urmrire penal, pronunat de procuror; b) achitarea, pronunat de instan; c) clasarea cauzei penale, cnd exist nvinuit sau inculpat n cauz. 29. Cnd fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni soluiile ce pot fi date sunt: a) scoaterea de sub urmrire penal; b) achitarea; c) clasarea. 30. Aciunea penal nu poate fi pus n micare dac: a) fapta nu a fost svrit de nvinuit; b) faptei i lipsete unul din elementele constitutive ale unei infraciuni; c) fapta a fost svrit n stare de beie accidental parial. 31. Soluiile ce le poate pronuna instana cnd constat existena vreunuia dintre cazurile prevzute la art. 10 C. proc. pen. sunt: a) achitarea, n cazurile prevzute n art. 10 lit. a) - e); b) ncetarea procesului penal n cazurile prevzute n art. 10 lit.f)-j); c) clasarea cnd nu exist nvinuit n cauz. 32. Aciunea penal nu poate fi pus n micare dac:

64

a) plngerea-penal prealabil a fost introdus de mama minorei de 17 ani; b) numai cind lipsete autorizarea sau sesizarea organului competent, cnd acestea sunt obligatorii; c) intervine anularea cstoriei soului vinovat de svrirea infraciunii de adulter. 33. Aciunea penal nu poate fi pus n micare dac: . a) a intervenit amnistia; b) a intervenit graierea; c) a intervenit decesul fptuitorului. 34. Aciunea penal se stinge dac: a) a intervenit retragerea plngerii prealabile fa de toti participani; b) a fost retras plngerea prealabil cu privire doar la latura penal a cauzei; c) partea vtmat lipsete nejustificat la dou termene consecutive n faa primei instane, n cazul svririi infraciunii prevzut de art. 180 C.pen., cnd aciunea penal a fost pus n micare din oficiu. 35. Aciunea penal se stinge: a) dac a intervenit mpcarea prilor la primrie; b) dac a intervenit mpcarea prilor n cazul infraciunii de seducie; c) dac a intervenit mpcarea prilor, total, necondiionat i definitiv n recurs. 36. mpcarea prilor nu este prevzut ca modalitate de stingere a aciunii penale alternativ cu retragerea plngerii prealabile, n cazul infraciunilor de: a) viol; b) seducie; c) adulter. 37. Pentru existena autoritii de lucru judecat n penal, se cere identitate de: a) cauz i obiect; b) obiect i persoan; c) cauz, obiect i persoan. 38. Aciunea penal nu poate fi pus n micare cnd: a) procurorul a dispus nlocuirea rspunderii penale; b) instana a dispus nlocuirea rspunderii penale; c) exist autoritate de lucru judecat. 39. n cazul n care faptei i lipsete unul din elementele constitutive ale infraciunii: a) procurorul poate dispune clasarea sau ncetarea urmririi penale; b) instana pronun achitarea i, dac apreciaz c fapta ar atrage msuri ori sanciuni, altele dect cele prevzute de legea penal, sesizeaz organul competent; c) instana dispune ncetarea procesului penal. 40. nvinuitul poate cere continuarea procesului penal, n cazul: a) retragerii plngerii prealabile; b) mpcrii; c) intervenirii prescripiei rspunderii penale. 41. Atunci cnd, n cursul procesului penal, este inciden o cauz de nepedepsire prevzute de lege: a) procurorul dispune ncetarea urmririi penale; b) instana dispune ncetarea procesului penal; c) instana dispune achitarea. 42. Dac, dup intervenirea prescripiei rspunderii penale, nvinuitul sau inculpatul solicit continuarea procesului penal i se constat existena unei cauze de nepedepsire prevzute de lege: a) procurorul dispune ncetarea urmririi penale; b) procurorul dispune scoaterea de sub urmrire penal sau clasarea, dup caz; c) procurorul sesizeaz instana iar aceasta dispune ncetarea procesului penal.

65

43. Cnd inculpatul a cerut continuarea procesului penal dup ce a intervenit o cauz de ncetare a acestuia: a) instana l condamn pe inculpat, n cazul n care l gsete vinovat; b) instana pronun achitarea cnd constat vreunul dintre cazurile prevzute la art. 10 lit. a) - e) C. proc. pen.; c) instana pronun ncetarea procesului penal cnd nu se constat vreunul dintre cazurile prevzute la art. 10 lit. a) - e) C. proc. pen.. 44. Repararea pagubei n cazul aciunii civile din cadrul procesului penal se face: a) numai n natur; b) prin plata unei despgubiri bneti; c) n natur sau prin plata unei despgubiri bneti, n msura n care repararea n natur nu este cu putin. 45. Repararea pagubei n natur se poate face prin: a) restituirea lucrului; b) restabilirea situaiei anterioare; c) plata unei sume de bani reprezentind contravaloarea prejudiciului. 46. n cazul reparrii n natur a pagubei cauzat prin infraciune, restituirea lucrurilor poate fi dispus: a) numai de instan; b) de instan; c) de procuror. 47. Aciunea civil exercitat n cadrul procesului penal: a) poate avea ca obiect i tragerea la rspundere civil pentru repararea daunelor morale; b) poate avea ca obiect obinerea de despgubiri bneti pentru folosul de care a fost lipsit parte civil; c) nu poate avea ca obiect tragerea la rspundere civil a prii responsabile civilmente. 48. Motenitorii unei persoane nvinuite de svrirea unei infraciuni pot primi calitatea de subieci pasivi ai aciunii civile exercitat n faa instanei penale: a) numai n cazul n care decesul a intervenit dup sesizarea instanei cu judecarea aciunii penale; b) n timpul urmririi penale cu aciunea pus n micare; c) oricnd dac fptuitorul a decedat. 49. Partea civil poate prsi procesul penal i poate exercita aciunea civil la instana civil n cazurile: a) cnd urmrirea penal sau judecata a fost suspendat; b) cnd s-a dispus scoaterea de sub urmrirea penal sau ncetarea urmririi penale; c) cnd instana a lsat nesoluionat aciunea civil. 50. Partea vtmat, constituit parte civil n procesul penal, poate cere valorificarea preteniilor civile numai n faa instanei civile: a) cnd instana pronun achitarea n temeiul art 10 lit. b) C. proc. pen.; b) cnd instana pronun ncetarea procesului penal n temeiul art. 10 lit. f) i lit. j); c) cnd instana nu a soluionat aciunea civil deoarece ar fi dus la amnarea soluionrii cauzei penale. 51. Instana rezolv din oficiu aciunea civil cnd aceasta are ca obiect: a)numai restituirea lucrurilor; b) restabilirea situaiei anterioare; c) desfiinarea total/parial a unui nscris. 52. Aciunea civil se exercit numai n faa instanei civile: a) n cazul reparrii pagubelor ce s-au nscut sau descoperit dup pronunarea hotrrii penale de prim instan; b) cnd instana penal, prin hotrre definitiv a lsat nesoluionat aciunea civil;

66

c) n cazul n care se constat din probe noi, c paguba nu a fost integral acoperit i se cere diferena. 53. Amnistia nltur: a) executarea pedepsei, cnd intervine dup pronunarea unei hotrri de condamnare; b) rspunderea penal; c) rspunderea civil. 54. Constituirea ca parte civil n procesul penal se poate face: a) n timpul urmririi penale; b) pn la terminarea cercetrii judectoreti la prim instan, necondiionat de voina inculpatului; c) n faa instanei de judecat pn la citirea actului de sesizare. 55. Aciunea civil n cadrul procesului penal: a) este scutit de taxa de timbru; b) nu este scutit de taxa de timbru; c) este scutit de taxa de timbru numai dac nu s-a dispus disjungerea. 56. Persoana vtmat care a pornit aciunea civil n faa instanei civile: a) poate s prseasc aceast instan i s se adreseze organelor de urmrire penal, dac punerea n micare a aciunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dup suspendare; b) poate prsi instana civil chiar dac aceasta a pronunat o hotrre, chiar nedefinitiv; c) nu poate prsi instana civil dac aceasta a pronunat o hotrre, chiar nedefinitiv. 57. Obiectul aciunii penale l constituie: a) ntocmirea actului de inculpare; b) tragerea la rspunderea penal a persoanelor care au svrit infraciuni; c) aplicarea unor sanciuni penale. 58. Aciunea penal: a) este indisponibil; b) este divizibil; c) este individual. 59. Aciunea penal se pune n micare cnd: a) organele competente au date n legtur cu svrirea unei fapte penale; b) n toate cazurile legale, numai dac persoana fptuitorului este cunoscut; c) exist probe suficiente de vinovie cu privire la o persoan. 60. Aciunea penal se pune n micare de instan prin ncheiere: a) nu n cazul svririi infraciunilor prevzute de art. 210, art. 213 i art 220 C.pen.; b) n toate cazurile de extindere a procesului penal cu privire la fapte noi; c) n cazurile extinderii procesului penal cu privire la persoane noi, chiar dac procurorul nu particip la edina de judecat. 61. n caz de deces al prii civile: a) aciunea civil rmne n competena instanei penale numai cu acordul celeilalte pri; b) aciunea civil rmne n competena instanei penale introducndu-se n cauz motenitorii; c) aciunea civil trebuie introdus obligatoriu la instana civil. 63. Un deputat poate fi trimis n judecat cu ncuviinarea: a) Ministerului Justiiei; b) Camerei Deputailor; c) Parlamentului, n plenul su. 64. Punerea n micare a aciunii penale se face: a) in rem; b) in personam; c) in rem sau in personam.

67

65. Atunci cnd, pentru existena unei infraciuni, legea prevede svrirea acesteia numai cu intenie, dac fptuitorul a acionat din culp, instana pronun: a) achitarea, n temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C.proc.pen.; b) ncetarea procesului penal; c) achitarea, n temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen. 66. Persoana vtmat se poate adresa cu aciune la instana civil: a)numai pentru repararea daunelor morale care s-au nscut dup pronunarea hotrrii penale de prima instan; b) pentru repararea daunelor morale care s-au descoperit dup pronunarea hotrrii penale de prima instan; c) atunci cnd procesul pena! n cadrul cruia aciunea civil a fost exercitat din oficiu, a fost suspendat. 67. Hotrrea definitiv a instanei penale are autoritate de lucru judecat n faa instanei civile care judec aciunea civil: a) exclusiv cu privire la existena faptei i a persoanei care a svrit-o; b) numai cu privire la existena faptei; c) numai cu privire la existena faptei penale, a persoanei care a svrit-o i a vinoviei acesteia. 68. Hotrrea irevocabil a instanei civile prin care a fost soluionat aciunea civil: a)nu are autoritate de lucru judecat n faa organului de urmrire penal cu privire la existena faptei penale, a persoanei care a svrit-o i a vinoviei acesteia; b) are autoritate de lucru judecat n faa instanei penale cu privire !a existena faptei penale, a persoanei care a svrit-o i a vinoviei acesteia; c) are autoritate de lucru judecat n faa organului de urmrire penal i a instanei penale, numai cu privire la existena faptei penale i a persoanei care a svrit-o. 69. Persoana vtmat care nu s-a constituit parte civil n procesul penal: a) poate introduce la instana civil aciune pentru repararea pagubei materiale, judecata n faa instanei civile suspendndu-se pn la rezolvarea definitiv a cauzei penale; b) nu mai are posibilitatea s-i acopere prejudiciul suferit prin infraciune; c) poate introduce la instana civil aciune pentru repararea daunelor morale pricinuite prin infraciune, dar numai dup rmnerea definitiv a hotrrii penale. 70. Urmrirea penal a unui senator: a) nu poate avea loc pentru fapte care nu au legtur cu voturile sau opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului; b) se poate face numai de ctre Procurorul General al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie; c) nu este condiionat de avizul favorabil al Senatului. 71. Introducerea n procesul penal a prii responsabile civilmente: a) se face numai la cererea prii vtmate; b) se poate face din oficiu; c) nu se poate face n cursul urmririi penale. 72. Partea responsabil civilmente poate interveni n procesul penal: a) numai pn la citirea actului de sesizare; b) pn la terminarea cercetrilor judectoreti n prim instan, dar numai dac celelalte pri nu se opun; c) pn la terminarea cercetrii judectoreti n prim instan, necondiionat. 73. Declaraia de participare n proces, ca parte vtmat sau de constituire ca parte civil, se poate face:

68

a) n tot cursul urmririi penale; b) n faa primei instane, pn la citirea actului de sesizare; c) n faa primei instane, pn la terminarea cercetrii judectoreti. 74. Este parte n faza de judecat a procesului penal: a) nvinuitul; b) inculpatul; c) procurorul. 75. Intervenia accesorie a prii responsabile civilmente n procesul penal se poate face n prim instan: a) pn la citirea actului de sesizare; b) pn la terminarea cercetrii judectoreti; c) dup citirea actului de sesizare, ns numai cu acordul prilor. 76. Introducerea n procesul penal a persoanei responsabile civilmente: a) poate avea loc la cerere sau din oficiu; b) poate avea loc numai n timpul urmririi penale; c) poate avea loc n faa instanei, pn Ia citirea actului de sesizare. 77. Partea vtmat se poate constitui parte civil n contra: a) nvinuitului; b) numai a inculpatului; c) prii responsabile civilmente. 78. Calitatea de parte civil a persoanei care a suferit o vtmare prin infraciune: a) nltur dreptul acestei persoane de a participa n calitate de parte vtmat n aceeai cauz; b) nu nltur dreptul acestei persoane de a participa n calitate de parte vtmat n aceeai cauz; c) nltur posibilitatea ca n aceeai cauz partea civil s fie chemat ca martor. 79. Persoana responsabil civilmente poate interveni n procesul penal: a) pn la citirea actului de sesizare; b) pn la nchiderea dezbaterilor n prim instan; c) pn la terminarea cercetrii judectoreti la prima instan. 80. Atunci cnd inculpatul a sustras dintr-un magazin sau de la o tarab anumite lucruri aflate n patrimoniul unei societi comerciale i a fost surprins de vnztor i reinut: a) vnztorul este chemat n proces n calitate de parte civil, dac nu s-a recuperat prejudiciul; b) vnztorul este chemat n proces n calitate de martor; c) societatea, n al crei patrimoniu se afl lucrurile sustrase, are calitatea de parte vtmat, respectiv, parte civil. 81. Are calitatea de inculpat persoana: a) mpotriva creia s-a nceput urmrirea penal; b) n privina creia s-a ntocmit un rechizitoriu cu soluia .de trimitere n judecat; c) mpotriva creia s-a pus n micare aciunea penal. 82. Actele procesuale prin care fptuitorul poate dobndi calitatea de nvinuit sunt: a) rezoluia; b) procesul-verbal;c) plngerea formulat de persoana vtmat. 83. Urmrirea penal ncepe prin proces-verbal atunci cnd: a) organele de urmrire penal sunt sesizate printr-o plngere cu privire la svrirea vreunei infraciuni; b) organele de urmrire penal se sesizeaz din oficiu cu privire la svrirea unei infraciuni; c) se svrete o infraciune de audien. 84. Parte vtmat n procesul penal poate fi: a) numai victima infraciunii; b) o persoan fizic; c) o persoan juridic. 85. Preferina legal instituit de art. 30 alin. (1) C. proc. pen. se aplic n cazurile:

69

a) au fost fcute dou sesizri la intervale scurte de timp cu privire la svrirea aceleiai infraciuni; b) au fost fcute dou-sesizri simultan cu privire la svrirea aceleiai infraciuni; c) n care s-a svrit orice infraciune, indiferent de sesizare. 86. Preferina legal din art. 30 alin. (1) C. proc. pen. este prevzut n urmtoarea ordine: a) locul svririi faptei, locui unde a fost prins fptuitorul, locul unde locuiete persoana vtmat, locul unde locuiete fptuitorul; b) locul unde a fost prins fptuitorul, locul unde s-a svrit fapta, locul unde locuiete fptuitorul, locul unde locuiete persoana vtmat; c) locul unde s-a svrit fapta, locul unde a fost prins fptuitorul, locul unde locuiete fptuitorul, locul unde locuiete persoana vtmat. 87. Infraciunea svrit de un notar public se judec de: a) tribunal; b) Curtea de Apel; c) nalta Curte de Casaie i Justiie. 88. Prin locul svririi infraciunii se nelege: a) locul unde a fost prins fptuitorul; b) locul unde s-a desfurat activitatea infracional, n total sau n parte; c) locul unde s-a produs rezultatul infraciunii. 89. Infraciunile svrite n afara teritoriului rii, cu excepia celor comise pe nave sau aeronave, de ctre o persoan cu domiciliul n Cluj, dar care locuiete n Bucureti, sector 3, avnd viz de flotant, infraciuni ce sunt de competena judectoriei, se pot judeca de ctre: a) Judectoria Cluj; b) Judectoria Sectorului 3; c) Judectoria Sectorului. 2. 90. Omorul svrit n strintate de o persoan care nu are domiciliul i nici nu locuiete n Romnia: a) se poate judeca n Romnia de Judectoria Sectorului 2 Bucureti; b) nu se poate judeca n Romnia; c) se poate judeca n Romnia de Tribunalul Bucureti. 91. Ridicarea excepiei de necompeten teritorial se poate face: a) numai pn Ia citirea actului de sesizare; b) oricnd, n faa instanelor de fond i de control judiciar; c) oricnd n faa instanelor de fond. 92. Tribunalul militar judec infraciunile svrite de militari pn la gradul de: a) locotenent, inclusiv; b) cpitan, exclusiv; c) colonel, inclusiv. 93. Tribunalul judec n prim instan: a) infraciunea de nelciune, prevzut de art. 215 C. pen.; b) infraciunea prevzut de art. 197 alin. (2) C. pen.; c) infraciunile svrite cu intenie, dac au avut ca urmare moartea persoanei. 94. Tribunalul militar teritorial nu judec n apel: a) hotrrile pronunate n prim instan de tribunalul militar cu privire la infraciunile prevzute de art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.; b) hotrrile pronunate n prim instan de tribunalul militar cu privire la infraciunile contra ordinii i disciplinei militare, sancionate de lege cu pedeapsa nchisorii de cel mult 3 ani; c) hotrrile pronunate n prim instan de tribunalul militar cu privire la infraciunile contra ordinii i disciplinei militare, sancionate de lege cu pedeapsa nchisorii de cel mult 2 ani. 95. Curtea de apel judec n prim instan: a) infraciunile contra siguranei statului i infraciunile contra pcii i omenirii;

70

b) infraciunile svrite de judectorii de la judectorii i tribunale, procurorii de la parchetele de pe lng acestea i notarii publici; c) infractiunile de omor deosebit de grav. 96. nalta Curte de Casaie i Justiie nu judec: a) n prim instan; b) n apel; c) n recurs. 97. n cazul n care cursul justiiei este ntrerupt, partea interesat poate face cerere la: a) curtea de apel; a) instana superioar n grad celei la care s-a ntrerupt; c) nalta Curte de Casaie i Justiie. 98. Cererile de strmutare se soluioneaz: a) de nalta Curte de Casaie i Justiie; b) de instana superioar; c) de curtea de apel sau nalta Curte de Casaie i Justiie. 99. nalta Curte de Casaie i Justiie are competen exclusiv de a judeca: a) recursul n anulare; b) orice cerere de revizuire; c) recursul n interesul legii. 100. Exist indivizibilitate: a) cnd la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; b) cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite prin acelai act; c) cnd dou sau mai multe infraciuni sunt svrite n timp ori loc diferit, dup o prealabil nelegere ntre infractori. B) Tema nr. 1 drept procesual penal-Test 2 1. Exist conexitate: a) n cazul infraciunii continuate sau n orice alte cazuri cnd dou sau mai multe acte materiale alctuiesc o singur infraciune; b) cnd dou sau mai multe infraciuni sunt svrite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane, n acelai timp i loc; c) cnd o infraciune este svrit pentru a pregti, nlesni, ascunde comiterea unei alte infraciuni, ori este svrit pentru a nlesni sau asigura sustragerea de la rspunderea penal a fptuitorului altei infraciuni. 2. Tinuirea, favorizarea infractorului i nedenunarea unei infraciuni sunt de competena: a) judectoriei; b) tribunalului; c) instanei care judec infraciunile la care acestea se refer. 3. Cauzele penale trebuie reunite ntotdeauna: a) n toate cazurile de conexitate i atunci cnd la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; b) n toate cazurile de conexitate i atunci cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite prin acelai act; c) n cazul infraciunii continuate sau n orice alte cazuri cnd dou sau mai multe acte materiale alctuiesc o singur infraciune. 4. Excepia de necompeten teritorial poate fi ridicat: a) pn la citirea actului de sesizare n faa primei instane; b) pn la pronunarea hotrrii; c) numai n prim instan i n apel, pentru prima dat. 5. Actele ndeplinite ori msurile dispuse de instan se menin n toate cazurile de declinare a competenei pentru: a) necompeten material; b) necompeten personal; c) necompeten teritorial. 6. Conflictul de competen ntre o instan civil i una militar este de competena:

71

a) instanei superioare n grad instanei militare; b) instanei superioare n grad instanei civile; c) nalta Curte de Casaie i Justiie 7. Hotrrea de declinare a competenei: a) nu este supus apelului; b) nu este supus recursului; c) este supus numai recursului. 8. Constituie motiv de recuzare: a) faptul c judectorii aceluiai complet sunt soi sau rude apropiate; b) participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori n aceeai cauz; c) faptul c judectorul a fost expert sau martor n cauza respectiv. 9. Judectorul este incompatibil cnd: a) a rezolvat o chestiune preliminara; b) a pus n micare aciunea penal, a emis mandat de arestare, a dispus trimiterea n judecat sau a pus concluzii n fond n calitate de procuror la instana de judecat; c) a fost reprezentant sau aprtor al uneia din pri. 10. Exist incompatibilitate: a) cnd ntre procuror sau grefierul de edin sau ntre vreunul dintre ei i unul din membrii completului exist rudenie apropiat sau cstorie; b) numai cnd procurorul care a participat ca judector la soluionarea cauzei n prim instan pune concluzii la judecarea ei n apel sau n recurs; c) cnd persoana care a fcut urmrirea penal procedeaz la completarea sau refacerea acesteia, cnd completarea sau refacerea este dispus de instan. 11. Declaraia de abinere se poate face: a) preedintelui instanei, cnd se face de ctre un judector; b) de ndat ce persoana obligat la aceasta a luat cunotin de existena cazului de incompatibilitate; c) numai n scris. 12. Cererea de recuzare se poate face: a) numai n cursul judecii; b) de ndat ce partea a aflat de existena cazului de incompatibilitate; c) att n timpul urmririi penale, ct i n timpul judecii. 13. Nu sunt supuse nici unei ci de atac: a) ncheierea prin care s-a admis abinerea; b) ncheierea prin care s-a admis recuzarea; c) ncheierea prin care s-a respins recuzarea. 14. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaz cercetarea penal se poate adresa: a) acestei persoane; b) procurorului; c) numai instanei de judecat. 15. Procurorul este obligat s soluioneze cererea de recuzare: a) n cel mult 24 de ore; b) n cel mult 3 zile; c) imediat i de urgen. 16. Cererea de recuzare poate fi fcut de: a) prile n cauz, exclusiv; b) procuror; c) orice persoan interesat, chiar dac nu este parte, i procuror. 17. Exist incompatibilitate: a) n cazul n care acelai judector soluioneaz o nou cerere de liberare condiionat, dup ce anterior o respinsese; b) cnd acelai judector judec o cerere de revizuire pentru motivul examinrii unor mprejurri noi, dup ce examinase cauza n fond; c) cnd expertul sau interpretul este reprezentant sau aprtor al vreuneia dintre pri.

72

18. n cazul n care partea afl despre cazul de incompatibilitate dup pronunarea hotrrii: a) poate face cererea de recuzare n apel; b) nu mai poate face cerere de recuzare; c) poate face cererea de recuzare chiar n recurs. 19. Examinarea cererii de abinere sau recuzare se face: a) ntotdeauna fr participarea celui care se abine sau este recuzat; b) cu participarea acestuia, atunci cnd instana gsete c este necesar; c) de un alt complet din care nu pot face parte judectori din vechiul complet, chiar dac cu privire la ei nu exist cerere de abinere sau recuzare. 20. Nerespectarea dispoziiilor legale privind incompatibilitatea: a) se sancioneaz cu nulitatea absolut; b) nu se ncadreaz n sfera noiunii de nelegal compunere a instanei; c) se sancioneaz cu nulitatea relativ. 21. Excepiile de necompeten pot fi ridicate: a) numai de pri i procuror; b) de pri, de procuror sau de instan, din oficiu; c) numai de pri. 22. Pot fi ridicate, n tot cursul procesului penal, excepiile de necompeten: a) material; b) teritorial; c) dup calitatea persoanei. 23. Cererea de strmutare se soluioneaz de: a) nalta Curte de Casaie i Justiie; b) instana ierarhic superioar; c) alt complet de judecat. 24. Strmutarea poate fi cerut de: a) procuror; b) partea interesat; c) numai de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie 25. n caz de admitere a cererii de strmutare, strmutarea se face: a) la instana superioar; b) la nalta Curte de Casaie i Justiie; c) la o instan egal n grad. 26. Cererea de strmutare: a) trebuie motivat; b) atrage suspendarea de drept a cauzei n toate cazurile; c) trebuie s conin meniunea dac n cauz exist arestai. 27. Cererea de strmutare atrage suspendarea de drept a cauzei cnd este introdus de: a) procuror; b) procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie; c) ministrul justiiei. 28. Cererea de informaii n cazul soluionrii strmutrii: a) este obligatorie n toate cazurile; b) este facultativ n toate cazurile; c) este facultativ n cazul introducerii unei noi cereri de strmutare. 29. Pentru soluionarea cererii de strmutare, preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie cere, pentru lmurirea instanei, informaii de la: a) instana la care se afl cauza a crei strmutare se cere; b) instana superioar instanei la care se afl cauza, cu excepia cazului cnd se cere strmutarea de la o curte de apel; c) Ministerul Justiiei, cnd strmutarea se cere cu privire la o cauz existent pe rolul tribunalului sau curii de apel.

73

30. Strmutarea unei cauze se poate cere cnd aceasta se afl pe rolul: a) unei judectorii; b) unui tribunal; c) naltei Curi de Casaie i Justiie. 31. ntiinarea prilor despre introducerea cererii de strmutare i termenul fixat pentru soluionarea acesteia, se face de: a) preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie; b) preedintele instanei la care se afl cauza; c) preedintele instanei superioare celei la care se afl cauza. 32. Examinarea cererii de strmutare se face: a) n toate cazurile, n edin secret; b) n toate cazurile, n edin public; b) n edin public sau secret, dup caz. 33. nalta Curte de Casaie i Justiie dispune admiterea cererii de strmutare: a) numai motivat; b) fr artarea motivelor; c) i hotrte, totodat, strmutarea pricinii, artnd n ce msur actele ndeplinite n faa instanei se menin. 34. Strmutarea cauzei poate fi cerut din nou: a) dup trecerea a 6 luni de la respingerea cererii anterioare; b) dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri necunoscute naltei Curi de Casaie i Justiie la data soluionrii cererii anterioare; c) dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri ivite dup soluionarea cererii anterioare. 35. Reprezint cazuri speciale de strmutare: a) cazul admiterii cererii de recuzare ce privete ntreaga instan; b) cazul casrii n recurs de nalta Curte de Casaie i Justiie i trimiterea cauzei spre judecare altei instane egale n grad, cnd interesele justiiei o cer; c) mprejurarea c una dintre pri este rud cu un procuror de la instan. 36. Curtea de apel judec n prim instan: a) infraciunile contra statului; b) infraciunile contra pcii i omenirii; c) infractiunile contra siguranta cailor ferate. 37. Curtea de apel judec n prim instan: a) infraciunile contra siguranei statului i cele contra pcii i omenirii; b) infraciunile svrite de judectorii de la judectorii i tribunale i procurorii de la parchetul de pe lng aceste instane, precum i de notarii publici; c) intodeauna in complet de doi judecatori . 38. nalta Curte de Casaie i Justiie soluioneaz: a) cererile de strmutare; b) orice cerere de recuzare; c) conflictele de competen, cnd nalta Curte de Casaie i Justiie este instan superioar comun. 39. nalta Curte de Casaie i Justiie judec n prim instan infraciunile svrite de: a) senatori, deputai; b) membrii guvernului; c) judectorii Curii Constituionale, membrii, judectorii, procurorii i controlorii financiari ai Curii de Conturi i de ctre preedintele Consiliului Legislativ. 40. Infraciunea svrit de Avocatul Poporului se judec. de ctre: a) nalta Curte de Casaie i Justiie; b) Curtea de Apel; c) Tribunal. 41. Infraciunea svrit de un chestor se judec de ctre: a) nalta Curte de Casaie i Justiie; b) Curtea de Apel; c) Tribunal.

74

42. Infraciunea svrit de un procuror din cadrul Parchetului Naional Anticorupie se judec de: a) nalta Curte de Casaie i Justiie; b) Curtea de Apel; c) Tribunal. 43. Excepiile de necompeten material i dup calitatea persoanei pot fi ridicate n cursul procesului penal: a) pn la citirea actului de sesizare; b) pn la pronunarea hotrrii definitive; c) pn la terminarea cercetrii judectoreti n. prim instan. 44. nalta Curte de Casaie i Justiie judec n prim instan infraciunile svrite de: a) mareali, amirali, generali; b) magistraii i magistraii asisteni de la nalta Curte de Casaie i Justiie, Curtea de apel i Curtea Militar de apel; c) efii cultelor religioase i ceilali membri avnd cel puin grad de episcop. 45. Schimbarea calificrii faptei printr-o lege nou, intervenit n cursul judecrii cauzei: a) nu atrage necompetena instanei de judecat; b) atrage necompetena instanei de judecat; c) atrage necompetena instanei de judecat, dac s-a dispus astfel prin acea lege. 46. Cnd instana, sesizat cu judecarea unei infraciuni, constat dup efectuarea cercetrii judectoreti c infraciunea este de competena unei alte instane: a) declin obligatoriu competena, dac instana competent este superioar n grad; b) rmne competent a judeca respectiva infraciune, dac instana competent este inferioar n grad; c) poate declina competena, dac, din punct de vedere teritorial, instana competent este o alt instan egal n grad. 47. Sesizarea instanei ierarhic superioare comune n cazul unui conflict de competen se poate face de: a) pri; b) procuror; c) instana care s-a declarat cea din urm competent, n cazul unui conflict negativ. 48. n cazul unui conflict de competen, instana care i-a declinat competena ori s-a declarat competent cea din urm, dup caz: a) nu mai poate lua nici o msur dup sesizarea instanei superioare comune; b) nu mai poate efectua nici un act; c) poate lua msuri i efectua acte ce reclam urgen. 49. Cnd instana sesizat cu soluionarea conflictului de competen constat c acea cauz este de competena altei instane dect cele ntre care a intervenit conflictul i fa de care nu este instan superioar comun: a) trimite dosarul acestei din urm instane competente; b) trimite dosarul instanei care a sesizat-o; c) trimite dosarul instanei superioare comune. 50. Judectoria este competent material s judece n prim instan: a) infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale; b) infraciunea de tlhrie n form agravat, infraciunea de furt calificat; c) infraciunea de viol, n variant agravat. 51. Omorul svrit asupra unui senator este de competena: a) instanei competent material i teritorial, potrivit dispoziiilor de drept comun prevzute de Codul de procedur penal; b) naltei Curi de Casaie i Justiie; c) tribunalului din circumscripia cruia fusese ales senator acea persoan.

75

52. Infraciunile svrite n afara teritoriului rii, n alt loc dect pe o nav sau pe o aeronav, se judec: a) de instanele militare competente material n a cror raz teritorial i are domiciliul sau locuiete fptuitorul; b) de Judectoria sectorului 2 Bucureti; c) de instanta romana competenta. 53. Cererea de recuzare poate fi fcut: a) numai de ctre pri; b) de procuror; c) de orice persoan interesat. 54. n procesul penal instana poate invoca din oficiu excepia de necompetena: a) teritorial relativa; b) material; c) personal. 55. Infraciunea svrit de preedintele unui tribunal, se judec de ctre: a) Curtea de apel ierarhic superioar; b) nalta Curte de Casaie i Justiie; c) Curtea Militar de Apel. 56. Tribunalul militar judec infraciuni svrite: a) de persoane ce au calitatea de militar, n gradul prevzut de lege; b) de salariai civili ai Ministerului Justiiei, care pot face parte din orice direcie a acestui minister, dac infraciunile svrite sunt n legtur cu serviciul; c) de civili, n cazul n care infraciunile sunt ndreptate mpotriva oricrui bun aflat n proprietatea Ministerului de Interne. 57. In aeronava ce se deplaseaz pe ruta CHISINAU-MADRID, fr oprire, un cetean romn svrete infraciunea de omor asupra unui demnitar romn. Este competent material i teritorial s judece aceast infraciune: a) tribunalul n a crui raz teritorial are domiciliul fptuitorul, dac acesta are domiciliul n Romnia; b) Tribunalul Bucureti; c) nalta Curte de Casaie i Justiie. 58. Dac un deputat a svrit infraciunea de calomnie, plngerea prealabil se adreseaz: a) Curii de Apel Bucureti; b) Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie; c) nalta Curte de Casaie i Justiie. 59. n caz de conexitate: a) cauzele se pot reuni dac ele se afl n faa primei instane de judecat, chiar dup desfiinarea hotrrii cu trimitere de ctre instana de apel sau dup casarea cu trimitere de ctre instana de recurs i chiar dac instanele n faa crora se desfoar judecata n prim instan ar fi de grad diferit; b) se pot reuni cauze care se afl n faa instanelor de apel, chiar dac acestea nu ar fi de acelai grad; c) se pot reuni cauze care se afl n faa instanelor de recurs, dac acestea sunt de acelai grad. 60. Cnd dou sau mai multe acte materiale alctuiesc o singur infraciune, iar judecata pentru o parte dintre aceste acte se realizeaz de ctre o alt instan: a) este obligatorie reunirea cauzelor, indiferent de stadiul de judecat n care se afl i indiferent de gradul instanei; b) este obligatorie reunirea cauzelor, chiar dac ntr-una dintre cauze s-a pronunat o hotrre definitiv, n acest caz aceast hotrre fiind desfiinat, chiar dac a fost pronunat de o instan superioar n grad; c) cauzele se reunesc ntotdeauna cu excepia cazului cnd ntr-una din cauze s-a pronunat o hotrre definitiv. 61. Dobndirea unei anume caliti de ctre inculpat, dup svrirea infraciunii: a) nu poate atrage n nici un caz schimbarea competenei; b) atrage, de drept, schimbarea competenei, de la data dobndirii calitii; c) nu atrage, de regul, schimbarea competenei.

76

62. Dup svrirea unei infraciuni de nelciune, moment n care fptuitorul nu avea nici o calitate special, acesta devine deputat. Au valoare de adevr urmtoarele afirmaii: a) dac la momentul dobndirii calitii de deputat, inculpatul era deja trimis n judecat, instana sesizat rmne competent s judece; b) la momentul dobndirii calitii de deputat organele judiciare n faa crora se afl dosarul trebuie s-i decline competena organelor judiciare competente n raport de calitatea pe care a dobndit-o fptuitorul; c) organele judiciare n faa crora se afl dosarul, indiferent de faza procesual n care se afl acesta, rmn n continuare competente s soluioneze cauza. 63. Au valoare de adevr urmtoarele afirmaii: a) judectorul care a emis mandat de arestare este incompatibil s soluioneze propunerea de prelungire a arestrii sau de meninere a arestrii preventive, conform art. 301 C. proc. pen. b) judectorul care a emis mandat de arestare este incompatibil s judece n fond cauza; c) judectorul care a prelungit arestarea preventiv sau a dispus meninerea arestrii preventive, conform art. 301 C. proc. pen., este incompatibil s judece n fond cauza. 64. n cauzele n care sunt inculpai arestai preventiv, cnd se recuz ntreaga instan: a) completul de judecat n faa cruia s-a formulat cererea de recuzare, dispune asupra strii de arest preventiv, n condiiile legii iar ulterior trimite cererea de recuzare instanei competente; b) instana ierarhic superioar competent s soluioneze cererea de recuzare, nainte de a se pronuna asupra recuzrii, dispune cu privire la arestare preventiv, n condiiile prevzute de lege; c) nu se poate dispune nici o msur cu privire la starea de arest preventiv, anterior soluionrii cererii de recuzare. 65. Se ncadreaz n conceptul de participani n procesul penal, n sens restrns: a) organele judiciare, aprtorul i prile; b) organele judiciare i prile; c) inculpatul, partea vtmat, partea civil, partea responsabil civilmente. 66. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cauzei n prim instan ori la rejudecarea ei dup desfiinarea hotrrii n apel sau dup casare de ctre instana de recurs? a) doar cu condiia ca inculpatul s fie minor; b) doar dac inculpatul se afl ntr-una dintre situaiile prevzute de art. 171 C.pr.pen., de asisten juridic obligatorie; c) inculpatul poate fi reprezentat oricnd, cu excepia cazurilor n care prezena acestuia este obligatorie. 67. Completul de judecat se poate schimba pe parcursul soluionrii unei cauze? a) nu, avnd n vedere c la deliberare pot participa numai judectorii care au fost prezeni n mod nemijlocit la desfurarea procesului; b) da, pe tot parcursul procesului penal, numai n urma unei cereri de recuzare formulate de pri; c) completul se poate schimba pn la nceperea dezbaterilor; dup nceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenit n compunerea completului atrage reluarea de la nceput a dezbaterilor. 68. Ministerul Public i desfoar activitatea, sub autoritatea ministrului justiiei, potrivit urmtoarelor principii: a) principiul imparialitii; b) principiul controlului ierarhic; c) principiul independenei procurorilor. 69. Fac parte din categoria organelor de cercetare penal speciale:

77

a) ofierii i subofierii din cadrul Jandarmeriei Romne; b) subofierii Poliiei de Frontier anume desemnai; c) ofierii anume desemnai de ctre comandanii unitilor militare corp aparte i similare, pentru militarii in subordine. 70. Dobndirea calitii de nvinuit este determinat de: a) punerea n micare a aciunii penale; b) nceperea urmririi penale; c) sesizarea organelor judiciare despre svrirea unei infraciuni. 71. Dobndirea calitii de inculpat este determinat de: a) dispoziia de arestare preventiv; b) nceperea urmririi penale; c) punerea n micare a aciunii penale. 72. Declaraia de participare n procesul penal n calitate de parte vtmat se poate face: a) pn la momentul redactrii rechizitorului de ctre procuror; b) numai o dat cu redactarea plngerii penale, la momentul svririi infraciunii; c) n faa primei instane, pn la citirea actului de sesizare. 73. Partea vtmat: a) poate fi reprezentat n procesul penal numai n situaia n care este lipsit de capacitate sau cu capacitate de exerciiu restrns; b) este persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fizic, material sau moral, dac particip n procesul penal; c) beneficiaz de asistent juridic obligatorie n ipoteza n care este militar n termen ori militar cu termen redus. 74. Aciunea civil se exercit din oficiu: a) cnd persoana vtmat este o persoan dintre cele la care se refer art. 145 C.pen. i n cazul n care cel vtmat este o persoan lipsit de capacitate sau cu capacitate de exerciiu restrns; b) cnd inculpatul este o persoan lipsit de capacitate sau cu capacitate de exerciiu restrns; c) cnd se dispune restituirea lucrului, desfiinarea total ori parial a unui nscris i restabilirea situaiei anterioare svririi infraciunii. 75. Introducerea prii responsabile civilmente n procesul penal poate avea loc: a) n tot cursul urmririi penale; b) pn la terminarea cercetrii judectoreti, lund procedura din stadiul n care se afl la momentul interveniei; c) n faa instanei de judecat, pn la pronunarea hotrrii. 76. Sunt considerai subieci oficiali ai procesului penal: a) prile; b) martorii; c) organele de urmrire penal. 77. Condiiile n care partea responsabil civilmente poate fi reprezentat la judecarea cauzei n cile de atac: a) pedeapsa prevzut de lege pentru fapta supus judecii este nchisoarea de cel puin un an; b) partea responsabil civilmente poate fi reprezentat oricnd, fr ndeplinirea unor anumite condiii; c) pedeapsa prevzut de lege pentru fapta supus judecii este nchisoarea de cel mult un an. 78. Pot fi substituii procesuali: a) printele care formuleaz plngere pentru copilul major; b) soul persoanei vtmate care solicit procurorului punerea n micare a aciunii penale mpotriva inculpatului; c) soul care declar apel pentru cellalt so inculpat.

78

79. Ministerul Public exercit, prin procurori, urmtoarele atribuii: a) asigur interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre instanele de judecat; b) conduce i controleaz activitatea de cercetare penal a politiei judiciare; c) sesizeaz instanele judectoreti pentru judecarea cauzelor penale caracterizate prin punerea n micare a aciunii penale la plngerea prealabil adresat instanei de judecat. 80. Secii maritime i fluviale funcioneaz pe lng instanele din: a) Brila; b) Galai; c) Tulcea. 81. Localitile care fac parte din circumscripiile judectoriilor se stabilesc: a) prin hotrre a ministrului justiiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; b) prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; c) prin decret prezidenial, cu avizul ministrului justiiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. 82. Preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie este numit pe o perioad de: a) 6 ani; b) 4 ani; c) 3 ani. 83. Cauzele penale se judec n prim instan, la nivelul judectoriilor, tribunalelor i curilor de apel: a) ntotdeauna, n complet format din 2 judectori; b) n complet format dintr-un singur judector; c) n complet format dintr-un singur judector, doar pentru ipoteza n care obiectul judecii const n autorizarea efecturii unei percheziii domiciliare. 84. Constituirea completului de judecat are n vedere a) judectorii, procurorul i grefierul; b) judectorii desemnai de preedintele instanei pentru a intra n complet; c) judectorii, procurorul, grefierul i aprtorul. 85. Controlului ierarhic, principiu ce st Ia baza activitii Ministerului Public, poate fi exercitat n urmtoarea modalitate: a) ministrul justiiei are dreptul s dea dispoziii scrise, n mod direct sau prin procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, procurorului competent s nceap, n condiiile legii, procedura de urmrire penal pentru infraciuni despre "care axe cunotin; b) ministrul justiiei are dreptul s exercite control asupra procurorilor prin procurori anume desemnai; c) ministrul justiiei poate s cear procurorului general al Parchetului Naional Anticorupie informri asupra activitii parchetului. 86. Persoana vtmat prin infraciune, constituit parte vtmat, poate participa n aceeai cauz n calitate de parte civil? a) nu, deoarece calitatea de parte vtmat nltur dreptul persoanei respective de a participa n aceeai cauz i n calitate de parte civil, prejudiciul urmnd a fi recuperat pe cale unei aciuni introduse la instana civil; b) da, cu excepia cazului n care persoana vtmat este lipsit de capacitate de exerciiu, cnd unul dintre prini se constituie parte civil; c) da. 87. Persoana vtmat: a) se poate constitui parte civil, doar dac prejudiciul cauzat este deosebit de grav; b) beneficiaz de asisten juridic obligatorie dac particip n proces n calitate de parte vtmat; c) poate solicita s participe n procesul penal att n calitate de parte vtmat ct i n calitate de parte civil.

79

88. Judecata n apel se realizeaz de ctre un complet: a) format dintr-un numr de judectori desemnat de preedintele instanei, n funcie de complexitatea dosarului; b) format din 3 judectori; c) format din 2 judectori. 89. Partea responsabil civilmente poate interveni n procesul penal: a) pn la momentul redactrii rechizitoriului de ctre procuror; b) pn la terminarea cercetrii judectoreti la prima instan; c) pn la citirea actului de sesizare al primei instane. 90. Cazuri de asisten juridic obligatorie: a) inculpatul este o persoan lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns: b) partea vtmat are calitatea de militar; c) inculpatul este minor. 91. Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu aprtorul? a) da; de ctre procuror, din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare ale poliiei judiciare, o singur dat. pe o durat de cel mult 5 zile; b) nu; inculpatul arestat are dreptul s ia contact cu aprtorul, asigurndu-i-se confidenialitatea convorbirilor; c) nu; inculpatul arestat are dreptul s ia contact cu aprtorul. n prezenta organelor de urmrire penal, pentru a se preveni posibilitatea schimbrii declaraiilor date pn la acel moment. 92. Justiia se realizeaz prin: a) nalta Curte de Casaie i Justiie i celelalte instane judectoreti stabilite de lege; b) organele de cercetare ale Poliiei Judiciare; c) Ministerul Public. 93. Declaraia de constituire ca parte civil n procesul penal se poate face: a) numai n cursul urmririi penale; b) n faa primei instane, pn la citirea actului de sesizare; c) pn la momentul redactrii rechizitorului de ctre procuror. 94. Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie: a) este numit de preedintele Romniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; b) este numit pentru o perioad de 5 ani; c) este numit de preedintele Romniei, la propunerea ministrului justiiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioad de 3 ani. 95. Aprtorul nvinuitului sau al inculpatului: a) trebuie s aib vechime n avocatur de cel puin 3 ani; b) particip n mod obligatoriu la toate activitile de urmrire penal, dac asistena juridic este obligatorie; c) are dreptul de a asista la efectuarea oricrui act de urmrire penal care implic audierea sau prezena nvinuitului sau inculpatului cruia i asigur aprarea. 96. Aprtorul prii responsabile civilmente: a) are dreptul de a asista la ascultarea celorlalte pri n procesul penal; b) poate participa doar la efectuarea acelor acte de urmrire penal care vizeaz situaia prii responsabile civilmente i a inculpatului; c) are dreptul de a formula cereri i de a depune memorii. 97. Organele de cercetare ale poliiei judiciare apreciaz c inculpatul nu i poate face singur aprarea. a) n aceste condiii, asistena juridic este obligatorie; b) asistena juridic este obligatorie doar dac pedeapsa prevzut e lege este deteniunea pe via sau nchisoarea mai mare de 5 ani; c) n aceste condiii, urmrirea penal se suspend pn la momentul la care inculpatul va putea s i organizeze aprarea.

80

98. Succesorii n procesul penal: a) pot interveni numai n latura penal a cauzei; b) pot interveni att n latura penal, ct i n latura civil a cauzei; c) pot interveni numai n latura civil a cauzei, ei devenind pri n procesul penal. 99. Pot participa n procesul penal n calitate de parte responsabil civilmente: a) persoanele care au suferit prin svrirea infraciunii o vtmare fizic, material ori moral; b) prinii persoanei vtmate dac aceasta este lipsit de capacitate de exerciiu ori are capacitatea de exerciiu restrns; c) prinii pentru faptele ilicite svrite de copii lor minori. 100. Urmarirea penala : a) se efectueaza de procurori si de catre organele de cercetare penala; b) numai de procuror; c) se efectueaza de procurori sau de catre organele de cercetare penala.

