material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C.

Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

ALIMENTATOR STABILIZAT
#n experiment[rile sale, electronistul are nevoie aproape permanent de diferite tensiuni continue @n general de mica valoare , care s[ fie capabile s[ debiteze curenti de diferite intensit[\i. Uneori se apeleaz[ la surse chimice, ca baterii sau acumulatoare, @ns[ acestea prezint[ dezavantajul c[ nu-]i p[streaz[, @n timp, constant[ tensiunea la borne, fie datorit[ autodesc[rc[rii, fie consum[rii propriu-zise. Totodat[, ele au tensiuni fixe, pentru ob\inerea anumitor valori mai mari fiind necesar[ @nscrierea mai multor elemente. #n practica curent[ se apeleaz[ @ns[ la a]a-numitele surse de tensiune sau alimentatoare, dispositive care transform[ tensiunea alternativ[, preluat[ de la re\ea @n tensiuni continue reglabile dup[ dorin\[. Schemele unor asemenea alimentatoare pot fi mai simple sau mai complicate, func\ie de preten\iile care se impun acestora sau func\ie de destina\ia ce se d[. #n cele ce urmeaz[ propunem spre realizare un alimentator stabilizat, care @n principiu transform[ tensiunea alternativ[ a re\elei de 220V ]i 50Hz @ntr-o tensiune continu[ reglabil[ @ntre 1,35V p`n[ la 35V, pentru un curent de sarcin[ de maximum 2A ]i p`n[ la 40V pentru un curent de sarcin[ de maximum 1A. Tensiunea debitat[ la ie]irea alimentatorului este stabil[ at`t fa\[ de varia\iile re\elei, c`t ]i fa\[ de varia\iile curentului (rezisten\ei) de sarcin[, alimentatorul autoprotej`ndu-se la scurtcircuite sau la suprasarcini. Schema realizat[ cu componente electronice are o structur[ clasic[ ]i este compus[ din urm[toarele etaje: 1 etajul redresor; 2 etajul stabilizator de tensiune; 3 etajul de autoprotec\ie. Parametrii electrici caracteristici (de catalog) ai blocului propus spre realizare sunt urm[torii: - tensiunea de alimentare de la re\ea: 220V/50Hz; - varia\iile admise ale tensiunii de re\ea pentru care alimentatorul func\ioneaz[ normal: minim 180V, maxim 245V; - consumul de curent @n gol de la re\ea: 0,16A; - consumul dc curent de la re\ea c`nd alimentatorul debiteaz[ 35V cu 2A este 0,45A; - tensiunea continu[ minim[ la bornele de ie]ire: 1,35V (Ue min); - tensiunea continu[ maxim[ la bornele de ie]ire: 40V (Ue max); - felul reglajului tensiunii @ntre Ue min ]i Ue max: reglaj fin ]i continuu (manual); - curentul maxim (Ie) debitat de alimentator: 2A pentru intervalul 1,35V35V ]i 1A pentru intervalul 35V40 V; - coeficientul de stabilizare: S=40; - rezisten\a intern[ =0,3; - tensiunea de pulsa\ie (pentru Ue=30V ]i Ie=2A) este de 1mV; - randamentul alimentatorului: 70%; - timpul de intrare @n func\iune a autoprotec\iei: instantaneu. Toate aceste date pot fi u]or m[surate de realizatorul unui astfel de alimentator, folosind un aparat de m[sur[ obi]nuit. Schema bloc a alimentatorului stabilizat este aratat[ @n fig.9. Etajul redresor din aceast[ schem[ bloc are rolul de a transforma tensiunea re\elei de 220V @n tensiune de 32V, de a o redresa ]i apoi de a o filtra @n a]a fel ca la ie]irea din acest etaj s[ ob\inem o tensiune continu[ de circa 45V. #n compunerea acestui etaj intr[ un transformator de re\ea dimensionat pentru o putere de minimum 100W, o punte redresoare ]i un condensator de filtraj. De re\inut c[ varia\iile tensi1/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

unii re\elei de 220V se transmit ]i se resimt @n tensiunea de 45V ob\inut[ la ie]irea etajului redresor.