CAPITOLUL III
1)Subiecte Concurs de admitere la Institutul National al Magistraturii-2003 1. Cursul prescriptiei extintive se intrerupe daca: a) debitorul solicita creditorului un termen pentru plata datoriei; b) cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la un organ fara activitate jurisdictionala ; c)cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la o instanta necompetenta. 2. In cazul partajului succesoral, referitor la obligatia de garantie intre copartasi: a) actiunea in garantie este prescriptibila extinctiv; b) este necesar ca tulburarea sau evictiunea sa aiba cauza anterioara partajului; c)garantia provine din succesiune, iar nu din actul de imparteala. 3. In materia contractului de antrepriza: a) riscul pieirii fortuite a materialelor se suporta, in toate cazurile, de antreprenor; b) atunci cand lucrarea executata piere fortuit dupa ce clientul a fost pus in intarziere in privinta obligatiei de a receptiona si de a lua in primire lucrarea, clientul este obligat sa plateasca pretul; c) clientul are o actiune contractuala directa impotriva subantreprenorului. 4. In cazul contractului de intretinere: a) actiunea in rezolutiune poate fi exercitata si de mostenitorii creditorului intretinerii; b) intervine caducitatea atunci cand, la incheierea contractului creditorul intretinerii sufera de o boala de care moare in interval de 20 de zile de la data contractului; c) daca s-a cerut rezolutiunea pentru neexecutarea culpabila a obligatiei de intretinere, instanta nu poate acorda un terman de garantie. 5. Actiunea redhibitorie: a) poate fi exercitata atat de cumparator, cat si de subdobanditor; b) este imprescriptibila extinctiv; c) implica obligarea vanzatorului si la plata de daune-interese indiferent daca a fost de buna-credinta sau de rea-credinta. 6. Remiterea de datorie: a) facuta unuia dintre fidejusori libereaza si pe ceilalti fidejusori; b) facuta fidejusorului nu libereaza pe debitorul principal; c) consta in renuntarea unilaterala a creditorului la dreptul sau de creanta, fara a fi necesar consimtamantul debitorului. 7. Donatia este lovita de nulitate daca: a) se stipuleaza ca, in caz de predeces al donatorului, lucrul donat se reintoarce la donator; b)donatarul se obliga sa plateasca datoriile viitoare ale donatorului fara a se preciza in contractul de donatie valoarea acestora; c) este afectata de o conditie care 81

depinde exclusiv de vointa donatorului. 8. In cazul admiterii actiunii in revendicare: a) cheltuielile utile se restituie numai in limita sporului de valoare ; b) cheltuielile necesare se restituie in totalitate; c) cheltuielile voluptorii se restituie numai daca posesorul a fost de buna-credinta. 9. Dreptul de administrare derivat din dreptul de proprietate publica confera titularului: a) posesia; b) dreptul de a introduce actiunea in revendicarea bunului proprietate publica; c)dreptul de a constitui un drept de superficie. 10. Actiunea prin care se solicita raportul donatiilor: a) profita, in caz de admitere, numai celui care a intentat-o; b)este o actiune in realizare, indiferent de modul de efectuare a raportului; c) nu poate fi paralizata de mostenitorul obligat la raport prin invocarea uzucapiunii. 11. Exceptia de neexecutare a contractului poate fi invocata numai daca: a) obligatiile reciproce ale partilor izvorasc din acelasi contract ; b) cocontractantul a fost pus in intarziere; c) a fost sesizata instanta. 12.In cazul jonctiunii posesiilor: a) detentia precara poate fi unita cu o posesie; b) cel care invoca jonctiunea trebuie sa fie un succesor in drepturi al autorului; c)cel care a obtinut posesia printr-a actiune in revendicare poate sa se foloseasca de timpul cat posesia a fost execitata de cel de la care a revendicat lucrul. 13. In privinta obligatiei de restituire a bunului care face obiectul contractului de comodat: a)comodatarul nu poate retine bunul in compensatie invocand creanta ce o are importiva comodantului; b)comodatarul nu are drept de retentie asupra bunului, decat daca s-a prevazut in mod expres in contract; c)comodantul poate sa intenteze numai o actiune personala. 14. Actul juridic de confirmare: a) presupune refacerea actului juridic anulabil; b)este o conventie prin care se ratifica un act juridic anulabil; c)valideaza retroactiv actul juridic anulabil. 15. In materia vanzarii terenurilor agricole situate in extravilan: a) statul si unitatile administrativteritoriale au un drept propriu de preemtiune; b)dreptul de preemtiune este opozabil numai proprietarului; c)trebuie respectata forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. 16. Nedemnitatea succesorala: a)opereaza de drept, instanta doar constatand nedemnitatea ; b)poate fi invocata numai de comostenitorii chemati la mostenire, impreuna cu nedemnul sau, dupa caz, de mostenitorii subsecventi; c)este o sanctiune civila. 17. Este prescriptibila extintiv actiunea: a)in resciziune; b)in constatarea cotelor succesorale; c)in reductiunea liberalitatiilor excesive. 18. In cazul contractului de tranzactie: a) care produce efecte pur declarative, partea nu este succesorul in drepturi al celeilate parti ; b)este permis ca, in schimbul renuntarilor facute de o parte, cealalta parte sa se oblige la efectuarea unor prestatii noi; c)exista intre parti, in toate cazurile, obligatia de garantie. 19.Spre deosebire de actiunea revocatorie, in cazul aciunii in simulaie exercitate de creditorul uneia din partile simulaiei: a)insolvabilitatea debitorului nu constituie o condiie pentru admiterea aciunii; b)se urmareste desfiinarea unui act juridic ce corespunde voinei reale a parilor;

82

c)creditorul nu trebuie sa probeze existena complicitaii la frauda a celui cu care debitorul sau a contractat. 20.In materia raspunderii pentru ruina edificiului: a) raspunderea revine, in toate cazurile, persoanei care deine paza juridica a edificiului; b) raspunderea revine propreitarului daca daramarea edificiului este urmarea lipsei de intreinere; c)cazul fortuit exonereaza de raspundere. 21.Gestiunea intereselor altuia: a)este un act juridic licit si voluntar al gerantului; b)inceteaza daca geratul decedeaza; c)implica, in cazul in care intervenia gerantului a fost necesara, raspunderea geratului faa de gerat numai in cazul dolului. 22.Revocarea tacita prin instrainarea obiectului legatului: a) poate interveni numai in cazul legatelor cu titlul particulat; b)intervine in cazul legatelor universale ori cu titlu universal; c) afecteaza vocatia universala sau cu titlul universal a legatarului. 23.In sistemul Decretului nr.167/1958, repunerea in termenul de prescriptie extictiva: a)se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege; b)nu poate fi dispusa dace exista culpa titularului dreptului in depasirea termenului de prescriptie extintiva; c) opereaza de drept. 24.Uzufructarul: a) beneficiaza de garantia pentru evictiune in toate cazurile in care uzufructul s-a constituit prin conventie; b)dobandeste fructele civile proportional cu durata dreptului de uzufruct; c)nu este obligat sa aduca o cautiune daca dreptul de uzufruct s-a constituit prin instrainarea nudei proprietati si retinerea sa de catre fostul proprietar. 25.In cazul conditiei suspensive, pendente conditiune: a)creditorul nu este indreptatit sa solicite executarea obilgatiei; b)obligatia se poate stinge prin conpensatie; c)dobanditorul dreptului real imobiliar este indreptatit sa il inscrie provizoriu in cartea funciara. 26.Instanta trebuie sa suspende judecata daca: a)dezlegarea pricinii atarna ,in totul sau in parte ,de existenta sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecati; b)se iveste un conflict de competena; c)reclamantul nu si-a indeplinit oblicatiile stabilite la primirea cererii de chemare in judecata. 27. Termenul de gratie: a) nu poate fi acordat daca debitorul este in stare de insolvabilitate indeobste cunosctuta; b) nu poate fi acordat pe cale contestatiei la executare; c) poate fi acordat, dupa pronuntarea fondului, pe calea ordonantei presendintiale numai daca exeista urgente. 28. Necompetenta teritoriala este de ordine publlica in cazul: a) petitiei de ereditare; b) cererii prin care locatarul solocita obligarea locatarului sa ii predea imobilul ce formea obiectul locatiunii; c) actiunii in tagaduirea paternitatii. 29. Inscrisurile noi pot fi folosite in recurs:a) numai de recurent; b) numai daca existau la data pronuntarii hotararii recurente; c) indiferent daca exista sau nu culpa partii in nefolosirea lor la instantele de fond. 30. Spre deosebire de cererea de interventie voluntara principala , cererea de chemare in garantie: a) nu pot fi disjunsa de cererea de chemare in judecata; b) nu trebuie incuviintata in principiu; c) trebuie facuta in condiitiile de forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata. 31. Pentru procuror termenul de apel curge: a) de la pronuntare daca a fost prezent la judecata in

83

prima instanta si de la comunicare daca nu a fost prezent; b) de la comunicarea daca a fost prezent la judecata in prima instanta si de la pronuntare daca nu a fost prezent; c) intotdeauna de la comunicare. 32. Potrivit legii, partiparea procurorului la judecata , prin punerea de concluzii, este obligatorie in cazul solutionarii cererilor:a) de expropriere; b) de contestare a recunoasterii de paternitate; c) prin care se solicita declararea judecatoreasca a mortii. 33. Intervine decaderea in cazul in care, dupa prima zi de infatisare: a) se formuleaza o cerere de interventie voluntara accesorie; b) paratul invoca exceptia de necompetenta relativa a instantei; c) paratul depune cererea reconventionala. 34. In caz de conexare: a) trebuie sa exista o stransa legatura intre obiectul si cauza cererilor; b) princina se solutioneaza de instanta mai intai sesizata sau,dupa caz, de instanta mai mare in grad; c) competenta materiala nu se stabileste prin adunarea valorii tuturor cererilor. 35. Este admisibila cererea de ordonata presedintiala prin care se solicita: a) inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari silite; b) desfiintarea unei constructii; c) suspendarea provizorie a executarii silite a hotaririi atacate cu recurs. 36. Categoria exceptiilor ce tind spre un efect peremptoriu , dar care pot incepe prin a avea un efect dilatoriu, include ,printre altele: a) exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant; b) exceptia de nesemnare a cererii de chemare in garatie invocata la un termen la care doar garantul nu este prezent; c) exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu. 37.In cazul tranzactiei judiciare:a) partile trebuie sa aiba capacitatea de a dispune de drepturile lor; b) partile nu au deschisa calea unei actiuni (cereri) in anulare; c) invoiala partilor va alcatui dispozitivului hotararii. 38. In cadrul procedurii necontencioase: a) instanta este obligata sa isi verifice din oficiu competenta; b) incheierea de respingere a cererii nu este supusa apelului, afara de situatiile cand legea prevede in mod expres contrariul; c) incheierea de admitere a cererii este executorie. 39. Spre deosebire de sechestrul juridiciar, sechestrul asigurator se infiinteaza: a) prin incheiere; b) fara citarea partilor; c) in toate cazurile, numai daca se depune o cautiune. 40. Potrivit legii (art.129 alin.1 C.proc. civ.), partile sunt obligate: a) sa se prezinte personal la toate termele de judecata; b) sa isi exercite drepturile procedurare cu buna -credinta; c) sa urmarea desfasurarea si finalizarea procesului. 41. In cazul in care, la judecata in prima instanta, reclamantul renunta la dreptul subiectiv pretins: a) hotararea nu este supusa apelului; b) este necesar consimtamantul paratului numai daca s-a intrat in dezbaterea fondului; c) instanta va dispune respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata. 42. Poate fi admisa revizuirea daca nu a fost aparata deloc sau a fost aparata cu viclenie persoana: a) fizica cu discernamant atenuant; b) fizica pusa sub interdictie judecatoreasca; c) juridica de dprep privat. 43. In cazul partajului judicir,poate fi atacata separat cu apel incheierea: a) prin care s-a dispus

84

vazarea, de catre executor judecatoresc, a bunului ce formeaza obiectul partajului; b) deincuviintare in principiu al cererii de interventie voluntara principala; c) deincuviintare in principiu a cererii de partaj. 44. Intervine nulitatea daca: a) minuta nu este semnata de procuror, desi a fost pronuntata intr-o materie in care participarea procurorului la judecata este obligatorie; b) cererea de apel s-a depus direct la instanta de apel; c) instanta a respins apelul desi intimatul nu era legal citat. 45. Intampinarea: a) trebuie dispusa personal de parat, in principiu, cel mai tarziu la prima zi deinfatisare; b) nu este obligatorie in cazul asigurarii dovezilor; c) este obligatorie numai in materiile expres prevazute de lege. 46. Potrivit legii, partile nu trebuie citate la rezolvarea cererii: a) prin care debitorul a solicitat ridicarea sechestrului asigurator, ca urmare a alunarii cererii de chemare in judecata prin hotarare irevocabila; b) de stramutare; c) prin care debitorului solicita ridicarea popririi asiguratorii, intrucat da garantii indestulatoare. 47. Instanta de apel este indreptatita sa: a) anuleze apelul ca nemotivat; b) admita apelul si sa schimbe, in tot sau in parte, hotararea atacata; c) respingerea apelul ca nedovedit. 48.Pentru a se lua interogatoriu unei persoane juridice: a) reprezentantul legal al persoanei juridice tebuie citat cu mentiunea,,personal la interogatoru"; b) instanta si partea adversa trebuie sa se deplaseze la sediul persoanei juridice, pentru a adresa intrebarile direct reprezenntantului legal al persoanei juridice ,care va raspunde imediat; c) se comunica persoanei juridice intrebarile ,iar raspunsurile vor fi datein scris. 49.Coparticiparea procesuala: a) poate fi obligatorie; b) este guvernata de principiul independentei coparcipantilor; c) poate avea loc numai daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna. 50.Tribunalele judeca in prima instanta: a)cererile referitoare la incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiilor; b)toate cererile si procesele in materie comerciala; c) cererea de inregistrare a unei fundatii in Registrul asociatiilor si fundatiilor. 51.Fapta, pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, savarsita de mai multe persoane: a)atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei, chiar daca plangerea s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul din participanti; b) atrage raspunderea doa a participantului fata de care parte vatamata nu si-a retras plangerea; c) pentru a atrage raspunderea penala, plangerea prealabila a parii vatamate trebuie facuta fata de toti participantii. 52.Talharia este o infractie: a)simpla; b) complexa; c) de obicei. 53.Fapta inculpata care, auzind din curtea sa amenintarile victimei , vecinul sau si vazand-o pe aceasta ca se inarmeaza cu un cutit, a luat un topor si, sarind cardul , a intrat in curtea victimei pe care a lovit-o, producandu-i moartea: a) nu este infractiune, fiind savarsita in stare de egitima aparare; b)nu este intractiune fiind savarsita starii de necesitate; c)este infractiune. 54.Interzicerea de a se afla in anumite locccalitati este:a)o pedeapsa accesorie; b)o masura de siguranta; c)o pedeapsa complementara.

85

55.La infractiunea de viol (art.197 Cod penal):a)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex feminin; b)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex masculin ; c)subiectul activ poate fi orice persoana indiferent de sex. 56.Infractiunea de abandon de familie (art.305 Cod penal)poate consta in savarsirea, de catre persoana care are obligatia legala de intretinere ,fata de cel indraptatit de intretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte:a)parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale; b)neplata de rea-credinta ,timp de doua luni , a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca; c) punerea in rimejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice ,intelectuale sau morale a minorului. 57.Infractiunii de furt, savarsita de un cetatean roman, la bordul unei nave comerciale romanesti aflae in Mediterana,impotriva unui cetatean grec: a) nu i se aplica legea penala romana; b)i se aplica legea penala romana, conform principiului teritorialitatii; c)i se aplica legea penala romana conform principiului personalitatii. 58.Fapta administratorului asociatiei de proprietari de insusire, folosire sau traficare in interesul sau, sau pentru altul de bani,valori sau alte bunuri care le administreaza constituie infractiunea de: a)furt; b)abuz de incredere; c)delapidare. 59.Constituirea unui grup infractional organizat consta in constituirea unui grup structurat,format din trei sau mai multe persoane care exista pentru o perioada si actioneaza coordonat in scopul comiterii: a)oricarei infractiuni; b)unei infractiuni grave; c)mai multor infractiuni grave. 60.Fapta celor trei inculpati care, pentru a patrunde in casa victimei au sarit gardul in curtea acestiua, fiind surprinsi de politie in momentul in care se pregatateau sa intre in casa este: a)tentativa la infractiunea de violare de domiciliu; b)infractiunea de violare de domiciliu in forma consumata,varianta tip; c) infractiunea de violare de domiciliu in forma consumata,varianta agravata. 61.Data savarsirii infractiunii continuate o reprezinta: a)data comiterii oricareia dintre actiunile sau inactiunile ce intra in continutul infractiunii continuate; b)data comiteri primei actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiuni continuate; c)momentul epuizarii, si anume data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiunii continuate. 62.Fapta celui care, prin amenintare cu un cutit ,ii cere victimei o suma de bani pe care acestuia i-o da de indata este infractiunea de: a) amenintare; b) santaj; c) talharie. 63.Sunt masuri educative: a)liberatea supravegheata ; b)internarea intr-un centru de reeducare ; c)internarea medical. 64.In caz de concurs intre circumstantele agravante si atenuante: a) coborarea pedepsei sub minimul special nu este obligatoriu; b)coborarea pedepsei sub minimul special este obligatorie ; c)coborarea pedepsei sub minimil special este obligatorie doar in cazul pedeosei amenzii. 65.Infractiunea de evadare ,varianta agravata (art.269 alin.2 Cod. penal ) se retine daca: a)fapta este savarsita prin folosirea de violente; b)fapta este savarsita in timpul noptii; c)fapta este savarsita de doua sau mai mute persoane impreuna.

86

66.Fapta aceluia care sustrage din apertamentul victimei cu aceeiasi ocazie ,mai multe bunuri pentru transportul carora face mai multe drumurii intre apartamentul victimei si autoturismului sau, reprezinta: a)o infractiune de furt in forma continuata ; c)o infractiune de furt in forma continua. 67.Fapta celui condamnat definitiv la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune intentionata ,care a savarsit, inainte de inceperea executarii acestei pedepse, o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an ,este comisa in conditiile: a)recidivei postcondamnatorii; b)pluralitatii intermediere; c)concursului de infractiuni. 68.Elementele material al infractiunii de luare de mita poate consta in: a)darea de bani sau alte foloase; b)primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin; c)acceptarea promisiuni de bani sau alte foloase care nu i se cuvin. 69.Subiect pasiv al infractiunii de amor savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate (art.175 lit.c Cod penal ) poate fi: a)fica faptuitorului; b)sotul fiicei surorii mamei faptuitorului; c)sotia faptuitorului,de care acesta era despartit in fapt, victima locuind intr-o alta localitate. 70.Infractiunea de abuz de incredere exista in cazul in care faptuitorul isi insuseste: a)un bun mobil incredintat, de victima, pentru transport; b)o suma de bani inmanata in vederea depunerii la banca pe numele victimei; c)o suma de bani care ii fusese data, de victima, cu titlu de imprumut. 71.Cel condamnat este reabilitat de drept: a)executarea pedepsei intr-o inchisoare militara; b)la data executarii pedepsei cu amenda; c)la implinirea termenului de incercare,in cazul suspendarii conditionate ,daca nu a savarsit din nou o infactiune inauntrul acestui termen si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. 72.Actele de instigare urmate de desistarea autorului se sanctioneaza cu o pedeapsa: a)intre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general; b)intre jumatatea minimului si jumatatea maximului pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat; c)inte 2 si 10 ani in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata. 73.Tentativa relativ improprie exista in cazul in care: a)consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite; b)consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare ,obiectul lipsea de la locul unde fattuitorul credea ca se afla; c)imposibilitatea de a cosumare a inftactiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea. 74.Fapte este savarsita cu intentie atunci cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta socotind fara temei ca el nu se va produce; b)prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; c)prevede rezultatul faptei sale urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte. 75.Pedeapsa accesorie se aplica: a)daca pedeapsa principala este inchisoarea; b) doar daca pedeapsa principala este inchisoarea de cel putin 2 ani ; c)doar daca pedeapsa principala este inchisoarea mai mare de 2 ani. 76.Procurorul dispune incetarea urmaririi penale atunci cand: a)fapta nu exista; b)a intervenit amnistia; c)faptuitorul care a furat de la bunicul sau un televizor s-a impacat cu acesta.

87

77.Curtea de Apel judeca: a)in prima instanta; b)ca instanta de recurs; c) recursurile in anulare. 78.Lipsa nejustificata a partii vatamate la doua termene consecutive,in fata primei instante de judecata, in cazul infractiunilor prevazute in articolul 279 alin.2 lit.a) din Codul Penal,este considerata: a)retragere a plangerii prealabile; b)impacarea partilor; c)nesemnificativa din punct de vedere procedural. 79.Hotararea se pronunta: a)de catre presedintele completului de judecata, in sedinta publica,cu exceptia situatiei in care sedinta de judecata nu a fost publica ; b)de catre presedintele completului de judecata ,in sedintta publica, numai in prezenta procurorului; c)in sedinta publica, de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier. 80.Sunt masuri preventive procesual penale: a)obligarea de a nu parasi localitatea; b)interzicerea de a se afla in anumite ocalitati; c)retinerea. 81.Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane se dispune daca in cursul judecatii se descopera : a)date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului; b)date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana,dar in legatura cu fapta inculpatului; c)date cu privire la savarsirea de catre un martor a unei fapte prevazute de legea penala fara legatura cu fapta inculpatului. 82.Este caz de conexitate: a)cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane; b)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit,dupa o prealabila intelegere intre infractori; c)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite,de una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc. 83.Sunt parti in procesul penal: a)inculpatul ,parte vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente; b)invinuitul,inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilemente; c)faptuitorul, invinuitul, inculpatul, procurorul, martorul. 84.Rechizitoriul este: a)actul de prezentare a materialului de urmarire penala; b)actul de sesizare a restantei; c)actul de trimitere in judecata. 85.Sunt cazuri de revizuire: a)descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; b) condamnarea inculpatului pantru o fapta care nu este prevazuta de legea penala ; c)gratierea faptei pentru care a fost condamnat. 86.Sedinta in care are loc judecarea infractorului minor: a)nu este publica; b)este publica; c)se desfasoara separat de celeilalte sedinte. 87.In cursul urmaririi penale, asistenta juridica este obligatorie: a)cand invinuitul sau inculpatul este arestat chiar in alta cauza; b)in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; c)cand invinuitul sau inculpatul este rezervist concentrat. 88. Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani: a)nu poate fi dispusa; b)poate fi dispusa daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare si o alta masura prevenita nu este suficienta; c)poate fi dispusa numai in cursul judecatii.

88

89.Invinuit este: a)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa; b)persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala; c)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala. 90.Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare cand: a)faptuitorul, in momentul savarsirii faptei,se gasea in stare de betie voluntara completa produsa de alcool; b)faptuitorul a savarsit o fapta putativa; c)faptuitorul, din culpa, a lipsit o persoana de libertate, in mod ilegal. 91.Este sanctionata cu nulitate absoluta incalcarea dispozitiilor privind: a)publicitatea sedintei de judecata; b)competenta teritoriala; c)prezenta la judecata a inculpatului arestat. 92.Momentul inceperii cercetarii judecatoresti il constituie: a)strigarea cauzei si apelul celor citati; b)citirea actului de sesizare a instantei de catre grefier; c)verificari privitoare la inculpate. 93.Pot efectua acte premergatoare: a)organele de urmarire penala; b)lucratorii operativi din organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale,anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale; c)organele de control ale administratiei publice. 94.Persoanele care nu sunt obligate, potrivit legii, sa depuna ca martor in procesul penal sunt: a)sotul invinuitului sau inculpatului; b)rudele apropiate ale partii vatamate; c)persoanele obligate sa pastreze secretul profesional. 95.Durata arestarii preventive provizorii este de: a)cel mult 5 zile ; b) cel mult 3 zile; c)cel mult 30 zile. 96.Instanta de apel ,in apelul declarat de procuror in favoarea inculpatului: a)poate agrava situatia inculpatului ; b)nu poate agreva situatia inculpatului; c)poate agreva situatia inculpatului numai daca partea vatamata,chiar daca nu a declarat apel ,solicita acest lucru. 97.Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine: a)invinuitului si inculpatului; b)partii vatamate si partii civile; c)organelor de urmarire penala si instantei de judecata. 98.Constituie proba: a)orice element de fapt care sevaste la indentificarea persoanei ce a savarsit o infractiune; b)declaratiile martorului caruia i s-a atribuit o alta indentitate; c)inregistrarile audio. 99.Este considerat act procesual : a)punerea in miscare a actiunii penale; b)executarea mandatului de arestare preventiva; c)trimiterea in judecata. 100.Exista cazuri de amanare a executarii pedepsei: a)cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare ; b)cand se constata , pe baza unei expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa; c)cand o condamnata are un copil mai mic de un an. 2) Subiecte Concurs de admitere la Institutul National al Magistraturii-2004 1.In cazul delegatiei perfecte,obligatia delegatului fara de delegatar subzista daca: a)delegatul este insolvabil in momentul delegatiei; b)delegatarul si-a rezervat expres dreptul de a uramari pe delegant in cazul de insolvabilitate a delegatului; c)creditorul nu mai bebeficiaza de garantiile

89

vechii creante. 2.Ca regula, sanctiunea in cazul simulatieie este: a) nulitatea relativa a actului secret; b) inopozabilitatea actului juridic secret fata de tertii de buna credinta; c) inopozabilitatea actului juridic secret de terti, indiferent daca sunt de buna sau rea credinta. 3. In cazul stipulatiei pentru altul: a) parti contractante sunt numai promitantul si stipulantul; b) daca tertul beneficiar decedeaza de a accepta dreptul, acesta din urma nu se va transmite catre mostenitorii sai; c) tertul beneficiar este indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru ca acesta sa executate prestatia in conditiile stabilite in contractul incheiat cu stipulantul. 4.Neexecutarea sarcinii:a) efecteaza valabilitatea actului juridic; b)afecteaza numai eficacitatea actului juridic; c)da dreptul dispunatorul de a opta intre a cere rezolutiunea actului juridic sau a pretinde obligarea la executarea in natura sarcinii. 5.Garantia vanzatorului impotriva evictiunii: a)priveste tulburarile de dreot sau de fapt; b)intervine cand evictiunea are o cauza anterioara vanzarii; c)persupune necunoasterea, de catre cumparator, a cauzei evictiunii la incheierea contractului. 6.Sunt prescritibile ebtinctiv actiunile: a)prin care se valorifica drepturi reale accesorii; b)de partaj; c)intemeuate pe plata nedatorata. 7.Reprezentarea succesoriala: a)se aplica si atunci cand reprezentantul nu are vocatie succesoriala generala propie la mostenirea lasata de defunct; b)opereaza numai din grad in grad vacant; c)este admisa numai in cazul descendentilor copiilor defunctului. 8.In cazul termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului: a)executarea obligatiei de catre debitor inainte de scadenta este o plata nedatorata; b)pana la implinirea termenului creditor nu este indreptatit sa ceara plata de la debitor; c)inainte de implinirea termenului creditorul este indreptatit sa ia masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului. 9.In materie testamentara: a) testamentul conjuctiv este valabil numai daca se incheie in forma autentica; b)capacitatea de a dispune testament se apreciaza in raport de momentul intocmirii testamentului; c)testamentul autentic prin mandatar este valabil numai daca mandatarul are procura speciala si autentica. 10.Instrainarea terenurilor se poate face: a)cu respectarea dreptului de preemtiune, in toate cazurile;b)prin act autentic in cazul vanzarii terenurilor cu destinatie agricola sau forestiera; c) prin mostenire legala. 11.Uzufructuarul: a)este indreptatit sa exercite actiunea confesorie si impotriva nudului proprietar; b)dobandeste fructele, indiferent de felul acestora, proproportinal cu durata drpeptului de uzufruct; c)este indreptatit sa cedeze emolumentul dreptului sau. 12.Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor ,in cadrul reglementarii actuale, prin: a)mostenire legala; b) vanzare- cumparare; c)donaie. 13.Acceptarea voluntara tacita a mostenirii poate fi: a)sub beneficiu de inventar; b) afectata de modalitai; c)pura si simpla.

90

14.Aciunea in revocarea donaiei pentru ingratitudine: a) are caracter strict personal; b)poate fi exercitata si de creditorii donatarului, pe calea actiunii oblice; c) poate fi exercitata de mostenitorului daca acesta a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea poate fi intentata. 15.Donatia cu sarcina in favoarea celui gratificat este: a)lovita de nulitate, intruncat contravine principiului irevocabilitaii donaiilor; b)un contract sinalagmatic, in limita sarcinii; c)un act juridic afectat de o condiie rezolutorie pur potestativa. 16.Exceptia de neexecutare a contractului este admisibila: a)numai daca debitorul a fost pus in intarziere; b)daca exista o neexecutare, chiar partiala, a oblibgatiilor din partea cocontractantului; c)chiar daca partile au convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. 17.Novatia: a)conduce la nasterea unei noi obligatii,care este de natura contractuala numai daca si vechea obligatie era de natura contractuala; b)prin schimbare de debitor poate avea loc fara consimtamantul debitorului din vechea obligatie; c)prin schimbare de creditor se confunda cu cesiunea de creanta. 18.Dreptul de retentie: a)constituie, in toate cazurile, o aplicatie particulara a exceptiei de neexecutare a contracutului; b)presupune,printre altele, existenta unei conexiuni intre lucrul ce ii formeaza obictul si datoria creditorului obligatiei de predare a acestui lucru fata de detinatorul lucrului respectiv ; c)nu confera prerogativa urmaririi bunului in mainele altei persoane. 19.Posesia: a)viciata este lovita de nulitate relativa; b)creaza o prezumtie de proprietate; c)este discontinua atunci cand a intervenit o cauza de intrerupere a uzucapiunii. 20.In cazul dreptului de abitie al soului supraveuitor: a)creditorii soului supravietuitor pot urmari bunul ce face obiectul acestui drept; b)sotul supravietuitor nu poate inchiria partea din casa pe care nu o locuieste; c)comostenitorii nu pot cere restrangerea dreptului de abitatie al sotului supravetuitor. 21.Sublocatiunea: a)este permisa numai daca exista clauza expresa in contractul de locatiune; b)reprezinta un alt contract de locatiune; c)trebuie sa nu contravine clauzelor contractului principal si sa fie inchiriata in forma autentica. 22.Interivine nulitatea relativa in cazul: a)lipsei discernamantului in momentul incheierii actului juridic; b)nerespectarii formei ad probationem; c)neexecutarii culpabile o obligatiei asumate prin contract. 23.Servitutea: a)nu poate fi dobandita prin uzucapiunea prescurtata; b)nu se stinge prin neuz; c) rurala este acea servitute care greveaza un imobil situat in mediul rural. 24.Spre deosebire de rezolutiune, nulitatea: a)produce efecte retroactive; b)se aplica oricarui act juridic; c)opereaza de drept. 25.Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si prepetua inceteaza prin: a)exproprierea imobilului obiect al coproprietatii; b) partaj, la cerea oricarui coproprietar; c) disparitia imobilului. 26.Judecatorul este indreptatit:a )sa ordone probe din oficiu, chiar daca partile se impotrivesc; b)sa dea indrumari partii care nu este asistata sau reprezentata de avocat cu privire la drpeturile si

91

obligatiile ce ii revin in proces; c)sa modifice cauza sau obiectul cererii de chemare in judecta. 27.Este necesara formularea unei cereri reconventionale in cazul in care paratul: a)doreste sa invoce compensatia legala; b)are pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului ; c)doreste sa obtina desfacerea casatoriei din vina exculsiva a reclamantului. 28.Cererea de stramutare: a)se rezolva printr-o hotarare care trebuie motivata ; b)trebuie formulata mai inainte de inceperea oricarei dezbateri indiferent de motivul invocat ; c)se solutioneaza in camera de consiliu, cu citarea partilor. 29.Cererea de revizuire poate fi admisa daca : a)instanta a dat mai putin decat s-a cerut ; b) s-a admis cererea prin care s-a solicitat predarea unui lucru, insa acesta a perit dupa pronuntarea hotatarii; c)hotararea pronuntata la rejudecarea fondului dupa casare este potrivnica deciziei de casare. 30.Incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare: a)se citeste in sedinta publica; b)nu este supusa nici unei cai de atac; c) poate fi atacata numai o data cu hotararea de fond. 31.Aderarea la apel, facuta dupa implinirea termenului de apel fara efecte daca apelul principal este: a)admis in parte; b)respins ca nefondat; c)anulat ca netimbrat. 32.Incheierea pronuntata asupra cererii de asigurare a dovezilor pe cale principala: a)este executorie; b)este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare daca s-a dat fara citarea partilor ; c)este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor. 33.Cursul permiterii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii dispusa: a)datorita inceperii urmaririi penale pentru o infractiune care ar avea o inraurire judecatoare asupra hotararii civile ce urmeaza a se pronunta; b)pentru neindeplinirea,din vina reclamantului, a obligatiilor stabilete de instanta de judecata; c)la cererea ambelor parti. 34.Cererea de anulare a casatoriei se solutioneaza in prima instanta de: a)judecatoria de la domiciliul paratului; b)tribunalul de la domiciliul paratului; c)tribunalul in raza caruia se afla ultimul domiciliu comun al sotilor. 35.Procurorul poate sa exercite caile de atac : a)numai in materiile expres prevazute de lege; b)indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu hotararea care se ataca ; c)numai daca aceasta este in interesul minorilor si al persoanelor puse sub interdictie , precum si in cazurile expres prevazute de lege. 36.Sentinta de declinare a competentei: a)nu este supusa nici unei cai de atac ; b)este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare; c)nu se motiveaza. 37.Daca tertul aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si: a)tagaduieste sustinerile paratului , va dobandi calitatea de intervenient principal; b)recunoaste sustinerile paratului, va lua locul acestuia numai daca reclamantul consimte la inlocuire; c)recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu consimte la inlocuire,atunci tertul va dobandi pozitia de intervenient accesoriu in favoarea paratului. 38.Instanta trebuie sa admita cererea prin care una dintre parti solicita obligarea partii adverse sa infatiseze inscrisul ce il detine : a)daca partea potrivnica s-a referit deja la acel inscris; b)daca

92

inscrisul este comun partilor; c)chiar daca infatisarea inscrisului ar expune o alta persoana dispretului public. 39.Asociatiile sau societatile fara personalitate juridica: a)pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere; b)pot sta in judecata ca reclamante numai daca au organe proprii de conducere; c)nu pot sta in judecata ca reclamante sau parate. 40.Rasunderea in tremenul de exercitare a apelului : a)poate fi acordata de instanta de apel din oficiu; b)se solutioneaza de instanta la care trebuie dispusa cererea de apel; c)se dispune numai la cererea partii interesate. 41.Poate fi admisa contestatia in anulare daca: a)solutia data la rejudecarea fondului dupa casarea cu retinere este rezultatul unei greseli materiale; b)recursul a fost respins desi recurentul nu era legal citat la termenul cand a avut loc judecata recursului; c)la pronuntarea deciziei instanei de recurs a participat un judecator care participase si la pronuntarea hotararii recurate. 42.Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta va pronunta: a)o hotarare de expedient; b)o hotarare partiala, insa numai la cererea reclamantului; c)o hotarare provizorie. 43.In materia propririi asiguratorii,cautiunea este obligatorie in cazul in care creditorul: a)are act scris care consta o obligatie civila exigibila; b)care are o creanta neexigibila invedereaza ca debitorul nu a dat garantiile promise; c)are o creanta exigibila care nu este constatata prin act scris. 44.Necompetenta teritoriala nu este de ordine publica in cazul: a)cererii in stabilirea paternitatii; b)partajului succesoral; c)cererii prin care se solicita despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita. 45.Spre deosebire de interventia voluntara accesorie,interventia voluntara principala: a)nu poate fi formulata direct in recurs; b)trebuie incuviintata in principiu ; c)se va solutiona pe fond chiar daca reclamantul renunta la cererea de chemare in judecata. 46.In cazul mandatului dat sub forma unei procuri generale, se prezuma ca mandatarul a primit dreptul de a reprezenta pe mandant in justitie daca: a)mandatul este dat unei rude pana la gradul patru; b)mandatul este dat unui prepus; c)mandatul nu are domiciliul si nici resedinta in tara. 47.Cererea de ordonanta presedintiala: a)se poate judeca si fara citarea partilor; b)poate fi admisa numai dac nu exista judecata asupra fondului ; c)se solutioneaza,in toate cazurile, de urgenta si cu precadere. 48.Comunicarea citatiei unei persoane juridice se poate realiza prin afisare daca: a) se refuza primirea citatiei; b) se costata, in termen, lipsa oricarei persoane la sediul acesteia; c) agentul procedural nu gaseste la sediul persoanei juridice pe conducatorul acesteia. 49.Hotararile primei instante sunt executorii de drept daca: a) instanta considera ca masura este necesara fata cu temeinicia vadita adeptului si cu starea de insolvabilitate a debitorului; b) au ca obiect litigii privitoare la posesiune,numai in aceea in ce priveste posesiunea; c) reclamantul depune o actiune in cuantumul fixat de instanta. 50.In materia coparticiparii procesuale: a)daca intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate , iar actele de procedura ale unora sunt potrivnice actelor efectuate de ceilalti, se va tine cont de

93

actele mai favorabile; b)toate actele de procedura efectuata de unul dintre coparticipanti produc efecte si fata de ceilalti coparticipanti; c) coparticipantii care au pierdut procesul vor suporta cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau ,dupa caz, solidar. 51.Fapta este savarsita din culpa cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale si ,desi nu-l urmareste,accepta posibilitatea producerii lui; b)prevede rezultatul faptei sale ,dar nu il accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; c)nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa il prevada. 52.Fapta inculpatului de a indemna doi faptuitori minori sa deposedeze partea vatamata de o suma de bani,inducandu-le locul in care se aflau banii (buzunarul partii vatamate) si dandu-le un spray lacrimogen pentru anihilarea unei posibile rezistente a partii vatamate ,indemn ce a fost urmat de savarsirea faptei de catre minori, constituie: a) coautorat la talharie; b)instigare la talharie; c)complicitate la talharie. 53.Instigator este persoane care : a)cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala ; b)promite, in timpul savarsirii faptei, ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita; c)cu intentei, ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. 54.Savarsirea unei noi infractiuni la 28 iulie 2004, de catre cel liberat conditionat la 28 agust 2002, dintr-o pedeapsa de 7 ani a carei executare a incaput la 3 mai 1997: a)atrage revocarea obligatorie a liberarii conditionate; b)atrage revocarea facultativa a liberarii conditionate; c)nu atrage revocarea liberarii conditionate. 55.Latura obiectiva a infractiunii de concurenta neloiala poate consta in: a)aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventie in scopul de a induce in eroare pe beneficiari; b)folosirea fara drept a unor nume comerciale in scopul de a induce in eroare pe beneficiari; c)inselarea prin folosirea unor instrument de masurat inexact. 56.Masura de singurata a interdictiei de a reveni in locuinta familiei poate fi luata de instanta impotriva persoanei condamnate; b)pe o durata de pana la 2 ani; c) pe o durata de pana la 5 ani. 57.Fapta aceluia care a sesizat directorul unei societati comerciale, la care lucra partea vatamata,in legatura cu unele sustrageri de materiale de constructii,pe care aceasta le-ar fi comis in cursul lunii anterioare la locul de munca: a)este infractiune de insulta daca cele sesizate erau neadevarate; b)este infractiune de calomnie daca in momentul la care inculpatul a sesizat fapta erau de fata si alte persoane ,iar ulterior s-a dovedit ca nu partea vatamata a savarsit sustragerile; c)nu constituie infractiune, chiar daca inculpatul cunostea ca cele afirmate nu corespund adevarului. 58.Fapta aceluia care stabilindu-i-se prin hotarare judecatoreasca o obligatie alternativa de predare in materialitatea lor a bunurilor apartinand sotiei sau de plata a contravalorii acesora a refuzat predarea bunurilor dar a platit contravaloarea lor: a)constituie infractiunea de abuz de incredere; b) constituie infractiunea de furt; c)nu constituie infractiune. 59.Tentativa nu este posibila: a)la infractiunea de omor; b)la infractiunea de ucidere din culpa; c)la infractiunea de insulta. 60.Constituie grup infractional organizat: a)un grup format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni; b)un grup structurat format din 3 sau mai multe persoane,care

94

exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar; c)un grup care comite infractiuni, dar care nu are o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului. 61.Latura obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor personale consta in: a) incalcarea, din culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de serviciu prin care se cauzeaza o vatamare importanta intereselor unei persoane; b)indeplinirea, cu stiinta, in mod defectuos de catre un functionar public ,in exercitiul atributiilor sale de serviciu, a unui act prin care se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane; c) neindeplinirea, cu stiinta, de catre un functionar public , in exercitiul atributiilor sale de serviciu, a unui act prin care se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane. 62.Gretierea: a)are ca efect inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei ori comunicarrea acesteia in alta mai usoara; b)nu are efecte asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditional ; c)nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere. 63.Sunt infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in sensul Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: a)luarea de mita comisa de un finctionar al Comunitatilor Europene; b) darea de mita catre un functionar al Comunitatilor Europene ; c)schimbarea fara respectarea prevederilor legale a destinatiei fondurilor obtiunute din bugetul general al Comunitatilor Europene. 64.Termenul de incercare in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei: a)se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani; b)se compune din cuantumul pedepsei inchisorii apicate la care se adauga un interval de timp , stabilit de instanta ,intre 2 si 5 ani; c)este de 1 an, in cazul in care pedeapsa a carei executare a fost suspendta este amenda. 65.Constituie circumstanta agravanta legala: a)savarsirea infractiunii de doua a persoane impreuna; b) savarsirea infractiunii prin acte de cruzime aupra membrilor familiei; c)savarsirea infractiunii intr-un loc public. 66.Fapta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt, dupa savarsirea de catre aceasta a infractiunii, de a-l ajuta sa vanda bunurile sustrase si de a imparti pretul obtinut constituie: a)complicitatea la infractiunea de furt; b)infractiunea de tainuire; c)infractiunea de favorizzare a infractorului. 67.Pedepsele principale sunt: a)detentiunea pe viata; b)interzicerea unor drepturi anume prevazute de lege; c)inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani. 68.Fapta inculpatului care, dupa ce a escaladat gardul patrunzand fara drept in curtea unuei intreprinderi, a intrat in garajul acesteia de unde a luat doua roti de rezerva pe care le-a dus langa gardul intreprinderii si, in timp ce incerca sa le scoata din unitate,a fost surprins din un muncitor constituie: a)infractiunea consumata de furt calificat; b) tentativa la infractiune de furt calificat; c)tentativa la infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de violare de domiciliu. 69.Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala: a)daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei,din cauza alienatiei mintale,nu putea sa isi dea seama de actiunile sale; b)daca

95

faptuitorul, in momentul savarsirii faptei,nu cunoastea existenta unei stari, situatii ,imprejurarii de care depinde caracterul penal al faptei; c)daca faptuitorul,in momentul savarsirii faptei, se gasea intr-o stare de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante. 70.Fapta aceluia care a aplicat victimei o lovitura puternica cu o sabie, in zona capului, provocandu-i leziune grava in urma careia victima a decedat intruneste elementele constitutive ale: a)infractiunii de omor; b)infractiunii de ucidere din culpa; c)infractiunii de lovire sau vatamari cauzatoare de moarte. 71.Martorul care ,in fata instantei , face cu intentie afirmatii mincinoase privitor la imprejurari esentiale aupra carora a fost intrebat nu se pedepseste pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa daca isi retrage marturia: a)intr-o cauza penala ,mai inainte de a se produce arestarea inculpatului; b)intr-o cauza penala ,chiar si dupa arestarea inculpatului dar inainte de pronuntarea unei hotarari definitive; c)in cauzele civile,mai inainte de a se fi pronuntat o hotarare. 72.Excesul justificat este: a)cauza care inlatura caracterul penal al faptei; b)cauza care inlatura executarea pedepsei; c)circumstanta atenuanta legala. 73.Recidiva exista atunci cand: a)la sase luni de la executarea unei pedepse de 8 luni inchisoarea aplicata pentru savarsirea la 17 ani a unei infractiuni de talharie, cel condamnat savarseste o noua infractiune de talharie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an; b) la sase luni de la expirarea termenului de incercare de 3 ani, al suspendarii conditionate dispusa pentru o pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata pentru sacarsirea unei infractiuni de furt, cel condamnat savarseste o noua infractiune de furt, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an; c)la cinci ani de la executarea unei pedepse de 10 ani inchisoarea pentru savarsirea unei infractiuni de omor, cel condamant savarseste o noua infractiune de furt, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an. 74.Infractiunea de proxenetism consta in: a)inlesnirea practicarii prostitutiei din culpa; b) indemnul la practicarea prostitutiei; c) tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana. 75.Sunt forme ale unitatii legale de infractiune: a)infractiunea completa si infractiunea continuata; b)infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; c)infractiunea deviata si infractiunea continua. 76.Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani, in cursul urmaririi penale, nu poate sa depaseasca, in total: a)60 de zile; b)180 de zile daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare; c)30 de zile. 77.Autorizatia pentru interceptarile si inregistrarile unor convorbiri sau comunicarii se da de: a) procuror in cursul urmaririi penale si de instanta de judecata in cursul judecatii; b)un complet de judecata din cadrul instantei careia ii revine competenta sa judece cauza, in sedinta publica; c)de presedintele instantei careia ii revine competenta sa judece cauza in prima instanta, in camera de consiliu. 78.Hotararile primei instante raman definitive: a) la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului; b)la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs inaintea expirarii termenului de apel; c)la data expirarii termanului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen. 79.Instanta poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, potrivi legii civile,

96

cand achitarea s-a pronuntat: a)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin.1 lit. b (fapta nu prezinta pericolul social al unei infrcatiuni); b)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin. d (lipseste vreunul din elementele constitutive ale infractiunii); c)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin. 1 lit. b (fapta nu este prevazuta de legea penala). 80.Minorul pana la varsta de 14 ani: a)poate fi ascultat ca martor in toate cazurile; b)poate fi ascultat ca martor cu conditia ca ascultarea lui sa se faca in prezenta unuia din partile, a tutorului sau a persoanei careia ii este incredintat; c)nu poate fi niciodata ascultat ca martor. 81.Are dreptul la repararea pagubei potrivit articolului 504 din Codul de procedura penala: a)persoana care a fost condamanata definitiv daca, in urma rejudecarii cauzei, s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare; b)persoana care a fost condamnata definitiv numai daca, in urma rejudecarii cauzei, s-a stabilit prin hotarare definitiva ca a savarsit fapta ori ca acea fapta nu exista ; c)persoana care a fost privata de liberatate, dupa ce a intervenit prescrriptia, amnistia sau dezincriminarea faptei . 82.Inceperea urmaririi penale se dispune prin: a) rezolutie; b)proces-verbal; c)ordonanta. 83.Extinderea,in cursul judecatii,a procesului penal cu privire la alte persoane se poate: a)cere de catre procuror; b)cere de inculpat si partea vatamata; c)dispune de instanta din oficiu. 84.Inscrisurile pot servi ca mijloc de proba: a)daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului; b)doar daca sunt procese verbale incheiate in conditiile legii; c)doar daca provin de la inculpat. 85.Plangerea prealabila in cazul infractiunii de amenintare savarsita de un judecator de la judecatorie se adreseaza: a)tribunalului; b)procurorului de pe langa curtea de apel; c)organului de cercetare penala. 86.Infractiunea de luare de mita savarsita de primar ,daca obiectul infractiunii este suma de 1000 de Euro,se urmareste de: a) organele de politie judiciara; b)procurorii de la parchetele de pe langa tribunale; c) procurorii de la Parchetul National Anticoruptie. 87.Pot face recurs : a)inculpatul in ceea ce priveste latura penala si latura civila; b)partea civila si partea responsabila civilmente in ceea ce priveste latura civila si latura penala; c)procurorul doar in ceea ce priveste latura penala. 88.Durata totala a arestarii preventive, in cursul urmaririi penale, nu poate depasi : a)60 de zile; b)90 de zile; c)180 de zile. 89.Competenta sa se pronunte asupra realiatii judecatoresti este :a)instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitatea; b)instanta imediat superioara instantei care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamanrea pentru care se cere reabilitarea; c)instanta in a carei circumscriptie domiciliaza condamnatul corespunzatoare instantei care a judecat in prima instanta cauza . 90.Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu: a)nuami pana la terminarea urmaririi penale; b)in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecatat pana la citirea actului de sesizare; c)pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti difinitive.

97

91.Este caz de indivizibilitate cand: a)doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act; b)la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane; c)doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite ,de una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc. 92.Exceptia de necompetenta materiala poate fi ridicata: a)in cursul procesului penal, pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata ; b)in tot cursul procesului penal pana la pronuntarea hotararii definitive; c)pana la terminarea cercetarii judecatoresti. 93.Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca: a)recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate,in prima instanta, de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b)recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de sectia militara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; c)recursurile in anulare in materie penala. 94.Actiunea civila in procesul penal se porneste: a)de persoana vatamata constituita parte civila ; b)din oficiu, cand cel vatamat este o unitate dintre cele la care se refera articolul 145 din Codul Penal; c)de catre mostenitori, in caz de deces al uneia din parti. 95.organele judiciare au obligatia sa-l incunostinteze pe infaptuit sau incuplat despre fapta pentru care sete cercetat , incadrarea juridica acestuia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii: a)de indata si mai inainte de a-l audia; b)imediat dupa audiere; c)prezentarea materialului de urmarire penala. 96.Suspendarea judecatii se dispune: a)cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata; b)cand a fost ridicata o exceptir de neconstitutionaliate; c)cand se consta pe baza unui certificat medical, ca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la judecata. 97.Inculpatul poate cere continuarea procesului penal: a)in oricare din cazurile cand punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata potrivit legii; b)in caz de amnistie, prescriptie, retragerea plangerii prealabile si in cazul existentei unei cauze de nepedepsire; c)in caz de inlocuire a raspunderii penale. 98.Sunt organe de cercetare penala speciala: a)ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati, pentru infractiunile de frontiera; b)ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare,pentru militarii in subordine; c)organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care se refera art.145 din Codul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine sau sub controlul lor. 99.Sunt cazuri de contestatie in anulare: a)cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost imposibilitateta de a prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare; b) cand doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot cincilia; c)cand procedura de citare a partii pentru care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii. 100.Impotriva rezolutiei sau, dupa caz, a ordonantei procurorului de incetare a urmaririi penale se poate face: a)plangerea la prim- procurorul parchetului, sau, dupa caz la procurorul general al parchetului de pe langa curte de apel ori la procurorul sef de sectie al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la procurorul ierarhic superior; b) plangere la instanta careia i-ar

98

reveni,potrivit legii,competenta sa judece cauza in prima instanta ,dupa respingere plangerii adresata procurorului; c)recurs la instanta superioara celui pe langa care functioneaza parchetul den care face procurorul care a dat ordonanta atacata. 3) Subiecte Concurs de admitere Institutul National al Magistraturii-2005 1.In cazul in care succesibilul ascunde bunurile ale mostenirii: a)este decazut din dreptul de a veni la msotenire; b)este indreptatit sa solicite instantei pastrarea bunurilor ascunse numai daca actiunea este exercitata in termen de 6 luni de la data ascunderii; c)datoriile sau createle sale fata de defunct se sting prin confuziune. 2.Testamentul: a)este revocabil numai in mod exceptional; b)este revocabil prin esentasa; c)nu poate fi incheiat prin reprezentare. 3.Clauza penala: a)este o conventie accesorie ce se incheie dupa producerea prejudiciului si prin care partile stabilesc cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi platite de catre debitor; b)nu confera debitorul dreptului de a se libera valabil de obligatia asumata prin executarea altei prestatii; c)nu este datorata daca nu sunt intrunite conditiile necesare acordarii de despagubiri. 4.Dreptul de uz: a)nu poate fi instrainat; b)nu poate fi inchiriat; c)are ca obiect o locuinta. 5.Cauza falsa: a)reprezinta o eroare asupra scopului mediat; b)atrage nulitatea absoluta actului juridic, care poate fi invocat de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu; c)consituie moriv de nulitate relative, care poate fi invocata numai de vanzatorul de buna-credinta. 6.Forta majora constituie o cauza de: a)suspendarea cuursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii in granituire; b)suspendarea cursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii confesorii intemeiate pe dreptul de servitute; c)implinirea a prescriptiei extinctive. 7.Nulitatea absoluta: a)nu poate fi invocata de partea careia ii este imputabil motivul de nulitate; b)opereaza de drepturi in cazul imprumutului fara dobanda si al contarctului de intretinere daca este invocata de creditorul pbligatiei de intretinere; c)intervine , intre altele ,in cazul nerespectarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. 8.Este imprescriptibila extinctiv actiunea: a)in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 pana la 20 ani exercita impotriva adevarului proprietar care a inlocuit in raza teritoriala a instantei unde se afla situatimobilul; b) redhibitorie; c) de iesire din indiviziuneasuccesorala. 9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesorul de buna-credinta: a)este ca buna credinta sa existe la data dobandirii lucrului;b)titlul posesorului trebuie sa aiba o existenta reala, nefiind suficient un titlu putativ; c) toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute. 9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesor de buna-credinta: a)este suficient ca bunacredinta sa existe la data dobandirii lucrului; b)titlu posesorului trebuie sa aiba o existenta reala, nefiind suficient un titlu putativ; c)toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute. 10.Conversiunea actului juridic :a)este un caz particular de novatie ; b) este posibila si in cazul nulitatii absolute; c)este o conditie necesara exercitarii actiunii in simulatie prin deghizare totala.

99

11.Daca fapta ilicita si prejudiciabila a fost savarsita de prepusii unor cominti diferiti: a)solidarea prepusilor atrage solidaritatea comitentilor; b)actiunea in regres a prepusilui platitor se va diviza corespunzator vinovatiei celorlaltiprepusi; c)victima este indreptatita de la fiecare comitent numai partea de despagubirea ferenta vinovatiei produsului prepus. 12.In materia simulatiei: a)daca exista un conflict intre terti, vor avea castig de cauza acei terti care invoca actul secret; b)terti de buna-credinta sunt indreptatit sa invoce, in beneficiul lor si inpotriva partilor, efectele actului defect; c)admiterea actiunii in simulatie nu valideaza contractul secret daca, la incheierea acestuia, nu au fost respectate conditiile de valididate. 13. Sotul supravietuitor: a)nu este costenitor zezinar; b)poate veni la mostenire prin reprezentare daca a divortat anterior deschilerii succesiunii; c)are un drept de abitatie recunoscut numai in concurs cu clasele lll -lV de mostenitori legali. 14.Partea contractanta victima unui dol este indreptatita sa solicite: a)constantearea nulitati absolute a contractului respectiv; b)declararea nulitati a contractului respectiv; c)executarea obligatiei asumate de cealalta parte. 15.Sumele de bani cuvenite mandatului si intrebuintate de mandadar in propriu folos: a) produc dobanzi de la data cand mandantul a cerut acele sume; b) produc dobanzi de la data intrebuintarii acelor sume de catre mandadar; c)pot fi solicitate oricand de catre mandatul sau succesorii acestuia. 16.In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielie vanzarii sunt suportate de: a)cumparator ; b)vanzator; c)ambele parti in mod egal. 17.Descedentii fratilor si surorile defunctului: a)impart in toate cazurile, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine in mod egal; b)au vocatie succesorala generala indeferent de gradul derudenie cu defunctul; c)nu sunt mostenitori rezervatari. 18.Partajul seccesoral: a) poate avea ca obiect fructele naturale produse de bunurile succesorale dupa deschiderea succesiunii; b)nu est eposibil daca unul dintre mostenitori nu are ca capacitatea de plina de exercitiu; c)are efect constituit de drepturi reale. 19.Drepturi reale in cazul proprietatii comune pe cote-parti: a) posesia exercitata de unul dintre coproprietari este , in principiu, echiivoca; b)actele suridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimtamantul expres al tuturor coproprietarilor ; c)fructele civile se cuvin o proprietarul care le-a perceput. 20.Remiterea de datorie: a) facuta fideisorului nu libereaza pe debitorul principal; b)trebuie sa imbrace forma solemna a inscrisului autentic; c)este un act juridic unilateral deoarece nu presupune consimtamantul debitorului. 21.In cazul imprumutului de consumatie: a)cheltuielile de conservare sunt in sarcina imprumutatorului, ca efect al suportari riscului contractual ; b)imprumatorul raspunde pe temei contarctual de daunele cauzate prin viciile ascunse ale lucrului chiar daca nu le-a cunoscut la data incheierii contractului; c)imprumutatul are obligatia de a restitui la scandenta lucruri de acelasi gen, acceasi cantitate si de acceasi calitate, chiar daca obligatia nu a fost prevazuta in contract . 22.Actiunea obliga: a)nu confera creditorului care a exercitat-o vreau drept de preferinta fata de

100

ceilalti creditrori ai debitorului; b) poate fi admisa atunci cand creditorul solicita obligarea debitorului sa-si inchirieze locuinta proprietatea sa exclusiva pe care nu o foloseste; c) prin care se solicita revocarea donatiei pentru ingratitudine se va admite daca a fost exercitata in cel mult 20 de zile de la data interveniri cauzei de ingratitudine. 23.In materia uzucapiunii: a)nu poate fi invocata pe cale de exceptie, ci doar pe cale de aciune; b)posesorul este considerat proprietar de la data implinirii termenului uzucapiunii; c)justul titlu, in cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de buna-credinta. 24.In materia contracutului de locatiune: a)tacita relocatiune nu poate fi exclusa printr-o clauza contrctuala expresa; b)expirarea termenului prevazut in contract atrage incetarea de drept a locatiunii; c)pieirea bunului atrage incetarea contractului numai daca a intervenit anterior incheierii contarctului si este totala. 25.Imobilul ipotecat: a)este afectat in intregime de garantie pana la executarea in totalitate a obligatiilor garantate; b)poate fi instrainat fara acordul creditorului ipotecar, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres contrariul; c)poate fi expropriat numai daca se plateste datoria garantata. 26.In cazul in care cererea reconventionala nu este formulata in termenul prevazut de lege, instanta: a)o respinge ca tardiv formultata; b)o incuviinteaza in principiu numai daca partile consimt; c)dispune judecarea separata a cererii reconventionale, de cererea principala, daca partile nu convin judecarea impreuna. 27.Cererea de chemare in garantie trebuie: a)depusa de reclamant pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului; b)solutionata in functie de solutia data cererii principale; c)incuviintata in principiu de instanta. 28.Schimarea domiciliului paratului in cursul judecatii: a)trebuie adusa la cunostinta instantei si a partii potrivnice,sub pedeapsa neluarii ei in seama; b) are ce efect, in cazul aciuniilor personale, declinarea competentei in favoarea instantei de la noul domiciliu al paratului; c)nu trebuie adusa si la conostinta reclamantului,daca intervine dupa prima zi de infatisare. 29.Repunerea in termenul in care partea trebuia sa efectueze actul de procedura: a)poate fi dispusa daca nu s-a respectat un termen prohibitiv; b)produce aceleasi efecte ca si decaderea; c)nu poate fi dispusa din oficiu. 30.Cererea de indreptarea unei erori materiale: a)se judeca in camera de consiliu,spre deosebire de cererea de completare a hotararii; b)se solutioneaza, in toate cazurile, prin incheiere irevocabila; c)nu poate fi formulata de catre parat. 31.In cazul inscrierii in fals: a)este obligatorie suspendarea judecarii cauzei si trimiterea dosarului procurorului,daca partea indica pe autorul falsului; b)incheierea de trimiterea de trimiterea dosarului catre procuror trebuie semnata de parti; c)dupa depunerea inscrisului pentru verificare,partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala,daca dovedesc impiedicare bine intemeiata. 32.Nu constituie o forma de participare procurorului la procesul civil: a)semnarea minutei; b)exercitarea cailor de atac; c)semnarea hotararii redactate ulterior.

101

33.Interogatoriul: a)administrat oricarei persoane juridice impica citarea reprezentantului legel,cu mentiunea prezentarii personale pentru a rasunde ; b)trebie incuviintat de presedintele instantei,daca s-a solicitat prin cerere; c)incuviintat de instanta poate fi administrat chiar daca partea care va fi audiata nu stie sa scrie. 34.Unirea exceptiei procesuale cu fondul este: a)obligatorie daca exceptia se refera la puterea de lucru judecat; b)posibila daca pentru pentru rezolvarea exceptiei este necesara administrarea unor dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a princinii; c)obligatorie daca nici una dintre parti nu se opune la adiministrarea dovezilor necesare dezvoltarii exceptiei. 35.Ccererea de interventie voluntara principala: a)se incuviinteaza in principiu printr-o incheiere preparatorie; b)trebuie formulata cel mai tarziu la prima zi de infasisare; c)se va solutiona chiar daca cererea de chemare in judecata se respinge ca prematur introdusa. 36.Contestatia in anulare : a)se introduce ,in toate cazurile,la instanta la care hotararea atacata a ramas irevocabila; b)este inadimisibila daca se exercita importiva unei hotarari de divort ; c)poate fi admisa daca partea nu a fost legal citatala instanta de curs. 37.In cazul transmisiunii calitatii procesuale active,dobanditorul: a)preia procesul in starea in care se gaseste in momentul in care a avut loc transmisiunea; b)esteindreptatit sa solicite reflectarea doar a actelor de procedura defavorabile implinite anterior de autorul sau; c)este indreptatit sa invoce exceptiile relative neinvocate in termen de autorul sau. 38. Litispendenta se poate invoca: a)numai daca ambele procese se afla in prima instanta; b)daca ambele procese se afla in fara instantelor de fond; c)dupa prima zi de infatisare doar de parat. 39.Conexarea: a)poate fi dispusa chiar daca una din parti se opune; b)poate avea loc si atunci cand o pricina se afla la judecata in prima instanta ,iar cealalta in apel; c)este obligatorie in cazul existentei identitatii de parti,obiect si cauza. 40.Instanta poate incuviinta masura sechestrului judiciar: a)prin sentinta,in cazul bunurilor care formeaza obiectul procesului; b)prin incheierea,numai in cazul in care nu exista proces; c)cu citarea partilor. 41.In cazul in care ,la primire ,cererea de chemare in judecata trebuie completata sau modificata,iar acest lucru nu se poate face pe loc: a)se inregistreaza si se suspenda judecata; b)se restituie reclamantului; c)se inregistreaza si acorda un termen scurt. 42.Mandatul neavocat poate pune concluzii fara a fi nevoie sa fie asistat de catre avocat daca: a)are o procura generala; b)este reprezentantul unei rude pana la gradul trei si procesul se judeca de catre curtea de apel; c)este doctor in drept si il reprezinta pe copilul fratelui sau in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 43.Daca nulitatea este expres prevazuta de lege,atunci: a)poate fi invocata de instanta din oficiu ,in toate cazurile; b)este vorba de o nulitate care opereaza de drept; c)vatamarea se presupune. 44.In materiea ordonantei presedintiale : a)conform mentiunii din lege,intampinarea nu este obligatorie; b)hotararea nu este supusa apelului; c)in caz de admitere,executarea hotararii se face fara somatie,in toate cazurile si indiferent de consintamantul paratului.

102

45.Renuntarea la dreptul pretins: a)nu poate fi partiala; b)implica pronuntarea unei hotarari executorii de drept; c)nu necesita consentamantul celeilate parti. 46.Este incompatibil judecatorul care : a)este sesizat cu o revizuire indreptata impotriva hotararii pe care a pronuntat-o; b)este sotul avocatului uneia dintre parti; c)a fost martor in aceeasi paricina. 47.Comunicarea citatiei unei persoane huridice se poate realiza prin fisare: a)numai in cazul paratului; b)numai la judecata in fata primei instante; c)daca se refuza primirea citatiei. 48.Hotararea de declinare a competentei este corecta daca :a)paratul a invocat exceptia e necompetenta teritoriala dupa prima zi de infazisare ,daca pana la inchiderea dezbaterilor , in cazul unei actiuni in revendicare imobiliara ,instanta nezizata fiind cea de la locul situarii imobilului ; b)instanta sezizeaza cu o cerere de de incredintare a minorului este cea de la domiciliul reclamantului ; c)actiunea mostenitorului vanzatorului prin care se soliita rezolutiunea unui contract de vanzare-cumparare unui imobil pentru neplata pretului introdusala instanta locului situarii imobilului. 49.Prorogarea legala a competentei:a)constitue un caz de litisdenta ; b)opereaza si in cazul in care cererea reconventionala este disjunsa cererea principala , iar aceasta din urma a fost respinsa nefondata; c)nu isi va mai produce efectele in caz de disiungere. 50.Cerera de chemare in judecata :a)care nu cuprinde semnatura se respinge ca nesemnata daca reclamnaul nu a complinit aceasta lipsa in termenul acord; b)se depune in doua exemplare daca sunt chemati in judecata doi parati ,iar unul dintrea acestia il reprezinta pe celalalt; c)se socoteste de lege ca modificata daca reclamantul solicita valoarea obiectului pierdut. 51.Infractiunea continuata este o forma a : a)unitatii naturale de infractiune; b)pluralitatii de infractiuni; c)unitatii legale de infractiune. 52.Recidiva exista atunci cand: a)la un an de la executarea unei pedepse de doi ani inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa,cel condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava,pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la doi la sapte ani; b)a doua zi de la respingerea recursului declarat impotriva hotararii judecatoresti de condamnarea la pedeapsa inchisorii de un an pentru savarsirea unei infractiuni dde talharie ,cel condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava ,pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de doi ani ; c)in timpul intreruperi executari pedepse de cinci ani inchisoare, aplica pentru o infractiune de vatamare corpoarala grava, cel condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava ,pentru care legea prevede pedeasa inchisorii de la doi la sapte ani. 53.Este cauza care inlatura raspunderea penala: a)gratierea; b)lipsa plangerii prealabile in cazul infractiunii de abuz de incredere; c)amnistia. 54.Sunt pedepse: a)detentuiunea pe viata si inchisoarea ;b)amenda si degradarea militara; c)confiscarea speciala si interzicerea de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata. 55.Infractiunea de lipsire de libertate: a)nu poate avea obiect material; b)se poate realiza printr-o inactiune; c)poate fi absorbita de infractiunea de viol. 56.Infractiunea de trafic de influenta: a)are un subiect activ necircumstantial; b)se poate comite si

103

printr-o inactiune, respectiv prin respingerea unei promisiuni; c)are ca urmare imediata o stare da pericol pentru normala evolutie a relatiilor de serviviu. 57.Infractiune de inselaciune : a)poate avea un obiect material si un bun imobil; b)are ca urmare imediata crearea unei pagube; c)se retine in varianta agavata daca se comite prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase. 58.Exista infractiunea de talharie in cazul in care: a)furtul este urmat de intrebuintarea de amenintari pentru bunului furat; b)furtul este savarsit prin intrebuintarea unor mijloace frauduloase; c)furtul este savarsit asupra unei persoane care se afla in stare inconstienta. 59.Tentativa nu este posibila la infractiunea de: a) omor; b)vatamare corporala din culpa; c)ucidere din culpa. 60.Infractiunea de incest: a)are ca element material actul sexual de orice natura; b)se poate realiza intre frati si surori; c)poate fi comisa de tata asupra fiului avand in vedere ca acestia sunt rude in linie directa. 61.Sunt aplicabile dispozitiile art.210 C.P.(pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila) in cazul in care subiectul activ este: a)militarul in termen care sustrage bunuri din dormitorul comun; b) gazduitorul care savarseste furtul in paguba celui care il gazduieste; c)gazduitul care sustrage bunuri de la persoana care il gazduieste. 62.Se poate retine infractiunea de omor calificat,in varianta omorului savarsit din interes material atunci cand faptuitorul urmareste: a)dobandirea unei succesiuni in raport cu victima ; b)stingerea unei datorii fata de victima; c)sustragerea unei sume de bani din posesia victimei. 63.La infractiunea de marturie mincinoasa subiectul activ poate fi: a)orice persoana care face afirmatii mincinoase in public; b)martorul ascultat intr-o cauza penala; c)expertul chemat sa realizeze o expertiza intr-o cauza civila. 64.Daca la comiterea furtului autorul a fost ajutat nemijlocit de alte persoane,care insa nu au stiut ca se comite o infractiune,incadrarea juridica va fi: a)furt "simplu"; b)furt calificat (savarsit de doua sau mai mult persoane impreuna); c)furt calificat si instigare la furt (in forma participatiei improprii ). 65.Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penela savarsita: a)pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav interesul obstesc ; b)pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta intr-o locuinta; c)de acela care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca princinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat. 66.Constituie circumstanta agravanta: a)savarsirea faptei de doua persoane impreuna ; b)savarsirea infractiunii din motive josnice; c)savarsirea infractiunii prin acte de cruzime. 67.Fapta celui care falsifica un inscris sub semnatura privata, inscris pe care ulterior il foloseste in vederea producerii unor consecinte juridice reprezinta: a)doar infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata; b)infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in concurs cu infractiunea de uz de fals; c)doar infractiunea de uz de fals.

104

68.Minorul care la 15 ani savarseste o infractiune de furt: a)nu raspunde penal; b)raspunde penal daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant; c)raspunde penal fiind prezumat a avea discernamant. 69.Reabilitarea de drept are loc, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune, in cazul condamnari la: a)pedeapsa amenzii; b)pedeapsa inchisorii de doi ani; c)pedeapsa inchisori de cinci ani. 70.Infractiunea de pruncucidere: a)reprezinta uciderea noului nascut de catre oricare dintre parinti,daca aceasta se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere; b)are ca subiect pasiv copilul nou nascut cu conditia ca aceasta sa fie viabil; c)poate avea ca subiect activ doar mama copilului nou nascut, aflata intr-o stare de tulburare princinuita de nastere. 71.Fapta inculpatului care primeste de la partea vatamata un obiect spre pastrare si la implinirea termenului convenit refuza restituirea bunului afirmand in mod mincinos ca nu l-a primit reprezinta: a)infractiunea de inselaciune; b)infractiunea de furt; c)infractiunea de abuz de incredere. 72.Aruncarea cu putere, de la mica distanta, a unei pietre de pavaj stradal spre capul unei persoane si ranire acesteia, la cap, cu urmarea unor leziuni ce necesita 25 de zile de ingrijire medicale reprezinta: a) tentativa la infractiunea de omor; b)vatamare corporala; c)vatamare corporala grava. 73.Daca functionarul corupt, in scopul de a satisface solicitarea mituitorului nu indeplineste un act privitor la indatoririle lui de serviciu,iar aceasta neindeplinire constituie prin ea insasi o infractiune: a)luarea da mita va intra in concurs cu respectiva infractiune; b)luarea de mita absoarbe respectiva infractiune; c)luarea de mita se retine in varianta agravata. 74.Fapta de a produce probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte reprezinta: a)infractiunea de denuntare calomnioasa ; b)infractiunea de marturie mincinoasa; c)infractiunea de represiune nedreapta. 75.Sunt masuri de siguranta: a)obligarea la tratament medical; b) internarea medicala; c)libertatea supravegheata. 76.Fapta inculpatului ,care au ucis din culpa o persoana ,va fi judecata in prima instanta de: a)judecatorie; b)tribunal; c)curtea de apel. 77.Presedintele completului de judecata inainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvant : a)inculpatului personal; b)procurorului; c)partii civile. 78.Amanrea executarii pedepsei, atunci cand din cauza unor imprejurari speciale executarea imediata a acesteia ar avea consecinte grava pentru condamnat ,se dispune : a)pe o durata nedeterminata ; b)pe o durata cel mult un an ; c)pe o durata de cel mult trei luni si numai o singura data. 79.In cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie ,daca legea prevede pentru infractiunea savarsita: a)pedeapsa detentiunii pe viata; b)pedeapsa inchisorii e de cinci ani sau mai mare : c)pedeapsa inchisorii de cel mult un an. 80.Este caz de conexitate atunci cand: a)s-au savarsit in acelasi timp si in acelasi loc ,prin acte

105

diferite ,cu intentie,o infractiune de omor si o infractiune de viol, de catre aceeasi persoana; b)s-a savarsit, de catre mai mult persoane, o infractiune de omor, prin lovituri cu cutitul apilcate in zone vitale,aceleiasi victime, dupa o prealabila intelegere intre infractorii; c)o infractiune de omor este savarsita pentru a ascunde comiterea unei infractiuni de delapidare. 81.Este flagranta infractiunea: a)descoperita in momentul savarsirii; b)a carei pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 15 ani; c)al carei faptuitor este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu obiecte de natura a-l presupune participant la acea ainfractiune. 82.In caz de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata, prin retregerea plangerii prealabile de catre partea vatamata, cheltuielile de judecata sunt suportate de: a)partea vatamata ; b)inculpat; c)inculpat si partea vatamata. 83.In cazul savarsirii unei infractiuni de santaj, penru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 6 luni la cinci ani ,masura arestarii preventive a inculpatului inceteaza de drept in cursul judecatii atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins: a)sase luni ; b)doi ani si sase luni; c)cinci ani. 84.Revizuirea poate fi ceruta cand: a)s-au descoperit fapte si imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; b)procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu au fost indeplinita conform legii; c)impotriva aceleiasi persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeiasi fapta. 85.In caz de retragere a plangerii prealabile in cursul urmaririi penale, de catre persoana vatamata, fata de inculpatul care a solicitat continuarea procesului penal, procurorul va dispune: a)suspendarea urmaririi penale; b)scoaterea de sub urmarire penala ,daca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive; c)clasarea cauzei. 86.Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste ,cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala importiva sa: a)faptuitor; b)invinuit; c)inculpat. 87.In cursul urmaririi penale, arestarea inculpatului minor in varsta de 15 ani nu poate depasi: a) un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile, pentru savarsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii de la 15 la 25 de ani, fiecare prelungire neputand depasii 15 zile; b)un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile ,pentru savarsirea unei infractiuni de talharie ,pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii intre 3 si 18 ani, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile; c)maximul pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita. 88.Hotararea judecatoriei de condamnare a inculpatului pentru savarsirea unei infractiuni de tainuire devine executorie: a)la data pronuntarii; b)la data expirarii termenului de apel, cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului; c)la data pronuntarii hotararii prin care s-a desprins recursul declarat impotriva deciziei din apel. 89.Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine: a)avocatului inculpatului; b)procurorului; c)instanei de judecata. 90.Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie in cazul unei infractiuni de: a)omor deosebit de grav; b)lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, daca instanta are indoieli asupra starii psihice a inculpatului; c)ucidere din culpa.

106

91.Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luare masurii obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatul poate face plangere: a)la prim procurorul parchetului, in termen de trei zile de la luare masurii; b)la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, in termen de trei zile de la luarea masurii. 92.Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului in cazul infractiunilor de: a) amenintare; b) vatamare corporala; c)abandon de familie. 93. Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor: a) in cauzele in care instanta a fost sesizata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de la 15zile la un an; b) in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; c) in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detinere. 94.Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit : a) infractiunea ; b) fapte prevazute de legea penala ; c) contraventii. 95. Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica ale unor convorbiri se efectueaza cu autorizarea motivata a instantei ,la cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, daca inregistrarea se impune pentru aflarea adevarului si sunt date privind savarsirea unei infractiuni de: a)talharie; b)abuz de incredere; c)inselaciune. 96.Ascultarea inculpatului: a)poate incepe cu citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; b)poate incepe cu reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; c)nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza. 97.Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate in baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de: a)procurorul care a luat masuuuura; b)prim procurorul parchetului; c)procurorul ierarhic superior, daca masurile si actele sunt ale prim procurorului sau au fost efectuate in baza dispozitiilor date de acesta. 98.Plangerea este incunostiintarea facuta de: a)o persoana fizica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea infractiunii; b)o persoana despre savarsirea unei infractiuni; c)o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea infractiunii. 99.Instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului: a)cand se constata, inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decat cel competent; b)cand se constata, dupa inceperea dezbaterilor, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetarea penala de la un alt organ decat cel competent; c) cand in urma cercetarii judecatoresti, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare. 100.Persoana vatamata, avand capacitate de exercitiu deplina, se poate constitui parte civila contra inculpatului care nu este de acord cu acoperirea prejudiciului: a)in cursul urmarii penale; b)in fata instanei de judecata,pana la citirea actului de sesizare; c)in fata instantei de judecata, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive. 4) Subiecte Admitere Institutul National al Magistraturii- 2006

107

1.Capacitatea de incheia actul juridic civil este: a)o stare de fapt, spre dosebire de discernamant, care este o stare de drept; b)o parte a capacitatii civile de folosinta; c)o cerinta a valabilitatii consimtamantului. 2.Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta a actului juridic civil: a)produce efecte retroactive; b)desfiinteaza toate efectele actului juridic; c)ca regula, nu poate fi acoperita prin confirmare. 3.Sunt prescriptibile, extinctiv actiunile: a)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru lipsa scopului imediat; b)estimatorii; c)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru dol. 4.Temenul suspectiv: a)este un eveniment viitor si nesigur ca realizare,care amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si al executarii obligatiei corelative; b)nu afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor, ci doar executarea actului juridic; c)amana, pana la implinirea lui, stingerea exercitiului dreptului subiectiv si a executarii obligatiei corelative. 5.Leziunea: a)nu poate fi incidenta in cazul actelor juridice aleatorii; b)viteza, ca regula, numai actele juridice incheiate de cei lipsiti de capacitate civila de exercitiu; c) presupune o vadita disproportie de valoare intre contraprestatii. 6.In materia simulatiei: a)numai tertii de buna credinta pot exercita actiunea in simulatie; b)partile simullatiei nu sunt indreptatite sa opuna tertilor de buna- credinta contractul secret; c)se poate solicita si constatarea ca un contract de donatie cu sarcina este fictiv. 7. Dreptul de superficie: a) poate fi aparat prin prin actiunea confesorie; b)este imprescriptibil extinctiv; c)nu poate fi constituit prin legat. 8. In cazul stipulatiei pentru altul: a)tertul beneficiar nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului in caz de neexecutare cuplabila din partea promitentului; b)stipulantul nu este indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru obligarea acestuia la executarea prestatiei ce o datoreaza tertului bebeficiar; c)tertul beneficiar nu va intra in concurs cu creditorii stipulantului. 9. Ca urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul pirit este obligat sa restituie bunul catre adevaratul proprietar: a)doar in masura in care bunul exista in materialitatea sa; b)in natura sau prin contravaloarea sa, la alegerea paratului; c)in toate cazurile. 10. Dreptul de proprietate privata: a)este inalienabil,imprescriptibil si insesizabil, daca are ca titular o persoana juridica de drept public; b)nu se stinge prin instrainarea lucrului ; c)nu poate avea ca titular statul, daca asupra bunului s-a constituit un drept de uzufruct in favoarea unei persoane fizice. 11. Stingerea ipotecii se poate realiza: a)prin anularea obligatiei principale; b)daca imobilul este dobandit de un tert prin uzucapiune, cu conditie ca prescriptia sa fie invocata in termen de 3 ani de la data dobandirii bunului; c) prin renuntarea la ipoteca, de catre creditor, efectuata in forma autentica. 12. In materiea raspunderii civile contractuale (in cazul evaluarii legale a despagubirilor ), dobanda legala: a)este datorata ,in principiu,din ziua chemarii in judecata; b)este datorata, ca

108

regula, din ziua scadentei; c)nu va fi acordata atunci cand creditorul nu va face dovada existentei unui prejudiciu. 13.Rezolutiunea vanzarii imobiliare pentru neplata pretului: a) produce,de regula, efecte si fata de terti; b)nu poate fi dispusa daca este ceruta de cumparator; c)are caracter exclusiv juridiciar. 14.In cazul in care bunul achizitionat printr-un contract de vanzare-cumparare este afectat de un viciu ascuns, grav si existent anterior incheierii actului,cumparatorul poate solicita: a)rezolutiunea contractului de vanzare cumparare; b)anularea contractului pentru eroare asupra substantei obiectului, pe calea actiunii redhibitorii ; c)obligarea zanzatorului de a-i preda un lucru de aceeasi calitate si valoare. 15.In cazul prejudiciului cauzat de un animal: a)paznicul juridic este exonerat de raspundere in caz de forta majora sau caz fortuit; b) victima prejudiciului poate uramari direct pe cel care are paza materiala in temeiul raspunderii pentru fapta proprie a acestuia; c)daca victima prejudiciului este paznicul material, cel care are paza juridica nu poate fi tras la raspundere in temeiul art.1001C.civ. 16. In materia contractului de antepriza: a)riscul pieirii fortuite a materialelor este suportat de client, indiferent cine a procurat materialele; b)de regula, forma scrisa a contractului nu este ceruta pentru validitatea actului; c)indiferent de obiectul lucrarii, antrepenorul nu poate obtine pretul acesteia, daca lucrul a pierit din cauza viciilor materialelor procurate de client. 17.In cazul rezervei succesorale: a)sotul supravetuitor nu poate cumula calitatea de rezeravatar cu cea de donator; b)succesibilul trebuie sa accepte mostenirea sub beneficiul de inventar; c) aceasta se atribuie mostenitorului rezervatar impotriva vointei defunctului. 18.Renta viagera: a)poate fi constituita si cu titlu gratiut; b)nu poate fi cedata, cu exceptia existentei unei clauze contractuale contrare; c)se poate constiiti in favoare mai multor personae. 19. Locatarul: a)datoreaza garantie numai pentru viciile ascunse ale lucrului existente in momentul incheierii contractului; b)trebuie sa predea lucrul ,ca regula intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat; c)raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai daca, in momentul incheierii contractului,cunostea existenta lor. 20.Nedemnitatea succesorala: a)produce anumite efecte si fata de descendentii nedemnului; b) influenteaza si eficacitatea liberalitatilor facute in favoarea nedemnului de catre cel care lasa mostenirea, fata de exceptiile expres prevazute de lege; c)poate fi invocata numai de comostenitorii chemati de la mostenire impreuna cu nedemnul sau, dupa caz, de mostenitorii subsecventi. 21. Raportul datoriilor: a)presupune acceptarea mostenirii in termenul de exercitare a dreptului de optiune succesorala, de catre succesibilul debitor; b)nu opereaza in privinta datoriei pe care defunctul o avea fata de unul dintre mostenitori; c)constituie o plata efectuata de mostenitor. 22.Daca la o mostenire legala sunt chemati mama defunctului ,un frate uterin al defunctului si doi frati buni ai defunctului: a) fiecare mostenitor legal va lua 1/4 din mostenire; b) fiecare frate bun va lua 3/16 din mostenire; c) fiecare frate bun va lua 5/16 din mostenire. 23. Daca X achizitioneaza un teren in anul 1995, prin inscris sub semnatura privata, de la Y, exercitand asupar bunului o posesie util pana in prezent: a) X este proprietar in temeiul conventiei incheiate cu Y; b) X este proprietar prin uzucapiunea de scurta durata, daca a fost de buna credinta

109

si Y a avut domiciliul in aceeasi localitate in care este situat imobilul, pe toata perioada exercitarii posesiei ; c) in present, X nu poate fi considerat proprietarul imobilului. 24.Inserarea unei clauze intr-un contract de vanzare-cumparare ,in sensul ca neplata pretului in termen de 30 zile de la scadenta atrage rezolutiunea contractului: a)nu reprezinta un pact comisoriu expres care sa excluda interventia instantei; b)reprezinta o clauza penala ; c)reprezinta un pact comisoriu care atrage desfiintarea neconditionata a contractului, la cererea vanzatorului. 25.In cazul petitiei de reditate: a)recamantul poate fi si legatarul cu titlul particular; b)reclamantul nu poate obtine de la mostenitorul aparent de buna credinta fructele bunurilor succesoriale dobandite pana la momentul introducerii actiunii; c)reclamantul nu poate solicita obligarea unei persoane care nu se pretinde mostenitor ,la plata datoriei fata de succesiune. 26.Cheltuielile de judecata : a)pot fi acordate si din oficiu, daca instanta a acordat un termen de gratie; b)asupra carora instanta a omis sa se pronunte, pot fi obtinute si pe calea cerereii de indreptare a erorilor materiale din hotarare; c)pot fi acordate paratului, la cerere, daca reclamantul a renuntat la judecata dupa comunicarea actiunii,cu conditia dovedirii efectuarii lor. 27.In materia recuzarii: a)nu se pot recuza toti judecatorii unei instante; b)judecatorul recuzat poate fi ascultat doar cu consimtamantul acestuia; c)cererea de recuzare nu se poate face decat in forma scrisa. 28.Procurorul poate participa la judecata intr-un proces civil: a)numai daca a fost chemat in judecata, ca parte, de catre reclamant; b)ori de cate ori considera ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor; c) numai in litigiile in care sunt parti minori ,persoane puse sub interdictei sau disparuti. 29.Cererea de interventie voluntara: a)se discuta in principiu, numai daca a fost admisa ; b)trebuie formulata numai in forma scrisa; c)se comunica celorlante partii dupa ce a fost admisa in principiu. 30.In cazul ordonantei presedintiale: a)trebuie sa existe un proces asupra fondului dreptului; b)hotararea este executorie; c)nu se poate obtine desfasurarea unei constructii. 31.Decaderea intervine: a)numai daca legea o prevede expres; b)in cazul nerespectarii termenelor legale, imperative si absolute ; c)in cazul nerespectarii oricaror termene proceduale. 32.Perimarea cererii de chemare in judecata suspendate pentru neindicarea mostenitorilor partii decendate: a)are caracter facultativ; b)se constata daca in terman de 1 an de la suspendare, cauza civila a ramas in nelucrare din vina partii in viata; c)se constata doar daca partea decedata avea calitatea de reclamant. 33.In cazul renuntarii la dreptul pretins: a)hotararea nu are putere de lucru judecat; b)hotararea este definita; c)partea care renunta la drept trebuie sa justifice, in prealabil, calitatea proceduala activa. 34.Termenul de gratie poate fi acordat: a)doar in cazul hotararilor susceptibile de executare; b)in toate cazurile in care s-a admis actiunea reclamantului; c)in favoarea mai multor parati, cu conditia ca ei sa fie obligati solidar prin hoarare. 35.Intampinarea: a)nedepusa in termenul legal nu atrage nicio sanctiune; b)nedepusa in termenul

110

legal atrage decaderea din dreptul de a o mai depune; c)poate fi depusa oricand de catre paratul neasistat de avocat. 36.Incheierea prin care ,intr-un proces de partaj, s-a atribuit in mod provizoriu un bun in favoarea unui coproprietar: a)este o incheiere premergatoare; b)se atca in toate cazurile odata cu fondul cererii de partaj; c)se ataca separat de fondul cererii de partaj. 37.Prima zi de infatisare: a)reprezinta primul termen de judecata acordat in cauza; b)poate reprezenta termanul la care toate partile propun probe; c)reprezinta termenul la care partile legal citate pot pune concluzii pe fond. 38.Incheierea de suspendare a judecatii pentru lipsa partilor legal citate: a)este supusa apelului,daca litigiul il constituie o cerere de partaj; b)are caracter interlocutoriu; c)se poate pronunta de mai multe ori in acelasi dosar, daca motivul de suspendare se repeta. 39.In cazul revizuirii pentru hotarari definitive potrivnice: a)se va anula hotararea nelegala; b)cererea de revizuire poate fi admisa si daca prin hotarari nu s-a rezolvat fondul pricinii; c)cererea de revizuire poate fi admisa daca, in procesul in care s-a pronuntat a doua hotarare, s-a invocat puterea de lucru judecat a primei hotarari si instanta a omis sa solutioneze aceasta exceptie. 40.Hotararea partiala: a)poate fi pronuntata, in conditiile legii, numai la cererea reclamantului; b)nu poate fi pronuntata daca recunosaterea se face prin raspunsurile paratului la interogatoriu; c)este executorie de drept. 41.Alegerea de domiciliu, in vederea comunicarii actelor de procedura: a)trebuie adusa la cunostinta paratului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sub pedeapsa neluarii ei in seama; b)poate fi facuta doar de reclamant; c)poate fi realizata si in caile de atac retractare. 42.In cazul interventiei accesorii: a)intervenientul nu poate invoca exceptiile procesuale relative care nu au fost invocate in terman de partea in favoarea careia a intervenit; b)intervenientul trebuie sa aiba pretentii proprii, dar in concurenta cu pretentiile partii pentru care a intervenit; c)cererea nu se incuviinteaza in principiu. 43.Comunicarea cererii de chemare in judecata: a)poate fi realizata si de reclamant,numai daca este efectuata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire; b)poate fi facuta doar unuia dintre parati, daca acestia locuiesc la acelasi domiciliu; c) se efectueaza la domiciliul reprezentantului comun al mai multor parati. 44.Puterea de lucru judeca: a)nu poate fi invocata, in niciun caz, daca procesul a fost solutionat pe cale de exceptie; b) poate fi invocata si de procuror; c)nu exista in cazul hotararii pronuntate intr-un proces de divort in care partile s-au impacat. 45.In materia probei testimoniale : a)judecatorul nu poate hotari asupra cauzei martorul nu a fost legal citat,chier daca partea in favoarea careia s-a incuviintat proba renunta la administrarea acesteia; b)martorul poate fi audiat la locuinta sa,cu conditia existentei consintamantului tuturor partilor; c)instanta poate dispune audierea unui martor la care partea a renuntat , chiar daca toate partile se impotrivesc. 46.Reclamantul: a)nu poate chema in judeacta o alta persoana in calitate de reclamant; b)poate formula o cerere impotriva unei persoane care pretinde aceleasi drepturi ca si el; c)nu poate

111

complini lipsa semnaturii de pe cererea de chemare in judecata fara consimtamantul paratului, daca lipsa semnaturii a fost invocata de acesta din urma. 47.X il cheama in judecata pe Y, intr-un proces de partaj succesoral. Y intentioneaza sa obtina de la X restituirea imprumutului pe care i l-a acordat in vederea efectuarii unei excursii in strainatate, astfel incat, Y trebuie sa formuleze o cerere reconventionala pana la prima zi de infatisare; b)Y trebuie sa formuleze o cerere reconventionala o data cu intampinarea; c)Y poate sa introduca cererea de restituire a sumei imprumutate, pe cale separata, la instanta de la domiciliul lui X. 48.In materia incompatibilitatii: a)grefierul care a facut parte din constituirea instantei ce a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs; b)exceptia incompatibilitatii nu trebuie unita cu fondul; c)exceptia incompatibilitatii poate fi invocata si de mandatarul partii. 49.In cazul invocarii exceptiilor de litispendenta si de nerecompetenta, se rezolva prioritar: a)exceptia de necompetenta, doar daca are caracter absolut; b)exceptia de necompetenta; c)exceptia de litispendenta. 50.X introduce impotriva lui Y o cerere de partaj succesoral la Judecatoria Oltenita, in masa succesorala fiind inclus si un imobil situat in raza teritoriala a acestei instante.Judecatoria Oltenita isi declina competenta in favoarea Judecatoriei Brasov, ca instanta de la ultimul domiciliu al defunctului.Precizati daca solutia instantei este corecta: a)da, numai daca exceptia de necompetenta a fost invocata de parat prin intampinare depusa in termen legal; b)nu, intruncat instanta de la locul situarii imobilului este competenta absolut; c)da, deoarece competenta apartine instantei de la ultimul domiciliu al defunctului. 51.Fapta constand in distrugerea unor procese-verbale de constatare a unui accident rutier si a probelor biologice recoltate pentru analiza, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de: a)favorizarea a infractorului; b)tainuire; c)retinere sau distrugerea de inscrisuri. 52.Suspendarea executarii pedepsei sub supravechere poate fi dispusa: a )in cazul concursului de infractiuni,daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mai mult 4 ani; b)daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani; c)daca infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de doi ani, afara de situatiile cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art.28 Cod penal. 53.Conducerea unui autovehicul, succesiv, de catre un inculpat major si de unul minor, ambii fara a avea permis de conducere, corespunzator categoriei din care face parte vechicolul condus, reprezinta: a) coautorat la infractiunea prevazuta in legea speciala,constand in conducerea unui autovehicul fara permis de conducere; b) o singura infractiune prevazuta in legea speciala, infractiune savarsita in conditiile prevederiilor art.75 alin.1 c Cod penal, constand in savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor; c)cate o infractiune individuala, savarsita de fiecare inculpat. 54.Ca element al laturii obiective, umarea socialmente periculoasa: a) presupune o modificare perceptibila fizic a realitatii inconjuratoare; b)implica o atingere a valorii sociale ocrotite prin norma penala ; c)exista doar in cazul infractiunilor de rezultat . 55.Fapta administrarului unei societati comerciale de a falsifica mai multe borderouri de achizitie si facturi fiscale, documente care ulterior au fost folosite de catre acelasi faptuitor, intruneste

112

elementele: a) infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata; b)infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale; c)infractiuniilor de fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals. 56.Fapta constand intr-o infractiune constituie infractiune: a)in toate situatiile cand este savarsita cu intentie; b)in toate situatiile cand este savarsita din culpa; c)cand este savarsita din culpa, numai daca legea prevede expres aceasta cerinta. 57.In situatia in care infractiunea a fost savarsita in participatie, iar plangerea prealabila a fost introdusa doar cu privire la unul dintre infractiuni: a)se va antrena raspunderea penala a tuturor participantilor, ca urmare a introducerii plangerii; b)ceilalti inculpati nu vor putea fi trasi la raspundere penala,lipsind plangerea prealabila ; c)de obicei,se va antrena raspunderea penala a tuturor participantilor, cu exceptia cazului in care titularul plangerii precizeaza in mod expres faptul ca nu doreste sa raspunda penal si ceilalti inculpati. 58.In legislatia noastra penala, actele preparatorii: a)nu au relevanta juridica penala; b)pot fi asimilate tentativei si sanctionate in mod corespunzator; c)pot fi incriminate ca infractiuni autonome. 59.Coinstigarea poate fi realizata: a)concomitent sau succesiv; b)numai concomitent; c)numai succesiv. 60.Infractiunea de santaj: a)este absorbita in lipsirea de libertate in mod ilegal, atunci cand in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj patrimonial; b)poate fi retinuta numai atunci cand victima accepta solicitarea faptuitorului; c)absoarbe loviturile sau alte violente. 61.Reabilitatea de drept are loc: a)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune; b)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune intentionata; c)daca cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune inlauntrul termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei sub supravechere. 62.Actului de executare din structura infractiunii de obicei: a)dobandesc caracter infractional dupa un numar de repetari explicit in norma de incriminare; b)produc o agravare facultativa a pedepsei aplicate; c)nu au caracter infractional, daca sunt analizate fiecare izolat. 63.In situatia cazului fortuit, imposibilitatea de prevedere a fortei straine este: a)general si obiectiva; b)subiectiva si concomitenta actiunii faptuitorului; c)subiectiva si anterioara actiunii faptuitorului. 64.Constituie criteriu de delimitare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni: a) unitatea subiectului activ specifica infractiunii complexe; b)caracterul nedeterminat al faptei absorbite de catre infractiunea complexa; c)caracterul necesar al absorbtiei unei alte fapte in cazul infractiunii complexe. 65.Interdictia de a reveni in locuinta familiei poate fi dispusa: a)cand faptuitorul este condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru una dintre infractiunile contra familiei; b)cand faptuitorul este condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin doi ani pentru loviri sau acte de violenta cauzatoare de suferinta fizice si psihice; c)poate fi luata pe o durata de pana la doi ani. 66.Atunci cand faptuitorul patrunde in domiciliul unei persoane, fara drept si fara consimtamantul

113

acestuia, dupa care refuza sa-l paraseasca la cererea celui in drept, se va retine: a)un concurs real,format din doua infractiuni de violare de domiciliu, infractiuni savarsite prin fapte diferite si la momente diferite; b)un concurs ideal de infractiune de violare de domiciliu. 67.Santajul savarsit prin constrangerea victimei ,pentru a o determina sa dea un bun cu valoare patrimonila, se deosebeste de talharie prin: a)lipsa obiectului material,in situatia in care victima nu satisface pretentiile faptuitorului; b)existenta unui interval de timp intre momentul realizarii constrangerii si momentul in care bunul urmeaza a fi remis; c)faptul ca la santaj bunul urmeaza a fi remis faptuitorului de catre victima infractiunii,in timp ce la talharie, de regula, faptuitorul deposedeaza victima de respectivul bun. 68.Lipsirea de libertate in mod ilegal se deosebeste de arestarea nelegala, prin: a)locul savarsirii faptei; b) calitatea subiectului activ; c)motivatia savarsirii faptei. 69.Intruneste elementele constructive ale infractiunii de abuz de incredere: a)refuzul de a restitui o suma de bani imprumutata faptuitorului; b)refuzul de a restitui banii prin vanzarea bunului, bun incredintat faptuitorului pentru a fi vandut; c)fapta muncitorului zilier care, pe fondul unor neintelegeri privind salarizarea, a vandut o betoniera a firmei la care lucra. 70.Infractiunea de loviri sau alte violente este mai grava atunci cand fapta incriminata se sevarseste asupra: a) celuilalt sot ori a unei rude apropiate; b)sotului ori unei rude apropiate, daca aceasta din urma locuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul; c)sotului sau unei rude apropiate, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. 71.In cazul inselaciunii prin cercuri, prev. de art.215 alin.4 Cod penal: a)nu are relevanta imprejurarea ca persoana vatamata cunoaste sau nu lipsa de disponibil in cont; b) este necesar ca persoana vatamata sa nu cunoasca lipsa de disponibil; c)este necesar ca vatamata sa cunoasca lipsa disponibilului in cont. 72.Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita, in situatia in care banii, bunurile ori alte foloase se primesc dupa indeplinirea actului, prin: a)lipsa unei intelegeri prealabile, in acest sens; b)faptul ca actul indeplinit are intodeauna caracter legal; c)la primirea de foloase necuvenite banii, bunurile se primesc imediat dupa indeplinirea actului, in timp ce la luarea de mita, chiar si dupa trecerea unui interval de timp. 73.Cu ocazia punerii in executare a unei hotarari judecatoresti, executorul a solicitat sprijinul organelor de politie. In timpul executarii, inculpatul a savarsit acte de violenta impotriva politistului. Fapta inculpatului intruneste elemente: a)unei infractiuni de nerespectare a hotararilor judecatoresti,deoarece politistul reprezinta autoritatea de stat si se afla in exercitiul atributiunilor de serviciu; b)unui concurs de infractiuni, format din nerespectare a hotararilor judecatoresti si ultrajul; c)unei infractiuni de ultraj, in forma agravanta. 74.Atunci cand functionarul public pretinde si primeste un folos necuvenit,dupa indeplinirea in parte a unei indatoriri de serviciu, dar inainte de finalizarea acestuia,fapta constituie: a)infractiunea de primire de foloase necuvenite,deoarece activitatea infractionala se desfasoara fara o intelegere prealabila; b)infractiunea de luare de mita; c)un abuz in serviciu contra intereselor personale. 75.Favorizarea infractorului se deosebeste de tainuire prin: a)momentul savarsirii faptei ; b)scopul urmarit de catre faptuitor; c)modalitatile elementului material.

114

76.Solutionand cauzele penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, daca: a)exista invinuit sau inculpat in cauza si fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni; b)exista invinuit sau inculpat in cauza si faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii; c)exista invinuit sau inculpat in cauza si exista autoritate de lucru judecat. 77.Hotararile de declinare de competenta dispuse de instantele penale: a)sunt supuse recursului; b)sunt supuse apelului si recursului; c)nu sunt supuse apelului si nici recursului. 78.Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului in cursul judecatii: a) este suspectiv de executare; b)nu este suspensiv de executare; c)este suspensiv de executare, afara de cazul cand legea dispune astfel. 79.Potrivit regurlilor de competenta, curtea de apel judeca: a)numai in prima instanta si ca instanta de recurs; b)numai ca instanta de apel si ca instanta de recurs; c)in prima instanta, ca instanta de apel si ca instanta de recurs. 80.Persoana vatamata ca urmare a savarsirii unei infractiuni, poate fi acultata ca martor in acea cauza, daca: a)instanta considera necesara ascultarea sa ca martor; b) nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata; c)indiferent de situatie nu poate fi audiata ca martor, datorita interesului ei in solutionarea cauzei. 81.Se sanctioneaza cu nulitate absoluta,incalcarea dispozitiilor legale privind: a)sesizarea instantei; b)citarea partilor; c)compunerea instantei. 82.Masurile asiguratorii in procesul penal se dispun in vederea: a)repararii pagubei produse prin savarsirea infractiunii; b)garantarii executarii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscarii averii; c) achitarii cheltuielilor judiciare avansate de atat. 83.Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii, se solutioneaza de catre: a) instanta careia iar revine competenta sa solutioneze cauza in prima instanta; b)procurorul care supravecheaza cererea penala in cauza respectiva; c)prim procurorul parchetului. 84.Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: a) ordonanta, rechizitoriu; b)rezolutie, ordonanta ; c) rechizitoriu, declaratie orala, in cazurile prevazute de lege. 85.Organele de urmarire penala pot efectua acte premergatoare, in vederea: a)punerii in miscare a actiunii penale; b)inceperii urmaririi penale; c)dispunerii masurilor procesuale. 86.In cazul infractiunii de vatamare corporala ,prevazuta de art.181 alin.Cod penal, pentru care legea prevede ca este necesara plangerea prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de: a)2 luni din ziua comiterii infractiiunii; b)2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul; c)2 luni de la data descoperirii comiterii infractiunii. 87.In faza de urmarire penala procurorul dispune incetarea urmaririi penale prin: a)ordonanta, in cazul in care in cauza a fost pusa in miscare actiunea penala; b)rezolutie, in cazul in care in cauza nu a fost pusa in miscare actiunea penala; c)prin ordonanta in toate cazurile. 88.La judecata in prima instanta ,inainte de incheierea dezbaterilor,presedintiale completului da ultimul cuvant: a)procurorului; b)inculpatului; c)partii vatamate.

115

89.Potrivit legii procesual penal,la deliberare in vederea luarii hotararii judecatoresti,participa: a)membrii comitetului in fata caruia au avut loc dezbaterile,procurorul; b)membrii comitetului in fata caruia au avut loc dezbaterile, procurorul, grefierul; c)numai membrii completului in fata caruia au avut loc dezbaterile. 90.Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, este: a)sentinta; b)decizie; c)incheiere. 91.Inculpatul A.B.dupa terminarea efectuarii actelor de cercetare penala a fost chemata de organul de urmarire penala pentru a i se prezenta materialul de urmarire penala. Dapa prezentare,pana la sesizarea instantei de judecata inculpatul a solicitat prezentarea din nou a materialului de urmarire de urmarire penala,cererea fiind indreptatita, numai daca: a)organul de urmarire penala dupa prezentare a efectuat noi acte de cercetare penala; b)inculpatul a incheiat un angajament cu un alt avocat; c)organul de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimata incadrarea juridica a faptelor. 92.Cererea de reviziuire in cauzele penale, se adreseaza: a)procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta; b)procurorului de la parchetul de pe langa instanta le care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva; c)instantei la care hotararea a ramas definitiva. 93.In cazul infractiunilor flagrante, la judecarea acestora poate acorda termene pentru administrarea probelor, care in total nu trebuie sa depaseasca: a)10 zile; b)20zile; c)30 zile. 94.Hotararile pronuntate in cauzrile penale ,ramase definitive la instanta de recurs ,se pun in executare de catre: a) prima instanta de judecata; b)instanta de apel ; c)instanta de recurs, unde a ramas definitiva hotararea. 95.Contestatia la executare poate fi introdusa: a)cand se iveste vreo nelamurirea cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare; b)cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti nu se pot concilia; c)cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva. 96.Liberarea provizorie sub contro judiciar se dispune de catre: a)instanta de judecata; b)procuror; c)procuror in faza de urmarire penela si instanta de judecata in recursul judecatii. 97.In cazurile penale exceptiile de necompetenta pot fi ridicate: a)numai de catre procuror sau oricare dintre parti; b)numai de catre parti; c)procuror, oricare dintre parti sau puse in discutia partilor din oficiu. 98.Caliatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune: a)inlatura dreptul acestei persoane de a participa in caliate de parte vatamata in aceeasi cauza; b)nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza; c)se poate dobandi numai cu consimtamantul sau incuviintarea inculpatului. 99.Inculpatul judecat in stare de libertate critica hotararea prin care a fost condamnat pe motiv ca desi a fost prezent la primele termene de judecata, ulterior, lipsind din motive personale, nu a fost prezent la ultimele termene deoarece nu a fost citat din nou. Cu privire la obligatia citarii inculpatului instanta trebuie sa tina cont de faptul ca: a)fiind prezent la un termen de judecata nu mai trebuie citat pentru termenele ulterioare chiar daca a lipsit la vreunul din ele; b)citarea trebuia sa se faca la fiecare termen de judecata, chiar daca a fost prezent la vreunul din ele; c)citarea se face numai la solicitarea partilor.

116

100.Cererea de reabilitare judecatoreasca se poate introduce: a)numai de condamanat; b) de condamanat, iar dupa moarte acestuia de sot sau rudele apropiate; c)numai de condamnat, iar sotul sau rudele apropiate acestuia au doar posibilitatea sa continue procedura de reabilitare pornita anterior decesului. 5) Subiecte Adimtere INM -30 august 20071.Clauza penala: A.poate fi invocata inclusiv de partea in beneficiul careia contractul, alaturi de clauza penala, stipuleaza un pact comisoriu de ultim grad; B. nu confera debitorul un drept de optiune intre executarea acesteia si executarea in natura a obligatiei principale; C.il scuteste pe debitor de dovada culpei debitorului. 2.Categoria bunurilor incorporale include: A.dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui; B.titlurile de valoare; C.toate drepturile subiective. 3.Reductiunea donatiei excesive: A.lipseste donatia de efecte inca de la data incheierii sale; B.poate fi ceruta si de succesorii mostenitorul rezervatar, chiar daca donatia s-a facut cu scutire de raport; C.poate fi ceruta si de persoana care nu a acceptat in termen mostenirea daca este sot supravietuitor al defunctului. 4.Pentru ca o persoana sa vina la mostenire prin reprezentare, nu este necesar ca: A.persoana respectiva sa fie ruda cu defunctul; B.cel reprezentat sa aiba capacitate de exercitiu; C.succesiunea celui reprezentat sa se fi deschis inainte de succesiunea in discutie. 5.Nu pot fi dobandite prin uzucapiune: A. servitutile continue si neaparente; B.servitutile necontinue si neaparente; C.servitutile contiinue si aparente. 6.Este imprescriptibila extinctiv: A.actiunea in repararea daunelor morale, dar numai in cazul in care prejudiciul consta in atingerea adusa unui drept personal nepatrimonial; B.actiunea in revendicarea unui bun proprietate publica; C.actiunea confesorie intemeiata pe dreptul de uzufruct privind un imobil. 7.In cazul vanzarii imobilului ipotecat: A.tertul dobanditor al imobilului ipotecat nu poate invoca beneficiul de discutiune intrucat nu este fideiusor; B.prerogativele dreptului de ipoteca, in lipsa indeplinirii formalitatilor de publicitate, vor fi exercitate numai fata de debitorul constituitor al ipotecii; C.plata obligatiei garantate si a tuturor accesoriilor acesteia opreste urmarirea silita impotriva tertului dobanditor, chiar daca nu acesta este autorul platii. 8.Posesorul va obtine respingerea actiunii in revendicarea bunului furat de la proprietar ori de cate ori: A. a fost de buna-credinta la momentul intrarii in posesie, daca a cumparat bunul intr-un targ; B.au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului; C.s-a increzut, la data intrarii in posesie, in aparenta de proprietar a celui care i-a vandut si predat bunul cu mai mult de 3 ani inainte de introducerea actiunii. 9.Testamentul olograf: A.este intodeauna un act solemn; B.devine nul in cazul distrugerii voluntare a bunului testat; C.poate fi atacat pe motiv de captatie si de catre mostenitorii legali nerezervatari. 10.Cauza actului juridic civil este falsa daca: A.lipseste discernamantul; B.lipseste scopul imediat

117

intr-un act juridic nenumit; C.exista eroare asupra motivului determinat. 11.Prescriptia actiunii redhibitorii: A.nu se poate implini, in niciun caz, mai tarziu de 4 ani de la data incheierii contractului; B. este de 3 ani intrucat actiunea este personala, iar nu reala; C.se intrerupe pe data oferei de reparare a lucrului pe cheltuiala proprie, oferta comunicata cumpatatorului de catre vanzator. 12.Acceptarea mostenirii: A.nu poate fi tacita in cazul minorului; B.nu poate fi retractata decat in interiorul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala; C.este expresa ori de cate ori certificatul de mostenitor se elibereaza acceptantului in cel mult 6 luni de la data deschideri succesiunii. 13.In cazul contractului de mandat : A.mandatul are dreptul la remuneratie doar daca exista stipulatie in acest sens; B.mandatul nu are dreptul la remuneratie daca este in interes comun deoarece, in acest caz, el intruneste si calitatea de mandat; C.atunci cand mai multe persoane au numai un mandatar pentru o afacere comuna, ele raspund solidar pentru toate efectele mandatului. 14.Nulitatea partiala: A.nu exclude incidenta nulitatii absolute; B.este prescriptibila extinctiv in toate cazurile; C.nu poate fi invocata de instanta din oficiu in cazul simulatiei prin contract public fictiv. 15.In cazul in care s-a realizat conditia rezolutorie: A.prestatiile efectuate, ca regula, nu sunt supuse restituirii; B. fructele care au fost culese de dobanditor nu trebuie restituite; C. actul juridic se consolideaza retroactiv, afara de cazul cand partile au prevazut astfel. 16. Cesiunea de creanta: A. poate fi atacata de creditorii chirografari ai cedentului, cu exceptia cazului in care a devenit opozabila prin notificare; B. confera cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominala a creantei, chiar atunci cand cesionarul a platit cedentului o suma mai mare decat valoarea; C. este lovita de nulitatea absoluta ori de cate ori creanta a fost cesionata anterior unei alte persoane. 17. Eroarea asupra substantei obiectului actului juridic civil: A. se sanctioneaza cu nulitatea relativa, cu exceptia cazului in care victima erorii a executat, dupa incheierea actului, prestatia promisa; B. nu poate exista in cazul partii lipsite de discernamant la incheierea actului; C. nu poate fi invocat in cazul actelor cu titlu oneros decat daca se dovedeste ca cealalta parte cunoastea, la data incheierii actului, existenta erorii. 18. In cazul in care prepusul ocazional este minor: A.nu poate fi obligat la repararea prejudiciului decat atunci cand nu este prezumat a fi lipsit de discernamand; B. comitentul care a platit despagubirea nu se poate regresa impotriva prepusului inainte ca acesta din urma sa implineasca varsta de 18 ani; C. comitentul care a platit despagubirea nu se poate regresa impotriva parintilor. 19. Sublocatiunea: A. nu poate fi convenita pentru o durata mai mare decat durata prevazuta in contractul de locatiune, decat cu acordul locatorului principal; B. nu confera sublocatarului o actiune directa contra locatorului principal decat daca aceasta din urma a fost de acord cu sublocatiunea; C. spre deosebire de cesiunea contractului de locatiune, atrage trasmiterea nu doar a drepturilor, ci si a obligatiilor locatarului principal catre sublocatar. 20.Exceptia de neexecutare: A. nu poate fi invocata de partea care si-a executat propria obligatie; B. nu poate fi invocata in contractele bilaterale cu executare succesiva; C. nu atrage punerea in

118

intarzierea a niciuneia dintre partile contractante. 21. In cazul imprumutului banesc cu dobanda: A. daunele-interese moratorii se acorda de la data punerii in intarzarie a debitorului prin notificarea sau prin introducerea cererii de chemare in judecata; B. neplata la scandenta, din cauze neimputabile debitorului, a sumei imprumutate nu atrage obligarea acestuia la daune-interese moratorii; C. daunele-interese moratorii nu pot fi cerute pentru partea din datorie achitata pana la introducerea cererii de chemare in judecata. 22. Retractul litigios: A. are caracter aleatoriu; B. nu se poate exercita cand cesiunea dreptului litigios s-a facut cu titlu de dare in plata; C. desfiinteaza, cu efect retroactiv, cesiunea dreptului litigios. 23. Poate pretinde dreptul asupra fructelor, printre altii: A. posesorul, cu exceptia cazului in care a fost de rea-credinta la momentul intrarii in posesia bunului frugifer; B. titularul dreptului de uz; C. uzufructuarul, ori de cate ori fructele au fost produse in perioada in care a fost in vigoare dreptul de uzufruct, cu exceptia fructelor civile. 24. Donatorul: A. este obligat la garantie pentru evictiune in cazul donatiei cu sarcini; B. nu poate ataca donatia pentru dol; C. poate introduce, in termenul de prescriptie prevazuta de lege, actiune in revocarea donatiei pentru survenienta de copil. 25. In cazul deposedarii prin violenta: A. actiunea posesorie trebuie introdusa, sub sanctiunea nulitatii, in termen de un an de la data deposedarii; B. posesia celui care a savarsit actul de deposedare nu poate conduce in niciun caz la dobandirea proprietatii prin uzucapiunea de scurta durata; C. actiunea posesorie introdusa de detentorul precar nu poate fi respinsa pentru motivul ca paratul este adevaratul proprietar. 26. Dispozitivul hotararii: A. se semneaza doar de presedintele completului in cazul proceselor solutionate in prima instanta; B. se redacteaza in cel mult 7 zile de la pronuntare; C. nu se semneaza de catre grefierul care a participat la ultimul termen de judecata. 27. Procurorul: A. trebuie sa participe la judecata daca toate partile din proces solicita aceasta; B. poate sa exercite caile de atac indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu hotararea care se ataca; C. poate sa solitice punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie sau disparutilor. 28. Partile sunt obligate: A. sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului; B. sa il recuze pe judecatorul aflat intr-un din cazurile prevazute de lege; C. sa isi exercite drepturile procedurale potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. 29. Intampinarea: A. nu este obligatorie in cazul cererii de revizuire; B. daca nu este depusa in termenul legal, il decade pe paratul, asistat de avocat pe tot parcursul procesului, din dreptul de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica; C. este obligatorie in cazul cererii de ordonanta presedintiala. 30. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale sunt de competenta in prima instanta a: A. judecatoriei sau tribunalului, in functie de valoarea pretentiei; B. tribunalului; C. curtii de apel. 31. Asupra probelor: A. instanta nu se mai pronunta daca au fost solicitate dupa prima zi de

119

infatisare; B. instanta nu se pronunta daca, la termenul de discutare, partea care le-a solicitat in scris nu se prezinta pentru a le sustine; C. solicitate de reclamant sau de parat, pune concluzii si procurorul care participa la judecata cauzei chiar daca nu vizeaza interesul minorilor. 32. Decaderea nu intervine: A. in toate cazurile in care partile se inteleg sa nu opereze aceasta sanctiune; B. daca instanta apreciaza ca nu s-a produs nicio vatamare; C. daca nu mai pot fi exercitate caile procesuale prin care se putea invoca. 33. Hotararea judecatoreasca: A. are ca efect dezinvestirea instantei de solutionarea cauzei doar in cazul declinarii competentei in favoarea unei alte instante sau organ cu activitate jurisdictionala; B. face dovada, pana la inscrierea in fals, in ceea ce priveste constatarile personale ale judecatorului, chiar daca nu solutioneaza fondul cauzei; C. nu poate fi pusa in niciun caz in executare inainte de a ramane definitiva. 34. Renuntarea la judecata cererii: A. in cazul actiunilor prescriptibile extinctiv, poate avea loc doar daca actiunea este formulata in termenul de prescriptie; B. se discuta cu prioritate, in cazul actiunii in reziliere, fata de exceptia de necompetenta teritoriala; C. poate fi facuta si dupa comunicarea cererii de chemare in judecata. 35. Contestatia in anularea: A. nu poate fi introdusa impotriva unei hotarari prin care s-a solutionat o alta constestatie in anulare; B. poate fi formulata in termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunostinta de hotararea nesusceptibila de executare silita, dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care hotararea a ramas irevocabila; C. pentru nelegala citare a paratului, poate fi exercitata de catre oricare dintre partile care a pierdut procesul . 36. Cererea revonventionala: A. trebuie formulata impotriva tuturor reclamantilor din proces; B. nu poate determina introducerea in proces a unui nou reclamant; C. nu poate fi formulata in cadrul unei ordonante presedintiale. 37. Conflictul de competenta dintre o judecatorie si un alt organ cu activitate jurisdictionala dintr-un alt judet se rezolva de catre: A. tribunalul in raza caruia se afla judecatoria; B. instanta care este competenta sa solutioneze plangerile impotriva actelor emise de organul respectiv ; C. Inalta Curtea de Casatie si Justitie sau, in cazul in care judetele se afla in raza aceleiasi curti de apel, aceasta din urma. 38. Cererea de aratare a titularului dreptului: A. trebuie formulata de parat cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii; B. nu poate fi formulata intr-un proces in care reclamantul urmareste numai valorificarea unui drept de creanta; C. poate fi formulata de reclamant pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. 39. Este vorba de o prorogare legala a competentei in cazul: A. conexitatii; B. in care partile convin, prin inscris autentic, ca o princina sa se judece de o alta instanta decat aceea care ar fi fost competenta teritorial potrivit legii; C. cererii incidentale care, daca ar fi formulata pe cale principala, ar atrage competenta unei instante de acelasi grad. 40. Incheierea pronuntata in materie necontencioasa, potrivit dreptului comun: A. nu are putere de lucru judecat; B. nu este supusa niciunei cai de atac; C. este executorie. 41. Omisiunea pronuntarii in dispozitiv asupra unei exceptii invocate prin intampinare, dar care a fost analizata in considerentele hotararii: A. poate fi indreptata in urma formularii unei cereri de

120

indreptare a erorilor materiale, daca hotararea este favorabila paratului; B. deschide calea unei cereri de revizuire pentru paratul care a pierdut procesul, pentru motivul referitor la neconcordanta dintre considerente si dispozitiv; C. nu poate fi invocata de reclamant prin cererea de revizuire. 42. Nu poate fi considerat prima zi de infatisare: A. primul termen, la care partile legal citate au lipsit, iar instanta a incuviintat cererea paratului de amanare pentru lipsa de aparare temeinic motivata; B. primul termen, pentru care paratul nu a fost citat cu cel putin 15 zile inainte, iar acesta, prezent in sedinta, nu solicita amanarea cauzei pentru pregatirea apararii, ambele parti cerand acordarea cuvantului pe probe; C. termenul la care paratul solicita si obtine amanarea cauzei pentru angajarea unui avocat, dupa administrarea probelor incuviintate ambelor parti. 43. Incheierea prin care instanta stabileste masa partajabila, calitatea de coproprietar si cota-parte ce revine fiecaruia, dispunand efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor: A. presupune intocmirea unei minute; B. nu permite scoaterea unui bun din masa partajabila decat in urma admiterii caii de atac; C. poate fi atacata odata cu fondul. 44. In virtutea rolului activ, judecatorul este indreptatit: A. sa invoce din oficiu orice exceptie procesuala; B. sa introduca din oficiu o terta persoan, dac aceasta justific o legitimare procesuala; C. sa straruie, intr-o cerere de revizuire, pentru solutionarea amiabila a cauzei. 45. Cererea de chemare in judecata a altei persoane care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul: A. nu trebuie incuviintata in principiu; B. are ca efect, printre altele, introducerea in proces a unui nou parat; C. se respinge ca tardiva daca a fost depusa de reclamant dupa prima zi de infatisare. 46. In cazul in care paratul a decedat anterior introducerii cererii de chemare in judecata: A. se anuleaza cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive; B. instanta va dispune suspendarea procesului pana la eliberarea certificatului de mostenitor, daca reclamantul nu cere termen pentru indicarea mostenitorilor; C. se acorda un termen pentru citarea mostenitorilor daca, la primul termen de judecata, reclamantul ii indica si solicita introducerea lor in proces. 47.Partile trebuie citate la rezolvarea: A. cererii prin care debitorul a solicitat ridicarea sechestrului asigurator, ca urmare a anularii cererii de chemare in judecata prin hotarare irevocabila; B. cererii de ridicare a popririi asiguratorii, formulata de debitorul care da garantie indestulatoare; C. cererii de sechestru judiciar. 48. In materia nulitatii actelor de procedura, vatamarea se prezuma daca: A. in citatie nu este indicat numarul dosarului; B. in citatie nu sunt mentionate instanta si sediul acesteia; C. procesulverbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura nu cuprinde numele celui care l-a incheiat. 49. Daca se invoca in mod concomitent exceptiile autoritatii de lucru judecat, litispendentei si lipsei dovezii calitatii de reprezentant, ordinea de solutionare este: A. exceptia autoritatii de lucru judecat, exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant, exceptia litispendentei; B. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant, exceptia litispendentei, exceptia autoritatii de lucru judecat; C. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant , exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia litispendentei. 50. In procesul de divort, cheltuielile de judecata: A. se acorda partii care a castigat litigiu, numai daca sunt solicitate pana la prima zi de infatisare; B. se pot acorda paratului si in cazul in care

121

actiunea a fost respinsa ca nesustinut; C. nu se acorda reclamantului care a obtinut divortul din culpa exclusiva a paratului daca, la prima zi de infatisare, paratul a declarat ca este de acord cu divortul. 51. O infractiune praeterintentionata: A. nu poate fi comisa de un minor responsabil penal; B. se sanctioneaza intotdeauna la fel ca infractiunea continuata; C. poate fi comisa de un minor responsabil penal. 52. Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante legale generale: A. savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei; B. depasirea limitelor legitimei aparari; C. savarsirea infractiunii din motive josnice. 53. Sunt stari de atenuare a pedepsei : A.minoritatea; B. recidiva postexecutorie; C. tentativa. 54. Sunt pedepse ce pot fi aplicate minorului care raspunde panal: A. detentiunea pe viata; B. pedepsele complementare; C. amenda. 55. Infractiunea de hartuire sexuala: A. nu are nicio forma agravata; B. are o forma agravata; C. are doua forme agravate. 56. Urmatoarele imprejurari sunt atat forme calificate de furt, cat si forme agravate de talharie: A. comiterea faptei intr-un loc public; B. comiterea faptei de o persoana mascata, deghizata sau travestita; C. comiterea faptei prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. 57. In cazul in care s-a dispus revocarea liberarii conditionate, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedespsa anterioara: A. se contopesc, putandu-se aplica un spor de pana la 5 ani; B. se contopesc, putandu-se aplica un spor de pana la 7 ani; C. se cumuleaza, fara a se putea aplica vreun spor. 58. Sunt supuse confiscarii speciale: A. bunurile a caror detinere este interzisa de lege; B. bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala; C. toate bunurile infractorului. 59. Constituie infractiunea de omor deosebit de grav omorul savarsit in urmatoarele imprejurari: A. cu premeditare; B. asupra sotului sau unei rude apropiate; C. asupra unei femei gravide. 60. Amnistia: A. nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate; B. are ca efect restituirea amenzii incasate anterior actului de amnistie; C. inlatura numai executarea pedepsei principale. 61. Sunt pedepse complementare aplicabile persoanei juridice: A. amenda; B. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani; C. dizolvarea persoanei juridice. 62. Eroarea de drept: A. produce aceelasi efect ca si eroarea de fapt atunci cand priveste o norma extrapenala; B. produce efecte doar in cazul faptelor savarsite din culpa; C. inlaturata intotdeauna caracterul penal al faptei. 63. Actele de instigare neurmate de executarea faptei: A. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul general si minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat, indiferent de felul si limitele pedepsei prevazute de lege pentru aceasta din urma; B. se

122

sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani, in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata; C. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea la care s-a instigat. 64. Tentativa: A. nu este posibila la infractiunile omisive; B. este sanctionata la toate infractiunile la care este si posibila; C. comisa de un minor responsabil penal se sanctioneaza obligatoriu cu o masura educativa. 65. Cel care rastoarna scaunul pe care se urcase sinucigasul, dupa ce in prealabil il ajutase sa-si aseze franghia in jurul gatului, raspunzand prin aceste actiuni cererii sinucigasului: A. va raspunde pentru infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii; B. va raspunde pentru infractiunea de omor; C. nu comite nicio fapta prevazuta de legea penala. 66. X este complice atunci cand: A. fara o intelegere prealabila ori concomitenta comiterii unui furt de catre Y, il ajuta pe acesta din urma, ulterior savarsirii faptei, sa valorifice bunul mobil sustras; B. loveste victima pentru a inlesni sustragerea concomitenta de catre Y a unui bun mobil aflat in posesia acesteia, respectand astfel intelegerea anterioara cu Y; C. ii promite lui Y, inainte de savarsirea faptei, ca va tainui bunul mobil ce va fi sustras de catre Y, iar dupa savarsirea faptei de catre acesta din urma, X nu isi mai respecta promisiunea. 67. Savarsirea faptei de o persoana inarmata: A. este o circumstanta agravanta legala generala; B. este o forma agravata a infractiunii de santaj; C. este o forma agravata a infractiunii de violare de domiciliu. 68. Primarul care, in timpul serviciului, intocmeste in fals un inscris sub semnatura privata si il foloseste in cadrul unui proces civil pentru a dovedi stingerea unei datorii personale: A. va raspunde pentru infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata; B. va raspunde pentru infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, aflate in concurs; C. va raspunde pentru infractiunea de fals intelectual. 69. Infractiunea de vatamare corporala ( art. 181 C pen ): A. se sanctioneaza numai daca este comisa cu praeterintentie; B. este o infractiune pentru care actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu; C. este o infractiune la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala, indiferent de modalitatea prin care s-a pus in miscare actiunea penala. 70. Omorul calificat, din interes material, se retine: A. atunci cand autorul ucide victima in scopul insusirii unui bun care se afla asupra acesteia in momentul uciderii; B. atunci cand uciderea victimei are ca mobil incetarea obligatiei autorului de a plati victimei renta viagera datorata; C. atunci cand uciderea victimei are ca mobil mostenirea ei, chiar daca, potrivit legii civile, autorul devine nedemn pentru aceasta. 71. Presciptia speciala: A. inlatura executarea pedepsei oricate intreruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazuta de lege este depasita cu inca jumatate; B. inlatura raspunderea penala si in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita doar pedeapsa amenzii; C. inlatura raspunderea penala in cazul tuturor infractiunilor. 72. Infractiunea de incest: A. incrimineaza actul sexual de orice natura comis intre rude in linie directa sau intre fratii si surori; B. exclude orice forma de participatie ; C. nu se absoarbe in infractiunea de viol in forma agravata, constand in comiterea faptei asupra unui membru al

123

familiei. 73. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei: A. exclude posibilitatea unei gratieri individuale ulterioare a pedepsei suspendate conditionat; B. se revoca daca, pana la expirarea termenului de incercare, condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a indeplini acele obligatii; C. atrage si suspendarea obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare. 74. Pluralitatea intermediara exista atunci cand: A. cel codmnat pentru o infractiune din culpa comite o infractiune de talharie in perioada liberarii conditionate din executarea pedepsei aplicate pentru fapta din culpa; B. dupa executarea unei pedepse de 7 luni inchisoare pentru o infractiune intentionata, condamnatul savarseste o infractiune de omor deosebit de grav; C. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune de talharie, condamnatul savarseste, in timpul executarii pedepsei pentru aceasta fapta, o noua infractiune de furt. 75. Inselaciunea comisa prin folosirea de mijloace frauduloase: A. reprezinta forma de baza a infractiunii de inselaciune; B. presupune comiterea faptei de inselaciune prin mijloace care prezinta o mare aparent de veridicitate; C. se pedepseste intotdeauna ca o singura infractiune, indiferent de natura mijloacelor frauduloase folosite. 76.Este parte in procesul penal: A.judecatorul; B.partea responsabila civilmente; C.persoana vatamata. 77.Liberarea provizorie sub control judiciar poate fi cerut: A.numai in cursul urmririi penale; B. numai in cursul judecatii in prima instant; C. in tot cursul procesului penal. 78.Masura preventiva a retinerii poate fi luat de ctre: A.organul de cercetare penala; B.procuror; C.judector. 79.Cererea de revizuire a unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de o instanta nationala se adreseaza: A. Ministerului Justitiei; B.procurorului; C.Consiliului Superior al Mgistraturii. 80.Asistenta juridica este obligatorie atunci cand: A. invinuitul sau inculpatul este minor; B. invinuitul sau inculpatul este elev al unei institutii militare de invatamant; C. invinuitul sau inculpatul este retinut sau arestat, chiar in alta cauza. 81.Judecata in fata instantei de executare se desfasoara: A.cu citarea prtilor; B.cu participarea obligatorie a procurorului; C. intotdeauna in sedinta neplublic. 82.Exceptia de necompetent teritoriala poate fi ridicata: A. numai pan la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata; B.pan la pronuntarea hotararii de ctre prima instant; C.in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive. 83.In cazul admiterii cererii de stramutare, Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea cauzei: A.la instanta superioar celei de la care s-a stramutat cauza; B.la aceeasi instant de la care s-a solicitat strmutarea, dar la un alt complet de judecata; C.la o alt instant egal in grad cu cea de la care s-a stramutat cauza. 84.Declaratia inculpatului de recunostere a comiterii faptei imputate: A.are valoare neconditionat, fiind suficient pentru a se dispune condamnarea; B.nu poate servi niciodat la aflarea adevarului;

124

C. poate servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari ce rezult din ansamblul probelor existente in cauz. 85.In cazul in care se constata, in cursul urmaririi penale, c faptei invinuitului sau inculpatului il lipseste unul dintre ementele constitutive ale infractiunii, procurorul dispune: A.incetarea urmarii penale; B. scoaterea de sub urmarire penala; C. incetarea procesului penal. 86.Cererea de amanare a executrii pedepsei detentiunii pe viat sau a inchisorii: A.poate fi retras; B.nu poate fi retras; C.poate fi facut de ctre procuror. 87.In caz de indivibilitate sau conexitate, dac competenta dupa natura fatelor sau dup calitatea persoanelor apartine unor instante civile de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine: A.instantei mai intai sesizate, indiferent de gradul acesteia; B.instantei inferioare in grad; C.instantei superioare in grad. 88.Sunt organe de cercetare penala: A.oranele de cercetare ale politiei juridiciare; B.procurorul, indiferent daca supravecheaza ori efectueaza personal urmarirea penala; C.procurorul, numai in cazurile in care urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre aceasta. 89.Termenul de introducere a plangerii prealabile este: A.de 60 zile; B.supus regulilor de calcul specifice termenelor procedurale; C. de 2 luni. 90.Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala: A.trebuie supusa confirmarii procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penal in termen de 10 zile de la data inceperii urmaririi penale; B.trebuie supusa confirmarii procurorului care ecercita supravecherea activitatii de cercetare penal in termen de 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale; C.nu trebuie supusa confirmarii procurorului. 91.Sunt cazuri de reluare a urmaririi penale: A.restituirea cauzei la procuror, de catre instanta de judecata, in vederea completarii urmarii penale; B.restituirea cauzei la procuror, de catre instanta de judecata, in vedere refecerii urmaririi penale; C. incetarea cauzei de suspendare a urmaririi penale. 92.Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta: A.Restituie cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale; B.sesizeaza organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetare cu privire la noile acte materiale; C.dispune extinderea actiunii penala cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in intregul ei. 93.In caz de incalcare cu rea-credinta a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara: A. aceasta masura poate fi inlocuita cu masura obligatorii de a nu parasi localitatea; B.aceasta masura poate fi inlocuita cu masura arestarii preventive; C.aceasta masura va fi inlocuita cu masura arestarii preventive. 94.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa: A.de catre judecator, atat in cursul urmaririi penale la cererea procurorului, cat si in cursul judecatii; B.de catre judecator, numai in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului; C.numai de catre procuror, la cererea organului de cercetare penal. 95.Constituie motiv de recuzare a judectorului: A.faptul ca fratele judecator a pus in miscare

125

actiunea penala in aceeasi cauza, in caliatate de procuror; B.faptul ca judecatorul a primit o donatie de la una dintre partile din cauza; C.faptul ca avocatul care il reprezinta pe inculpat i-a fost profesor judecatorului in timpul studiilor universitare. 96.Judecata pe fondul cauzei a unui inclupat care a savarsit infractiune la varsta de 17 ani si a devenit major dup trimiterea sa in judecata, se face: A.potrivit dispozitiilor procedurale de drept comun privitoare la majori; B.potrivit dipozitiilor procedurale speciale privitoare la minori; C. in sedinta separata de celelalte sedinte. 97.Poate forma obiect al comisiei rogatorii: A.ascultarea unui martor; B.punerea in miscare a actiunii penale; C.luarea masurii obligatorii de a nu parasi tara. 98.La judecata unei plangeri formulate in fata judecatorului impotriva unei ordonante a procurorului de netrimitere in judecata (in cadrul procedurii reglementate de art. 278 indice 1 Cod procedura penala): A.se poate administra orice fel de probe; B.este obligatorie prezenta procurorului; C.nu este obligatorie citarea persoanei care a facut plangerea. 99.Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal: A.in cazul existentei unei cauze de nepedepsire; B.in caz de prescriptie a executarii pedepsei; C.in caz de impacare. 100.Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangerea impotriva aducerii la indeplinire a unei masuri asiguratorii: A.se poate face contestatie potrivit legii civile; B.nu se poate face contestatie potrivit legii civile, intrucat hotararea penala definita are autoriateta de lucru judecat in fata instantei civile; C.nu este necesara contestarea aducerii la indeplinirii a masurii deoarece efectele acesteia au incetat de drept la momentul ramanerii definite a hotararii penale.

6) Subiecte admitere in magistratura-02 noiembrie 2008. 1. Principiul relativitii efectelor actului juridic civil presupune: A: regula, efecte numai ntre pri, el neputnd s profite sau s duneze unor tere persoane; B. prile trebuie s se supun efectelor actului juridic; C. una dintre pri nu poate s pun capt efectelor actului juridic prin voina sa exclusiv. 2 Termenul, ca modalitate a actului juridic: A. afecteaz executarea actului; B. afecteaz existena actului; C. afecteaz eficacitatea actului. 3 Justul titlu, condiie special a uzucapiunii prescurtate: A. poate consta, n unele cazuri, ntr-o hotrre judectoreasc; B. nu poate fi invocat dac este afectat de o cauz de nulitate absolut; C. poate fi putativ. 4 Excepia de neexecutare a contractului: A. este un mijloc de aprare la dispoziia uneia dintre prile contractului sinalagmatic; B. permite prii care o invoc s obin o suspendare a executrii propriilor obligaii; C. nu depinde, din punctul de vedere al efectului suspensiv, de ndeplinirea obligaiilor celeilalte pri. 5 Pentru a putea opera, compensaia legal presupune: A. existena reciprocitii obligaiilor; B. creanele s aib ca obiect bunuri nefungibile; C. creanele s fie determinabile i nu neaprat lichide.

126

6 Contractul de fidejusiune: A. este cu titlu oneros; B. are caracter accesoriu fa de obligaia principal, a debitorului fa de creditor; C. este unilateral, dnd natere unei singure obligaii, n sarcina fidejusorului. 7 Revocarea de drept a contractului de donaie intervine: A. n cazul survenienei de copil; B. n caz de atentat ia viaa donatorului; C. n situaia neexecutrii sarcinii de ctre donatar. 8 Locatorul: A. trebuie s predea locatarului lucrul ntr-o stare corespunztoare destinaiei n vederea creia a fost nchiriat, afar de cazul n care prile au prevzut altfel; B. rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dac acestea provin din cauze anterioare ncheierii contractului de locaiune; C. nu rspunde de tulburarea cauzat prin faptul unui ter care nu invoc vreun drept propriu asupra lucrului ce formeaz obiectul contractului de locaiune. 9 In cazul contractului de tranzacie: A. dac exist greeli aritmetice n cuprinsul contractului, se poate cere fie ndreptarea acestora, fie anularea contractului; B. prile nu sunt obligate s i garanteze reciproc drepturile pe care i le recunosc, cu excepia situaiei n care tranzacia produce numai efecte declarative; C. este permis ca n schimbul renunrilor fcute de o parte, cealalt parte s se oblige la efectuarea unor prestaii noi. 10 Reprezentarea succesoral: A. profit reprezentantului, chiar dac este nedemn fa de reprezentat; B. nu este admis n cazul descendenilor colateralilor privilegiai; C. opereaz de drept i imperativ, deci reprezentantul este obligat s accepte motenirea. 11 Dac cel care a dat procur general nu are domiciliul i nici reedina n ar: A. dreptul de chemare n judecat este presupus a fi dat; B. dreptul de reprezentare n judecat este presupus a fi dat; C. procura trebuie dat n form autentic. 12 Cererea de partaj: A. se judec n prim instan de judectorie, indiferent de valoarea bunurilor; B. se judec de instana competent dup valoare, n funcie de valoarea bunurilor indicate n aciune, indiferent de valoarea bunurilor indicate prin cereri ulterioare; C. se judec de tribunal. n cazul n care valoarea bunurilor depete 500.000 lei. 13 Nu pot fi audiai ca martori: A. minorul care nu a mplinit 14 ani; B. persoanele puse sub interdicie pe cale judectoreasc, chiar dac exist acordul prilor n acest sens; C. cei condamnai pentru mrturie mincinoas. 14 n cazul n care judecarea cauzei n prim instan este suspendat pentru lipsa prilor: A. cursul perimrii este suspendat timp de 6 luni dac prtul decedeaz cu 3 luni nainte de data mplinirii termenului de perimare; B. oricare dintre pri poate ataca ncheierea de suspendare; C. oricare dintre pri poate solicita repunerea cauzei pe rol, dac nu s-a mplinit termenul de perimare. 15 Excepia de litispenden:

127

A. poate fi invocat numai de reclamant; B. n caz de admitere, determin respingerea celei de-a doua aciuni; C. se soluioneaz ulterior excepiei de incompatibilitate. 16 Excepia puterii de lucru judecat: A. nu poate fi admis de o instan necompetent absolut, chiar dac este ndeplinit cerina triplei identiti de pri, obiect i cauz; B. poate fi invocat ca motiv de contestaie n anulare; C. se soluioneaz prioritar fa de excepia de conexitate. 17 Cererea de chemare n judecat a altor persoane: A. se comunic prilor, doar ulterior ncuviinrii n principiu; B. nu poate fi respins ca tardiv; C. nu poate fi formulat atunci cnd se urmrete introducerea n proces a unui nou prt. 18 Procurorul: A. poate fi recuzat, n principiu, pentru aceleai motive ca i judectorul; B. nu este incompatibil; C. nu poate declara o cale de atac n cazul n care particip n proces pentru aprarea intereselor intervenientului accesoriu minor, dect dac minorul a atacat hotrrea pronunat n cauz. 19 Completarea hotrrii: A. poate fi cerut atunci cnd sunt necesare lmuriri cu privire la ntinderea sau aplicarea dispozitivului hotrrii; B. se dispune ntotdeauna cu citarea prilor; C. se judec, dup caz, n camera de consiliu sau n edin public. 20 Contestaia la titlu mpotriva unei hotrri judectoreti: A. se soluioneaz n toate cazurile de instana de executare; B. se poate face n cel mult 15 zile de la data primirii somaiei de ctre debitor; C. nu se poate face mpotriva unei hotrri prin care s-a respins aciunea i nici nu s-au acordat cheltuieli de judecat. 21 Dezincriminarea faptei care a atras aplicarea msurii de siguran a interzicerii unei funcii sau profesii: A. atrage ncetarea executrii msurii de siguran; B. nu produce efecte asupra executrii msurii de siguran, deoarece aceasta a fost dispus n considerarea nepregtiii sau inaptitudinii fptuitorului; C. nu atrage ncetarea executrii msurii de siguran, dar aceasta nu va mai putea fi prelungit la mplinirea duratei pentru care a fost dispus iniial. 22 Acioneaz n condiiile strii de necesitate: A. persoana care este aruncat din a de ctre un cal i cade peste un copil provocndu-i vtmri corporale; B. conductorul auto cruia i sare pe neateptate un cal n faa mainii i, neputndu-l evita altfel, decide s ias cu maina n afara prii carosabile lovind mortal o oaie care ptea pe marginea drumului; C. persoana care mpuc un cal ce nu putuse fi oprit altfel i se ndrepta n vitez ctre un loc de joac unde se aflau mai muli copii. 23 n cazul n care inculpatul a svrit o infraciune continu, care s-a consumat cnd el avea 17 ani, dar s-a epuizat dup ce mplinise vrsta de 18 ani: A. nu se poate aplica msura educativ a internrii ntr-un centru de reeducare; B. instana poate aplica suspendarea condiionat a executrii pedepsei nsoit de obligarea la prestarea unei activiti neremunerate ntr-o instituie de interes public; C. condamnarea pentru aceast infraciune nu poate fi niciodat prim termen al unei recidive. 24 Dintre condamnrile care, potrivit art.38 C.pen., nu atrag starea de recidiv, pot determina existena pluralitii intermediare n cazul comiterii ulterioare a unei noi infraciuni:

128

A. condamnrile pentru infraciuni comise din culp; B. condamnrile privitoare la infraciuni ce au fost amnistiate anterior comiterii celei de-a doua infraciuni; C. condamnrile n privina crora se mplinise termenul de reabilitare anterior comiterii celei de-a doua infraciuni. 25 Prescripia special: A. nltur executarea pedepsei, dac termenul de prescripie a executrii pedepsei a fost depit cu nc jumtate, indiferent de numrul ntreruperilor; B. nu produce efecte n cazul infraciunilor contra pcii i omenirii; C. nu se poate aplica n cazul minorilor. 26 Reabilitarea judectoreasc acordat persoanei fizice: A. nltur executarea msurii de siguran a interzicerii de a se afla n anumite localiti; B. nltur executarea msurii de siguran a interzicerii unei funcii sau profesii; C. nltur pedeapsa complementar a degradrii militare, condamnatul redobndind gradul militar deinut la data condamnrii. 27 Comiterea faptei de ctre o persoan care se afl n stare de ebrietate este o form agravat expres prevzut de lege: A. n cazul infraciunii de ucidere din culp; B. n cazul infraciunii de vtmare corporal din culp; C. n cazul infraciunii de vtmare corporal grav. 28 Furtul comis ntre soi: A. nu se sancioneaz niciodat; B. se sancioneaz cu o pedeaps mai mic dect furtul simplu sau cel calificat, dup caz; C. se sancioneaz doar la plngerea prealabil, chiar dac se comite n condiiile unui furt calificat. 29 Fapta svrit de inculpat se ncadreaz n forma agravat a infraciunii de violare de domiciliu atunci cnd a fost comis: A. asupra unui membru de familie; B. prin simularea de caliti oficiale; C. prin violena sau ameninare. 30 n coninutul concret al infraciunii de uz de fals poate intra: A. folosirea unui certificat de motenitor contrafcut; B. simpla prezentare verbal sub o alt identitate n faa autoritilor romne; C. punerea n circulaie a unor valori cu putere circulatorie anterior falsificate. 31 Instana poate dispune, n interesul bunel judeci, disjungerea cauzei: A. n cazul concursului real de infraciuni; B. n cazul concursului ideal de infraciuni; C. n cazul infraciunii continuate. 32 n cazul chestiunilor prealabile: A. judecarea chestiunii prealabile de ctre instana penal se face potrivit regulilor i mijloacelor de prob prevzute n materie penal; B. judecarea chestiunii prealabile de ctre instana penal se face potrivit regulilor i mijloacelor de prob prevzute de legea aplicabil n materia creia i aparine chestiunea respectiv; C. hotrrea definitiv a instanei civile cu privire la chestiunea prealabil se impune cu autoritate de lucru judecat n faa instanei penale. 33 Partea responsabil civilmente poate interveni n procesul penal: A. doar pn la terminarea dezbaterilor n prim instan; B. doar pn la nceperea cercetrii judectoreti; C. doar pn n momentul terminrii cercetrii judectoreti n prim instan.

129

34 Percheziia corporal poate fi dispus: A. numai de organele de urmrire penal; B. de organele de cercetare penal; C. de agenii poliiei de frontier, pentru infraciunile de frontier, doar cu avizul organelor de urmrire penal. 35 Pe calea comisiei rogatorii se poate efectua: A. ridicarea unor obiecte sau nscrisuri; B. luarea unor msuri asiguratorii; C. prezentarea materialului de urmrire penal. 36 n cazul n care judectorul admite plngerea formulat n temeiul art. 278`1 C.proc.pen. mpotriva rezoluiei de nencepere a urmririi penale, dispune: A. nceperea urmririi penale; B. trimiterea cauzei la procuror n vederea nceperii urmririi penale, procurorul fiind obligat s nceap urmrirea penal; C. trimiterea cauzei la procuror n vederea nceperii urmririi penale, procurorul fiind ns obligat s nceap urmrirea penal numai dac nu a descoperit ntre timp fapte sau mprejurri noi, care susin temeinicia soluiei iniiale de neurmrire. 37 Termenul pentru introducerea plngerii prealabile este: A. 2 luni i curge din ziua n care persoana vtmat a tiut cine este fptuitorul; B. 60 de zile i curge de la data comiterii faptei; C. 2 luni i curge de la data cnd persoana ndreptit a reclama a tiut cine este fptuitorul, cnd persoana vtmat este un minor sau incapabil. 38 Procesul verbal prin care se constat efectuarea unor acte premergtoare nceperii urmririi penale: A. constituie ntotdeauna mijloc de prob; B. poate s constituie mijloc de prob; C. nu poate avea valoare probatorie. 39 Judectorul care s-a pronunat, prin ncheiere, nainte de soluionarea cauzei n fond, cu privire la cererea inculpatului de schimbare a ncadrrii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instanei: A. devine incompatibil s judece cauza n fond n toate situaiile; B. nu devine incompatibil s judece cauza n fond; C. devine incompatibil s judece cauza n fond doar n cazul n care a admis cererea de schimbare a ncadrrii juridice. 40 Durata total a interceptrilor i nregistrrilor convorbirilor telefonice autorizate de judector cu privire la aceeai persoan i ia aceeai fapt nu poate depi: A. 120 de zile; B. 180 de zile; C. 90 de zile. 41 Judectorii i procurorii particip la programe de formare profesional continu: A. cel puin odat la 2 ani; B. cel puin odat la 3 am; C. cel puin odat la 4 ani. 42 Aciunea disciplinar mpotriva unui procuror se exercit de ctre: A. Secia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; B. Comisia de disciplin pentru procurori; C. Procurorul General al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. 43 Judectorilor i procurorilor te este interzis: A. s participe la elaborarea unei lucrri literare; B. s desfoare activiti de arbitraj n litigii comerciale; C. s dea consultaii verbale n probleme litigioase, unor rude de gradul IV, cu excepia cazului n care procesele respective sunt pe rolul altor instane sau parchete dect acelea n cadrul crora i exercit funcia. 44 Completele specializate pentru minori i familie din cadrul judectoriilor:

130

A. judec numai infraciuni svrite de minori; B. judec infraciuni svrite asupra minorilor; C. se nfiineaz de ctre preedintele judectoriei. 45 Eliberarea din funcie a judectorilor i a procurorilor se dispune n urmtoarele cazuri: A. transfer ntr-o alt funcie, n condiiile legii; B. cnd a fost pus n micare aciunea penal mpotriva sa, prin ordonan sau rechizitoriu; C. ca sanciune disciplinar. 46 Conform jurisprudenei CEDO, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, o diferen de tratament nu are natur discriminatorie dac: A. se bazeaz pe o justificare obiectiv i rezonabil; B. nu este de natur s creeze un prejudiciu; C. se aplic aleatoriu. 47 Conform jurisprudenei Curii, inciusiv n cauzele mpotriva Romniei, divergenele de jurisprudena: A. constituie consecina inerent a oricrui sistem judiciar ce se sprijin pe un ansamblu de instane de fond cu autoritate asupra circumscripiei lor teritoriale; B. nu influeneaz echitatea procesului; C. trebuie reglate de instana suprem. 48 Conform jurisprudenei Curii, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, cauzarea de suferine fizice intense unei persoane private de libertate, care nu are un comportament agresiv: A. nu atrage aplicabilitatea articolului 3, atunci cnd acestea sunt determinate de particulari; B. angajeaz, n toate cazurile, rspunderea statului pe trmul articolului 3; C. constituie o nclcare a articolului 3, atunci cnd sunt produse de gardieni. 49 Conform jurisprudenei Curii, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, dac o parte invoc n faa instanei neconformitatea unui text de lege intern cu Convenia european a drepturilor omului: A. instana suspend judecata, n toate cazurile, i nainteaz dosarul Curii Constituionale; B. instana poate nltura prevederile dreptului intern pe care le consider incompatibile cu Convenia; C. instana respinge cererea ca inadmisibil. 50 Conform jurisprudenei Curii, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, exercitarea unei profesii liberale: A. atrage aplicabilitatea articolului 1 din Protocolul nr. 1; B. reprezint "bun" n sensul Conveniei, ntruct, n multe privine, are natura unui drept privat; C. nu este protejat n nici un fel de Convenie, care nu garanteaz dreptul la munc. 51 n cazul n care la motenirea defunctului sunt chemai mama acestuia i doi frai ai defunctului, dintre care unul bun i unul consangvin: A. fiecare va culege cte 1/3 din motenire; B. mama va culege 1/4 din motenire; C. fratele consangvin va culege 3/8 din motenire. 52 A doneaz iui B un imobil, prile stipulnd, ntre altele, obligaia lui B de a plti n favoarea lui C, fiul lui A, o sum de 3000 lei anual pn la terminarea studiilor universitare. Dup terminarea studiilor, C cheam n judecat pe B, solicitnd revocarea donaiei, invocnd neexecutarea obligaiei asumate de B n favoarea sa, fapt dovedit prin probele administrate. Instana: A. respinge cererea i va acorda un termen de graie, n msura n care B solicit aceasta; B. admite cererea, constatnd neexecutarea obligaiei de ctre B; C. respinge cererea, ntruct C nu poate solicita revocarea donaiei. 53 Prin cererea formulat, reclamantul B.D. a chemat n judecat pe prtul F.E, solicitnd obligarea acestuia la a-i permite trecerea pe terenul su pentru a ajunge la drumul public. n

131

motivarea cererii s-a artat c, dei n titlul de proprietate al reclamantului se menioneaz c terenul acestuia se nvecineaz la sud cu drumul comunal, accesul la calea public este dificil, se realizeaz n condiii mpovrtoare, fiindu-i mult mai uor s accead ia calea public traversnd terenul nvecinat, ceea ce-i justific interesul n promovarea aciunii. Prtul s-a opus admiterii cererii, artnd c nu este de acord cu instituirea unei servituti care s-i greveze fondul, nici chiar n condiiile plii unei despgubiri, aa cum a propus reclamantul. Susinerile de fapt ale prilor au fost demonstrate n proces. Ce a hotrt instana? A. a admis aciunea, ntruct titularul unui fond are dreptul s cear i s obin un acces facil la calea public, pe drumul cel mai scurt, mai ales n condiiile n care se ofer s plteasc despgubiri proprietarului fondului vecin pentru pagubele pe care le-ar putea cauza; B. a respins aciunea pentru lipsa calitii procesuale pasive, avnd n vedere c reclamantul avea acces ia calea public i deci, nu trebuia s-i ndrepte preteniile mpotriva prtului; C. a respins aciunea ca nentemeiat, ntruct poate fi instituit servitute de trecere numai n favoarea proprietarului al crui loc este nfundat i nu are nicio ieire la calea public. 54 Prin cererea formulat la 3 august 2003, reclamantul A.C. a chemat n judecat pe prii B.D. i D.E., solicitnd repunerea n termen pentru exercitarea dreptului ia orice aciune mpotriva prilor deoarece din cauze temeinic justificate nu a putut fi respectat termenul de prescripie extinctiv de 3 ani. n motivarea cererii, s-a artat c n anul 1989 prile au ncheiat un contract de vnzare - cumprare, nstrinandu-se ctre reclamant dreptul de proprietate asupra unei construcii, iar terenul aferent trecnd n proprietatea statului, cu pstrarea dreptului de folosin de ctre cumprtor. S-a mai susinut c, potrivit art. 19 din Decretul nr. 167/1958, instana poate, chiar i din oficiu, atunci cnd constat c sunt motive temeinice de depire a termenului de prescripie extinctiv, s dispun judecarea aciunii. Toate susinerile de fapt invocate au fost demonstrate n cadrul procesului. Ce a hotrt instana? A. a admis aciunea, ntruct de la data ncheierii contractului de vnzare-cumparare au trecut mai mult de 3 ani i n spe, s-a fcut dovada cauzelor temeinic justificate de repunere n termenul de prescripie; B. a respins aciunea, ntruct repunerea n termenul de prescripie extinctiv presupune existena unui anume drept la aciune avnd un obiect patrimonial, care se stinge prin efectul prescripiei, iar n spe, reclamantul nu a indicat n concret, care este dreptul la aciune prescriptibil; C. a respins aciunea, ntruct instana nu poate dispune dect repunerea n termenul de prescripie a executrii silite. 55 Prin contestaia nregistrat pe rolul tribunalului la 7 august 2006, reclamantul G.E. a solicitat anularea dispoziiei nr. 357/15 07.2006, prin care Primarul municipiului C. i-a respins notificarea formulat n condiiile Legii nr. 10/2001, i restituirea n natur a imobilului ce a fcut obiectul acesteia. n motivarea cererii, s-a artat c imobilul a aparinut autorilor reclamantului i c a intrat n patrimoniul statului ca urmare a contractului de donaie autentificat sub nr. 1153/20.03.1987. S-a susinut c soluia dat notificrii este eronat, avnd n vedere c preluarea a fost abuziv, n condiiile n care asupra autorilor si au fost exercitate violene morale ca s doneze bunul, fiind astfel incidente dispoziiile Legii nr. 10/2001. Prtul s-a aprat artnd c statul are titlu valabil, ntruct contractul de donaie nu a fost desfiinat printr-o hotrre irevocabil. Susinerile de fapt ale prilor au fost dovedite n cadrul procesului. Ce a hotrt instana? A. a admis cererea, a anulat dispoziia i a dispus restituirea bunului, ntruct preluarea acestuia pe baza contractului de donaie este una abuziv, n condiiile n care consimmntul donatorilor a fost viciat; B. a respins cererea, deoarece contractul de donaie reprezentnd titlul statului trebuia desfiinat n prealabil, pentru a se putea obine restituirea bunului; C. a respins aciunea pentru lipsa calitii procesuale active, reclamantul nefiind parte n contractul de donaie.

132

56 A cheam n judecat pe 6, solicitnd obligarea acestuia s-i lase n deplin proprietate i posesie un imobil. Pentru soluionarea cererii este necesar efectuarea unei expertize tehnice de identificare a bunului. Instana a pus n discuia prilor necesitatea efecturii unei expertize, cu care prile nu au fost de acord deoarece aceast prob nu a fost solicitat prin aciune i nici prin ntmpinare. Instana: A. va ordona efectuarea expertizei, chiar dac prile se mpotrivesc; B. va respinge aciunea, deoarece imobilul nu poate fi identificat n absena acordului de voin al prilor pentru efectuarea expertizei; C. va renuna la efectuarea expertizei, deoarece proba nu a fost solicitat prin aciune sau prin ntmpinare. 57 Prtul B are domiciliul ales la un ter C i ca mandatar pe D. B va fi citat: A. la domiciliul mandatarului D; B. la domiciliul lui C, dac C a fost indicat ca persoan nsrcinat cu primirea actelor de procedur; C. att la domiciliul prtului B, ct i la domiciliul lui C, n cazul n care ambele domicilii sunt indicate prin ntmpinare. 58 A revendic un imobil de la B. Prin ntmpinare, B arat c, anterior introducerii cererii de chemare n judecat, a vndut acel imobil lui C, avnd loc i predarea. Dup administrarea probelor, A depune o cerere prin care solicit nlocuirea iui B cu C, cerere cu care B a fost de acord. Instana: A. va dispune citarea lui C, continund judecata doar n contradictoriu cu acesta; B. va respinge aciunea n contradictoriu cu B, pentru lipsa calitii procesuale pasive; C. va continua judecata cu C, numai dac acesta, n urma citrii, nu se opune participrii sale n proces. 59 A cheam n judecat pe B, solicitnd anularea contractului ncheiat ntre ei, pentru doi. Cererea de chemare n judecat nu a fost semnat de A, care decedeaz pn la primul termen de judecat. La termen, se prezint motenitorii lui A i, depunnd certificatul de motenitor, arat c neleg s-i nsueasc aciunea formulat de A, solicitnd instanei s le permit s semneze cererea de chemare n judecat. Instana: A. ncuviineaz semnarea cererii de chemare n judecat doar dac exist acordul prtului; B. anuleaz cererea pentru lipsa semnturii, ntruct cererea nu a fost semnat de reclamant; C. ncuviineaz semnarea cererii chiar i n absena prtului. 60 n cazul n care A cheam n judecat pe B, solicitnd instanei declararea desfacerii cstoriei ncheiate ntre acetia: A. niciuna dintre pri nu poate solicita judecarea cauzei i n lipsa sa; B. ntmpinarea nu este obligatorie; C. hotrrea prin care s-a respins cererea de divor nu este supus niciunei ci de atac de retractare. 61 Inculpatul a fost condamnat definitiv la o amend de 5.000 RON, pentru comiterea unei infraciuni sancionat de lege cu pedeapsa amenzii de la 3.000 la 10.000 RON. Dac nainte de plata amenzii intervine o lege nou, care prevede pentru aceeai fapt amenda de la 1.000 la 7.000 RON:

133

A. se va putea reduce amenda aplicat condamnatului, proporional cu reducerea maximului special prevzut pentru infraciunea svrita; B. este obligatoriu ca pedeapsa aplicat s fie redus; C. pedeapsa aplicat nu poate fi redus n baza legii noi. 62 Pentru o infraciune ce constituie al doilea termen al unei recidive mari postcondamnatorii instana a stabilit n concret o pedeaps cu amenda. n acest caz pedeapsa rezultant aplicabil persoanei fizice se va calcula astfel: A. se aplic restul rmas neexecutat din pedeapsa ce formeaz primul termen, la care se poate aduga un spor de pn la 7 ani; B. se aplic restul rmas neexecutat din pedeapsa ce formeaz primul termen, la care se poate aduga amenda n tot sau n parte; C. potrivit regulilor prevzute de lege pentru pluralitatea intermediar, dat fiind c nu poate exista recidiv atunci cnd instana stabilete n concret pedeapsa amenzii pentru infraciunea de la al doilea termen. 63 X i lovete vecina imediat dup comiterea unui viol asupra acesteia, pentru a nu fi denunat Ca urmare a loviturii aplicate, victima a avut nevoie de 22 de zile de ngrijiri medicale pentru vindecare. n acest caz: A. X va rspunde doar pentru infraciunea de viol, care absoarbe i violenele ulterioare actului sexual; B. X va rspunde pentru infraciunea de viol n concurs cu infraciunea de loviri sau alte violene; C. X va rspunde penal i pentru lovitura aplicat dup consumarea violului doar dac victima depune plngere prealabil pentru faptul c a fost lovit. 64 S-a reinut c X, n timp ce conducea autoturismul personal pe un drum public, a pierdut controlul mainii din cauza unei altercaii fizice n care i-a lovit soia, Y, aflat pe locul din dreapta. Astfel, la un moment dat, X s-a ntins pentru a ajunge la victim i din aceast cauz a virat dreapta pierznd controlul asupra mainii. Autoturismul s-a izbit de un copac de pe marginea drumului i a ricoat pe trotuar, acrond-o i pe Z care se deplasa regulamentar pe trotuar. X a scpat nevtmat, iar Y i Z au decedat. Loviturile aplicate asupra soiei nu ar fi necesitat ngrijiri medicale pentru vindecare n cazul n care nu s-ar fi produs decesul n urma accidentului. n acest caz: A. X va rspunde pentru loviri sau vtmri cauzatoare de moarte, n concurs cu o ucidere din culp form agravat, deoarece fapta a fost comis ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exercitarea unei activiti; B. X va rspunde pentru infraciunea de loviri sau alte violene n form agravat, n concurs cu uciderea din culp svrit asupra a dou sau mai multe persoane; C. X va rspunde pentru 2 infraciuni de ucidere din culp n form agravat, faptele fiind comise ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exercitarea unei activiti. 65 X a depus o plngere penal pentru furt, deoarece n urm cu 2 zile, n timp ce era la serviciu, vecinul su Y i-a spart ua de la apartament i i-a sustras din cas mai multe bunuri. Dup depunerea plngerii, X l-a vzut pe Y, care pleca de acas cu televizorul sustras. Cnd X I-a ntrebat de unde are televizorul,Y I-a lovit i a ncercat s fug cu bunul. X I-a urmrit, I-a prins i I-a lovit pe Y, recuperandu-i televizorul. n urma loviturilor primite Y a suferit leziuni ce au necesitat 10 zile de ngrijiri medicale pentru vindecare. n acest caz: A. X va rspunde pentru infraciunea de tlhrie; B. Y va rspunde pentru infraciunea de tlhrie; C. X va rspunde pentru infraciunea de loviri sau alte violene. 66 Inculpatul X este trimis in judecat sub acuzaia de a fi svrit n calitate de autor o infraciune de vtmare corporal grav. Dup terminarea cercetrii judectoreti i nainte de pronunarea hotrrii n prim instan. X decedeaz, fapt adus la cunotina instanei. n situaia n care instana

134

de judecat constat, din probele administrate n cauz, c nu sunt ntrunite elementele constitutive ale infraciunii, dar i c exist o cauz care nltur caracterul pena! ai faptei, dispune: A. ncetarea procesului penal; B. achitarea, n baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen; C. achitarea n baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) i e) C.proc.pen. 67 Inculpatul X a fost arestat preventiv la data de 01.04.2008, msura fiind prelungit succesiv n cursul urmririi penale. La data de 01.06.2008 procurorul a dispus trimiterea sa n judecat, instana meninnd msura arestrii preventive, n temeiul art. 300 1 C.proc.pen. La data de 01.07. 2008, instana de judecat a hotrt restituirea cauzei la parchet n vederea refacerii urmririi penale, potrivit art. 332 C.proc.pen. n ceea ce privete msura arestrii preventive instana poate dispune: A. meninerea strii de arest, pe o durat de maxim 60 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii de restituire; B. meninerea strii de arest, pe o durat de maxim 30 de zile de la data pronunrii hotrrii de restituire; C. prelungirea msurii arestrii preventive, pe o durat de maxim 30 de zile de la data pronunrii hotrrii de restituire. 68 Inculpatul, executor judectoresc, a fost trimis n judecat la data de 01.08.2008 pentru comiterea infraciunii de abuz n serviciu, prevzut de art. 246 C.pen., constnd n aceea c, la data de 15.01.2008, a pus n executare o hotrre judectoreasc cu privire la care cunotea c nu poate fi pus n executare silit. Prin rechizitoriu a fost sesizat curtea de apei. n cursul judecii n prim instan inculpatul a pierdut calitatea de executor judectoresc, prin pensionare. Prin sentin, curtea de apel a dispus declinarea competenei n favoarea judectoriei. Soluia instanei este: A. corect, deoarece declinarea a intervenit nainte de pronunarea unei hotrri n prim instan; B. greit, deoarece declinarea competenei se dispune prin ncheiere; C. greit, deoarece instana sesizat rmne competent s judece cauza atunci cnd fapta are legtur cu atribuiile de serviciu ale fptuitorului. 69 n cursul urmririi penale s-a dispus arestarea preventiv pe o durat de 20 de zile a minorului X, n vrst de 15 ani, pentru comiterea infraciunii de furt calificat, pentru care legea prevede pedeapsa cu nchisoarea de la 3 la 15 ani. Soluia este: A. legal; B. nelegal sub aspectul duratei msurii arestrii preventive; C. nelegal, deoarece n spe pedeapsa aplicabil n concret minorului nu putea depi 7 ani i 6 luni nchisoare. 70 Condamnatul X a formulat o cerere de ntrerupere a executrii pedepsei nchisorii, artnd c sufer de o boal grav, care face imposibil executarea pedepsei. n cursul judecii, dup ncuviinarea probei constnd n efectuarea unei expertize medico-legale, dar nainte de efectuarea acesteia, condamnatul a declarat c renun ia cererea formulat. n aceast situaie instana: A. va continua judecarea cauzei, pronunnd o soluie, n funcie de concluziile expertizei; B. va lua act de renunarea la cerere; C. va reveni asupra probei ncuviinate i va respinge cererea ca nentemeiat.

CAPITOLUL IV
Concurs pentru promovare n funcii de execuie a judectorilor - 4 februarie 2007 a) Drept civil- Tribunal Prob teoretic 135

Eroarea viciu de consimmnt: A. poate s cad att asupra naturii actului, ct i asupra calitilor substaniale ale obiectului actului B. nu afecteaz valabilitatea contractului de vnzare-cumprare dac este invocat de cumprtorul de bun-credin aflat n eroare asupra identitii obiectului cumprat C. afecteaz valabilitatea actelor bilaterale numai dac toate prile contractante se afl n eroare D. niciuna din variantele de mai sus 2 Lipsa cauzei: A. n actele reale, se sancioneaz cu nulitatea absolut atunci cnd se datoreaz lipsei predrii bunurilor B. const n eroarea asupra scopului imediat C. nu poate fi invocat n cazul contractelor aleatorii D. niciuna din variantele de mai sus 3 Nerespectarea formei solemne: A. este sancionat cu nulitatea absolut n cazul tranzaciei B. poate fi invocat prin intermediul aciunii n declararea simulaiei, dac se refer la actul secret C. poate fi invocat oricnd, n cursul termenului de prescripie D. niciuna din variantele de mai sus Lipsa de discernmnt: A. a donatorului atrage revocarea, n cazul contractului de donaie cu sarcin B. reprezint o excepie de la principiul forei obligatorii a actului juridic civil C. nu poate fi invocat n cazul actelor juridice unilaterale D. niciuna din variantele de mai sus Conversiunea actului juridic civil: A. reprezint o excepie de la principiul forei obligatorii a efectelor actului juridic civil B. presupune ca unul dintre acte s fie anulat efectiv i total C. constituie o excepie de la principiul irevocabilitii actelor juridice civile D. niciuna din variantele de mai sus

Reprezint excepii de la retroactivitatea nulitii: A. pstrarea, de ctre posesorul de bun-credin, a fructelor culese ulterior anulrii actului B. ndeplinirea condiiei rezolutorii C. cazul n care nu se restituie cheltuielile voluptoarii de ctre beneficiarul imobilului care a format obiectul contractului desfiinat D. niciuna din variantele de mai sus 7 Nulitatea absolut: A. spre deosebire de nulitatea relativ, poate fi invocat i de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciiu B. nu produce efecte fa de partea lipsit de discernmnt C. produce efecte pentru trecut D. niciuna din variantele de mai sus

136

Aciunea n restituirea prestaiilor executate n baza unui act juridic anulat: A. este imprescriptibil extinctiv n toate cazurile B. este imprescriptibil extinctiv dac actul juridic a fost desfiinat pentru un motiv de nulitate absolut C. urmeaz, n materia prescripiei, regimul juridic aplicabil aciunii n nulitate dac este introdus concomitent cu aceasta D. niciuna din variantele de mai sus 9 Prescripia extinctiv ncepe s curg: A. n cazul actului juridic afectat de o condiie rezolutorie, de la data naterii raportului juridic B. n cazul aciunii pentru constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, de la data mplinirii acestui termen C. n cazul partajului succesoral, de la data decesului celui care las motenirea D. niciuna din variantele de mai sus 10 Repunerea n termenul de prescripie extinctiv: A. nu poate fi solicitat dect de cel n favoarea cruia curge termenul de prescripie B. poate fi solicitat ulterior mplinirii termenului de prescripie C. nu poate fi solicitat pentru cazul fortuit D. niciuna din variantele de mai sus 11 Prin contractul de vnzare-cumprare se poate transmite n schimbul unui pre: A. un drept de superficie B. un drept de uz C. un drept de ntreinere D. niciuna din variantele de mai sus 12 n contractul de vnzare-cumprare riscul pierii fortuite a bunului se transmite n momentul: A. executrii contractului B. realizrii condiiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului C. realizrii acordului de voine cu privire la teren i pre D. niciuna din variantele de mai sus 13 Beneficiarul pactului de preferin, n cazul n care proprietarul vinde bunul ctre o ter persoan cu nclcarea pactului de preferin, poate: A. s exercite aciunea n constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 pn la 20 ani B. s exercite aciunea n revocarea vnzrii fcute cu nesocotirea pactului de preferin, independent de vreo fraud din partea terului achizitor C. s exercite o aciune n daune-interese mpotriva proprietarului cu condiia dovedirii conivenei frauduloase a prilor vnzrii D. niciuna din variantele de mai sus 14 Dac nu exist certitudinea c prile au ncheiat un contract de donaie, interpretarea pentru calificarea juridic a contractului urmeaz s se fac n sensul: A. aplicrii regulilor care guverneaz actele cu titlu oneros B. aplicrii regulilor prevzute pentru liberaliti 137

C. aplicrii regulilor care guverneaz actele juridice nenumite D. niciuna din variantele de mai sus 15 n cazul contractului de mandat, procura trebuie s ndeplineasc formalitatea multiplului A. n cazul mandatului cu titlu oneros B. n cazul mandatului aparent C. n cazul mandatului cu titlu gratuit D. niciuna din variantele de mai sus 16 Obligaia de garanie a vnztorului pentru eviciune exist: A. numai fa de cumprtor B. att fa de cumprtor, ct i fa de subdobnditori, cu condiia ca acetia s fi dobndit cu titlu oneros C. att fa de cumprtor, ct i fa de subdobnditorii cu titlu gratuit, dar numai atunci cnd cumprtorul iniial rspunde pentru eviciune fa de subdobnditori D. niciuna din variantele de mai sus 17 Spre deosebire de contractul de rent viager, contractul de ntreinere: A. cuprinde o obligaie de a da B. are ca obiect o crean cesibil C. nu are o reglementare proprie D. niciuna din variantele de mai sus 18 Tranzacia poate fi anulat: A. pentru eroare asupra cuantumului prejudiciilor suferite B. pentru eroare asupra naturii pagubei suferite C. cnd a fost ncheiat pentru executarea unui titlu nul, chiar dac prile au tratat n cunotin de cauz D. niciuna din variantele de mai sus 19 Proprietarul poate s refuze rennoirea contractului de nchiriere, n condiiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr.40/1999, atunci cnd: A. locuina este necesar pentru a satisface nevoile locative ale copiilor acestuia, care domiciliaz n strintate, dar vor s se stabileasc definitiv n Romnia B. chiriaul, cu rea-credin, nu a achitat chiria datorat C. chiriaul a subnchiriat locuina fr consimmntul proprietarului D. niciuna din variantele de mai sus 20 Pentru a beneficia de rennoirea contractului de nchiriere n temeiul Ordonanei de urgen a Guvernului nr.40/1999, chiriaul: A. trebuie s-i notifice proprietarului intenia sa n timp util B. trebuie s-i notifice proprietarului intenia sa cu cel puin 6 luni nainte de ncetarea contractului C. nu trebuie s ndeplineasc nici o formalitate D. niciuna din variantele de mai sus 21 Contractul public, n cazul simulaiei: A. poate fi invocat de ctre terii care au contractat cu una dintre prile simulaiei nainte de ncheierea contractului public 138

B. nu produce efecte n raporturile dintre pri, chiar i atunci cnd contractul secret este lovit de nulitate absolut C. se ncheie, ntotdeauna, anterior contractului secret D. niciuna din variantele de mai sus 22 Excepia de neexecutare: A. nu poate fi invocat dect de partea care i-a executat propria obligaie B. nu poate fi invocat nainte de a se mplini termenul de prescripie al aciunii n anulare deoarece excepia de neexecutare nu privete dect contractele valabil ncheiate C. nu se aplic dect contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o dat D. niciuna din variantele de mai sus 23 Partea care a executat obligaia nscut din contractul sinalagmatic: A. are alegerea ntre a cere executarea silit i rezoluiunea contractului cu executare dintr-o data B. este obligat, pentru a obine rezoluiunea, s procedeze la punerea n ntrziere a debitorului obligaiei neexecutate, cu excepia cazului n care n contract a fost inserat un pact comisoriu C. nu poate s cear daune-interese dac s-a pronunat rezoluiunea D. niciuna din variantele de mai sus 24 Rezilierea se deosebete de rezoluiune, printre altele, prin aceea c: A. se poate aplica unor contracte afectate de termen extinctiv B. nu se poate constata n temeiul unui pact comisoriu de ultim grad C. nu permite repunerea prilor n situaia anterioar ncheierii contractului D. niciuna din variantele de mai sus 25 Gerantul rspunde pentru prejudiciul cauzat geratului n urma interveniei sale: A. numai dac vinovia sa mbrac forma dolului B. cnd nu sunt ndeplinite condiiile gestiunii de afaceri C. pe temeiul mbogirii fr just cauz D. niciuna din variantele de mai sus 26 Cel care a primit o plat nedatorat: A. este obligat, n toate cazurile, la restituire B. reine fructele numai n cazurile n care are dreptul s rein obiectul plii C. nu poate s invoce, drept motiv suficient pentru a refuza restituirea, faptul c plata nu a fost fcut din eroare D. niciuna din variantele de mai sus 27 Dac prile nu au prevzut altfel, plata trebuie s se fac: A. la domiciliul creditorului obligaiei de predare a imobilului B. la mplinirea termenului suspensiv C. n cazul obligaiilor nascute in considerarea calitatilor esentiale ale debitorului, de ctre debitor sau de orice alt persoan interesat D. niciuna din variantele de mai sus 28 Invocarea clauzei penale: A. nu poate fi fcut de cel care beneficiaz de un pact comisoriu de ultim grad B. poate fi fcut n cazul executrii cu ntrziere numai dac termenul era esenial

139

C. scutete pe creditor de sarcina de a dovedi condiiile rspunderii contractuale D. niciuna din variantele de mai sus 29 Desfiinarea unei vnzri pe calea aciunii pauliene: A. nu poate fi cerut atunci cnd imobilul a fost vndut n interiorul perioadei de inalienabilitate legal B. se poate obine ori de cte ori terul dobnditor tia sau trebuia s tie situaia juridic real a imobilului vndut C.profit tuturor creditorilor chirografari ale cror creane au o scaden anterioar creanei creditorului reclamant D. niciuna din variantele de mai sus 30 Cesiunea de crean: A. nu poate fi atacat de creditorii chirografari ai cedentului dac a devenit opozabil ca urmare a acceptrii prin nscris autentic B. confer cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominal a creanei C. l exonereaz pe cedent de rspunderea pentru orice eviciune, dac nu se prevede altfel D. niciuna din variantele de mai sus 31 Proprietarul terenului care i nsuete construcia edificat pe teren, fr acordul su, de o alt persoan: A. este obligat, la cererea constructorului, s i plteasc despgubiri indiferent de buna sau reaua-credin a acestuia din urm B. are la dispoziie o aciune n rspundere civil delictual mpotriva constructorului n vederea obligrii la plata despgubirilor pentru lipsa de folosin a terenului C. nu poate fi obligat la despgubiri ctre constructor, dac dovedete reaua-credin a acestuia la momentul edificrii construciei D. niciuna din variantele de mai sus 32 Posesia de bun-credin asupra unui bun mobil nu valoreaz titlu de proprietate dac: A. bunul constituie titlu la purttor B. bunul este imobil prin destinaie C. dac, ulterior intrrii sale n posesie, terul a aflat c nu a dobndit bunul de la adevratul proprietar D. niciuna din variantele de mai sus 33 n cazul uzucapiunii de 10 pn la 20 de ani, buna-credin a posesorului: A. trebuie s existe la momentul dobndirii imobilului B. trebuie s existe pe toat perioada posesiei C. trebuie s fie dovedit de ctre cel care o invoc D. niciuna din variantele de mai sus 34 Jonciunea posesiilor: A. poate fi invocat, indiferent de felul uzucapiunii, numai dac posesiile sunt de aceeai natur B. poate fi invocat n cazul n care posesorul adaug la posesia sa pe aceea exercitat de adevratul proprietar C. poate fi invocat n cazul n care posesiei actuale i se adaug detenia precar D. niciuna din variantele de mai sus

140

35 Testamentul olograf: A. spre deosebire de testamentul autentic, nu este un act solemn B. este lovit de nulitate absolut dac nu este scris n ntregime de testator C. nu poate fi revocat dect cu respectarea condiiilor n care a fost redactat D. niciuna din variantele de mai sus 36 Caducitatea legatului intervine: A. n cazul legatului sub condiie suspensiv, n ipoteza n care legatarul decedeaz dup moartea testatorului, dar anterior realizrii condiiei B. n ipoteza n care legatarul renun la legat anterior decesului testatorului, cu condiia s i comunice acestuia renunarea C. n cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de ctre testator D. niciuna din variantele de mai sus 37 Rezerva succesoral: A. se atribuie doar motenitorilor rezervatari care au acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar B. se atribuie motenitorilor testamentari, indiferent de forma testamentului C. nltur obligaia succesorilor rezervatari de a plti datoriile motenirii D. niciuna din variantele de mai sus 38 Reduciunea liberalitilor excesive: A. nu atrage nulitatea acestora B. este un drept exclusiv personal al motenitorului rezervatar, neputnd fi exercitat de succesorii acestuia C. poate fi cerut i de ctre cumprtorul unui bun din masa succesoral, care l-a dobndit de la rezervatar, cu condiia ca achizitorul s nu fi tiut, la data cumprrii, despre existena liberalitii D. niciuna din variantele de mai sus 39 Pentru ca o persoan s vin la motenire prin reprezentare, este necesar: A. s fie copil al defunctului, din cstorie sau din afara cstoriei B. cel reprezentat s fi fost n via la data deschiderii motenirii C. locul celui care vine la motenire s fie un loc util D. niciuna din variantele de mai sus 40 Colateralii ordinari: A. pot veni la motenire numai n nume propriu B. sunt motenitori rezervatari C. sunt obligai la raportul donaiilor D. niciuna din variantele de mai sus 41 Soul supravieuitor poate veni n concurs cu dou clase de motenitori legali: A. n caz de exheredare a unor motenitori legali nerezervatari B. n caz de exheredare a unor motenitori legali rezervatari C. n caz de bigamie D. niciuna din variantele de mai sus 42 Proprietatea pe cote-pri se aseamn cu proprietatea comun n devlmie prin aceea c:

141

A. fiecare proprietar poate s decid asupra prii ce i se cuvine B. pentru actele ce pot fi ncheiate cu privire la bunurile comune se aplic principiul unanimitii C. ambele sunt modaliti ale actului juridic D. niciuna din variantele de mai sus 43 Pot fi dobndite prin uzucapiune: A. servituile continue i neaparente B. servituile necontinue i aparente C. servituile necontinue i neaparente D. niciuna din variantele de mai sus 44 Dreptul de superficie: A. se stinge prin neuz B. este imprescriptibil extinctiv C. presupune c superficiarul are un drept de folosin asupra construciilor, plantaiilor i un drept de proprietate asupra terenului D. niciuna din variantele de mai sus 45 Fructele civile produse de imobil nu se cuvin proprietarului: A. dac imobilul face obiectul dreptului de uzufruct B. deoarece acest drept nu se ntemeiaz pe un drept de accesiune C. dac imobilul a fost uzucapat D. niciuna din variantele de mai sus 46 Dreptul de administrare: A. este dreptul de folosin pe care statul l poate constitui cu privire la bunurile din domeniul public B. nceteaz prin reziliere dac titularul dreptului de administrare nu i execut obligaiile C. se refer la bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public D. niciuna din variantele de mai sus 47 Actul de opiune succesoral: A. este unilateral, chiar dac succesiunea are la baz un testament conjunctiv B. este voluntar deoarece permite motenitorului succesibilului decedat nainte de stingerea prin prescripie a dreptului de opiune s exercite acest drept n numele i pe seama autorului C. este esenialmente irevocabil D. niciuna din variantele de mai sus 48 Acceptarea pur i simpl a motenirii: A. produce efecte de la data introducerii aciunii de ieire din indiviziune B. poate fi dedus din efectuarea unor lucrri prin care succesibilul sporete confortul unor bunuri din masa succesoral C. poate fi fcut de orice succesibil, cu excepia minorilor i a statului, care nu pot accepta motenirea dect sub beneficiu de inventar D. niciuna din variantele de mai sus 49 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate public a statului: A. fac parte din domeniul public, cu excepia acelora care, fiind preluate fr titlu valabil, aparin

142

domeniului privat B. nu pot fi posedate de terii achizitori C. au, sub aspectul imprescriptibilitii, acelai regim juridic ca bunurile proprietate privat a statului D. niciuna din variantele de mai sus 50 Renunarea la motenire: A. poate fi i tacit, cu condiia de a fi inechivoc B. devine irevocabil dup mplinirea termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral C. nu poate fi retractat dac motenirea a fost acceptat, ulterior retractrii, de un alt succesibil D. niciuna din variantele de mai sus 51 n cazul coproprietarului care solicit evacuarea din imobil a celorlali coproprietari pe motiv de imposibil convieuire imputabil acestora, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. aciunea n evacuare este un act de dispoziie i, pentru acest motiv, nu poate fi exercitat de un coproprietar mpotriva celorlali coproprietari B. instana are posibilitatea s ia orice msur pentru stabilirea folosinei normale a locuinei, inclusiv evacuarea celorlali coproprietari, n cazul n care, prin comportamentul lor, fac imposibil convieuirea C. coproprietarul are la dispoziie doar aciunea de ieire din indiviziune D. niciuna din variantele de mai sus 52 n cazul n care promitentul-cumprtor solicit, n temeiul art.1073-1077 C.civ., pronunarea unei hotrri care s in loc de contract de vnzare-cumprare avnd ca obiect un imobil, iar convenia prin care prile s-au angajat s perfecteze vnzarea a fost ncheiat cu mai mult de 3 ani nainte de data introducerii aciunii, interval n care promitentul-cumprtor a stpnit imobilul cu acordul promitentului-vnztor, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. termenul de prescripie de 3 ani ncepe s curg de la data ncheierii conveniei B. promitentul-cumprtor nu are la dispoziie dect o aciune n rspundere civil delictual privind obligarea promitentului-vnztor la executarea obligaiei de a face C. termenul de prescripie nu ncepe s curg la data ncheierii conveniei deoarece preluarea imobilului de ctre promitentul-cumprtor i stpnirea lui cu acordul promitentului-vnztor echivaleaz cu o recunoatere a dreptului, ceea ce reprezint o cauz de ntrerupere a prescripiei D. niciuna din variantele de mai sus 53 n cazul aciunii prin care un coproprietar solicit constatarea nulitii absolute a unui contract de vnzare-cumprare ncheiat ntre ceilali coproprietari i terul cumprtor, aciune ntemeiat pe lipsa consimmntului su la vnzarea construciei aflate n coproprietate, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. contractul nu este lovit de nulitate absolut ntruct este aplicabil regimul juridic specific strii de coproprietate temporar i obinuit. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul, iar soarta actului de vnzare-cumprare va depinde de rezultatul partajului, soluia care exclude incidena nulitii B. motivul invocat atrage nulitatea relativ a actului, care nu poate fi cerut de coproprietar deoarece este ter fade contract C. lipsa consimmntului coproprietarului care nu a participat la ncheierea contractului de vnzare-cumprare atrage nulitatea absolut 143

D. niciuna din variantele de mai sus 54 n cazul vnztorului care solicit constatarea nulitii absolute a contractului de vnzarecumprare autentificat, susinnd c lipsa discernmntului echivaleaz cu lipsa consimmntului, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. lipsa discernmntului echivaleaz cu lipsa consimmntului i atrage nulitatea absolut a actului juridic B. lipsa de discernmnt nu poate fi invocat ntruct actul s-a ncheiat n form autentic, iar notarul public a verificat consimmntul prilor cu ocazia semnrii actului C. lipsa de discernmnt reprezint un viciu de consimmnt, care atrage nulitatea relativ a actului juridic D. niciuna din variantele de mai sus 55 n cazul n care creditorul chirografar formuleaz, n limitele creanei sale, o aciune paulian pentru revocarea declaraiei autentice prin care debitorul a renunat la succesiune, solicitnd, totodat, acceptarea, n numele debitorului, a aceleiai succesiuni, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. renunarea debitorului la succesiune poate fi atacat prin aciune paulian cu condiia ca actul s-l fi prejudiciat pe creditorul chirografar i s fie fraudulos B. aciunea paulian nu poate avea ca obiect dect desfiinarea unor acte juridice bilaterale care s fie ncheiate n frauda creditorului chirografar C. renunarea la succesiune, fiind un act exclusiv personal al succesibilului, nu poate fi atacat de o ter persoan D.niciuna din variantele de mai sus 56 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.33 din Legea nr.1/2000, n temeiul cruia persoanele fizice i persoane juridice, care nu au depus n termenul prevzut de Legea nr.169/1997, cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, pot formula astfel de cereri n termen de 60 de zile de la data intrrii n vigoare a Legii nr.1/2000. Excepia a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin.(2) teza nti din Constituie care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea excepiei, se susine c textul de lege criticat contravine principiului constituional al garantrii i ocrotirii proprietii private. Curtea Constituional a stabilit c: A. textul de lege nu ncalc dispoziiile constituionale enunate, care se aplic numai dup dobndirea dreptului de proprietate. n cauz, persoanele ndreptite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i a celor forestiere nu au calitatea de proprietar B. textul de lege nu ncalc dispoziiile constituionale enunate ntruct, indiferent de momentul depunerii cererii, proprietatea este garantat i ocrotit perpetuu C. textul de lege ncalc dispoziiile constituionale ntruct termenul este prea scurt fa de natura dreptului care face obiectul cererii de reconstituire D. niciuna din variantele de mai sus 57 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.46 alin.(5) din Legea nr.10/2001 (n prezent art.45 alin.5 din lege) n temeiul crora prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la aciune se prescrie n termen de 1 an de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Excepia a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin.2 teza nti din Constituie care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. Curtea Constituional a stabilit c:

144

A. textul de lege atacat ncalc principiul garantrii i ocrotirii proprietii private ntruct instituie un termen de decdere care aduce atingere dreptului de proprietate privat care este un drept perpetuu B. textul de lege menionat nu contravine dispoziiilor art.44 din Constituie ntruct sancioneaz persoana nediligent, care nu a neles s i exercite dreptul su n termenul prevzut de lege, legiuitorul fiind competent s stabileasc cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate astfel nct s nu vin n coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept. Se instituie, astfel, limitri rezonabile n valorificarea dreptului de proprietate ca drept subiectiv garantat C. textul de lege criticat nu ncalc dispoziia constituional menionat ntruct i dreptul comun prevede excepii de la imprescriptibilitatea aciunii n constatarea nulitii absolute D. niciuna din variantele de mai sus 58 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.46 alin.(2) din Legea nr.10/2001 (n prezent, art.45 alin.(2) din lege), potrivit crora Actele juridice de nstrinare, inclusiv cele fcute n cadrul procesului de privatizare, avnd ca obiect imobile preluate fr titlu valabil, sunt lovite denulitate absolut, n afar de cazul n care actul a fost ncheiat cu buncredin. Excepia de neconstituionalitate a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin.(2) teza nti din Constituia Romniei care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea excepiei, se susine c, att timp ct Legea nr.10/2001 recunoate, n art. 2 alin. (2) din lege, c dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fr titlu valabil nu s-a pierdut niciodat, dreptul de proprietate al autorilor excepiei este nclcat de art. 46 alin. (2), care valideaz altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiai imobil. Curtea Constituional a stabilit c: A. dispoziia legal atacat ncalc dispoziia constituional menionat ntruct, conferind valoare de titlu de proprietate posesiei de bun-credin, aduce atingere caracterului absolut, exclusiv i perpetuu al dreptului de proprietate privat B. dispoziia legal ncalc dispoziia constituional menionat ntruct se confer valoare de titlu de proprietate unor acte pe care adevratul proprietar nu le poate ataca dect nuntrul termenului de prescripie, ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de proprietate C. dispoziia legal atacat, recunoscnd validitatea titlului de proprietate al dobnditorului de bun-credin, nu ncalc principiul constituional al garantrii i ocrotirii dreptului de proprietate privat. Edictnd aceast dispoziie, legiuitorul nu a neles s consacre i prevalena titlului de proprietate al dobnditorului de bun-credin fa de titlul proprietarului iniial, care, potrivit aceleiai legi, nu a ncetat nici un moment s existe. Art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 nu face dect s confere dobnditorului de bun-credin, n considerarea poziiei sale subiective oneste, o ans suplimentar n litigiul cu proprietarul iniial D. niciuna din variantele de mai sus 59 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.14 alin.(3) din Ordonana de urgen a Guvernului nr.40/1999, potrivit crora proprietarul este obligat s notifice chiriaului refuzul de a rennoi contractul de nchiriere cu cel puin 1 an nainte de expirarea acestuia, pentru situaiile prevzute la alin.2) lit.a) i b). n cazurile prevzute la alin.2) lit.d), notificarea se face cu cel puin 60 de zile nainte de expirarea contractului. Excepia de neconstituionalitate a fost invocat n raport cu art.44 alin.(1) teza nti din Constituia Romniei, care dispune: Dreptul de proprietate, precum i creanele asupra statului, sunt garantate. Coninutul i limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. n motivarea excepiei s-a artat c instituirea obligaiei proprietarului de a notifica chiriaului refuzul de rennoire a contractului de nchiriere n termenele prevzute de ordonan aduce n mod vdit atingere atributului de folosin al proprietarului, n 145

situaia n care locuina este necesar pentru nevoile sale de locuit. Curtea Constituional a stabilit c: A. textul de lege menionat nu ncalc dispoziia constituional menionat deoarece nu se ngrdete n nici un fel libertatea proprietarului de a dispune de bunul nchiriat. Respectnd cerina privitoare la notificarea prealabil a chiriaului, proprietarul va putea, la expirarea contractului de nchiriere, s se bucure deplin de toate atributele conferite de dreptul su. Legiuitorul a intenionat s menin un just echilibru ntre interesele proprietarului i cele ale chiriaului, care s dea ambelor pri posibilitatea exercitrii concomitente att a atributelor derivate din dreptul de proprietate, ct i a celor rezultate din drepturile locative B. textul de lege ncalc dispoziia constituional ntruct lipsete de coninut dreptul de proprietate, prin nlturarea posibilitii de a folosi imobilul pe perioada de la notificare pn la expirarea termenului contractului de nchiriere C. textul de lege nu ncalc dispoziia constituional ntruct este aplicabil numai n situaia n care proprietarul care a redobndit bunul preluat abuziv de ctre stat i exprim acordul la nchiriere. Prin aceast manifestare de voin, proprietarul consimte la folosirea imobilului nchiriat pe durata contractului i i asum obligaia ndeplinirii tuturor acelor formaliti prin care s aduc la cunotina chiriaului ncetarea contractului. i n dreptul comun contractul de locaiune nu nceteaz de drept la expirarea termenului contractual, ci numai cu ndeplinirea anumitor formaliti D. niciuna din variantele de mai sus 60 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.728 alin.(1) din Codul civil, potrivit crora "Nimeni nu poate fi obligat s rmn n indiviziune. Un coerede poate oricnd cere mpreala succesiunii, chiar cnd ar exista convenii sau prohibiii contrarii. Excepia a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin.(2) teza nti din Constituia Romniei, care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea excepiei de neconstituionalitate, s-a artat c, atunci cnd instana de judecat pronun o hotrre de partaj succesoral, ar trebui s in seama de starea material a coproprietarilor i s prevad aceast situaie. Curtea Constituional a stabilit c: A. textul de lege ncalc dispoziia constituional menionat deoarece, reglementnd caracterul imprescriptibil extinctiv al aciunii de ieire din indiviziune, aduce atingere principiului securitii i stabilitii raporturilor juridice civile, atingere cu att mai grav cu ct n joc este dreptul de proprietate ca drept fundamental B.textul de lege nu ncalc dispoziia constituional menionat deoarece, pentru asigurarea unei bune circulaii a bunurilor i n interesul tuturor coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea s poat lua sfrit oricnd i n mod liber. Aadar, textul art. 728 din Codul civil conine suficiente mijloace de asigurare a respectrii normelor constituionale privind garantarea i ocrotirea proprietii private C. textul de lege nu ncalc dispoziia constituional menionat pentru c i aciunea n revendicare este imprescriptibil extinctiv, iar partajul pune n discuie dreptul de proprietate asupra bunurilor din masa partajabil D. niciuna din variantele de mai sus 61 Este nul citaia din care lipsesc urmtoarele meniuni: A. semntura grefierului B. numele prii potrivnice C. numrul dosarului 146

D. niciuna din variantele de mai sus 62 Dac prin ntmpinare prtul invoc excepia de prescripie extinctiv, excepia puterii de lucru judecat i excepia de necompeten material, exepiile vor fi soluionate n urmtoarea ordine: A. excepia de prescripie extinctiv, excepia puterii de lucru judecat, excepia de necompeten material B. excepia puterii de lucru judecat, excepia de necompeten material, excepia de prescripie extinctiv C. excepia de necompeten material, excepia puterii de lucru judecat, excepia de prescripie extinctiv D. niciuna din variantele de mai sus 63 Reclamantul care nvestete o instan necompetent teritorial: A. nu poate invoca excepia de necompeten teritorial absolut B. poate ridica excepia de necompeten teritorial numai pn la prima zi de nfiare C. poate achiesa la excepia de necompeten teritorial ridicat de ctre prt D. niciuna din variantele de mai sus 64 Instana admite excepia de conexitate, dac: A. ambele pri o cer B. dei pricinile sunt la instane diferite, de acelai grad, exist strns legtur ntre ele C. numrul mare de cauze ntre aceleai pri, la complete diferite, creeaz premisele pronunrii unor soluii diferite D.niciuna din variantele de mai sus 65 Tinde spre un efect peremptoriu, dar poate ncepe prin a avea un efect dilatoriu: A. excepia de nesemnare a cererii de chemare n garanie invocat la un termen la care doar chematul n garanie este prezent B. excepia lipsei capacitii procesuale de folosin C. excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant D. niciuna din variantele de mai sus 66 Instana poate uni excepia procesual cu fondul: A. dac este o excepie de fond B. dac este o excepie peremptorie C. ori de cte ori rezolvarea excepiei presupune administrarea unor probe D. niciuna din variantele de mai sus 67 Instana respinge cererea de acordare a unui termen pentru lips de aprare, temeinic motivat, dac: A. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen B. prile ceruser anterior amnarea judecii n temeiul nvoielii lor C. este formulat dup punerea n discuie din oficiu a excepiei de perimare D. niciuna din variantele de mai sus 68 Termenul de o lun care ncepe s curg la 30 ianuarie se sfrete: A. la 1 sau 2 martie, dup caz B. la 2 sau 3 martie, dup caz 147

C. la 28 sau 29 februarie, dup caz D. niciuna din variantele de mai sus 69 n cazul renunrii la dreptul subiectiv supus judecii, instana: A. pronun o ncheiere care nu este supus apelului B. nchide dosarul C. respinge cererea de chemare n judecat ca nefondat D. niciuna din variantele de mai sus 70 n materia sechestrului judiciar, administratorul sechestru poate: A. ndeplini acte de dispoziie B. ndeplini acte de conservare i administrare C. plti datorii care nu sunt constatate prin titlu executoriu D. niciuna din variantele de mai sus 71 Cererea de sechestru asigurtor se judec n: A. camera de consiliu, cu citarea prilor B. camera de consiliu, fr citarea prilor C. edin public, fr citarea prilor D. niciuna din variantele de mai sus 72 Este necesar consimmntul prtului dac, n faa instanei de apel, reclamantul: A. renun la dreptul subiectiv pretins, afar de excepiile expres prevzute de lege B. i retrage apelul C. renun la judecat, afar de excepiile expres prevzute de lege D. niciuna din variantele de mai sus 73 Nemotivarea apelului atrage: A. anularea apelului ca nemotivat B. decderea apelantului din dreptul de a invoca noi motive sau mijloace de aprare C. respingerea apelului ca nemotivat D. niciuna din variantele de mai sus 74 Nu poate fi invocat pentru prima oar n apel: A. excepia de litispenden B. excepia de necompeten teritorial exclusiv a primei instane C. perimarea cererii de chemare n judecat D. niciuna din variantele de mai sus 75 Poate fi formulat direct n apel cererea prin care: A. intimatul (reclamant la prima instan) solicit ncuviinarea executrii vremelnice a sentinei apelate de adversar B. apelantul (prt la prima instan) invoc nulitatea contractului pe care reclamantul i-a ntemeiat preteniile C. apelantul (reclamant la prima instan) invoc un alt motiv de nulitate a contractului dect cel invocat n cererea de chemare n judecat D. niciuna din variantele de mai sus

148

76 Apelul incidental (aderarea la apel): A. se exercit de catre un intimat mpotriva altui intimat B. se poate face i dup prima zi de nfiare, ns numai cu acordul apelantului din apelul principal C. menine cadrul procesual, sub aspectul prilor, astfel cum a fost fixat prin cererea de apel principal D. niciuna din variantele de mai sus 77 Aderarea la apel, fcut dup mplinirea termenului de apel, rmne fr efecte dac apelul principal este: A. respins ca nefondat B. respins ca tardiv formulat C. admis n parte D. niciuna din variantele de mai sus 78 Instana de apel va desfiina hotrrea atacat i va trimite cauza spre rejudecare primei instane: A. dac prin sentina apelat s-a acordat mai mult dect s-a cerut B. ori de cte ori, la prima instan, partea nu a fost legal citat la administrarea probelor C. dac prima instan nu s-a pronunat asupra tuturor excepiilor invocate n faa ei D. niciuna din variantele de mai sus 79 Repunerea n termenul de exercitare a recursului: A. poate fi dispus din oficiu B. se soluioneaz de instana la care trebuie depus cererea de recurs C. opereaz numai n cazul prevzut de art. 303 alin.. 5 C.proc.civ. D. niciuna din variantele de mai sus 80 Este supus recursului n termen de 15 zile de la comunicare: A. sentina prin care prima instan ia act de nvoiala prilor B. ncheiarea de suspendare a judecii apelului C. ncheierea prin care se constat desfiinarea de drept a sechestrului asigurtor pentru nedepunerea cauiunii D. niciuna din variantele de mai sus 81 n cazul recursului exercitat mpotriva unei hotrri pronunate n prim instan dat, potrivit legii, fr drept de apel: A. instana de recurs poate administra orice mijloc de prob B. executarea silit este suspendat de drept C. recurentul este ndreptit s invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotrrii atacate D. niciuna din variantele de mai sus 82 nscrisurile noi pot fi folosite n recurs: A. numai de ctre recurent B. numai dac nu existau la data pronunrii hotrrii recurate C. numai dac nu exist culpa prii n nefolosirea lor la instana de fond D. niciuna din variantele de mai sus 149

83 n materia recursului, tribunalul caseaz cu timitere: A. dac, n mod greit, prima instan a admis excepia puterii de lucru judecat B. dac motivarea primei instane este contradictorie C. dac la rejudecarea fondului dup casare, ar urma s se administreze proba cu nscrisuri D. niciuna din variantele de mai sus 84 Poate fi admis contestaia n anulare dac: A. soluia dat recursului este rezultatul unei greeli de judecat evidente B. recursul a fost respins dei intimatul nu era legal citat la termenul cnd a avut loc judecata recursului C. la pronunarea deciziei instanei de recurs a participat un judector care participase i la pronunarea hotrrii recurate D. niciuna din variantele de mai sus 85 Este admisibil revizuirea pe baza nscrisului nou, dac nscrisul: A. exista la data cnd a fost pronunat hotrrea, dar partea interesat nu l-a depus, socotind c este irelevant B. nu a fost folosit n procesul n care s-a pronunat hotrrea atacat ntruct nu exista C. a fost folosit n procesul n care s-a pronunat hotrrea atacat, dar instana nu l-a interpretat n nelesul lmurit i vdit nendoielnic al acestuia D. niciuna din variantele de mai sus 86 Revizuirea pentru contrarietate de hotrri se poate cere dac: A. hotrrile au fost pronunate n acelai dosar B. hotrrile au fost pronunate n acelai litigiu i dosare diferite C. n al doilea proces s-a invocat puterea de lucru judecat i excepia a fost respins ca nefondat D. niciuna din variantele de mai sus 87 Constituie o greeal material care face admisibil contestaia n anulare: A. respingerea recursului ca tardiv, dei la dosar exista plicul din care rezulta c acesta a fost depus n termen la oficiul potal B. mprejurarea c nu a fost pus n discuia prilor excepia de nulitate a recursului C. contradicia dintre considerente i dispozitivul hotrrii D. niciuna din variantele de mai sus 88 Judecarea n prim instan a oricrei cereri de mpreal privind bunuri asupra crora prile au un drept de proprietate comun: A. impune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor B. se face n dou etape, prima finalizndu-se cu ncheierea de admitere n principiu a cererii de partaj C. este de competena judectoriei D. niciuna din variantele de mai sus 89 n materia ordonanei preediniale: A. hotrrea este supus numai recursului, n 5 zile de la pronunare B. recursul se judec i fr citarea prilor C. hotrrea pronunat este vremelnic i executorie D. niciuna din variantele de mai sus 150

90 Ordonana preedinial: A. dispune o msur vremelnic ce poate fi schimbat pe calea unei ordonane preediniale subsecvente, dac mprejurrile avute n vedere cu ocazia primei judeci s-au schimbat B. poate dispune o msur ce privete o obligaie de a face, indiferent dac obligaia const sau nu n ncetarea unor acte abuzive C. mpiedic o judecat asupra fondului avnd ca obiect aceeai msur D. niciuna din variantele de mai sus 91 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, principiul securitii raporturilor juridice: A. permite, n orice circumstan, redeschiderea unei proceduri civile ncheiate printr-o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil prin introducerea unei ci extraordinare de atac de ctre Ministerul Public B.este nclcat n cazul o hotrre judectoreasc civil definitiv i irevocabil este anulat, n urma redeschiderii procedurii, prin introducerea unei revizuiri tardive de Ministerul Public C. nu este garantat de Convenie deoarece nu este prevzut n textul articolului 6 D. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, neexecutarea imputabil statului a unei hotrri prin care s-a acordat unui printe dreptul de a avea legturi personale cu copilul su: A. constituie o ingerin n exerciiul dreptului la respectarea vieii de familie, garantat de articolul 8 al Conveniei, care este justificat dac este prevzut de lege i urmrete un scop legitim B. este compatibil, n general, cu exerciiul dreptului la respectarea vieii de familie, cu condiia ca ea s fie ncuviinat de un tribunal independent i imparial C. va fi analizat exclusiv pe terenul articolului 6 din Convenie care garanteaz dreptul la punerea n executare a hotrrilor D. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, excluderea din sfera de competen a instanelor a posibilitii de a verifica legalitatea deciziilor unei comisii administrative cu atribuii jurisdicionale, care nu privesc aplicarea unei sanciuni disciplinare:

A. nu intr n sfera de aplicare a articolului 6 din Convenie, dac nu se refer la drepturi cu caracter civil, n sensul autonom dezvoltat de Curtea European B. este compatibil cu dreptul de acces la un tribunal, dac, pe parcursul procesului, intervin modificri legislative privind competena instanelor C. este compatibil cu dreptul de acces la un tribunal pentru c i aceast comisie reprezint o instan, n sensul articolului 6 al Conveniei D. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, n situaia n care o persoan a obinut o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil prin care o instituie de stat este obligat sa-i plteasc o sum de bani: A. este obligat s porneasc procedura de executare silit mpotriva respectivei instituii, altfel neputndu-se plnge de neexecutarea hotrrii B. nu este oportun s i se ceara creditorului s recurg la procedura de executare silit pentru a

151

obine executarea creanei C. nu se poate plnge de nclcarea articolului 6 al Conveniei deoarece acesta nu acoper faza de executare a unei hotrri judectoreti D. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, vnzarea bunului fostului proprietar, cruia i s-a recunoscut cu efect retroactiv un drept de proprietate asupra unui imobil, de ctre stat unui ter: A. nu reprezint o ingerin n dreptul la respectarea bunurilor B. intr n coninutul noiunii de reglementare a folosinei bunurilor C. poate fi analizat din perspectiva primei fraze a primului alineat al art. 1 din Primul Protocol adiional la Convenie D.niciuna din variantele de mai sus 96 n hotrrea CJCE din cauza Costa c. ENEL: A. a fost pus n discuie rspunderea material a statului membru vizat B. a fost explicat regula soluionrii conflictului dintre dreptul comunitar i cel naional C. a fost stabilit regula libertii de circulaie a mrfurilor pentru produsul electricitate D. niciuna din variantele de mai sus 97 Rspunderea material a statului pentru nclcarea obligaiilor comunitare intervine, potrivit jurisprudenei CJCE: A. n cazul oricrei nclcri a dreptului comunitar B. diferit, n funcie de natura nclcrii C. doar atunci cnd exist o hotrre pronunat de CJCE, care a constatat nclcarea D. niciuna din variantele de mai sus 98 n lumina jurisprudenei CJCE, persoanele fizice sau juridice pot invoca n faa instanelor A. numai o prevedere stabilit printr - un regulament B. prevederile stabilite printr-o recomandare a Consiliului Uniunii Europene C. o prevedere dintr-o directiv ce impune statelor membre obligaia de a urma o anumit conduit D. niciuna din variantele de mai sus 99 n lumina jurisprudenei CJCE reprezint msur echivalent barierelor netarifare n cale liberei circulaii a mrfurilor: A. interzicerea vnzrilor n pierdere B. stabilirea programului zilnic de lucru al magazinelor de desfacere a mrfurilor C. impunerea unei anumite greuti minime a mrfii ce se comercializeaz cu bucata D. niciuna din variantele de mai sus 100 Dispoziiile cu efect direct din dreptul comunitar prevaleaz: A. tuturor normelor de drept intern B. normelor de drept intern, cu excepia legii constituionale C. numai tratatelor ncheiate de statele membre cu state tere D. niciuna din variantele de mai sus

152

Concurs pentru promovare n funcii de execuie a judectorilor - 4 februarie 2007 b) Drept Civil - PROB TEORETIC CURTE DE APEL 1 Eroarea viciu de consimmnt: A. poate s cad att asupra naturii actului, ct i asupra calitilor substaniale ale obiectului actului B. nu afecteaz valabilitatea contractului de vnzare-cumprare dac este invocat de cumprtorul de bun-credin aflat n eroare asupra identitii obiectului cumprat C. afecteaz valabilitatea actelor bilaterale numai dac toate prile contractante se afl n eroare D. niciuna din variantele de mai sus 2 n cazul unui contract de vnzare-cumprare afectat de o condiie suspensiv: A. cumprtorul nu poate solicita restituirea preului pltit, n caz de nendeplinire a condiiei B. vnztorul poate solicita plata preului anterior ndeplinirii condiiei dac a transmis posesia bunului ctre cumprtor C. actul juridic trebuie ncheiat n form autentic dac se refer la un teren D. niciuna din variantele de mai sus 3 Violena: A. poate fi invocat de minorii ntre 14 i 18 ani pe calea aciunii n resciziune B. spre deosebire de dol, trebuie s fie determinant la ncheierea contractului C. poate afecta valabilitatea contractului i atunci cnd provine de la un ter D. niciuna din variantele de mai sus

Nulitatea relativ: A. poate fi confirmat doar n mod expres B. asemenea nulitii absolute, produce efecte pentru viitor C. n cazul contractului de vnzare-cumprare, cnd exist disproporie vdit ntre bun i pre, poate fi invocat pe calea aciunii redhibitorii D. niciuna din variantele de mai sus 5 Conversiunea actului juridic civil: A. reprezint o excepie de la principiul forei obligatorii a efectelor actului juridic civil B. presupune ca unul dintre acte s fie anulat efectiv i total C. constituie o excepie de la principiul irevocabilitii actelor juridice civile D. niciuna din variantele de mai sus

Reprezint excepii de la retroactivitatea nulitii: A. pstrarea, de ctre posesorul de bun-credin, a fructelor culese ulterior anulrii actului B. ndeplinirea condiiei rezolutorii C. cazul n care nu se restituie cheltuielile voluptoarii de ctre beneficiarul imobilului care a format obiectul contractului desfiinat D. niciuna din variantele de mai sus

153

Aciunea n restituirea prestaiilor executate n baza unui act juridic anulat: A. este imprescriptibil extinctiv n toate cazurile B. este imprescriptibil extinctiv dac actul juridic a fost desfiinat pentru un motiv de nulitate absolut C. urmeaz, n materia prescripiei, regimul juridic aplicabil aciunii n nulitate dac este introdus concomitent cu aceasta D. niciuna din variantele de mai sus 8 Aciunea n constatare: A. este imprescriptibil extinctiv B. este prescriptibil extinctiv dac vizeaz un bun mobil C. este prescriptibil extinctiv dac i aciunea n realizare este prescriptibil extinctiv D. niciuna din variantele de mai sus 9 Repunerea n termenul de prescripie extinctiv: A. nu poate fi solicitat dect de cel n favoarea cruia curge termenul de prescripie B. poate fi solicitat ulterior mplinirii termenului de prescripie C. nu poate fi solicitat pentru cazul fortuit D. niciuna din variantele de mai sus

10 Cererea de chemare n judecat ntrerupe prescripia: A. de la data soluionrii definitive i irevocabile a cererii, cu condiia s fie admis B. de la data sesizrii instanei competente, n cazul n care a fost introdus la o instan necompetent C. chiar dac este anulat, n cazul n care o cerere introdus ulterior de reclamant este admis D. niciuna din variantele de mai sus 11 n contractul de vnzare-cumprare riscul pierii fortuite a bunului se transmite n momentul: A. executrii contractului B. realizrii condiiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului C. realizrii acordului de voine cu privire la teren i pre D. niciuna din variantele de mai sus 12 Retractul litigios: A. poate fi exercitat numai cu privire la drepturile reale B. nu poate fi exercitat cnd cesiunea dreptului litigios a fost fcut ctre un coproprietar al dreptului cedat C. poate fi exercitat i n cazul n care cesiunea dreptului litigios s-a fcut ctre un creditor al cedentului, cu titlu de dare n plat D. niciuna din variantele de mai sus 13 Beneficiarul pactului de preferin, n cazul n care proprietarul vinde bunul ctre o ter persoan cu nclcarea pactului de preferin, poate: A. s exercite aciunea n constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 pn la 20 ani B. s exercite aciunea n revocarea vnzrii fcute cu nesocotirea pactului de preferin, independent de vreo fraud din partea terului achizitor C. s exercite o aciune n daune-interese mpotriva proprietarului cu condiia dovedirii

154

conivenei frauduloase a prilor vnzrii D. niciuna din variantele de mai sus 14 n caz de cesiune a contractului de locaiune de ctre locatar, cedentul garanteaz: A. executarea obligaiilor de ctre locator B. existena dreptului de folosin n condiiile din momentul ncheierii contractului de locaiune C. opozabilitatea contractului fa de teri, fr ndeplinirea vreunei formaliti D. niciuna din variantele de mai sus 15 Obligaia de garanie a vnztorului pentru eviciune exist: A. numai fa de cumprtor B. att fa de cumprtor, ct i fa de subdobnditori, cu condiia ca acetia s fi dobndit cu titlu oneros C. att fa de cumprtor, ct i fa de subdobnditorii cu titlu gratuit, dar numai atunci cnd cumprtorul iniial rspunde pentru eviciune fa de subdobnditori D. niciuna din variantele de mai sus 16 Dac mprumutatul se oblig s restituie bunurile mprumutate cnd va voi, contractul de mprumut este: A. valabil, obligaia de restituire fiind afectat de un termen suspensiv incert B. nul, obligaia de restituire fiind afectat de o condiie pur potestativ suspensiv din partea debitorului C. valabil, obligaia de restituire fiind afectat de o condiie pur potestativ rezolutorie din partea debitorului D. niciuna din variantele de mai sus 17 Tranzacia poate fi anulat: A. pentru eroare asupra cuantumului prejudiciilor suferite B. pentru eroare asupra naturii pagubei suferite C. cnd a fost ncheiat pentru executarea unui titlu nul, chiar dac prile au tratat n cunotin de cauz D. niciuna din variantele de mai sus 18 Proprietarul poate s refuze rennoirea contractului de nchiriere, n condiiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr.40/1999, atunci cnd: A. locuina este necesar pentru a satisface nevoile locative ale copiilor acestuia, care domiciliaz n strintate, dar vor s se stabileasc definitiv n Romnia B. chiriaul, cu rea-credin, nu a achitat chiria datorat C. chiriaul a subnchiriat locuina fr consimmntul proprietarului D. niciuna din variantele de mai sus 19 Statul estimativ este necesar: A. pentru opozabilitatea donaiei avnd ca obiect bunuri mobile B. pentru valabilitatea donaiei avnd ca obiect bunuri imobile C. pentru dovedirea donaiei, indiferent c are ca obiect bunuri mobile sau imobile D. niciuna din variantele de mai sus

155

20 Mandatul n interes comun este totuna cu: A. actul cu sine nsui B. dubla reprezentare C. mandatul remunerat D. niciuna din variantele de mai sus 21 n cazul stipulaiei pentru altul: A. stipulantul are dreptul la aciune n daune-interese mpotriva terului beneficiar dac stipulaia a fost ncheiat cu intentia de a achita o datorie catre acesta din urma B. terul beneficiar poate invoca fa de promitent efectele specifice contractelor sinalagmatice pe care le-ar putea invoca stipulantul nsui C. terul beneficiar nu poate cere rezoluiunea contractului ncheiat ntre stipulant i promitent dect n cazul n care nu primete prestaia datorat de promitent D. niciuna din variantele de mai sus 22 Contractul public, n cazul simulaiei: A. poate fi invocat de ctre terii care au contractat cu una dintre prile simulaiei nainte de ncheierea contractului public B. nu produce efecte n raporturile dintre pri nici atunci cnd contractul secret este lovit de nulitate absolut C. se ncheie, ntotdeauna, anterior contractului secret D. niciuna din variantele de mai sus 23 Partea care a executat obligaia nscut din contractul sinalagmatic: A. are alegerea ntre a cere executarea silit i rezoluiunea contractului cu executare dintr-o dat B. este obligat, pentru a obine rezoluiunea, s procedeze la punerea n ntrziere a debitorului obligaiei neexecutate, cu excepia cazului n care n contract a fost inserat un pact comisoriu C. nu poate s cear daune-interese dac s-a pronunat rezoluiunea D. niciuna din variantele de mai sus 24 Riscul contractului: A. l suport, n toate cazurile, cel care suport riscul pieirii fortuite a bunului B. determin persoana mpotriva creia se angajeaz rspunderea contractual C. este suportat de ambele pri contractante atunci cnd contractul se ntemeiaz pe o cauz imoral D. niciuna din variantele de mai sus 25 n situaia n care bunul vndut nu a fost predat, cumprtorul are obligaia s plteasc preul: A. cu excepia cazului n care bunul piere fortuit nainte ca obligaia de predare s devin scadent B. n cazul n care bunul piere fortuit nainte de ndeplinirea condiiei rezolutorii C. cu excepia cazului n care bunul piere fortuit nainte de punerea n ntrziere a vnztorului D. niciuna din variantele de mai sus 26 Cel care s-a mbogit fr just cauz trebuie s restituie: A. att ct a pierdut cel al crui patrimoniu s-a diminuat B. numai dac mbogirea lui a fost cauza diminurii unui patrimoniu C. cu excepia cazului n care este lipsit de capacitate de exerciiu

156

D. niciuna din variantele de mai sus 27 Invocarea clauzei penale: A. nu poate fi fcut de cel care beneficiaz de un pact comisoriu de ultim grad B. poate fi fcut n cazul executrii cu ntrziere numai dac termenul era esenial C. scutete pe creditor de sarcina de a dovedi condiiile rspunderii contractuale D. niciuna din variantele de mai sus 28 Desfiinarea unei vnzri pe calea aciunii pauliene: A. nu poate fi cerut atunci cnd imobilul a fost vndut n interiorul perioadei de inalienabilitate legal B. se poate obine ori de cte ori terul dobnditor tia sau trebuia s tie situaia juridic real a imobilului vndut C.profit tuturor creditorilor chirografari ale cror creane au o scaden anterioar creanei creditorului reclamant D. niciuna din variantele de mai sus 29 Cesiunea de crean: A. nu poate fi atacat de creditorii chirografari ai cedentului dac a devenit opozabil ca urmare a acceptrii prin nscris autentic B. confer cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominal a creanei C. l exonereaz pe cedent de rspunderea pentru orice eviciune, dac nu se prevede altfel D. niciuna din variantele de mai sus 30 Subrogaia legal: A. produce efecte de la data hotrrii judectoreti B. stinge obligaia iniial i o nlocuiete cu aceea a debitorului fa de terul pltitor C. opereaz n favoarea fidejusorului care execut obligaia principal D. niciuna din variantele de mai sus 31 Creditorul are dreptul s primeasc alt lucru dect acela care i se datoreaz: A. n cazul n care opereaz compensaia legal B. numai dac nu s-a mplinit termenul de prescripie n privina propriei creane, deoarece, n acest din urm caz, obligaia s-ar stinge nu prin plat, ci printr-o liberaiune fcut de ctre debitor C. i n ipoteza n care prestaia iniial datorat avea ca obiect bunuri de gen D. niciuna din variantele de mai sus 32 Proprietarul terenului care i nsuete construcia edificat pe teren, fr acordul su, de o alt persoan: A. este obligat, la cererea constructorului, s i plteasc despgubiri indiferent de buna sau reaua-credin a acestuia din urm B. are la dispoziie o aciune n rspundere civil delictual mpotriva constructorului n vederea obligrii la plata despgubirilor pentru lipsa de folosin a terenului C. nu poate fi obligat la despgubiri ctre constructor, dac dovedete reaua-credin a acestuia la momentul edificrii construciei D. niciuna din variantele de mai sus 33 Aciunea n revendicare imobiliar: A. nu poate fi formulat de ctre coproprietar mpotriva celorlai coproprietari, dect dac 157

dovedete c a neles s posede bunul numai pentru sine B. va fi admis dac reclamantul are titlu de proprietate, cu condiia ca titlul s emane de la un ter i data titlului s fie ulterioar posesiei prtului C. nu poate fi formulat mpotriva uzufructuarului D. niciuna din variantele de mai sus 34 n cazul uzucapiunii de 10 pn la 20 de ani, buna-credin a posesorului: A. trebuie s existe la momentul dobndirii imobilului B. trebuie s existe pe toat perioada posesiei C. trebuie s fie dovedit de ctre cel care o invoc D. niciuna din variantele de mai sus 35 Raportul donaiilor: A. nu poate fi cerut de legatarul cu titlu particular B. poate fi cerut i de ctre creditorii succesiunii care au un drept de crean nscut anterior donaiei, cu excepia cazului n care succesiunea a fost acceptat sub beneficiu de inventar C. poate fi cerut i pentru fructele culese de ctre donatar pn n ziua deschiderii motenirii D. niciuna din variantele de mai sus 36 Caducitatea legatului intervine: A. n cazul legatului sub condiie suspensiv, n ipoteza n care legatarul decedeaz dup moartea testatorului, dar anterior realizrii condiiei B. n ipoteza n care legatarul renun la legat anterior decesului testatorului, cu condiia s i comunice acestuia renunarea C. n cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de ctre testator D. niciuna din variantele de mai sus 37 Reduciunea liberalitilor excesive: A. nu atrage nulitatea acestora B. este un drept exclusiv personal al motenitorului rezervatar, neputnd fi exercitat de succesorii acestuia C. poate fi cerut i de ctre cumprtorul unui bun din masa succesoral, care l-a dobndit de la rezervatar, cu condiia ca achizitorul s nu fi tiut, la data cumprrii, despre existena liberalitii D. niciuna din variantele de mai sus 38 n cazul n care este admis reprezentarea, mprirea se face: A. pe capete B. pe tulpini C. conform principiului proximitii gradului de rudenie D. niciuna din variantele de mai sus 39 Ascendenii privilegiai: A. pot veni la motenire prin reprezentare B. sunt obligai la raportul donaiilor C. nu sunt motenitori sezinari D. niciuna din variantele de mai sus 40 Colateralii ordinari:

158

A. pot veni la motenire numai n nume propriu B. sunt motenitori rezervatari C. sunt obligai la raportul donaiilor D. niciuna din variantele de mai sus 41 Uzufructuarul are dreptul: A. s gseasc o cauiune B. s cedeze emolumentul dreptului de uzufruct C. s inventarieze mobilele i s constate starea imobilelor D. niciuna din variantele de mai sus 42 Pot fi dobndite prin uzucapiune: A. servituile continue i neaparente B. servituile necontinue i aparente C. servituile necontinue i neaparente D. niciuna din variantele de mai sus 43 Dreptul de uz: A. poate fi nstrinat B. nu poate fi nchiriat C. are ca obiect o locuin D. niciuna din variantele de mai sus 44 Dreptul de superficie: A. se stinge prin neuz B. este imprescriptibil extinctiv C. presupune c superficiarul are un drept de folosin asupra construciilor, plantaiilor i un drept de proprietate asupra terenului D. niciuna din variantele de mai sus 45 Poate fi ncheiat, prin nscris sub semntur privat: A. contractul de donaie avnd ca obiect o construcie B. contractul de vnzare-cumprare a dreptului de uzufruct asupra unei construcii C. contractul de vnzare-cumprare a terenului aflat sub construcie D. niciuna din variantele de mai sus 46 Dreptul de opiune succesoral: A. nu poate fi exercitat de legatarul cu titlu particular deoarece acesta dobndete un bun individual determinat B. nu poate fi exercitat de creditorii chirografari ai succesibilului dect pe cale de aciune oblic C. se exercit de ctre succesibilii legali dintr-o clas inferioar indiferent dac succesibilii din clasa superioar i-au exercitat sau nu dreptul de opiune D. niciuna din variantele de mai sus 47 Actul de opiune succesoral: A. este unilateral, chiar dac succesiunea are la baz un testament conjunctiv B. este voluntar deoarece permite motenitorului succesibilului decedat nainte de stingerea prin prescripie a dreptului de opiune s exercite acest drept n numele i pe seama autorului

159

C. este esenialmente irevocabil D. niciuna din variantele de mai sus 48 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate public a statului: A. fac parte din domeniul public, cu excepia acelora care, fiind preluate fr titlu valabil, aparin domeniului privat B. nu pot fi posedate de terii achizitori C. au, sub aspectul imprescriptibilitii, acelai regim juridic ca bunurile proprietate privat a statului D. niciuna din variantele de mai sus 49 Renunarea la motenire: A. poate fi i tacit, cu condiia de a fi inechivoc B. devine irevocabil dup mplinirea termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral C. nu poate fi retractat dac motenirea a fost acceptat, ulterior retractrii, de un alt succesibil D. niciuna din variantele de mai sus 50 n cazul acceptrii motenirii sub beneficiu de inventar: A. actul juridic de acceptare este solemn B. motenitorul nu este obligat s plteasc datoriile succesiunii C. efectele acceptrii se produc de la data ntocmirii inventarului D. niciuna din variantele de mai sus 51 n cazul succesibilului care nu a acceptat n termen succesiunea de pe urma fostului proprietar i a solicitat msuri reparatorii n termenul prevzut de Legea nr.10/2001, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. succesibilul nu este persoan ndreptit la msuri reparatorii n temeiul Legii nr.10/2001 ntruct nu a acceptat succesiunea n termenul legal B. succesibilul este persoan ndreptit ntruct dreptul de proprietate este perpetuu C. succesibilul este persoan ndreptit ntruct legea special l-a repus de drept n termenul de acceptare a succesiunii, iar cererea de acordare a msurilor reparatorii valoreaz acceptare D. niciuna din variantele de mai sus 52 n cazul n care cumprtorul unui imobil preluat de stat, fr titlu valabil, n perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, solicit, ulterior desfiinrii contractului de vnzare-cumprare, obligarea proprietarului care a redobndit imobilul prin hotrre judectoreasc, la plata de despgubiri pentru mbuntirile aduse imobilului, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. obligaia de plat a despgubirilor revine proprietarului actual pentru c mbuntirile i profit B. obligaia de plat a despgubirilor revine proprietarului actual n temeiul mbogirii fr just cauz C. nu exist temei pentru obligarea proprietarului la contravaloarea mbuntirilor ntruct imobilul a fost preluat de stat fr titlu valabil, n acest caz obligaia de despgubire revenind statului sau unitii deintoare D. niciuna din variantele de mai sus 53 n cazul aciunii prin care un coproprietar solicit constatarea nulitii absolute a unui contract de vnzare-cumprare ncheiat ntre ceilali coproprietari i terul cumprtor, aciune ntemeiat pe 160

lipsa consimmntului su la vnzarea construciei aflate n coproprietate, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. contractul nu este lovit de nulitate absolut ntruct este aplicabil regimul juridic specific strii de coproprietate temporar i obinuit. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul, iar soarta actului de vnzare-cumprare va depinde de rezultatul partajului, soluia care exclude incidena nulitii B. motivul invocat atrage nulitatea relativ a actului, care nu poate fi cerut de coproprietar deoarece este ter fa de contract C. lipsa consimmntului coproprietarului care nu a participat la ncheierea contractului de vnzare-cumprare atrage nulitatea absolut D. niciuna din variantele de mai sus 54 n cazul vnztorului care solicit constatarea nulitii absolute a contractului de vnzarecumprare autentificat, susinnd c lipsa discernmntului echivaleaz cu lipsa consimmntului, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. lipsa discernmntului echivaleaz cu lipsa consimmntului i atrage nulitatea absolut a actului juridic B. lipsa de discernmnt nu poate fi invocat ntruct actul s-a ncheiat n form autentic, iar notarul public a verificat consimmntul prilor cu ocazia semnrii actului C. lipsa de discernmnt reprezint un viciu de consimmnt, care atrage nulitatea relativ a actului juridic D. niciuna din variantele de mai sus 55 n cazul formulrii de ctre creditor, pe cale de aciune oblic, a unei cereri privind anularea unei vnzri ncheiate ntre debitor i un ter, cu motivarea c, anterior ncheierii contractului atacat, nstrinase imobilul ctre vnztorul-debitor, n scopul prestrii ntreinerii de ctre acesta, obligaie nestipulat ns n contract, nalta Curte de Casaie i Justiie a stabilit c: A. creditorul chirografar nu poate solicita desfiinarea unui contract ncheiat ntre debitor i ter dect pe cale de aciune paulian B. persoana care a nstrinat bunul printr-un contract de vnzare-cumprare i nu printr-unul de ntreinere, nu are o crean cert, lichid i exigibil i, din acest motiv, nu poate introduce aciunea oblic pentru desfiinarea actului juridic ncheiat ntre debitor i ter C. creditorul chirografar nu poate ataca, pe cale de aciune oblic, actele juridice cu titlu oneros dect dac invoc o coniven frauduloas a prilor contractante D. niciuna din variantele de mai sus 56 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.46 alin.(5) din Legea nr.10/2001 (n prezent art.45 alin.5 din lege) n temeiul crora prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la aciune se prescrie n termen de 1 an de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Excepia a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin.2 teza nti din Constituie care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. Curtea Constituional a stabilit c: A. textul de lege atacat ncalc principiul garantrii i ocrotirii proprietii private ntruct instituie un termen de decdere care aduce atingere dreptului de proprietate privat care este un drept perpetuu B. textul de lege menionat nu contravine dispoziiilor art.44 din Constituie ntruct sancioneaz persoana nediligent, care nu a neles s i exercite dreptul su n termenul prevzut de lege, legiuitorul fiind competent s stabileasc cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de

161

proprietate astfel nct s nu vin n coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept. Se instituie, astfel, limitri rezonabile n valorificarea dreptului de proprietate ca drept subiectiv garantat C. textul de lege criticat nu ncalc dispoziia constituional menionat ntruct i dreptul comun prevede excepii de la imprescriptibilitatea aciunii n constatarea nulitii absolute D. niciuna din variantele de mai sus 57 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.46 alin.(2) din Legea nr.10/2001 (n prezent, art.45 alin.(2) din lege), potrivit crora Actele juridice de nstrinare, inclusiv cele fcute n cadrul procesului de privatizare, avnd ca obiect imobile preluate fr titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolut, n afar de cazul n care actul a fost ncheiat cu buncredin. Excepia de neconstituionalitate a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin.(2) teza nti din Constituia Romniei care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea excepiei, se susine c, att timp ct Legea nr.10/2001 recunoate, n art. 2 alin. (2) din lege, c dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fr titlu valabil nu s-a pierdut niciodat, dreptul de proprietate al autorilor excepiei este nclcat de art. 46 alin. (2), care valideaz altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiai imobil. Curtea Constituional a stabilit c: A. dispoziia legal atacat ncalc dispoziia constituional menionat ntruct, conferind valoare de titlu de proprietate posesiei de bun-credin, aduce atingere caracterului absolut, exclusiv i perpetuu al dreptului de proprietate privat B. dispoziia legal ncalc dispoziia constituional menionat ntruct se confer valoare de titlu de proprietate unor acte pe care adevratul proprietar nu le poate ataca dect nuntrul termenului de prescripie, ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de proprietate C. dispoziia legal atacat, recunoscnd validitatea titlului de proprietate al dobnditorului de bun-credin, nu ncalc principiul constituional al garantrii i ocrotirii dreptului de proprietate privat. Edictnd aceast dispoziie, legiuitorul nu a neles s consacre i prevalena titlului de proprietate al dobnditorului de bun-credin fa de titlul proprietarului iniial, care, potrivit aceleiai legi, nu a ncetat nici un moment s existe. Art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 nu face dect s confere dobnditorului de bun-credin, n considerarea poziiei sale subiective oneste, o ans suplimentar n litigiul cu proprietarul iniial D. niciuna din variantele de mai sus 58 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.517 din Codul civil, potrivit crora "uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, ntocmai ca nsui proprietarul lor, ns cu ndatorirea de a le conserva substana." Excepia a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin.(2) teza nti din Constituie, care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea excepiei s-a artat c prin art.517 C.civ. se reglementeaz posibilitatea uzufructuarilor de a solicita evacuarea proprietarilor, fr ca acetia s fie de acord. Curtea Constituional a stabilit c: A. textul de lege atacat nu ncalc dispoziia constituional menionat ntruct proprietarul nu va pierde niciodat dreptul de proprietate asupra bunului care i va reveni n deplintatea atributelor sale cel mai trziu la moartea uzufructuarului. Ca atare, textele de lege criticate nu numai c nu contravin dispoziiilor din Constituie privind garantarea i ocrotirea proprietii private, ci reprezint tocmai o aplicare a acestor dispoziii constituionale B. textul de lege nu ncalc dispoziia constituional ntruct, ntr-o situaie similar, instana de contencios constituional a constatat c dispoziiile Codului civil n materie de servitute sunt constituionale. Or, uzufructul, aidoma servituilor, reprezint un dezmembrmnt al dreptului de 162

proprietate i, ca urmare, se bucur de aceeai protecie ca i dreptul de proprietate C. textul de lege nu este contrar dispoziiilor constituionale menionate ntruct legea civil nu permite constituirea uzufructului dect n baza unui act ncheiat cu proprietarul, ceea ce nu ngduie acestuia din urm s se plng de grevarea bunului D. niciuna din variantele de mai sus 59 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.494 alin.(3) teza final din Codul civil, potrivit crora "cu toate acestea, dac plantaiile, cldirile i operele au fost fcute de ctre o a treia persoan de bun-credin, proprietarul pmntului nu va putea cere ridicarea susziselor plantaii, cldiri i lucrri, dar va avea dreptul sau de a napoia valoarea materialelor i preul muncii, sau de a plti o sum de bani egal cu aceea a creterii valorii fondului." Excepia a fost invocat n raport cu dispoziiile art.41 alin.(3) din Constituia Romniei (n prezent, art.44 alin.3), care dispun urmtoarele: Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil despgubire. n motivarea excepiei s-a artat c prin meninerea plantaiilor, cldirilor sau lucrrilor fcute de ctre o persoan de buncredin se aduce atingere prerogativelor eseniale ale dreptului de proprietate asupra fondului, ceea ce ar echivala cu o expropriere pentru cauz de utilitate privat. Curtea Constituional a stabilit c: A. textul de lege criticat este contrar dispoziiei constituionale menionate deoarece aduce o restrngere nejustificat i arbitrar exerciiului dreptului de proprietate, care este un drept fundamental al omului B. textul de lege criticat nu este contrar dispoziiei constituionale menionate deoarece, exonerndu-l pe constructor de obligaia de a desfiina construcia edificat pe terenul altuia, legea civil apr proprietatea aparent ntemeiat pe posesia de bun-credin C. textul de lege atacat nu este contrar dispoziiei constituionale menionate fiind n concordan cu definiia dat proprietii de art.480 din Codul civil, care prevede c "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege", i ofer o soluie rezonabil conflictului de interese legitime dintre proprietarul fondului i constructorul de bun-credin pe terenul acestuia. Este adevrat c, avnd a alege ntre cele dou posibiliti de despgubire, fr a putea pretinde constructorului de buncredin ridicarea lucrrii, proprietarul terenului sufer o restrngere a prerogativei de dispoziie asupra bunului su, ns aceast restrngere opereaz n condiiile legii, n considerarea poziiei subiective a constructorului - buna-credin -, cu respectarea prevederilor constituionale D. niciuna din variantele de mai sus 60 S-a invocat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.1718 din Codul civil, potrivit crora oricine este obligat personal este inut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile i imobile, prezente i viitoare." Excepia a fost invocat n raport cu dispoziiile art.44 alin. (2) teza nti din Constituia Romniei din 1991, care dispun: Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea excepiei de neconstituionalitate sa artat c textul legal criticat reglementeaz posibiliti de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice n acela al altei persoane, iar prin aceasta "se anuleaz pur i simplu dreptul de proprietate privat, ocrotit de Constituie". Curtea Constituional stabilete c: A. textul de lege nu ncalc dispoziia constituional menionat ntruct ocrotete proprietatea n cadrul circuitul civil normal, iar nu n cadrul executrii silite unde nu se mai pune problema proteciei dreptului de proprietate privat B. textul de lege nu este contrar dispoziiei constituionale menionate deoarece participarea la circuitul civil, cu corolarul su - dobndirea de drepturi i asumarea de obligaii -, constituie nsi 163

raiunea de a fi a oricrui subiect de drept. Din acest circuit nu poate fi exclus dreptul de proprietate, n maniera preconizat de autorul excepiei. A accepta un atare punct de vedere ar nsemna s se instituie o clauz de nerspundere pentru titularul obligaiei asumate, pus astfel la adpost mpotriva valorificrii silite a creanei de ctre creditorul su. Pe de alt parte, finalitatea dispoziiei constituionale const n asigurarea realizrii dreptului de proprietate, ca drept subiectiv fundamental, ntr-o dimensiune rezonabil, de natur s asigure respectarea drepturilor i intereselor legitime ale altor subiecte de drept crora statul este inut, n egal msur, s le acorde ocrotire C. textul de lege ncalc dispoziia constituional menionat ntruct nfrnge protecia constituional a proprietii private pentru a da satisfacie creditorului chirografar, creditor care nu a avut diligena de a-i nsoi creana de o garanie real D. niciuna din variantele de mai sus 61 Reclamantul care nvestete o instan necompetent teritorial: A. nu poate invoca excepia de necompeten teritorial absolut B. poate ridica excepia de necompeten teritorial numai pn la prima zi de nfiare C. poate achiesa la excepia de necompeten teritorial ridicat de ctre prt D. niciuna din variantele de mai sus 62 Instana admite excepia de conexitate, dac: A. ambele pri o cer B. dei pricinile sunt la instane diferite, de acelai grad, exist strns legtur ntre ele C. numrul mare de cauze ntre aceleai pri, la complete diferite, creeaz premisele pronunrii unor soluii diferite D. niciuna din variantele de mai sus 63 Instana poate uni excepia procesual cu fondul: A. dac este o excepie dilatorie B. dac rezolvarea excepiei impune administrarea unor probe C. numai dac pentru soluionarea excepiei este necesar administrarea unor dovezi n legtur cu dezlegarea n fond a pricinii D. niciuna din variantele de mai sus 64 Ordinea de soluionare a excepiilor de lips calitate procesual activ, de necompeten material i de perimare este urmtoarea: A. excepia de necompeten material, excepia lipsei calitii procesuale active, excepia de perimare B. excepia lipsei calitii procesuale active, excepia de perimare, excepia de necompeten material C. excepia de necompeten material, excepia de perimare, excepia lipsei calitii procesuale active D. niciuna din variantele de mai sus 65 Instana respinge cererea de acordare a unui termen pentru lips de aprare, temeinic motivat, dac: A. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen B. prile ceruser anterior amnarea judecii n temeiul nvoielii lor C. este formulat dup punerea n discuie din oficiu a excepiei de perimare D. niciuna din variantele de mai sus 164

66 Termenul de o lun care ncepe s curg la 30 ianuarie se sfrete: A. la 28 sau 29 februarie, dup caz B. la 2 sau 3 martie, dup caz C. la 1 sau 2 martie, dup caz D. niciuna din variantele de mai sus 67 Nulitatea absolut virtual a actului de procedur: A. poate fi declarat numai dac este prevzut expres de lege B. poate fi reinut doar condiionat de dovedirea unei vtmri procesuale C. poate fi invocat doar de ctre cel vtmat n drepturile sale procesuale D. niciuna din variantele de mai sus 68 Constituie achiesare a prtului la preteniile reclamantului: A. lipsa nejustificat a prtului la termenul pentru care a fost legal citat la interogatoriu B. recunoaterea preteniilor prin ntmpinare C. recunoaterea preteniilor, dar invocnd alt izvor al acestora D. niciuna din variantele de mai sus 69 Instana poate reveni motivat asupra probei ncuviinate atunci cnd: A. partea care a propus-o lipsete la termenul stabilit pentru administrarea ei B. partea care a propus-o renun la proba respectiv C. proba a devenit inutil D. niciuna din variantele de mai sus 70 Este prezumat c are termen n cunotin: A. partea care a primit citaia, semnnd personal de primire B. partea care se prezint la o nfiare dup repunerea cauzei pe rol C. partea prezent prin mandatar, la termenul la care se dispune chemarea sa la interogatoriu pentru termenul urmtor D. niciuna din variantele de mai sus 71 Cererea de intervenie forat prevzut de art.57 Cod procedur civil: A. poate fi folosit de ctre intervenientul accesoriu pentru a introduce n cauz o alt persoan care ar putea pretinde aceleai drepturi ca i intervenientul B. poate fi folosit de ctre reclamant pentru a introduce n cauz ali pri C. poate fi folosit de ctre prt pentru a introduce n cauz un codebitor D. niciuna din variantele de mai sus 72 n cazul renunrii la dreptul subiectiv pretins: A. reclamantul trebuie s se prezinte personal n faa instanei B. este necesar consimmntul prtului numai dac s-a intrat n dezbaterea fondului C. reclamantul trebuie s aib capacitatea de a dispune D. niciuna din variantele de mai sus 73 Apelul nemotivat: A. se judec i pe baza probelor administrate n completare n apel B. se judec exclusiv pe baza probelor administrate n prim instan C. este constat nul

165

D. niciuna din variantele de mai sus 74 Partea deczut din dreptul de a administra o prob n prim instan: A. nu mai are dreptul de a solicita administrarea probei n apel, fiind n culp procesual B. are dreptul de a solicita administrarea probei n apel, condiionat de criticarea prin motivele de apel a dispoziiei de aplicare a sanciunii decderii C. are dreptul de a solicita administrarea probei n apel, necondiionat de criticarea prin motivele de apel a dispoziiei de aplicare a sanciunii decderii D. niciuna din variantele de mai sus 75 Reclamantul, intimat n apelul declarat de ctre prt, poate formula mpotriva chematului n garanie: A. apel ntemeiat pe prevederile art.293 Cod procedur civil, cnd cererea de chemare n garanie formulat de ctre reclamant a fost respins, ntruct a fost admis cererea principal B. apel ntemeiat pe prevederile art.293 indice 1 Cod procedur civil, cnd cererea de chemare n garanie formulat de ctre reclamant a fost respins, ntruct a fost admis cererea principal C. apel ntemeiat pe prevederile art.293 indice 1 Cod procedur civil, indiferent de soluia pronunat asupra cererii de chemare n garanie formulat de ctre reclamant D. niciuna din variantele de mai sus 76 Atunci cnd partea i-a indicat adresa unde locuiete alturi de alegerea expres a domiciliului procesual, cu respectarea prevederilor art.93 Cod procedur civil, comunicarea hotrrii este valabil: A. doar dac a fost fcut att la adresa unde locuiete, ct i la domiciliul procesual ales B. dac a fost fcut doar la domiciliul procesual ales C. doar dac a fost fcut la adresa unde acesta locuiete D. niciuna din variantele de mai sus 77 Nu poate fi invocat pentru prima oar n apel: A. excepia de litispenden B. excepia de necompeten teritorial exclusiv a primei instane C. perimarea cererii de chemare n judecat D. niciuna din variantele de mai sus 78 Poate fi formulat direct n apel cererea prin care: A. intimatul (reclamant la prima instan) solicit ncuviinarea executrii vremelnice a sentinei apelate de adversar B. apelantul (prt la prima instan) invoc nulitatea contractului pe care reclamantul i-a ntemeiat preteniile C. apelantul (reclamant la prima instan) invoc un alt motiv de nulitate a contractului dect cel invocat n cererea de chemare n judecat D. niciuna din variantele de mai sus 79 Apelul incidental (aderarea la apel): A. se exercit de catre un intimat mpotriva altui intimat B. se poate face i dup prima zi de nfiare, ns numai cu acordul apelantului din apelul principal C. menine cadrul procesual, sub aspectul prilor, astfel cum a fost fixat prin cererea de apel

166

principal D. niciuna din variantele de mai sus 80 Aderarea la apel, fcut dup mplinirea termenului de apel, rmne fr efecte dac apelul principal este: A. respins ca nefondat B. respins ca tardiv formulat C. admis n parte D. niciuna din variantele de mai sus 81 Repunerea n termenul de exercitare a recursului: A. poate fi dispus din oficiu B. se soluioneaz de instana la care trebuie depus cererea de recurs C. opereaz numai n cazul prevzut de art. 303 alin. 5 C.proc.civ. D. niciuna din variantele de mai sus 82 Este supus recursului n termen de 15 zile de la comunicare: A. sentina prin care prima instan ia act de nvoiala prilor B. ncheierea de suspendare a judecii apelului C. ncheierea prin care se constat desfiinarea de drept a sechestrului asigurtor pentru nedepunerea cauiunii D. niciuna din variantele de mai sus 83 n cazul recursului exercitat mpotriva unei hotrri pronunate n prim instan dat, potrivit legii, fr drept de apel: A. instana de recurs poate administra orice mijloc de prob B. executarea silit este suspendat de drept C. recurentul este ndreptit s invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotrrii atacate D. niciuna din variantele de mai sus 84 nscrisurile noi pot fi folosite n recurs: A. numai de catre recurent B. numai dac nu existau la data pronunrii hotrrii recurate C. numai dac nu exist culpa prii n nefolosirea lor la instana de fond D. niciuna din variantele de mai sus 85 n materia recursului, curtea de apel caseaz cu timitere: A. dac, n mod greit, instana de apel a admis excepia puterii de lucru judecat B. ori de cte ori, la instana de fond, partea nu a fost regulat citat la administrarea probelor C. dac instana de apel nu s-a pronunat asupra tuturor excepiilor invocate n faa ei D. niciuna din variantele de mai sus 86 Pronunarea unei hotrri judectoreti cu nerespectarea principiului contradictorialitii constituie motiv de recurs prevzut de: A. art.304 pct.9 Cod procedur civil B. art.304 pct.4 Cod procedur civil C. art.304 pct.5 Cod procedur civil

167

D. niciuna din variantele de mai sus 87 Recursul nemotivat, formulat direct mpotriva sentinei nesusceptibile de apel, A. va fi constatat nul, n temeiul art.306 alin.1 Cod procedur civil, dac nu pot fi reinute motive de recurs de ordine public B. nu va fi constatat nul, fa de prevederile art.316 raportat la art.292 alin.2 Cod procedur civil C. va fi constatat nul, numai dac nu se motiveaz pn la prima zi de nfiare D. niciuna din variantele de mai sus 88 Contestaia n anulare special, ntemeiat pe motivul omisiunii cercetrii unui motiv de recurs: A. poate privi necercetarea de ctre instana de recurs a unui motiv de ordine public pe care ar fi putut s l invoce din oficiu, potrivit art.306 alin.2 B. poate fi formulat numai de ctre recurentul al crui recurs a fost respins total sau parial prin decizia contestat C. poate fi formulat i de ctre intimat, dac soluia de respingere a recursului este considerat de ctre acesta ca fiind temeinic, dar fr a fi analizate toate motivele de recurs invocate de ctre recurent D. niciuna din variantele de mai sus 89 Poate fi admis contestaia n anulare dac: A. soluia dat recursului este rezultatul unei greeli de judecat evidente B. recursul a fost respins dei intimatul nu era legal citat la termenul cnd a avut loc judecata recursului C. la pronunarea deciziei instanei de recurs a participat un judector care participase i la pronunarea hotrrii recurate D. niciuna din variantele de mai sus 90 Revizuirea pe baz de nscrisuri noi este admisibil dac nscrisul: A. exista la data cnd a fost pronunat hotrrea B. a fost folosit n procesul n care s-a pronunat hotrrea atacat, dar a fost interpretat mpotriva nelesului lmurit i nendoielnic al acestuia C. a fost ntocmit ulterior pronunrii hotrrii i deci nu a fost folosit n proces D. niciuna din variantele de mai sus 91 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, Convenia de la Haga privind aspectele civile ale rpirii internaionale de copii: A. nu are legtur cu articolul 8 i, n consecin, nu poate fi interpretat de Curte B. nefiind un act de drept intern al unui stat membru al Conveniei, o interpretare sau aplicare a sa, care ar intra n conflict cu dreptul garantat de articolul 8 al Conveniei, nu poate fi imputat unui stat membru C. este inclus n garaniile cuprinse de articolul 8 al Conveniei, astfel c interpretarea i aplicarea eronat a Conveniei de la Haga poate conduce la nclcarea articolului 8 al Conveniei D. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, nemotivarea unei hotrri de ctre o instan de recurs: A. este justificat dac se ia n considerare ansamblul procedurii, inclusiv cea desfurat n faa instanei de fond

168

B. nu presupune existena unui rspuns detaliat la fiecare argument, dac s-au examinat n mod real problemele eseniale care i-au fost supuse C. este justificat dac recurentul obine ctig de cauz D. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, vnzarea unui bun imobil de ctre stat unui ter, n ipoteza n care s-a recunoscut, cu efect retroactiv, nevalabilitatea titlului statului de preluare a acestui bun i s-a dispus restituirea acestuia fostului proprietar: A. reprezint o ingerin n dreptul la bun al reclamantului dac conduce la imposibilitatea redobndirii bunului B. nu reprezint o ingerin ntruct reclamantul nu are un bun, n sensul autonom al jurisprudenei dezvoltate de Curte n analiza articolului 1 din Primul Protocol adiional la Convenie C. intr n marja de apreciere a statului, care i poate adopta, n mod liber, politica economic i social i este justificat n orice circumstane D. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, anularea unei hotrri definitive i irevocabile, care se bucur de o prezumie de validitate, pe calea recursului n anulare, exercitat de ctre Ministerul Public: A. poate fi considerat ntotdeauna o limitare justificat a dreptului de acces la un tribunal B. intr n marja de apreciere a statului, dac este respectat principiul proporionalitii C. nu poate fi analizat din perspectiva aplicabilitii articolului 6 din Convenie, acesta nefiind aplicabil procedurilor extraordinare de atac D. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, adunarea sistematic i introducerea n fiiere, de ctre o instituie public abilitat n acest sens, a unor date despre activitatea profesional din trecutul ndeprtat al unei persoane care vrea s accead la o funcie A. nu intr niciodat n cmpul de aplicare al articolului 8 din Convenie care se refer, n mod exclusiv, la via privat a indivizilor B. reprezint o ingerin justificat de interesul public i aprarea instituiilor democratice C. poate fi justificat de o jurispruden constant i previzibil a instanelor interne care permite aceste msuri D. niciuna din variantele de mai sus 96 n hotrrea pronunat n cauza Faccini Dori c. Recreb, CJCE a hotrt c: A. un consumator poate obine despgubiri de la statul care nu a transpus n legislaia naional o directiv B. directivele edictate de ctre Comunitate impun, cu efect imediat, obligaii n sarcina particularilor C. instanele naionale trebuie s interpreteze legislaia naional n lumina literei i spiritului directivei, pentru a obine rezultatul vizat de aceasta D. niciuna din variantele de mai sus 97 n hotrrea pronunat n cauza Parti Ecologiste Les Verts c. Parlamentul European, CJCE: A. a stabilit calitatea de persoan juridic a Uniunii Europene B. a calificat Comunitatea European ca organizaie interstatal de cooperare economic

169

C. a calificat ordinea juridic comunitar drept ordine constituional D. niciuna din variantele de mai sus 98 Hotrrea pronunat de CJCE, n baza unei trimiteri preliminare, n care s-a pus n discuie validitatea unui act comunitar de drept derivat: A. produce efect retroactiv de la data adoptrii actului a crui lips de validitate s-a constatat B. produce efecte la nivelul tuturor statelor membre numai pentru viitor C. produce efecte numai pentru viitor i numai pentru instana iniiatoare D. niciuna din variantele de mai sus 99 CJCE a stabilit c mrfurile legal produse i comercializate n unul dintre statele membre pot fi liber comercializate n orice alt stat membru, n: A. hotrrea Dassonville B. hotrrea Rewe c. Bundesmonopolverwaltung fur Branntwein C. hotrrea Foto-Frost c. Hauptzollamt Lubeck-Ost D. niciuna din variantele de mai sus 100 Procedura codeciziei n adoptarea regulamentelor comunitare presupune: A. atragerea n procesul decizional a Consiliului Uniunii, a Parlamentului European i a Comisiei Europene B. posibilitatea exercitrii dreptului de veto al Parlamentului European C. posibilitatea exercitrii dreptului de veto al oricrui stat membru D. niciuna din variantele de mai sus

c)Drept penal- Curtea de Apel Prob teoretic 1 n cazul infraciunilor continue permanente, ntreruperea activitii infracionale: A. are valoarea unei epuizri a infraciunii; B. nu afecteaz unitatea infraciunii continue; C. nu are nici o relevan juridic; D. niciuna din variantele de mai sus 2 Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie: A. cnd legea prevede aceasta, indiferent de natura sau durata pedepsei principale stabilite; B. cnd pedeapsa principal stabilit este nchisoarea mai mare de 2 ani; C. cnd legea prevede aceasta, iar pedeapsa stabilit este nchisoarea mai mare de 2 ani; D. niciuna din variantele de mai sus Termenul de reabilitare n cazul unei condamnri la o pedeaps egal cu durata reinerii i arestrii preventive se calculeaz: A. de la data cnd a luat sfrit detenia preventiv; B. de la data pronunrii n prim instan a hotrrii de aplicare a pedepsei; C. de la data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare; D. niciuna din variantele de mai sus

170

O nou cerere de revocare a suspendrii sub supraveghere a executrii pedepsei pentru nerespectarea msurilor de supraveghere:

A. trebuie respins, existnd autoritatea de lucru judecat a hotrrii judectoreti de respingere a celei dinti cereri; B.poate fi admis, n condiiile n care nerespectarea msurilor de supraveghere continu i dup respingerea celei dinti cereri; C. trebuie respins ca inadmisibil; D. niciuna din variantele de mai sus 5 Participaia penal este proprie atunci cnd: A. att autorul, ct i complicele acioneaz cu intenie; B. att autorul, ct i instigatorul acioneaz din culp; C. instigatorul acioneaz cu intenie, iar autorul din culp; D. niciuna din variantele de mai sus n cazul tentativei relativ improprii, neproducerea rezultatului se datoreaz: A. ntreruperii activitii infracionale; B. modului greit de concepere a activitii infracionale; C. insuficienei sau defectuozitii mijloacelor folosite; D. niciuna din variantele de mai sus

n raport de elementul subiectiv, tentativa nu este posibil: A. la infraciunile svrite cu intenie indirect; B. la infraciunile comise din culp; C. la infraciunile comise cu intenie direct; D. niciuna din variantele de mai sus 8 Pentru existena primului termen al recidivei mici, infractorul trebuie s fi fost condamnat: A. la cel puin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, pentru infraciuni concurente; B. la cel puin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, succesive i susceptibile de a fi executate separat; C. la cel puin dou pedepse cu nchisoarea de cel mult 6 luni i o pedeaps cu amenda, pentru infraciuni intenionate; D. niciuna din variantele de mai sus 9 n raport de specificul elementului material, tentativa nu este posibil la urmtoarele categorii de infraciuni: A. infraciunile de obicei; B. infraciunile complexe; C. infraciunile continuate; D. niciuna din variantele de mai sus 10 n cazul concursului de infraciuni cu conexitate consecvenional este necesar ca: A. ambele infraciuni s fie svrite din culp; B. prima infraciune s fie svrit cu intenie, iar cea de-a doua din culp; C. prima infraciune s fie svrit cu intenie sau din culp, iar cea de-a doua cu intenie; D. niciuna din variantele de mai sus 171

11 La cazul fortuit, imposibilitatea de prevedere a forei strine: A. depinde ntotdeauna de sntatea i condiia fptuitorului; B. are caracter obiectiv i general; C. are caracter subiectiv i personal; D. niciuna din variantele de mai sus 12 Caracteristic pentru concursul ideal de infraciuni este: A. identitatea obiectului juridic al infraciunilor concurente; B. unitatea de infraciune; C. pluralitatea de rezultate; D. niciuna din variantele de mai sus 13 n cazul infraciunilor continuate, participaia la unitatea infracional presupune: A. participaia numai la unul dintre actele materiale; B. participaia la toate actele materiale; C. participaia la unele dintre actele materiale; D. niciuna din variantele de mai sus 14 n cazul infraciunilor praeterintenionate participaia este posibil: A. cnd poziia subiectiv a instigatorului sau complicelui fa de rezultatul mai grav const fie n culp, fie n intenie; B. cnd poziia subiectiv a instigatorului sau complicelui fa de rezultatul mai grav const numai n culp; C. cnd poziia subiectiv a instigatorului sau complicelui fa de rezultatul mai grav const numai n intenie; D. niciuna din variantele de mai sus 15 Suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu poate fi dispus: A. n cazul concursului de infraciuni, dac pedeapsa aplicat este nchisoarea de cel mult 2 ani; B. n cazul infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani; C. n cazul n care infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa nchisorii mai mare de 1 an, iar aceast condamnare nu face parte din cazurile prevzute de art. 38 Cod penal; D. niciuna din variantele de mai sus 16 Din punct de vedere subiectiv, participaia este condiionat de: A. o identitate de mobil sau de scop; B. o nelegere expres ntre participani; C. svrirea faptei cu intenie de ctre cel puin unul dintre participani; D. niciuna din variantele de mai sus 17 Concursul de instigri poate fi realizat: A. numai succesiv; B. concomitent sau succesiv; C. numai concomitent; D. niciuna din variantele de mai sus 18 Reprezint acte de participaie: A. actele de instigare urmate de svrirea de ctre autor a unei tentative nepedepsibile;

172

B. actele de instigare neurmate de executare; C. actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de mpiedicarea de ctre acesta a producerii rezultatului; D. niciuna din variantele de mai sus 19 Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infraciuni continuate, termenul de prescripie a rspunderii penale curge: A. de la momentul svririi aciunii la care a cooperat; B. de la data comiterii ultimei aciuni sau inaciuni de ctre autor; C. de la data consumrii infraciunii svrite de ctre autor; D. niciuna din variantele de mai sus 20 n cadrul participaiei penale, premeditarea este: A. exclusiv o circumstan personal care nu se rsfrnge asupra participanilor; B. exclusiv o circumstan real care se rsfrnge asupra participanilor n msura n care acetia au cunoscut-o sau au prevzut-o; C. o circumstan personal care se poate converti ntr-o circumstan real; D. niciuna din variantele de mai sus 21 ntreruperea cursului prescripiei rspunderii penale este: A. facultativ i depinde de recunoaterea ei de ctre organul judiciar; B. legal, obligatorie i absolut; C. relativ i poate s nu produc efecte asupra tuturor infraciunilor pentru care rspunderea penal poate fi prescris; D. niciuna din variantele de mai sus 22 Luarea msurii educative a libertii supravegheate presupune: A. ca infractorul s fie minor la data lurii msurii; B. ca infractorul s fie minor la data svririi faptei; C. ca infractorul s fie minor att la data lurii msurii, ct i la data cnd ia sfrit executarea acesteia; D. niciuna din variantele de mai sus 23 n caz de recalculare a pedepsei pentru infraciunea continuat sau complex, hotrrea de condamnare pentru parte din actele materiale care intr n compunerea infraciunii continuate sau complexe: A. are autoritate de lucru judecat privind ncadrarea juridic reinut; B. are autoritate absolut de lucru judecat privind pedeapsa; C. are autoritate relativ de lucru judecat privind pedeapsa; D. niciuna din variantele de mai sus 24 n cazul infraciunii continuate, sporul de pedeaps se aplic: A. obligatoriu, la maximul special prevzut de lege pentru infraciunea svrit; B. facultativ, la pedeapsa stabilit de ctre instana de judecat pentru infraciunea svrit; C. facultativ, la maximul special prevzut de lege pentru infraciunea svrit; D. niciuna din variantele de mai sus 25 Condamnarea la o pedeaps cu executare la locul de munc produce una din urmtoarele consecine privind interzicerea unor drepturi ca pedeaps accesorie: 173

A. atrage de drept interzicerea drepturilor prevzute de art. 64 lit.a-c Cod penal; B. condamnatului i se interzice doar dreptul electoral de a fi ales; C. instana de judecat stabilete n mod suveran dac interzice i care sunt drepturile al cror exerciiu l interzice D. niciuna din variantele de mai sus 26 n cazul infraciunii de tulburare de posesie, subiect activ poate fi: A. orice persoan, iar n anumite condiii, chiar i proprietarul imobilului; B. orice persoan, ns, n toate cazurile, cu excepia proprietarului imobilului; C. orice persoan, fizic sau juridic; D. niciuna din variantele de mai sus 27 Pentru existena infraciunii de ultraj este necesar ca: A. funcionarul public s-i fi ndeplinit atribuiunile de serviciu n limitele competenelor legale; B. fapta s fie svrit n timpul orelor de program; C. fapta s fie svrit n unitatea la care funcionarul i exercit atribuiunile de serviciu; D. niciuna din variantele de mai sus 28 n cazul infraciunii de furt calificat, n form continuat, caracterul de consecine deosebit de grave se determin: A. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective a infraciunii; B. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare persoan fizic sau juridic; C. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare fapt svrit, n mod separat; D. niciuna din variantele de mai sus 29 Infraciunea de viol: A. intr n concurs real cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toat durata consumrii actului sexual; B. intr n concurs ideal cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toat durata consumrii actului sexual; C. absoarbe lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toat durata consumrii actului sexual; D. niciuna din variantele de mai sus 30 n condiiile prevederilor art. 179 C.pen., nlesnirea sinuciderii presupune: A. acordarea prealabil a unui ajutor de natur exclusiv material; B. acordarea prealabil a unui ajutor de natur exclusiv moral; C. indiferent de natura ajutorului acordat, cu condiia ca fptuitorul s nu realizeze acte de cooperare direct la aciunea sinucigaului; D. niciuna din variantele de mai sus 31 Infraciunea constnd n lovirea sau alte violene, n forma agravat din art. 180 alin. 2 C.pen., poate fi svrit: A. numai printr-o aciune; B. n toate cazurile, fie printr-o aciune, fie printr-o inaciune; C. de regul, printr-o aciune, iar printr-o inaciune numai n situaia n care fptuitorul avea obligaia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei; D. niciuna din variantele de mai sus

174

32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective, lipsirea de libertate n mod ilegal, art. 189 alin. 1 C.pen., poate fi svrit: A. n toate cazurile, numai printr-o aciune; B. fie printr-o aciune, fie printr-o inaciune; C. trebuie s fie total i s dureze un anumit interval de timp; D. niciuna din variantele de mai sus 33 Sub aspectul laturii subiective, n modalitatea omisiv, violarea de domiciliu poate fi svrit: A. numai cu intenie, care rezult din denumirea marginal a infraciunii; B. numai cu intenie, care rezult din cererea expres de prsire a domiciliului; C. fie cu intenie, fie din culp, n acord cu prevederile art. 19 C.pen.; D. niciuna din variantele de mai sus 34 n cazul infraciunii de ameninare, aptitudinea faptei de a alarma, se apreciaz: A. n funcie de persoana celui ce amenin; B. n funcie de persoana celui ameninat; C. n funcie de momentul svririi faptei; D. niciuna din variantele de mai sus 35 Fapta inculpatului care, prin constrngere, a ntreinut un raport sexual cu victima infraciunii, rud n linie direct, constituie: A. infraciunea de viol; B. infraciunea de viol, n forma agravat prevzut de art. 197 alin. 1) i alin. 2 lit.b indice 1) C.pen., n situaia n care victima locuiete i gospodrete mpreun cu fptuitorul; C. att infraciunea de viol ct i aceea de incest, n concurs ideal; D. niciuna din variantele de mai sus 36 Tentativa la infraciunea de tlhrie: A. este posibil n toate cazurile; B. nu este posibil atunci cnd actele de violen sunt ntrebuinate pentru pstrarea bunului furat; C. presupune, n toate cazurile, o concomiten a celor dou aciuni, principal i secundar; D. niciuna din variantele de mai sus 37 n cazul infraciunii de gestiune frauduloas, <reaua-credin> semnific: A. posibilitatea fptuitorului de a evita pricinuirea pagubei; B. periculozitatea sporit a fptuitorului; C. diferena esenial n raport cu delapidarea; D. niciuna din variantele de mai sus 38 n cazul infraciunii de abandon de familie, prevzut de art. 305 lit. c) C.pen., constnd n neplata, cu rea-credin, timp de dou luni, a pensiei de ntreinere stabilite prin hotrre judectoreasc, expresia <cu rea-credin> semnific : A. svrirea faptei cu intenie, chiar dac elementul material este omisiv; B. periculozitatea sporit pe care acesta o prezint; C. faptul c a participat la desfurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de ntreinere; D. niciuna din variantele de mai sus

175

39 Fapta constnd n falsificarea unor acte contabile ale unei societi comerciale private, prin tersturi i adugiri urmat de folosirea acestora n ntocmirea evidenelor contabile, constituie : A. un concurs, format din infraciunile de fals intelectual i uz de fals; B. infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale; C. infraciunea de fals n nscrisuri sub semntur privat; D. niciuna din variantele de mai sus 40 Fapta administratorului unei societi comerciale de a da dispoziii unei subalterne s nscrie n chitana fiscal, fr ca aceasta s cunoasc realitatea, o cantitate mai mic dect marfa vndut, precum i o valoare inferioar celei reale, constituie: A. autorat la infraciunea de fals intelectual; B. infraciunea de fals intelectual, svrit n condiiile participaiei improprii; C. o instigare la infraciunea de fals intelectual; D. niciuna din variantele de mai sus 41 Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor, are caracter subsidiar n raport cu alte infraciuni, n sensul c: A. fapta nu are o incriminare distinct n Codul penal sau ntr-o lege special; B. fapta poate fi svrit nu numai de ctre un funcionar public, ci i de ctre un funcionar ; C. urmarea imediat se regsete i n coninutul altor infraciuni; D. niciuna din variantele de mai sus 42 Fapta celui care, n schimbul unei sume de bani, promite c va interveni pe lng un funcionar public, n vederea ndeplinirii unui act legat de atribuiile sale de serviciu, dei cunotea mprejurarea c respectivul funcionar nu avea competena ndeplinirii actului, constituie: A. un abuz de ncredere; B. o infraciune de trafic de influen; C. o infraciune de nelciune; D. niciuna din variantele de mai sus 43 Autorul infraciunii de favorizare a infractorului: A. poate fi condamnat numai dac este condamnat i infractorul favorizat; B. poate fi condamnat chiar dac cel cruia i-a acordat ajutor nu a fost trimis n judecat; C. n concret, prin aplicarea criteriilor de individualizare, nu poate fi condamnat la o pedeaps mai mare dect cel favorizat; D. niciuna din variantele de mai sus 44 n cazul infraciunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, expresia <cu tiin> semnific: A. svrirea faptei cu intenie, chiar i n modalitatea omisiv a elementului material; B. faptul c funcionarul, tie, are pregtirea necesar ndeplinirii respectivelor atribuiuni; C. faptul c funcionarul are posibilitatea s prevad urmarea socialmente periculoas ; D. niciuna din variantele de mai sus 45 Tinuirea se deosebete de favorizarea infractorului, n principal, prin: A. lipsa unei nelegeri prealabile; B. lipsa obiectului material; 176

C. scopul urmrit de ctre fptuitor; D. niciuna din variantele de mai sus 46 n cazul svririi infraciunii de denunare calomnioas, nvinuirea mincinoas se poate referi: A. la orice infraciune, indiferent de natura i gravitatea acesteia; B. la orice infraciune, n accepiunea prevederilor art. 144 C.pen.; C. la orice infraciune, cu excepia celor pentru care aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate, cnd aceasta se realizeaz de o alt persoan dect cea pretins lezat; D. niciuna din variantele de mai sus 47 Fapta funcionarului public, aflat n afara exercitrii atribuiunilor de serviciu, de a ntocmi un act prin care se atest o situaie neconform cu realitatea, constituie: A. un fals material n nscrisuri oficiale; B. un fals intelectual, deoarece pentru existena infraciunii, mprejurarea comiterii acesteia nu are relevan juridic; C. un fals n nscrisuri sub semntur privat; D. niciuna din variantele de mai sus 48 Fapta funcionarul public, aflat n exerciiul atribuiunilor de serviciu, de a falsifica un nscris oficial,constituie: A. o singur infraciune de fals intelectual; B. un concurs ideal de infraciuni, format din falsul intelectual i abuzul n serviciu contra intereselor publice; C. un concurs real de infraciuni, format din falsul intelectual i abuzul n serviciu contra intereselor publice; D. niciuna din variantele de mai sus 49 Fapta persoanei care, are calitatea de custode al unui bun legal sechestrat, neavnd i proprietatea acestuia, procedeaz la sustragerea bunului, va constitui: A. att infraciunea de sustragere de sub sechestru ct i aceea de furt; B. numai infraciunea de sustragere de sub sechestru, n forma agravat; C. att infraciunea de sustragere de sub sechestru ct i infraciunea de abuz de ncredere; D. niciuna din variantele de mai sus 50 Infraciunea de divulgare a secretului profesional, presupune, sub aspectul urmrii imediate: A. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii persoanei la care se refer datele divulgate; B. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii, unei persoane, n general; C. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii, oricrei persoane, i nu neaprat pentru persoana la care se refer datele divulgate; D. niciuna din variantele de mai sus 51 Instana suprem a decis c n cazul primirii unor foloase, dar nu pentru a determina un funcionar s fac sau s nu fac un act ce intr n atribuiile sale de serviciu, ci ntr-un scop licit A. achitarea n temeiul art.10 alin.1 lit. d din C.pr.pen.; B. achitarea n temeiul art.10 alin.1 lit. a din C.pr.pen.;

177

C. achitarea n temeiul art.10 alin.1 lit. b din C.pr.pen.; D. niciuna din variantele de mai sus 52 S-a statuat n jurisprudena naltei Curi de Casaie i Justiie c n situaia n care instana de apel apreciaz c va extinde efectele apelului inculpatului i cu privire la ceilali inculpai care nu au declarat apel: A. va amna cauza i va dispune citarea celorlali inculpai; B. nu va amna cauza, ci va adopta soluia n lipsa lor, ceilali inculpai nefiind citai; C. va amna cauza i va dispune citarea celorlali inculpai, prezena acestora fiind obligatorie; D. niciuna din variantele de mai sus 53 nalta Curte de Casaie i Justiie a statuat c instana penal investit cu judecarea aciunii penale a infraciunilor de ucidere din culp i vtmare corporal din culp svrite de un conductor auto este investit s judece aciunea civil, alturat celei penale prin constituirea persoanei vtmate ca parte civil: A. numai cu privire la preteniile formulate n legtur cu decesul victimei sau cu vtmrile corporale suferite; B. att cu privire la preteniile formulate n legtur cu decesul victimei sau cu vtmrile corporale suferite, ct i cu privire la preteniile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiai fapte; C. nu are competena de a soluiona aciunea civil alturat aciunii penale, urmnd ca preteniile civile s fie rezolvate pe calea unei aciuni civile separate; D. niciuna din variantele de mai sus 54 Potrivit jurisprudenei naltei Curi de Casaie i Justiie, n situaia n care, n faa instanei, revizuientul invoc pentru prima dat i un alt caz de revizuire, n afar de cel iniial menionat n cererea sa: A. instana este obligat s examineze cererea de revizuire numai n limita cazului de revizuire artat n cerere i care a fcut obiectul cercetrilor procurorului; B. instana va restitui cauza la procuror, dispunnd efectuarea unor cercetri suplimentare i cu privire la noul caz de revizuire; C. instana este obligat s examineze cererea de revizuire cu privire la ambele cazuri de revizuire, fr a mai fi nevoie de efectuarea unor cercetri suplimentare de ctre procuror; D. niciuna din variantele de mai sus 55 nalta Curte de Casaie i Justiie a decis c n cazul cererii de revizuire ntemeiat pe art.394 lit. b din C.pr.pen., dac condamnatul depune la dosar rezoluia procurorului prin care s-a confirmat propunerea de nencepere a urmririi penale fa de cei doi martori, pentru infraciunea de mrturie mincinoas, ntruct a intervenit prescripia rspunderii penale: A. cererea de revizuire se respinge ca inadmisibil; B. cererea de revizuire se respinge ca nefondat; C. cererea de revizuire se admite n principiu, urmnd ca existena cazului de revizuire s se constate n procedura de revizuire, de ctre instana investit cu soluionarea cererii de revizuire; D.niciuna din variantele de mai sus 56 Forma agravat a infraciunii de nelciune, art. 215 alin. 2 C.pen., svrit prin folosire de nume sau caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: A. este constituional dac se raporteaz numai la prevederile alin. 1; 178

B. nu poate fi reinut atunci cnd mijlocul fraudulos ntrunete elementele unei infraciuni distincte; C. poate fi reinut n toate cazurile, chiar i atunci cnd mijlocul fraudulos constituie prin el nsui o infraciune; D. niciuna din variantele de mai sus 57 Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie prevederile art. 248 i 248 indice 1 Cod penal, referitoare la abuzul n serviciu contra intereselor publice, n form calificat. Autorul excepiei consider c dispozitiile art. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale, in raport cu prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, referitoare la garantarea i ocrotirea in mod egal a proprietatii private, indiferent de titular, si cu prevederile art. 136, tot din legea fundamentala, potrivit crora proprietatea este public sau privat. Fa de criticile formulate, excepia este nemtemeiat deoarece: A. modul de sancionare a abuzului in serviciu reprezint opiunea de politica legislativ, de competena exclusiv a Parlamentului, opiune care nu poate fi cenzurat de Curtea Constituional; B. abuzul n serviciu contra intereselor publice are urmri alternative, ndreptate fie mpotriva bunului mers al activitii unitii, fie mpotriva patrimoniului, realizndu-se i protecia acestei din urm valori; C. exist proporionalitatea necesar ntre periculozitatea faptei i cuantumul pedepsei prevzute de legea penal; D. niciuna din variantele de mai sus 58 n spe autorul excepiei de neconstituionalitate a fost trimis n judecat, n baza art. 215 alin. 3 i 5 din Codul penal, pentru svrirea infraciunii de nelciune n convenii, cu consecine deosebit de grave. Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie prevederile art. 146 din Codul penal, care definesc nelesul expresiei "consecine deosebit de grave" ale unei infraciuni. Autorul excepiei susine c n raport cu prevederile art. 1 alin. (3) din legea fundamental, dispoziiile criticate sunt neconstituionale, deoarece, n procesul devalorizrii monedei naionale, plafonul valoric prevzut poate fi depit, determinnd astfel aplicarea unei pedepse disproporionat de mari i excluderea de la aplicarea unor msuri, precum suspendarea condiionat a executrii pedepsei, suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere sau executarea pedepsei la locul de munc. Fa de criticile formulate, excepia este nentemeiat, deoarece: A. exist o just proporionalitate ntre cuantumul pagubei i pedeapsa revzut de legea penal; B. nu sunt elemente noi care s determine schimbarea jurisprudenei instanei de control constituional; C. critica formulat are semnificaia unui demers pentru modificarea textului legal, ceea ce excede competena controlului de constituionalitate; D. niciuna din variantele de mai sus 59 Obiectul cauzei l constituie excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art. 147, 246 i 289 din Codul penal, urmrindu-se constatarea faptului c notarilor publici nu le sunt aplicabile prevederile art.147 Cod penal. Autorul, ridic excepia de neconstituionalitate direct n faa Curii, artnd c, ntruct procesul penal cuprinde i faza de urmrire penal, n aceast faz norma legal criticat nu este operant, deoarece prevede c sesizarea Curii Constituionale se face de instanele judectoreti. Controlul de constituionalitate "nu poate lsa n afara sa o parte a unui proces", cu att mai mult faza de urmrire penal n care "se angajeaz forma maxim a rspunderii juridice, cea penal". Fa de criticile formulate, precum i de procedura folosit, excepia de neconstituionalitate este: 179

A. nentemeiat; B. inadmisibil, deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicrii unei excepii de neconstituionalitate direct n faa Curii Constituionale; C. excede competena Curii, tinznd spre interpretarea i aplicarea corect a normei de incriminare; D. niciuna din variantele de mai sus 60 Prin aciunea pe care a formulat-o, autorul acesteia a solicitat instanei de judecat s constate neconstituionalitatea dispoziiilor de incriminare referitoare la infraciunea de loviri sau alte violene, n forma agravat prevzut de art. 180 alin. 2 Cod penal. Autorul excepiei susine c prin modul de redactare, este nclcat att dreptul la aprare ct i dreptul la un proces echitabil, deoarece n textul de incriminare nu se face referire la numrul de zile de ngrijiri medicale, necesare pentru o vindecare complet, fapt ce conduce i la o practic neunitar n materie. Fa de cele rezumate, excepia apare ca fiind: A. nentemeiat; B. inadmisibil, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natur s justifice schimbarea jurisprudenei Curii Constituionale; C. inadmisibil, deoarece instanele nu pot fi sesizate cu aciuni avnd ca obiect excepii de neconstituionalitate; D. niciuna din variantele de mai sus 61 Dac prin aceeai rezoluie procurorul dispune att nenceperea urmririi penale fa de o persoan, ct i disjungerea cauzei cu privire la alta: A. numai soluia de nencepere a urmririi penale poate fi atacat cu plngere n temeiul art.278/1 C.pr.pen. B. oricare dintre cele dou soluii poate fi atacat cu plngere n temeiul art.278/1 C.pr.pen. C. nici-una dintre soluii nu poate fi atacat cu plngere n temeiul art.278/1 C.pr.pen., ntruct rezoluia are caracter unitar D. niciuna din variantele de mai sus 62 Recursul inculpatului declarat mpotriva dispoziiei de meninere a strii de arest din decizia prin care instana de apel a dispus rejudecarea cauzei i meninerea strii de arest: A. este inadmisibil B. este admisibil, urmnd a fi examinat pe fond C. este admisibil sau inadmisibil n raport de titularul care a exercitat apelul D. niciuna din variantele de mai sus 63 Contestaia n anulare, ntemeiat pe art.386 lit. c din C.pr.pen., mpotriva deciziei instanei de recurs prin care s-a respins recursul inculpatului contra ncheierii instanei de apel prin care s-a meninut starea de arest: A. este, n principiu, admisibil, urmnd s fie examinat pe fond B. este inadmisibil C. este, dup caz, admisibil sau inadmisibil n raport de cauza concret la care face referire contestatorul, dintre cele prevzute n art.10 alin.1 C.pr.pen. D. niciuna din variantele de mai sus 64 Prezumia de nevinovie are caracter: A. relativ

180

B. absolut C. dup caz, fie relativ, fie absolut D. niciuna din variantele de mai sus 65 n cazul plngerii n faa instanei mpotriva dispoziiei de netrimitere n judecat a unor persoane, cuprins n rechizitoriul prin care ali inculpai sunt trimii n judecat, competena soluionrii acesteia aparine: A. instanei investite prin rechizitoriu cu judecarea inculpailor trimii n judecat B. instanei competente n raport cu infraciunea i calitatea persoanei fa de care s-a dispus netrimiterea n judecat C. oricreia dintre aceste dou instane, competena fiind alternativ D. niciuna din variantele de mai sus 66 n situaia n care instana a judecat n edin public o cauz avnd ca obiect infraciunea de trafic de minori i pornografie infantil pentru care, potrivit legii speciale, edinele de judecat nu sunt publice, aceast nclcare a legii cu privire la nepublicitatea edinei de judecat atrage: A. nulitatea absolut, care poate fi invocat i de ctre inculpatul major B. nulitatea relativ care poate fi invocat i de ctre inculpatul major C. nulitatea relativ care nu poate fi invocat de ctre inculpatul major D. niciuna din variantele de mai sus 67 Hotrrea instanei de apel care, soluionnd apelul inculpatului, a redus pedeapsa rezultant aplicat acestuia pentru svrirea a dou infraciuni concurente, reinnd ns svrirea uneia dintre infraciunile concurente n forma continuat: A. este legal deoarece pedeapsa aplicat nu a fost majorat ci, dimpotriv, a fost redus B. este nelegal C. este legal deoarece nu s-a schimbat ncadrarea juridic D. niciuna din variantele de mai sus 68 Cererea petentului, formulat la termenul soluionrii plngerii ntemeiat pe art.278/1 C.pr.pen., prin care solicit ncuviinarea i administrarea probei testimoniale (audierea n calitate de martor a 2 persoane): A. este admisibil, n msura n care proba este util, pertinent i concludent B. nu este admisibil C. este admisibil n msura n care administrarea probei nu ntrzie soluionarea plngerii n termenul prevzut de lege i ndeplinete condiiile generale de admisibilitate a probelor D. niciuna din variantele de mai sus 69 n cazul n care mituitorul a denunat fapta mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat pentru acea infraciune, instana dispune: A. achitarea B. condamnarea prin reinerea circumstanei atenuante prevzut de art.74 alin.1 lit. c din C.pen. C. ncetarea procesului penal D. niciuna din variantele de mai sus 70 Excepia de necompeten teritorial poate fi ridicat: A. numai pn la citirea actului de sesizare al instanei B. chiar i dup citirea actului de sesizare al instanei dac prile adverse nu se opun 181

C. oricnd n cursul procesului penal, dac prile nu se opun D. niciuna din variantele de mai sus 71 Punerea n discuie, din oficiu, de ctre judector a schimbrii ncadrrii juridice: A. atrage incompatibilitatea acestuia B. nu atrage incompatibilitatea acestuia C. atrage incompatibilitatea acestuia numai n cazul n care noua ncadrare juridic este ntr-o infraciune mai grav D. niciuna din variantele de mai sus 72 n cazul n care instana a admis, la cererea prii vtmate, efectuarea unei expertize-medico legale, apreciat ca util pentru aflarea adevrului i justa soluionare a cauzei, inclusiv pentru corecta ncadrare juridic a faptei, aceasta neefectundu-se ulterior datorit lipsei mijloacelor financiare ale acesteia: A. instana poate reveni asupra administrrii probei, constatnd imposibilitatea efecturii ei B. instana poate obliga inculpatul s achite suma reprezentnd plata expertizei C. instana dispune ca plata expertizei s se fac din fondul Ministerului Justiiei D. niciuna din variantele de mai sus 73 Apelul declarat de inculpat, dup rmnerea cauzei n pronunare i amnarea pronunrii, dar nainte de pronunarea sentinei, va fi respins: A. ca prematur declarat B. ca inadmisibil C. ca nefondat, dac sentina este legal i temeinic D. niciuna din variantele de mai sus 74 n lipsa datei certe de declarare a recursului de ctre inculpatul arestat: A. recursul se va respinge ca tardiv dac data nregistrrii la instan a declaraiei trimis de administraia locului de deinere este peste termenul legal de recurs B. recursul nu se va respinge ca tardiv, data nregistrrii la instan a declaraiei trimis de administraia locului de deinere fiind irelevant C. inculpatul este deczut din exerciiul dreptului de a declara recurs n condiiile art.185 alin.1 C.pr.pen. D. niciuna din variantele de mai sus 75 n procesul penal, succesorii sunt: A. substituii procesuali B. reprezentani C. pri D. niciuna din variantele de mai sus 76 Sunt considerate forme fundamentale ale competenei: A. competena personal, competena material, competena teritorial B. competena teritorial, competena material, competena funcional C. competena funcional, competena personal, competena teritorial D. niciuna din variantele de mai sus 77 Inculpatul condamnat pentru svrirea infraciunii de ucidere din culp datoreaz o prestaie bneasc lunar copiilor minori ai victimei de la data: 182

A. rmnerii definitive a hotrrii B. pronunrii hotrrii de condamnare C. decesului victimei D. niciuna din variantele de mai sus 78 n cazul n care inculpatul a declarat n faa instanei c este de acord cu plata integral a despgubirilor civile ctre victim, iar dup administrarea probelor i n cursul deliberrii instana reine culpa comun a inculpatului i victimei: A. reduce obligatoriu despgubirile acordate victimei, proporional cu gradul culpei acesteia B. poate reduce despgubirile acordate victimei, proporional cu gradul culpei acesteia C. nu poate reduce despgubirile acordate victimei, proporional cu gradul culpei acesteia D. niciuna din variantele de mai sus 79 Scutirea de amend sau reducerea amenzii judiciare aplicat de instana de fond poate fi dispus A. de instana n faa creia se afl cauza, indiferent dac este instana de fond, de apel sau de recurs B. numai de instana care a aplicat amenda judiciar C. de oricare dintre instanele pe rolul crora s-a aflat cauza, alegerea aparinnd persoanei amendate D. niciuna din variantele de mai sus 80 Pentru inculpatul liber, prezent la dezbateri, termenul de apel curge de la: A. pronunare, dar numai dac instana nu a amnat pronunarea sentinei B. comunicare, dac instana a amnat, de mai multe ori, pronunarea sentinei C. pronunare, n toate cazurile D. niciuna din variantele de mai sus 81 Cererea de apel mpotriva sentinei pronunat de tribunal, depus n termen la judectorie i trimis de aceasta tribunalului dup mplinirea termenului de apel: A. este inadmisibil B. este tardiv C. nu este tardiv D. niciuna din variantele de mai sus 82 n cazul n care inculpatul a fost achitat de judectorie, soluie meninut de tribunal, iar curtea de apel, casnd hotrrile, a condamnat pe inculpat, judecarea cererii de revizuire este de A. curii de apel B. judectoriei C. curii de apel sau judectoriei, la alegerea condamnatului D. niciuna din variantele de mai sus 83 Competena soluionrii cererii de liberare condiionat revine instanei n a crei circumscripie se afl locul de deinere unde se afl condamnatul la data: A. nregistrrii cererii pe rolul instanei B. soluionrii cererii de ctre instan C. formulrii cererii, chiar dac ulterior este transferat ntr-un alt loc de deinere D. niciuna din variantele de mai sus 183

84 Dac inculpatul minor a fost judecat n edin public: A. sanciunea este nulitatea absolut B. sanciunea este nulitatea relativ C. nu exist nici-o sanciune D. niciuna din variantele de mai sus 85 Competena material de soluionare a plngerii mpotriva rezoluiei de nencepere a urmririi penale, necesar stabilirii instanei competente, se determin: A. n raport de ncadrarea juridic a faptelor dat de ctre petent prin actul de sesizare al organelor de urmrire penal B. n raport de ncadrarea juridic dat de ctre procuror faptelor pentru care s-a dispus nenceperea urmririi penale C. n raport de ncadrarea juridic dat de judector faptelor pentru care s-a dispus nenceperea urmririi penale D. niciuna din variantele de mai sus 86 Decizia pronunat n apel, rmas definitiv prin nerecurare: A. poate fi atacat cu contestaie n anulare pe motiv c pentru termenul la care s-a judecat cauza procedura de citare a prii nu a fost ndeplinit conform legii B. nu poate fi atacat cu contestaie n anulare pe motiv c pentru termenul la care s-a judecat cauza procedura de citare a prii nu a fost ndeplinit conform legii C. poate fi atacat cu contestaie n anulare pe motiv c pentru termenul la care s-a judecat cauza procedura de citare a prii nu a fost ndeplinit conform legii, chiar dac partea a fost prezent n instan D. niciuna din variantele de mai sus 87 Judecarea n lips a inculpatului minor este: A. legal, dac a fost citat i a semnat personal dovada de citare B. legal, dac a avut termen n cunotin C. nelegal, chiar dac a semnat personal dovada de citare dar nu s-a dovedit c se sustrage de la judecat D. niciuna din variantele de mai sus 88 n cursul judecii, msura obligrii de a nu prsi localitatea se ia: A. pe o durat iniial de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii B. pe o durat iniial de 60 de zile, cu obligaia verificrii periodice la intervale care s nu depeasc 60 de zile C. pe o durat nelimitat n timp D. niciuna din variantele de mai sus 89 Dac pn la soluionarea cererii de amnare a executrii pedepsei nchisorii se produce arestarea condamnatului, cererea acestuia: A. se respinge ca rmas fr obiect B. se respinge ca inadmisibil C. se soluioneaz ca o cerere de ntrerupere a executrii pedespei nchisorii D. niciuna din variantele de mai sus 90 Ultimul cuvnt al inculpatului:

184

A. poate fi exercitat, dac inculpatul dorete, i prin aprtorul ales sau desemnat din oficiu B. este exercitat numai personal de ctre inculpat C. poate fi exercitat i prin reprezentant convenional D. niciuna din variantele de mai sus 91 Conform jurisprudenei Curii Europene a Drepturilor Omului (n continuare Curtea) n cauzele mpotriva Romniei, n situaia n care o persoan este privat de libertate sau, n general, intr n contact cu agenii forelor de ordine, utilizarea forei fizice asupra sa: A. poate aduce atingere demnitii umane i poate constitui, n principiu, o nclcare a dreptului garantat de articolul 3 al Conveniei B. nu pune niciodat o problem n legtur cu articolul 3 al Conveniei C. constituie ntotdeauna o nclcare a articolului 3 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului (n continuare - Convenia) atunci cnd utilizarea forei este determinat de comportamentul persoanei respective D. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, n situaia n care o persoan afirm c este rnit, n timpul reinerii: A. reclamantului i revine sarcina s dovedeasc att existena vtmrilor ct i faptul c a fost rnit n urma aciunii reprezentanilor statului sau cu tiina i acordul acestora B. fr a prezenta nici un indiciu n acest sens, revine Guvernului sarcina de a dovedi c reclamantul nu a fost vtmat n nici un fel C. orice vtmare a reclamantului d natere la puternice prezumii de fapt, astfel c revine Guvernului sarcina s ofere o explicaie plauzibil n ce privete cauzele vtmrilor i s produc probe D. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, termenul rezonabil prevzut de articolul 6 alineatul 1 al Conveniei ncepe ntotdeauna s curg, n materie penal: A. din momentul nceperii urmririi penale B. din momentul comunicrii oficiale, din partea autoritii competente, a nvinuirii de a fi svrit o infraciune C. din momentul trimiterii n judecat a inculpatului D. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, dreptul la respectarea corespondenei, aa cum este acesta garantat de articolul 8 din Convenie, impune statului: A. ca ingerina n corespondena persoanelor private de libertate s ndeplineasc numai condiia de a fi prevzut de lege B. s se abin de la orice ingerin n corespondena persoanelor private de libertate C. ca orice ingerin s fie prevzut de lege, s urmreasc n scop legitim, s fie necesar ntr-o societate democratic i s respecte principiul proporionalitii D. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, n situaia arestrii unei persoane bnuite c a svrit o infraciune: A. magistratul care dispune msura este obligat s examineze cu promptitudine aparena de legalitate a deteniei 185

B. aceasta trebuie prezentat cu promptitudine unui funcionar public care este obligat s examineze circumstanele ce militeaz pentru sau contra arestrii i de a se pronuna conform unor criterii juridice asupra existenei motivelor care o justific i, n absena acestora, s ordone eliberarea C. persoana arestat trebuie prezentat unui magistrat independent de executiv pentru ca acesta s o informeze de ndat cu privire la drepturile i obligaiile sale D. niciuna din variantele de mai sus 96 Regulamentul, ca act de drept comunitar derivat, este obligatoriu: A. numai pentru instanele civile i administrative dintr-un stat membru B. numai pentru instanele civile i penale, ale cror hotrri nu mai pot fi atacate C. pentru toate instanele dintr-un stat membru, cu excepia Curii Constituionale D. niciuna din variantele de mai sus 97 Principiul supremaiei dreptului comunitar asupra dreptului naional s-a ridicat n: A. hotrrea Francovich i Bonifaci c. Italia B. hotrrea Van Duyn c. Home Office C. hotrrea Amministrazione delle Finanze dello Stato c. Simmenthal D. niciuna din variantele de mai sus 98 Msurile cu efect echivalent restriciilor cantitative cu caracter discriminator la importul mrfurilor ntre rile membre ale Comunitii Europene sunt definite de CJCE n: A. hotrrea Dassonville B. hotrrea Costa c. ENEL C. hotrrea van Gend en Loos c. Administratie der Belastingen D. niciuna din variantele de mai sus 99 Condiionarea, n Romnia, a accesului unui cetean francez la profesia de avocat de prezentarea-de ctre acesta- a unei diplome de licen n drept recunoscut de statul francez: A. reprezint o piedic n calea liberei prestri a serviciilor B. este o msur permis de dreptul comunitar n materie C. reprezint o barier n calea liberei circulaii a persoanelor D. niciuna din variantele de mai sus 100 Pot adresa CJCE o chestiune preliminar: A. prile litigante ntr-o cauz din faa unei instane naionale B. autoritile naionale ale administraiei publice centrale C. instanele judectoreti D. niciuna din variantele de mai sus

a) Drept Penal Tribunal Prob teoretic 1 n cazul infraciunii continue, legea penal aplicabil este: A. legea penal mai favorabil, n vigoare la momentul nceperii executrii; B. legea penal mai nefavorabil, n vigoare la momentul epuizrii;

186

C. legea penal n vigoare la momentul consumrii; D. niciuna din variantele de mai sus 2 Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi nu este obligatorie: A. cnd legea prevede aceast pedeaps, iar pedeapsa principal stabilit este nchisoarea de cel puin 2 ani, suspendat condiionat; B. cnd legea nu prevede aceast pedeaps; C. cnd legea prevede aceast pedeaps, iar pedeapsa principal stabilit este nchisoarea de cel puin 2 ani, cu executare la locul de munc; D. niciuna din variantele de mai sus 3 Reprezint cauz real de agravare facultativ a pedepsei una dintre urmtoarele forme ale unitii legale de infraciune: A. infraciunea complex; B. infraciunea progresiv; C. infraciunea continuat; D. niciuna din variantele de mai sus 4 n cazul condamnrilor succesive, termenul de reabilitare se calculeaz: A. de la data rmnerii definitive a ultimei hotrri de condamnare; B. de la data cnd a luat sfrit executarea celei dinti pedepse aplicate, indiferent de durata acesteia; C. de la data cnd a luat sfrit executarea ultimei pedepse, n raport de pedeapsa cea mai grea; D. niciuna din variantele de mai sus 5 n raport de elementul subiectiv, tentativa nu este posibil: A. la infraciunile svrite cu intenie indirect; B. la infraciunile praeterintenionate; C. la infraciunile svrite cu intenie direct; D. niciuna din variantele de mai sus O nou cerere de revocare a suspendrii sub supraveghere a executrii pedepsei pentru nerespectarea msurilor de supraveghere:

A. trebuie respins, existnd autoritatea de lucru judecat a hotrrii judectoreti de respingere a celei dinti cereri; B. poate fi admis, n condiiile n care nerespectarea msurilor de supraveghere continu i dup respingerea celei dinti cereri; C. trebuie respins ca inadmisibil; D. niciuna din variantele de mai sus 7 Participaia penal este proprie atunci cnd: A. att autorul, ct i complicele acioneaz cu intenie; B. att autorul, ct i instigatorul acioneaz din culp; C. instigatorul acioneaz cu intenie, iar autorul din culp; D. niciuna din variantele de mai sus 8 Pentru existena primului termen al recidivei mici, infractorul trebuie s fi fost condamnat: A. la cel puin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, pentru infraciuni

187

intenionate concurente; B. la cel puin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, succesive i susceptibile de a fi executate separat, pentru infraciuni intenionate; C. la cel puin dou pedepse cu nchisoarea de cel mult 6 luni i o pedeapsa cu amenda, pentru infraciuni intenionate; D. niciuna din variantele de mai sus 9 n raport de specificul elementului material, tentativa nu este posibil la urmtoarele categorii de infraciuni: A. infraciunile omisive; B. infraciunile complexe; C. infraciunile continuate; D. niciuna din variantele de mai sus 10 La cazul fortuit, imposibilitatea de prevedere a forei strine: A. depinde ntotdeauna de sntatea i condiia fptuitorului; B. are caracter obiectiv i general; C. are caracter subiectiv i personal; D. niciuna din variantele de mai sus 11 n cazul concursului de infraciuni cu conexitate etiologic este necesar ca: A. prima infraciune s fie svrit cu intenie, iar cea de-a doua din culp; B. ambele infraciuni s fie svrite din culp; C. ambele infraciuni s fie svrite cu intenie; D. niciuna din variantele de mai sus 12 Participaia presupune: A. unicitatea infraciunii i pluralitatea de infractori; B. unicitatea faptei i pluralitatea de fptuitori; C. pluralitatea de fapte i pluralitatea de fptuitori; D. niciuna din variantele de mai sus 13 n cazul infraciunilor praeterintenionate participaia este posibil: A. cnd poziia subiectiv a instigatorului sau complicelui fa de rezultatul mai grav const fie n culp, fie n intenie; B. cnd poziia subiectiv a instigatorului sau complicelui fa de rezultatul mai grav const numai n culp; C. cnd poziia subiectiv a instigatorului sau complicelui fa de rezultatul mai grav const numai n intenie; D. niciuna din variantele de mai sus 14 Pentru a exista participaie la infraciunile de obicei se impune ca: A. actele de contribuie s vizeze un singur act material; B. actele de contribuie s vizeze n mod necesar ntreaga activitate infracional; C. actele de contribuie s vizeze un numr de acte materiale suficient de mare pentru a se trage concluzia obiceiului; D. niciuna din variantele de mai sus

188

15 n cazul suspendrii sub supraveghere a executrii pedepsei aplicate minorului, termenul de ncercare se calculeaz: A. potrivit dispoziiilor art. 86 indice 2 Cod penal; B. potrivit dispoziiilor art. 110 Cod penal; C. potrivit dispoziiilor art. 86 indice 2 raportat la art. 82 Cod penal; D. niciuna din variantele de mai sus 16 Din punct de vedere subiectiv, participaia este condiionat de: A. o identitate de mobil sau de scop; B. o nelegere expres ntre participani; C. svrirea faptei cu intenie de ctre cel puin unul dintre participani; D. niciuna din variantele de mai sus 17 Activitatea coinstigatorilor se poate realiza: A. concomitent sau succesiv; B. numai concomitent; C. numai succesiv; D. niciuna din variantele de mai sus 18 Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infraciuni continuate, termenul de prescripie a rspunderii penale curge: A. de la momentul svririi aciunii la care a cooperat; B. de la data comiterii ultimei aciuni sau inaciuni de ctre autor; C. de la data consumrii infraciunii svrite de ctre autor; D. niciuna din variantele de mai sus 19 Instigarea neurmat de executare presupune c: A. instigatul a luat hotrrea de a svri fapta, a pus-o n executare i a svrit o tentativ pedepsibil; B. instigatorul nu a reuit s l determine pe instigat s accepte propunerea de a svri fapta; C. instigatul a luat hotrrea de a svri fapta, a pus-o n executare i a svrit o tentativ nepedepsibil; D. niciuna din variantele de mai sus 20 Minorilor care svresc infraciuni li se pot aplica: A. numai msuri educative i pedepse; B. msuri educative i msuri de siguran; C. toate sanciunile de drept penal; D. niciuna din variantele de mai sus 21 Coautoratul nu este posibil n cazul urmtoarelor infraciuni: A. infraciunile praeterintenionate; B. infraciunile complexe; C. infraciunile cu autor unic; D. niciuna din variantele de mai sus 22 n cazul svririi unei infraciuni n condiiile participaiei penale, introducerea plngerii prealabile de ctre persoana vtmat doar cu privire la unul dintre participani:

189

A. determin tragerea la rspundere penal doar a participantului mpotriva cruia s-a formulat plngerea; B. determin tragerea la rspundere penal a tuturor participanilor, ca efect al plngerii prealabile; C. reprezint un privilegiu pentru persoana vtmat i depinde exclusiv de voina acesteia; D. niciuna din variantele de mai sus 23 Instigatorul sau complicele cu contribuie anterioar vor beneficia de amnistie: A. indiferent dac fapta la care au instigat sau ajutat este ulterioar actului de clemen; B. n raport cu momentul cnd i-au adus contribuia la svrirea infraciunii; C. n raport cu data consumrii infraciunii; D. niciuna din variantele de mai sus 24 Termenele de prescripie a rspunderii penale pentru minori: A. se raporteaz la pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit, cu limitele reduse la jumtate n conformitate cu prevederile art. 109 Cod penal; B. se raporteaz la pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit, cu limitele reduse la jumtate n conformitate cu prevederile art. 109 Cod penal, dup care aceste limite se reduc la jumtate potrivit art. 129 Cod penal; C. dac minorul a devenit major ntre timp, nu se mai aplic prevederile art. 129 Cod penal; D. niciuna din variantele de mai sus 25 n caz de recalculare a pedepsei pentru infraciunea continuat sau complex, hotrrea de condamnare pentru parte din actele materiale care intr n compunerea infraciunii continuate sau complexe: A. are autoritate de lucru judecat privind ncadrarea juridic reinut; B. are autoritate absolut de lucru judecat privind pedeapsa; C. are autoritate relativ de lucru judecat privind pedeapsa; D. niciuna din variantele de mai sus 26 n cazul infraciunii de tulburare de posesie, subiect activ poate fi: A. orice persoan, iar n anumite condiii, chiar i proprietarul imobilului; B. orice persoan, ns, n toate cazurile, cu excepia proprietarului imobilului; C. orice persoan, fizic sau juridic; D. niciuna din variantele de mai sus 27 Pentru existena infraciunii de ultraj este necesar ca: A. funcionarul public s-i fi ndeplinit atribuiunile de serviciu n limitele competenelor legale; B. fapta s fie svrit n timpul orelor de program; C. fapta s fie svrit n unitatea la care funcionarul i exercit atribuiunile de serviciu; D. niciuna din variantele de mai sus 28 n cazul infraciunii de furt calificat, n form continuat, caracterul de <consecine deosebit de grave> se determin: A. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate aciunile sau inaciunile, prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective a infraciunii; B. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare persoan fizic sau juridic n parte; C. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare fapt svrit, n mod separat; 190

D. niciuna din variantele de mai sus 29 Infraciunea de viol: A. intr n concurs real cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toat durata consumrii actului sexual; B. intr n concurs ideal cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toat durata consumrii actului sexual; C. absoarbe lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toat durata consumrii actului sexual; D. niciuna din variantele de mai sus 30 n condiiile prevederilor art. 179 C.pen., nlesnirea sinuciderii presupune: A. acordarea prealabil a unui ajutor de natur exclusiv material; B. acordarea prealabil a unui ajutor de natur exclusiv moral; C. indiferent de natura ajutorului acordat, cu condiia ca fptuitorul s nu realizeze acte de cooperare direct la aciunea sinucigaului; D. niciuna din variantele de mai sus 31 Infraciunea constnd n lovirea sau alte violene, n forma agravat din art. 180 alin. 2 C.pen., poate fi svrit: A. numai printr-o aciune; B. n toate cazurile, fie printr-o aciune, fie printr-o inaciune; C. de regul, printr-o aciune, iar printr-o inaciune numai n situaia n care fptuitorul avea obligaia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei; D. niciuna din variantele de mai sus 32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective, lipsirea de libertate n mod ilegal, art. 189 alin. 1 C.pen., poate fi svrit: A. n toate cazurile, numai printr-o aciune; B. fie printr-o aciune, fie printr-o inaciune; C. trebuie s fie total i s dureze un anumit interval de timp; D. niciuna din variantele de mai sus 33 Sub aspectul laturii subiective, n modalitatea omisiv, violarea de domiciliu poate fi svrit: A. numai cu intenie, care rezult din denumirea marginal a infraciunii; B. numai cu intenie, care rezult din cererea expres de prsire a domiciliului; C. fie cu intenie, fie din culp, n acord cu prevederile art. 19 C.pen.; D. niciuna din variantele de mai sus 34 n cazul infraciunii de ameninare, aptitudinea faptei de a alarma, se apreciaz: A. n funcie de persoana celui ce amenin; B. n funcie de persoana celui ameninat; C. n funcie de momentul svririi faptei; D. niciuna din variantele de mai sus 35 Fapta inculpatului care, prin constrngere, a ntreinut un raport sexual cu victima infraciunii, rud n linie direct, constituie: A. infraciunea de viol; B. infraciunea de viol, n forma agravat prevzut de art. 197 alin. 1) i alin. 2 lit. b indice 1) C.pen., n situaia n care victima locuiete i gospodrete mpreun cu fptuitorul; 191

C. att infraciunea de viol ct i aceea de incest, n concurs ideal; D. niciuna din variantele de mai sus 36 Infraciunea de antaj, n situaia n care constrngerea este ntrebuinat pentru a determina victima s dea un bun cu valoare patrimonial, se deosebete de tlhrie, prin: A. calitatea subiectului activ; B. mijloacele de svrire; C. existena unui interval de timp ntre momentul realizrii constrngerii i cel al predrii bunului; D. niciuna din variantele de mai sus 37 Sub aspectul laturii subiective, infraciunea de furt, poate fi svrit: A. numai cu intenie direct; B. n toate cazurile, fie cu intenie direct, fie cu intenie indirect; C. de regul cu intenie direct, dar i cu intenie indirect, atunci cnd bunul furat conine n el un alt bun, a crui prezen a fost prevzut de ctre fptuitor; D. niciuna din variantele de mai sus 38 Infraciunea de abuz de ncredere exist atunci cnd fptuitorul: A. refuz s restituie o sum de bani mprumutat; B. refuz restituirea bunului pentru a determina persoana vtmat s-i ndeplineasc o anumit obligaie; C. refuz restituirea bunului, nelegnd astfel s compenseze o obligaie a persoanei vtmate; D. niciuna din variantele de mai sus 39 n cazul n care fptuitorul lovete persoana vtmat, ca urmare a unor nenelegeri anterioare, dup care i nsuete un obiect al acesteia czut pe jos n timpul agresiunii, se va reine: A. un concurs real, format din infraciunile de loviri sau alte violene i furt; B. o infraciune complex de tlhrie; C. un concurs ideal format din infraciunile de loviri sau alte violene i furt; D. niciuna din variantele de mai sus 40 n cazul infraciunii de nsuire a bunului gsit, obiectul material este nsuit n condiiile n care: A. n eroare se afl att cel care pred bunul ct i cel care l primete; B. eroarea n care se afl cel ce primete bunul este provocat de ctre cel ce l pred; C. eroarea n care cel ce pred bunul este provocat de ctre cel ce l primete; D. niciuna din variantele de mai sus 41 Fapta constnd n exercitarea unor acte de violen mpotriva unui poliist, aflat n misiunea de a sprijini activitatea executorului judectoresc, de punere n executare a unei hotrri judectoreti, constituie: A. infraciunea de nerespectare a hotrrilor judectoreti; B. infraciunea de ultraj; C. un concurs ideal ntre nerespectarea hotrrilor judectoreti i ultraj; D. niciuna din variantele de mai sus 42 Infraciunea de mrturie mincinoas poate fi reinut: 192

A. numai dac mrturia mincinoas a influenat modul de soluionare a cauzei; B. indiferent dac declaraia mincinoas a influenat sau nu soluionarea cauzei; C. numai dac declaraia mincinoas a fost dat n favoarea unei persoane; D. niciuna din variantele de mai sus 43 Fapta de a falsifica un ordin de plat, ntrunete elementele constitutive ale infraciunii de: A. nelciune prin cecuri; B. falsificare de monede sau de alte valori; C. fals n nscrisuri sub semntur privat; D. niciuna din variantele de mai sus 44 Fapta constnd n antedatarea conveniei de vnzare cumprare a unei suprafee de teren, convenie pe care fptuitorul o ncredineaz cumprtorului, constituie: A. infraciunea de fals n nscrisuri sub semntur privat; B. infraciunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs cu uzul de fals; C. infraciunea de nelciune n convenii; D. niciuna din variantele de mai sus 45 n cazul infraciunii de abandon de familie, prevzut de art. 305 lit. c) C.pen., constnd n neplata, cu rea-credin, timp de dou luni, a pensiei de ntreinere stabilite prin hotrre judectoreasc, expresia <cu rea-credin> semnific : A. posibilitatea fptuitorului de a-i ndeplini obligaia; B. periculozitatea sporit pe care acesta o prezint; C. faptul c a participat la desfurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de ntreinere; D. niciuna din variantele de mai sus 46 Fapta constnd n falsificarea unor acte contabile ale unei societi comerciale private, prin tersturi i adugiri urmat de folosirea acestora n ntocmirea evidenelor contabile, constituie: A. un concurs, format din infraciunile de fals intelectual i uz de fals; B. infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale; C. infraciunea de fals n nscrisuri sub semntur privat; D. niciuna din variantele de mai sus 47 Fapta administratorului unei societi comerciale de a da dispoziii unei subalterne s nscrie n chitana fiscal, fr ca aceasta s cunoasc realitatea, o cantitate mai mic dect marfa vndut, precum i o valoare inferioar celei reale, constituie: A. autorat la infraciunea de fals intelectual; B. infraciunea de fals intelectual, svrit n condiiile participaiei improprii; C. o instigare la infraciunea de fals intelectual; D. niciuna din variantele de mai sus 48 Abuzul n serviciu contra intereselor publice, are caracter subsidiar n raport cu alte infraciuni, n sensul c: A. fapta nu are o incriminare distinct n Codul penal sau ntr-o lege special; B. fapta poate fi svrit nu numai de ctre un funcionar public, ci i de ctre un funcionar ; C. urmarea imediat are caracter alternativ; D. niciuna din variantele de mai sus 193

49 Fapta celui care, n schimbul unei sume de bani, promite c va interveni pe lng un funcionar public, n vederea ndeplinirii unui act legat de atribuiile sale de serviciu, dei cunotea mprejurarea c respectivul act fusese deja ndeplinit, constituie: A. un abuz de ncredere; B. o infraciune de trafic de influen; C. o infraciune de nelciune; D. niciuna din variantele de mai sus 50 n cazul infraciunii de mrturie mincinoas, svrit n modalitatea omisiv, forma de vinovie a inteniei, rezult din: A. mprejurarea c martorul a fost ntrebat n legtur cu respectiva mprejurare, asupra creia poart omisiunea; B. martorul trebuie s aib reprezentarea caracterului esenial pe care l au mprejurrile de care depinde soluionarea unor cauze; C. martorul nu spune tot ceea ce tie n legtur cu respectiva mprejurare; D. niciuna din variantele de mai sus 51 Instana suprem a decis c judecarea cererii de recuzare n edin public, iar nu n edin secret: A. poate atrage nulitatea relativ n condiiile art.197 alin.1 C.pr.pen.; B. atrage nulitatea absolut n condiiile art.197 alin.2 C.pr.pen.; C. nu atrage nici un fel de sanciune; D. niciuna din variantele de mai sus 52 S-a statuat de ctre nalta Curte de Casaie i Justiie c n cazul arestrii inculpatului minor ntre 14 i 16 ani prin "pedeaps prevzut de lege" se nelege: A. pedeapsa aplicabil minorului potrivit art.109 C.pen, cu limitele prevzute de textul incriminator reduse la jumtate; B. pedeapsa prevzut de textul care incrimineaz fapta; C. pedeapsa minim prevzut de textul incriminator; D. niciuna din variantele de mai sus 53 Instana suprem a decis c n cursul judecrii apelului declarat numai de inculpat mpotriva sentinei de condamnare la pedeapsa nchisorii cu executare prin privare de libertate: A. este posibil luarea msurii arestrii preventive, la cererea procurorului sau din oficiu, dac se ivete unul dintre cazurile de arestare i cu respectarea procedurii prevzute de lege; B. nu este posibil luarea msurii arestrii preventive n nici-o situaie; C. este posibil luarea msurii arestrii preventive numai la cererea procurorului i numai dac se ivete unul dintre cazurile de arestare despre care se afl dup condamnare i, de asemenea, cu respectarea procedurii prevzute de lege; D. niciuna din variantele de mai sus 54 Potrivit jurisprudenei naltei Curi de Casaie i Justiie, n cazul n care inculpatul nu a declarat apel, iar sentina a fost desfiinat n apelul procurorului numai cu privire la majorarea pedepsei i modalitatea de executare a acesteia (nlturarea suspendrii condiionate a executrii), recursul inculpatului prin care solicit achitarea, susinnd c a fost greit condamnat: A. va fi respins ca inadmisibil; B. va fi examinat ca apel, cu toate consecinele ce decurg din aceast calificare; 194

C. va fi respins ca nefondat; D. niciuna din variantele de mai sus 55 Potrivit jurisprudenei naltei Curi de Casaie i Justiie, contestaia n anulare, ntemeiat pe art.386 lit. c din C.pr.pen., declarat mpotriva deciziei instanei prin care a fost soluionat recursul inculpatului mpotriva ncheierii instanei de apel prin care a fost meninut starea de arest: A. va fi respins, dup caz, ca nefondat sau ca inadmisibil n raport de situaia prevzut de art.10 C.pr.pen. concret invocat de contestator; B. va fi respins ca inadmisibil, n toate situaiile; C. va fi respins ca nefondat, n toate situaiile; D. niciuna din variantele de mai sus 56 Forma agravat a infraciunii de nelciune, art. 215 alin. 2 C.pen., svrit prin folosire de nume sau caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: A. este constituional dac se raporteaz numai la prevederile alin. 1; B. nu poate fi reinut atunci cnd mijlocul fraudulos ntrunete elementele unei infraciuni distincte; C. poate fi reinut n toate cazurile, chiar i atunci cnd mijlocul fraudulos constituie prin el nsui o infraciune; D. niciuna din variantele de mai sus 57 Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie prevederile art. 248 i 248 indice 1 Cod penal, referitoare la abuzul n serviciu contra intereselor publice, n form calificat. Autorul excepiei consider c dispozitiile art. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale, in raport cu prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, referitoare la garantarea i ocrotirea in mod egal a proprietatii private, indiferent de titular, si cu prevederile art. 136, tot din legea fundamentala, potrivit crora proprietatea este public sau privat. Fa de criticile formulate, excepia este nemtemeiat deoarece: A. modul de sancionare a abuzului in serviciu reprezint opiunea de politica legislativ, de competena exclusiv a Parlamentului, opiune care nu poate fi cenzurat de Curtea Constituional; B. abuzul n serviciu contra intereselor publice are urmri alternative, ndreptate fie mpotriva bunului mers al activitii unitii, fie mpotriva patrimoniului, realizndu-se i protecia acestei din urm valori; C. exist proporionalitatea necesar ntre periculozitatea faptei i cuantumul pedepsei prevzute de legea penal; D. niciuna din variantele de mai sus 58 n spe, autorul excepiei de neconstituionalitate a fost trimis n judecat, n baza art. 215 alin. 3 i 5 din Codul penal, pentru svrirea infraciunii de nelciune n convenii, cu consecine deosebit de grave. Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie prevederile art. 146 din Codul penal, care definesc nelesul expresiei "consecine deosebit de grave" ale unei infraciuni. Autorul excepiei susine c n raport cu prevederile art. 1 alin. (3) din legea fundamental, dispoziiile criticate sunt neconstituionale, deoarece, n procesul devalorizrii monedei naionale, plafonul valoric prevzut poate fi depit, determinnd astfel aplicarea unei pedepse disproporionat de mari i excluderea de la aplicarea unor msuri, precum suspendarea condiionat a executrii pedepsei, suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere sau executarea pedepsei la locul de munc. Fa de criticile formulate, excepia este nentemeiat, deoarece: 195

A. exist o just proporionalitate ntre cuantumul pagubei i pedeapsa revzut de legea penal; B. nu au survenit elemente noi care s determine schimbarea jurisprudenei instanei de control constituional; C. critica formulat are semnificaia unui demers pentru modificarea textului legal, ceea ce excede competena controlului de constituionalitate; D. niciuna din variantele de mai sus 59 Obiectul cauzei l constituie excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art. 147, 246 i 289 din Codul penal, urmrindu-se constatarea faptului c notarilor publici nu le sunt aplicabile prevederile art.147 Cod penal. Autorul ridic excepia de neconstituionalitate direct n faa Curii, artnd c, ntruct procesul penal cuprinde i faza de urmrire penal, n aceast faz norma legal criticat nu este operant, deoarece prevede c sesizarea Curii Constituionale se face de instanele judectoreti. Controlul de constituionalitate "nu poate lsa n afara sa o parte a unui proces", cu att mai mult faza de urmrire penal n care "se angajeaz forma maxim a rspunderii juridice, cea penal". Fa de criticile formulate, precum i de procedura folosit, excepia de neconstituionalitate este: A. nentemeiat; B. inadmisibil, deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicrii unei excepii de neconstituionalitate direct n faa Curii Constituionale; C. excede competena Curii, tinznd spre interpretarea i aplicarea corect a normei de incriminare; D. niciuna din variantele de mai sus 60 Prin aciunea pe care a formulat-o, autorul acesteia a solicitat instanei de judecat s constate neconstituionalitatea dispoziiilor de incriminare referitoare la infraciunea de loviri sau alte violene, n forma agravat prevzut de art. 180 alin. 2 Cod penal. Autorul excepiei susine c prin modul de redactare, este nclcat att dreptul la aprare ct i dreptul la un proces echitabil, deoarece n textul de incriminare nu se face referire la numrul de zile de ngrijiri medicale, necesare pentru o vindecare complet, fapt ce conduce i la o practic neunitar n materie. Fa de cele rezumate, excepia apare ca fiind: A. nentemeiat; B. inadmisibil, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natur s justifice schimbarea jurisprudenei Curii Constituionale; C. inadmisibil, deoarece instanele nu pot fi sesizate cu aciuni avnd ca obiect principal excepii de neconstituionalitate; D. niciuna din variantele de mai sus 61 Sunt principii fundamentale ale procesului penal: A. regulile cu caracter general n temeiul crora este reglementat ntreaga desfurare a procesului penal B. regulile care privesc, distinct, fiecare faz a procesului penal C. totalitatea regulilor care privesc fiecare faz a procesului penal D. niciuna din variantele de mai sus 62 Prezumia de nevinovie are caracter: A. absolut B. relativ C. dup caz, fie relativ, fie absolut

196

D. niciuna din variantele de mai sus 63 Prin principiul egalitii persoanelor n procesul penal se nelege: A. c tuturor persoanelor le sunt aplicabile aceleai reguli procesuale B. c toate prile din proces sunt egale n drepturi C. c aprarea i acuzarea sunt egale n drepturi D. niciuna din variantele de mai sus 64 n procesul penal, succesorii sunt: A. substituii procesuali B. reprezentani C. pri D. niciuna din variantele de mai sus 65 n cazul retragerii apelului de ctre inculpat, instana de control judiciar: A. nu mai poate proceda la judecarea i soluionarea apelului inculpatului B. poate proceda la judecarea i soluionarea apelului n situaia cnd constat grava nelegalitate i netemeinicie a hotrrii atacate, fr ns a agrava situaia inculpatului C. este obligat s judece i s soluioneze apelul n situaia cnd constat grava nelegalitate i netemeinicie a hotrrii atacate ce afecteaz nefavorabil situaia inculpatului D. niciuna din variantele de mai sus 66 Dup modificrile legislative recente, organele de cercetare ale poliiei judiciare: A. nu mai au dreptul de a ncepe urmrirea penal B. au dreptul de a ncepe urmrirea penal C. au dreptul de a ncepe urmrire penal numai dac aceasta este, n prealabil, confirmat de procuror D. niciuna din variantele de mai sus 67 Sunt momente ale desfurrii aciunii penale: A. nceperea urmrii penale, punerea n micare a aciunii penale, emiterea rechizitoriului B. confirmarea nceperii urmririi penale, punerea n micare a aciunii penale, emiterea rechizitoriului C. punerea n micare a aciunii penale, exercitarea aciunii penale, stingerea aciunii penale D. niciuna din variantele de mai sus 68 Sunt considerate forme fundamentale ale competenei: A. competena personal, competena material, competena teritorial B. competena teritorial, competena material, competena funcional C. competena funcional, competena personal, competena teritorial D. niciuna din variantele de mai sus 69 Prorogarea de competen opereaz: A. numai n favoarea organelor judiciare inferioare n grad B. numai n favoarea organelor judiciare superioare n grad C. dup caz, n favoarea organelor judiciare inferioare n grad sau n favoarea organelor judiciare superioare n grad D. niciuna din variantele de mai sus

197

70 n cazul efecturii reconstituirii: A. prezena nvinuitului sau inculpatului este obligatorie B. dac din motive obiective nvinuitul sau inculpatul nu poate fi prezent, este obligatorie prezena aprtorului ales sau desemnat din oficiu C. este obligatorie numai reprezentarea nvinuitului sau inculpatului D. niciuna din variantele de mai sus 71 n cursul judecii, msura obligrii de a nu prsi localitatea se ia: A. pe o durat iniial de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii B. pe o durat iniial de 60 de zile, cu obligaia verificrii periodice la intervale care s nu depeasc 60 de zile C. pe o durat nelimitat n timp D. niciuna din variantele de mai sus 72 Punerea n discuie a schimbrii ncadrrii juridice a faptei: A. este obligatorie numai n cazul n care se face o schimbare a ncadrrii juridice ntr-o infraciune mai grav B. este facultativ n cazul n care se face o schimbare a ncadrrii juridice ntr-o infraciune mai uoar C. este obligatorie n toate cazurile D. niciuna din variantele de mai sus 73 Ultimul cuvnt al inculpatului: A. poate fi exercitat, dac inculpatul dorete, i prin aprtorul ales sau desemnat din oficiu B. este exercitat numai personal de ctre inculpat C. poate fi exercitat i prin reprezentant convenional D. niciuna din variantele de mai sus 74 n privina termenului de apel: A. nu opereaz prorogarea legal B. opereaz prorogarea legal numai dac partea a lipsit la pronunare C. opereaz prorogarea legal n toate cazurile D. niciuna din variantele de mai sus 75 n cazul n care cererea de repunere n termenul de apel s-a fcut nainte de nceperea executrii pedepsei: A. se va respinge ca prematur B. se examineaz ndeplinirea condiiilor prevzute de lege, fr a o respinge ca prematur C. se va acorda un termen dup nceperea executrii pedepsei pentru a fi respectat condiia termenului prevzut de lege D. niciuna din variantele de mai sus 76 Cererea de apel depus direct la instana de apel: A. este considerat valabil, dac a fost depus n termenul legal de apel B. este sancionat, n toate cazurile, cu nulitatea absolut C. este sancionat, n toate cazurile cu nulitatea relativ D. niciuna din variantele de mai sus 77 n cazul n care apelul este tardiv, fiind deja emis mandatul de executare a pedepsei nchisorii: 198

A. instana de fond nu mai are obligaia naintrii dosarului la instana de apel B. instana de fond are obligaia naintrii dosarului la instana de apel, ns numai dac mandatul nu a fost pus n executare C. instana de fond are obligaia naintrii dosarului la instana de apel, n toate situaiile D. niciuna din variantele de mai sus 78 n cazul declarrii apelului: A. devoluiunea poate fi numai integral B. devoluiunea poate fi numai parial C. devoluiunea poate fi, dup caz, integral sau parial D. niciuna din variantele de mai sus 79 Rejudecnd cauza n prim instan, ca urmare a admiterii apelului declarat numai de inculpat, instana de fond: A. poate reine i o alt infraciune n concurs fa de o singur infraciune pentru care a fost condamnat iniial numai dac pedeapsa rezultant este mai mic ca cea aplicat anterior pentru o singur infraciune B. poate reine i o alt infraciune n concurs fa de o singur infraciune pentru care a fost condamnat iniial numai dac pedeapsa rezultant este egal cu cea aplicat anterior pentru o singur infraciune C. nu poate reine i o alt infraciune n concurs fa de o singur infraciune pentru care a fost condamnat iniial, indiferent de pedepsele aplicate D. niciuna din variantele de mai sus 80 Casarea unei hotrri judectoreti: A. este, n toate cazurile, total B. este, n toate cazurile, parial C. poate fi, dup caz, total sau parial D. niciuna din variantele de mai sus 81 Pe calea contestaiei n anulare se poate invoca nelegalitatea procedurii de citare: A. de oricare parte din proces, indiferent la care parte se refer aceast nelegalitate i chiar dac nu privete citarea sa B. de oricare parte din proces, ns numai n ceea ce privete citarea sa C. de oricare parte din proces, chiar dac nu privete citarea sa, dar cu condiia s priveasc o parte din acelai grup procesual cu cel care invoc nelegalitatea citrii D. niciuna din variantele de mai sus 82 Dac pn la soluionarea cererii de amnare a executrii pedepsei nchisorii se produce arestarea condamnatului, cererea acestuia: A. se respinge ca rmas fr obiect B. se respinge ca inadmisibil C. se soluioneaz ca o cerere de ntrerupere a executrii pedepsei nchisorii D. niciuna din variantele de mai sus 83 Prin contestaia la executare se poate invoca: A. nelegalitatea unei hotrri definitive B. nelegalitatea ce s-ar putea constata prin punerea n executare a hotrrii definitive

199

C. netemeinicia unei hotrri definitive D. niciuna din variantele de mai sus 84 Actele premergtoare se pot efectua: A. numai n cazul n care sesizarea organelor de urmrire penal se face prin plngere sau denun B. numai n cazul n care sesizarea organelor de urmrire penal se face din oficiu C. indiferent de modul de sesizare al organelor de urmrire penal D. niciuna din variantele de mai sus 85 Recursul declarat de partea vtmat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus nlocuirea msurii arestrii cu msura obligrii de a nu prsi localitatea: A. este, n principiu, admisibil i se va examina pe fond B. este inadmisibil C. va fi respins, n toate cazurile, ca nefondat D. niciuna din variantele de mai sus 86 n cazul n care, dup nregistrarea cererii de apel, inculpatul i retrage, n scris, apelul: A. dosarul nu se mai nainteaz la instana de apel, dac declaraia de retragere a apelului s-a nregistrat chiar la instana de fond B. dosarul nu se mai nainteaz la instana de apel, chiar dac declaraia de retragere a apelului sa nregistrat la instana de apel, n acest caz pe baza unui certificat din care s rezulte aceast mprejurare C. dosarul se nainteaz, n toate situaiile, la instana de apel D. niciuna din variantele de mai sus 87 n cazul n care instana este investit cu verificarea unei rezoluii de nencepere a urmririi penale, pe calea plngerii prevzut de art.278/1 C.pr.pen., solicitarea petentului de ncuviinare a probei cu doi martori: A. va fi admis dac proba este util, concludent i pertinent B. va fi respins ca inadmisibil C. va fi admis sau respins ca nefondat, dup caz, n raport de ndeplinirea condiiilor generale de admisibilitate a probelor D. niciuna din variantele de mai sus 88 Dac cu ocazia acordrii ultimului cuvnt inculpatului acesta propune noi probe: A. instana respinge cererea de probe ca inadmisibil B. instana respinge cererea de probe ca tardiv C. instana admite sau respinge probele n raport de ndeplinirea condiiilor generale de admisibilitate a probelor D. niciuna din variantele de mai sus 89 Extinderea aciunii penale pentru alte acte materiale se poate dispune: A. numai n prim instan B. n prim instan i n apel, fiind posibil devoluiunea n fapt i n drept a cauzei C. n toate etapele judecii (fond, apel i recurs), n msura n care sunt riguros respectate dispoziiile legale ale fiecrei etape D. niciuna din variantele de mai sus 90 n cazul n care instana de fond dispune disjungerea aciunii civile i amnarea judecrii 200

acesteia ntr-o alt edin: A. va pronuna o sentin penal prin care rezolv aciunea penal i o sentin civil prin care rezolv aciunea civil B. va pronuna o sentin penal prin care rezolv aciunea penal i o sentin penal prin care rezolv aciunea civil C. va pronuna o sentin penal prin care rezolv aciunea penal i o ncheiere prin care rezolv aciunea civil, ncheiere care face parte integrant din sentina penal D. niciuna din variantele de mai sus 91 Care dintre condiiile caracterului adecvat al anchetei impuse de articolul 3 al Conveniei nu a fost ndeplinit n cauza Bursuc mpotriva Romniei: A. lipsa unei participri concrete i efective a reclamantului la desfurarea anchetei B. insuficiena actelor de cercetare penal efectuate n cauz C. absena oricrei legturi instituionale ntre procurorul militar care instrumenteaz cazul i poliitii anchetai, concretizat i n absena imparialitii procurorului n conducerea cercetrilor D. niciuna din variantele de mai sus 92 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor printeti: A. poate nclca dreptul la viaa de familie a celui condamnat dac este aplicat automat i absolut, prin efectul legii, n cauze independente de aspecte legate de autoritatea printeasc B. nu ncalc niciodat dreptul la viaa de familie a celui condamnat deoarece este justificat de pericolul social al acestuia C. ncalc dreptul la viaa de familie a celui condamnat ntotdeauna, indiferent de circumstanele cauzei D. niciuna din variantele de mai sus 93 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, aplicarea pedepsei cu nchisoarea pentru infraciuni n domeniul presei: A. este compatibil, n principiu, cu exerciiul libertii de exprimare garantat de articolul 10 al Conveniei dac pedeapsa este prevzut de lege, urmrete un scop legitim i este necesar ntr-o societate democratic, n sensul c nu este n mod evident disproporionat fa de gravitatea infraciunii B. este compatibil, n general, cu exerciiul libertii de exprimare cu condiia s fie aplicat de un tribunal independent i imparial i s fie proporional cu gravitatea faptei C. este compatibil cu libertatea de exprimare numai n circumstane excepionale, mai ales cnd au fost afectate grav alte drepturi fundamentale, ca de exemplu n cazul difuzrii unui discurs de incitare la ur sau la violen D. niciuna din variantele de mai sus 94 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, n cazul n care un deinut a fost supus la rele tratamente, statul rspunde pentru nclcarea articolului 3 al Conveniei: A. numai dac relele tratamente au fost aplicate de reprezentani ai statului B. dac autoritile nu au fcut tot ce se putea atepta n mod rezonabil de la ele pentru a mpiedica materializarea unui risc sigur i imediat pentru integritatea fizic a unui deinut, risc de care aveau sau ar fi trebuit s aib cunotin C. dac autoritile nu au nlturat orice risc cu privire la integritatea fizic a unui deinut, chiar

201

i cele improbabil a se materializa n circumstanele speei respective D. niciuna din variantele de mai sus 95 Conform jurisprudenei Curii n cauzele mpotriva Romniei, atunci cnd un inculpat a fost achitat n prim instan, instana de apel: A. nu ncalc dreptul la un proces echitabil dac l condamn fr sa-l fi audiat B. dac reanalizeaz soluia primei instane att n fapt ct i n drept, pronunndu-se asupra vinoviei sau nevinoviei inculpatului, ncalc dreptul la un proces echitabil dac nu l reaudiaz pe acesta C. poate decide, n funcie de circumstanele cauzei, reanaliznd temeinicia i legalitatea soluie primei instane, dac este sau nu cazul s-l reaudieze pe inculpat D. niciuna din variantele de mai sus 96 n hotrrea pronunat n cauza Becker, CJCE a hotrt c: A. statul membru care nu a transpus n termenul stabilit o directiv nu o poate invoca mpotriva particularilor B. taxa pe valoarea adugat este o tax cu efect echivalent taxelor vamale i urmrete armonizarea prevederilor fiscale C. statele membre nu trebuie s asigure scutiri de la plata taxei pe valoarea adugat pentru a evita evaziunea D. niciuna din variantele de mai sus 97 Hotrrea preliminar pronunat de CJCE: A. este un recurs la ndemna prilor din litigiul naional B. este o hotrre prin care se interpreteaz dreptul comunitar C. este rezultatul unei aciuni pentru anularea unei dispoziii din Tratatul Comunitii Europene D. niciuna din variantele de mai sus 98 Sunt direct aplicabile: A. regulamentele B. deciziile cadru C. recomandrile D. niciuna din variantele de mai sus 99 Noiunea de tax cu efect echivalent taxelor vamale prohibite n piaa unic a fost precizat de CJCE prin: A. hotrrea Costa c. ENEL B. hotrrea Foto-Frost c. Hauptzollamt Lubeck-Ost C. hotrrea pronunat n cauza Dassonville D. niciuna din variantele de mai sus 100 Instanele naionale pot fi investite cu controlul legalitii: A. regulamentelor adoptate cu majoritate calificat B. deciziilor cadru ale Consiliului Uniunii Europene C. recomandrilor Consiliului Uniunii Europene D. niciuna din variantele de mai sus

202

CAPITOLUL V
Tema nr. 1 civil-Test 1 1 -a, b 2 -a 3 -a 4 -c 5 -c 6 -c 7 -a 8 -b 9 -c 10- b 11- c 12- a 13-b, c 14- b 15- b 16-a,c 17- c 18- b 19- a 20- a 21- c 22- c 23-c 24- c 25- b 26- c 27- a 28- b 29-a, c 30- c 31-b 32- c 33- b 34-b 35- a 36-a 37- a 38- a 39- c 40-b 41-b,c 42- a 43- c 44-b 45-b 46-b 47-c 48-c 49-b 50- c 51-c 52-b,c 53-c 54-c 55-b 56-c 57-a 58-c 59- b 60-c 61- b 62- b 63- b 64- a 65- c 66- c 67- a 68- c 69- b 70- b 71-a 72- c 73-c 74-a,b 75-c 76-b 77-c 78-b 79-c 80-b 81-c 82-c 83-b 84-c 85-a 86-c 87-b,c 88-c 89-c 90-c 91-b 92-a 93-c 94-c 95-c 96-b 97-c 98-b 99-b 100-c

Tema nr. 1 civil-Test 2 1 -b 2 -b 3 -a,c 4 -b,c 5 -c 6 -c 7 -b 8 -b 9 -a 10-b 11-c 12-a 13-a 14-b 15-c 16-a 17-c 18-b 26-b 27-b 28-c 29- a 30-c 31-b 32-b 33-c 34-c 35-b 36-c 37-a 38-b 39-c 40-b 41-c 42-c 43-b 51-a 52-a,c 53-b 54-b,c 55-a,c 56-c 57-a 58-c 59-b 60-c 61-c 62-a 63-a 64-a,b 65-b,c 66-c 67-c 68-a 76-a,b 77-a,c 78-b 79-a 80-a 81-b 82-a,c 83-c 84-b 85-c 86-a 87-b 88-b 89-a,b 90-b 91-c 92-b,c 93-a,c

203

19-c 20-c 21-c 22-b 23-b 24-c 25-c

44-a,c 45-b 46-b 47-b,c 48-c 49-b,c 50-a,c

69-b,c 70-c 71-b 72-b 73-a,c 74-c 75-a

94-a,c 95-b,c 96-c 97-a,b 98-c 99-c 100-b,c

Tema nr. 1 drept procesual civil-Test 1 1 -b 2 -b,c 3 -b,c 4 -b,c 5 -c 6 -b 7 -a,c 8 -a 9 -c 10-a 11-a,c 12-c 13-b,c 14-c 15-c 16-b 17-b 18-c 19-c 20-c 21-c 22-b 23-c 24-a 25-c 26-c 27-a 28-a,c 29-c 30-b 31-a,c 32-a,b 33-a,b 34-c 35-c 36-a,c 37-a 38-a 39-a 40-b 41-a,c 42-c 43-a 44-c 45-b 46-c 47-c 48-a 49-c 50-b 51-c 52-a 53-b 54-a 55-c 56-a,c 57-a,c 58-a,b 59-c 60-a,c 61-c 62-a,b 63-b,c 64-c 65-a,b 66-b,c 67-c 68-b 69-c 70-b 71-b 72-c 73-a 74-a 75-a,c 76-a 77-c 78-b 79-c 80-c 81-a 82-a,b 83-c 84-a,b 85-c 86-b 87-c 88-a 89-b 90-a 91-a,b 92-c 93-a,b 94-c 95-a 96-c 97-a 98-c 99-b 100-b

Tema nr. 1 drept procesual civil-Test 2 1 -c 2 -a,b 3 -c 4 -a,c 5 -c 6 -c 7 -a 8 -b 9 -a 10-a 26-c 27-a,b 28-a 29-b 30-a,c 31-c 32-a,c 33-a,b 34-c 35-c 51-a 52-a,b 53-b 54-b 55-a 56-b 57-a,b 58-a,b 59-a 60-a,b 76-c 77-a,b 78-b 79-b 80-c 81-c 82-b,c 83-a,c 84-a,b 85-c

204

11-a 12-a 13-b,c 14-a,b 15-a 16-a 17-b 18-a,b 19-a 20-a,b 21-c 22-a 23-b 24-a,b 25-b

36-c 37-b,c 38-c 39-a 40-a,b 41-b 42-b 43-b 44-a,c 45-a,c 46-a 47-a 48-a,c 49-c 50-b

61-b 62-a,c 63-b,c 64-a,b 65-a,b 66-b,c 67-c 68-b 69-c 70-a 71-a,b 72-b 73-b,c 74-a,b 75-a,b

86-b,c 87-a,b 88-a,b 89-a,b 90-b 91-a,b 92-b 93-b,c 94-c 95-a 96-a,b 97-c 98-b,c 99-b 100-b

Tema nr. 1 Drept penal-Test 1 1 -b 2 -c 3 -c 4 -c 5 -b 6 -b 7 -c 8 -c 9 -b 10-a,b 11-c 12-b 13-c 14-c 15-b 16-b 17-c 18-b 19-a 20-c 21-c 22-a 23-b 24-c 25-b 26-b 27-a 28-a 29-a,c 30-c 31-a,c 32-b 33-c 34-a 35-a 36-a 37-b 38-a,b 39-c 40-c 41-b 42-c 43-c 44-a 45-a 46-b 47-c 48-b 49-c 50-b 51-b 52-b 53-b 54-a 55-b 56-a 57-b 58-b 59-c 60-b 61-b 62-b 63-b 64-b 65-a 66-a 67-b,c 68-a 69-b,c 70-a 71-b 72-a 73-b 74-b 75-c 76-c 77-b 78-a 79-b 80-c 81-b 82-b 83-b 84-a 85-a 86-b 87-a 88-c 89-a,b 90-b 91-c 92-b 93-b 94-a,c 95-b 96-b 97-c 98-b 99-a 100-c

Tema nr. 1 Drept penal-Test 2 1 2 3 4 -a -c -a -a 26-a,b 27-a,c 28-a,b 29-c 51-a,c 52-a 53-a,b 54-a,b 76-a,c 77-a,b 78-b 79-b

205

5 -b 6 -b 7 -a,b 8 -c 9 -c 10-a 11-b 12-a 13-c 14-a 15-a,b 16-a 17-b,c 18-b 19-a,c 20-a,c 21-c 22-a,b 23-a,b 24-a 25-c

30-a,b 31-b 32-b 33-b 34-a 35-b 36-b 37-b 38-a 39-b,c 40-c 41-b 42-b 43-b 44-b 45-b 46-c 47-a,b 48-b 49-c 50-a,c

55-a,c 56-c 57-c 58-a,c 59-a 60-b,c 61-b 62-a 63-b 64-b 65-a,b 66-c 67-b 68-b,c 69-a,c 70-b 71-c 72-b 73-a 74-a,b 75-a,c

80-b,c 81-a,b 82-b 83-a,c 84-c 85-a 86-b 87-a 88-b 89-b 90-a,b 91-c 92-c 93-c 94-c 95-a 96-c 97-c 98-a 99-a,c 100-a,c

Tema nr. 1 drept procesual penal-Test 1 1 -c 2 -b,c 3 -b 4 -a,c 5 -a,c 6 -a,c 7 -b,c 8 -b,c 9 -a,c 10-b,c 11-b,c 12-c 13-a,b 14-a,c 15-a,b 16-b,c 17-b,c 18-b,c 19-c 20-b 21-b,c 22-c 23-c 24-a,c 25-a 26-a,b 27-b,c 28-a,b 29-a,b 30-a,b 31-a,b 32-a,c 33-a,c 34-a 35-b,c 36-a 37-b 38-b,c 39-b 40-a,c 41-b 42-c 43-b,c 44-c 45-a,b 46-b,c 47-a,b 48-a 49-a,b 50-a,b 51-b,c 52-a,b 53-a,b 54-a,c 55-a 56-a,c 57-b 58-a,c 59-b,c 60-a 61-b 62-a,c 63-b 64-b 65-c 66-b,c 67-c 68-a 69-a 70-c 71-b 72-c 73-a,b 74-b 75-b 76-a,c 77-a,c 78-b,c 79-c 80-b,c 81-b,c 82-a,b 83-b,c 84-b,c 85-b 86-c 87-b 88-b,c 89-a,b 90-c 91-a 92-c 93-c 94-a,c 95-a,b 96-b 97-c 98-a 99-c 100-a,b

206

Tema nr. 1 drept procesual penal-Test 2 1 -b,c 2 -c 3 -c 4 -a 5 -c 6 -c 7 -a,b 8 -a,c 9 -b,c 10-a,c 11-a,b 12-b,c 13-a,b 14-a,b 15-b 16-a 17-c 18-b 19-b 20-b,c 21-b 22-a,c 23-a 24-a,b 25-c 26-a,c 27-b 28-c 29-b 30-a,b 31-c 32-a 33-b,c 34-b,c 35-a,b 36-a,b 37-a,b 38-a,c 39-a,b 40-a 41-a 42-a 43-b 44-a,b 45-c 46-a,b 47-a,b 48-c 49-c 50-a 51-a 52-c 53-a 54-b,c 55-a 56-a 57-a 58-b 59-a,c 60-a,b 61-c 62-b 63-b 64-b 65-a 66-c 67-c 68-b 69-c 70-b 71-c 72-c 73-b 74-c 75-a 76-c 77-b 78-c 79-b 80-b 81-b 82-c 83-b 84-a 85-b 86-c 87-c 88-c 89-b 90-c 91-b 92-a 93-b 94-c 95-c 96-c 97-a 98-c 99-c 100-a

RASPUNSURI ADMITERE 2003 1 - A,C 2 - A,B 3 - B 4 - A,C 5 -A 6 -B 7 - B,C 8 - A,B 9 -A 10- B,C 11- A 12- B 13- A 14- C 15- C 16- A,C 26- B 27- A,B 28- A,C 29- C 30- B 31- B 32- A,C 33- B 34- A,C 35- A,C 36- A,C 37- A,C 38- A,C 39- B 40- B,C 41- A,C 51- A 52- B 53- C 54- B 55- C 56- A,B 57- B 58- C 59- B,C 60- C 61- C 62- C 63- A,B 64- A 65- A,C 66- A 76- B,C 77- A,B 78- A 79- C 80- A,C 81- A,B 82- B,C 83- A 84- B,C 85- A 86- A,C 87- A,C 88- B 89- A 90- B,C 91- A,C

207

17- A,C 18- A,B 19- A,C 20- B 21- C 22- A 23- B 24- B,C 25- A,C

42- B 43- A,C 44- B 45- B 46- A 47- B 48-C 49-A,B 50-A

67- B 68- B,C 69- A,C 70- A,B 71- A,C 72- A,C 73- A,B 74- B,C 75- A

92- B 93- A,B 94- A 95- B 96- B 97- C 98- A 99- A,C 100- B,C

RASPUNSURI ADMITERE 2004 1 -B 2 -C 3 - B,C 4 -B 5 - A,C 6 - B,C 7 - A,B 8 - A,C 9 -A 10- B 11- A,C 12- A 13- A,B 14- A 15- B 16- B 17- C 18- A,C 19- B 20- A 21- A,B 22- C 23- C 24- A 25- A,B 26- C 27- A 28-B 29-B,C 30-B,C 31-B 32-B 33-B 34-A 35-B 36-A,B 37-B 38-B,C 39-B,C 40-A,C 41-C 42-A 43-C 44-B,C 45-C 46-A,B 47-C 48-B,C 49-B 50-C 51-C 52-B 53-C 54-B 55-A 56-A 57-A 58-B,C 59-A 60-A,C 61-A,C 62-C 63-A 64-C 65-C 66-C 67-B 68-B 69-B 70-C 71-B 72-A,B 73-C 74-B 75-B,C 76-A,B 77-C 78-B 79-C 80-B 81-A,C 82-A 83-B 84-A,C 85- B 86-B 87-A,B 88-B 89-C 90-B 91-A,C 92-A 93-A 94-A 95-A,C 96-A 97-C 98-B 99-A 100-B

RASPUNSURI ADMITERE 2005 1 -C 2 - B,C 3 - B,C 4 - A,B 5 -A 6 -B 7 -C 8 - A,C 9 -C 10- B 26- C 27-B 28-A 29-C 30-A 31-C 32-A,C 33-C 34-B 35-C 51-C 52-B,C 53-B,C 54-A,B 55-B,C 56-A,C 57-A,B 58-A 59-B,C 60-B 76-A 77-A 78-C 79-A,B 80-A,C 81-A,C 82-A 83-B 84-A 85- B

208

11-B,C 12-B,C 13-A 14-B,C 15-B 16-A 17-C 18-A 19-A 20-A 21-C 22-A 23-C 24-B 25-A,B

36-C 37-A 38-B 39-A 40-C 41-C 42-C 43-C 44-B 45-C 46-C 47-C 48-A,B 49-B 50-B

61-A,C 62-A,B 63-B,C 64-B 65-A,B 66-B,C 67-A 68-B 69-A 70-C 71-C 72-A 73-A 74-A 75-A,B

86-B 87-A,B 88-B,C 89-B,C 90-A,B 91-B 92-B,C 93-B,C 94-A 95-A,C 96-C 97-B,C 98-A,C 99-A 100-A,B

RASPUNSURI ADMITERE 2006 1 -B 2 -C 3 -B,C 4 -B 5 -A,C 6 -B,C 7 -A,B 8 -A,C 9 -A 10-B 11-A,C 12-A 13-A,B 14-A 15-B 16-B 17-C 18-A,C 19-B 20-A 21-A,B 22-C 23-C 24-A 25-B,C 26-C 51-Anulat 27-A 52-B 28-B 53-C 29-B,C 54-B 30-B,C 55-A 31-B 56-A 32-B 57-A 33-B 58-B,C 34-A 59-A 35-B 60-A,C 36-A,B 61-A,C 37-B 62-C 38-B,C 63-A 39-B,C 64-C 40-A,C 65-C 41-C 66-C 42-A 67-B 43-C 68-B 44-B,C 69-B 45-C 70-C 46-A,B 71-B 47-C 72-A,B 48-B,C 73-C 49-B 74-B 50-C 75-B,C 76-A,B 77-C 78-B 79-C 80-B 81-A,C 82-A 83-B 84-A,C 85-B 86-B 87-A,B 88-B 89-C 90-B 91-A,C 92-A 93-A 94-A 95-A,C 96-A 97-C 98-B 99-A 100-B

RASPUNSURI ADMITERE 2007 1 -A,B 26-ANULAT 51-C 76-B

209

2 -B 27-B,C 3 -B 28-A,C 4 -B 29-B,C 5 -A,B 30-B 6 -B 31-C 7 -C 32-C 8 -C 33-B 9 -A,C 34-C 10-C 35-B 11-C 36-B 12-A 37-A 13-A,C 38-B 14-A,C 39-A,C 15-B 40-A,C 16-B 41-C 17-B 42-A,C 18-C 43-A,C 19-A 44-C 20-A,C 45-A 21-B,C 46-C 22-ANULAT 47-B,C 23-ANULAT 48-B,C 24-A,C 49-B 25-ANULAT 50-B

52-A,C 77-C 53-A,C 78-A,B 54-C 79-B 55-A 80-A,C 56-A,B 81-A,B 57-ANULAT 82-A 58-A,B 83-C 59-C 84-C 60-A 85-B 61-B,C 86-A,C 62-A 87-C 63-B 88-A 64-A 89-B,C 65-B 90-B 66-C 91-B,C 67-C 92-C 68-A 93-C 69-B,C 94-A 70-B,C 95-A,B 71-B 96-B,C 72-C 97-A 73-ANULAT 98-B 74-A,C 99-A 75-B 100-A

RASPUNSURI SUBIECTE DE ADMITERE IN MAGISTRATURA 02.11.2008 1 -A 2 -A 3 -A,B 4 -A,B 5 -A 6 -B,C 7 -A 8 -A,C 9 -C 10-A 11-B 12-A 13-B,C 14-B,C 15-C 16-A,C 17-B,C 18-A,B 19-B 20-C 21-A 22-ANULAT 26-A 27-A,B 28-C 29-B 30-A 31-A 32-B,C 33-C 34-B 35-A 36-ANULAT 37-A,C 38-B 39-B 40-A 41-B 42-B 43-B 44-B 45-A,C 46-A 47-A,C 51-B 52-C 53-C 54-B 55-B 56-A 57-B 58-A 59-C 60-A,B 61-C 62-B 63-C 64-B 65-C 66-ANULAT 67-B 68-C 69-B 70-B

210

23-A 24-A 25-B

48-C 49-B 50-A,B

a) Concurs de promovare in funcii de execuie a judectorilor-4.02.2007- Drept civil-Tribunal, proba teoretic. 1-D; 2-A; 3-D; 4-D; 5-B; 6-D; 7-C; 8-D; 9-A; 10-B; 11-A; 12-D; 13-D; 14-A; 15-D; 16-D; 17-C; 18-B; 19-C; 20-C; 21-B; 22-D; 23-A; 24-C; 25-D; 26-C; 27-B; 28-D; 29-A; 30-B; 31-A; 32-B; 33A; 34-D; 35-B; 36-A; 37-D; 38-A; 39-D; 40-A; 41-B; 42-D; 43-D; 44-B; 45-A; 46-C; 47-A; 48-B; 49-D; 50-B; 51-B; 52-C; 53-A; 54-C; 55-A; 56-A; 57-B; 58-C; 59-C; 60-B; 61-A; 62-C; 63-C; 64D; 65-C; 66-D; 67-A; 68-C; 69-C; 70-B; 71-B; 72-C; 73-B; 74-C; 75-B; 76-C; 77-B; 78-D; 79-D; 80-A; 81-C; 82-D; 83-A; 84-D; 85-D; 86-B; 87-A; 88-C; 89-C; 90-A; 91-B; 92-D; 93-A; 94-B; 95C; 96-B; 97-D; 98-C; 99-C; 100-A. b) Concurs de promovare in funcii de execuie a judectorilor-4.02.2007- Drept civil-Curtea de Apel, proba teoretic. 1-D; 2-C; 3-C; 4-B; 5-B; 6-D; 7-D; 8-A; 9-B; 10-D; 11-D; 12-B; 13-D; 14-D; 15-D; 16-A; 17-B; 18-C; 19-D; 20-D; 21-D; 22-B; 23-A; 24-D; 25-B; 26-D; 27-D; 28-A; 29-B; 30-C; 31-C; 32-A; 33C; 34-A; 35-D; 36-A; 37-A; 38-B; 39-D; 40-A; 41-B; 42-D; 43-B; 44-B; 45-D; 46-C; 47-A; 48-D; 49-B; 50-A; 51-C; 52-C; 53-A; 54-C; 55-B; 56-B; 57-C; 58-A; 59-C; 60-B; 61-C; 62-D; 63-C; 64C; 65-A; 66-A; 67-B; 68-B; 69-C; 70-B; 71-D; 72-C; 73-A; 74-C; 75-B; 76-B; 77-C; 78-B; 79-C; 80-B; 81-D; 82-A; 83-C; 84-D; 85-A; 86-C; 87-A; 88-B; 89-D; 90-A; 91-C; 92-B; 93-A; 94-D; 95D; 96-C; 97-C; 98-A; 99-B; 100-A. c) Concurs de promovare in funcii de execuie a judectorilor-4.02.2007- Drept penal-Curtea de Apel, proba teoretic. 1-A; 2-D; 3-C; 4-B; 5-A; 6-C; 7-B; 8-B; 9-A; 10-C; 11-B; 12-C; 13-B; 14-A; 15-C; 16-C; 17-A; 18-C; 19-B; 20-C; 21-B; 22-C; 23-C; 24-C; 25-B; 26-A; 27-A; 28-A; 29-C; 30-C; 31-C; 32-B; 33B; 34-B; 35-C; 36-B; 37-A; 38-A; 39-C; 40-B; 41-A; 42-C; 43-B; 44-A; 45-C; 46-C; 47-A; 48-A; 49-C; 50-C; 51-A; 52-B; 53-B; 54-A; 55-C; 56-C; 57-A; 58-C; 59-B; 60-C; 61-A; 62-B; 63-B; 64A; 65-B; 66-C; 67-B; 68-B; 69-C; 70-A; 71-B; 72-C; 73-C; 74-B; 75-C; 76-B; 77-C; 78-C; 79-B; 80-C; 81-C; 82-B; 83-C; 84-B; 85-B; 86-B; 87-C; 88-C; 89-C; 90-B; 91-A; 92-C; 93-B; 94-C; 95D; 96-D; 97-C; 98-A; 99-B; 100-C. d) Concurs de promovare in funcii de execuie a judectorilor-4.02.2007- Drept penal-Tribunal, proba teoretic. 1-B; 2-B; 3-C; 4-C; 5-B; 6-B; 7-A; 8-B; 9-A; 10-B; 11-C; 12-B; 13-A; 14-C; 15-B; 16-C; 17-A; 18-B; 19-C; 20-A; 21-C; 22-B; 23-C; 24-D; 25-C; 26-A; 27-A; 28-A; 29-C; 30-C; 31-C; 32-B; 33B; 34-B; 35-C; 36-C; 37-C; 38-C; 39-A; 40-A; 41-B; 42-B; 43-C; 44-A; 45-A; 46-C; 47-B; 48-A; 49-C; 50-A; 51-A; 52-B; 53-B; 54-C; 55-B; 56-C; 57-A; 58-C; 59-B; 60-C; 61-A; 62-B; 63-A; 64C; 65-A; 66-B; 67-C; 68-B; 69-B; 70-A; 71-C; 72-C; 73-B; 74-C; 75-B; 76-A; 77-C; 78-C; 79-C; 80-C; 81-B; 82-C; 83-B; 84-C; 85-B; 86-C; 87-B; 88-C; 89-A; 90-B; 91-C; 92-A; 93-C; 94-B; 95B; 96-A; 97-B; 98-A; 99-D; 100-D.

211