Fig.9. Schema bloc a alimentatorului stabilizat. #n continuare aceast[ tensiune redresat[ este introdus[ @n etajul stabilizator de tensiune care are rolul de a men\ine constant[ tensiunea Ue debitat[ la ie]irea alimentatorului, @n raport cu varia\iile tensiunii re\elei, ale rezisten\ei de sarcin[, respectiv ale curentului de sarcin[ ]i al altor factori perturbatori. Aceast[ schem[ face parte din grupa stabilizatoarelor liniare cu reac\ie, cu reglaj tip serie. #n compunerea stabilizatorului de tensiune intr[ urm[toarele: Sursa de referin\[ REF care furnizeaz[ o tensiune de referin\[ VREF av`nd o bun[ stabilitate @n timp, fa\[ de varia\ia tensiunii de intrare, a temperaturii de lucru, etc. Ea este caracterizat[ de asemenea ]i printr-un nivel redus de zgomot. Amplificatorul de eroare AE are rolul de a compara tensiunea de referin\[ VREF cu o parte din tensiunea de ie]ire (culeas[ de la divizorul R1R2) ]i a ac\iona asupra elementului regulator serie ERS. #n urma compar[rii tensiunii de referin\[ VREF cu o parte KUe din tensiunea de ie]ire rezult[ a]a-numitul semnal de eroare =KUeVREF, care dup[ ce este amplificat, comand[ elementul regulator scrie. Elementul regulator scrie ERS cu rolul: - de a men\ine tensiunea de ie]ire sub controlul amplificatorului de eroare; - de a furniza curent c[tre consumator; - de a bloca curentul de ie]ire atunci c`nd intr[ @n func\iune etajul de autoprotec\ie; - de a mic]ora rezisten\a intern[ a alimentatorului. Etajul de autoprotec\ie cuprinde un amplificator de protec\ie (AP) care preia o tensiune de control de la bornele rezisten\ei r ]i dup[ o amplificare o aplic[ ca tensiune de blocaj la ERS. Totodata intrarea @n func\iune a etajului dc protec\ie este semnalat[ de beculetul L1. Schema de principiu a alimentatorului stabilizat este dat[ @n fig. 10. Urm[rind schema se poate constata c[ tensiunea re\elei de 220V p[trunde @n primarul transformatorului de re\ea Tr.1 printr-o siguran\[ de 1A ]i un @ntrerup[tor basculant. Secundarul transformatorului Tr.1 cuprinde dou[ @nf[]ur[ri: prima care trebuie s[ asigure o tensiune de 32V ]i un curent de 4A ]i o a doua @nf[]urare care asigur[ o tensiune de 2V ]i un curent de 0,5A, tensiune folosit[ pentru aprinderea becului de panou.

2/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

3/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

#nf[]urarea ce asigur[ tensiunea de 32V se cupleaz[ la bratul AB al pun\ii redresoare format[ din diodele D1D4. Aceste diode pot fi de tipul 6SI2, 10SI2, SI10-1, RA-120, etc. Din bra\ul CD al pun\ii se culege tensiunea redresat[ care este cu

2 mai mare dec`t tensiunea alternative din secundar, adic[ U red = Ui 2 = 45V .

Plusul tensiunii redresate se va culege @n punctul C, iar minusul @n punctul D. Filtrarea, respectiv umplerea golurilor dintre cele 100 de semialternan\e pe sccund[ se face cu ajutorul capacitorului C1 av`nd o capacitate minim[ de 2000F ]i o tensiune de lucru de minim 50V. #n cazul c`nd nu se poate procura o valoare at`t de mare, se vor cupla @n paralel mai multe capacitoare mai mici. #n continuare tensiunea de 45V p[trunde @n stabilizatorul de tensiune, aplic`ndu-se etajelor acestuia, dintre care @nt`i ne intereseaz[ sursa de referin\[. Aceasta este compus[ din grupul D6R5C3. S-a folosit ca element dc referin\[ o diod[ cu siliciu tip F-407 conectat[ @n sens de conduc\ie @n scopul de a ob\ine ca tensiune minim[ (Ue min) la ie]ire o valoare c`t mai mic[, deoarece aceasta este data de relatia:

Ue

min

= U REF + U BE

unde UBE reprezint[ tensiunea baz[-emitor a tranzistorului T3. Urm[rind schema se observ[ c[ dioda D6 este conectat[ @ntre plus ]i minus prin intermediul lui R5 ]i av`nd catodul c[tre borna minus, capacitorul C3 juc`nd rol de element de filtraj. Prin aducerea diodei @n zona de conduc\ie direct la bornele acestuia vom gasi @n permanen\[ o tensiune de 0,65V. La aceast[ tensiune, numit[ ]i tensiune de referinta UREF este men\inut emitorul lui T3, care constituie amplificatorul de eroare. Prin intermediul divizorului R9R10P1 o parte(KUe) din tensiunea de ie]ire Ue este condus[ prin cursorul poten\iometrului P1 la baza amplificatorului de eroare T3. Aici tensiunea KUe este comparat[ cu tensiunea VREF, aplicat[ pe emitor, din diferen\a lor rezult`nd un a]a-numit semnal de eroare , adic[:

= KUe VREF M[rimea care reprezint[, de fapt, tensiunea m[surat[ @ntre emitorul ]i baza lui T3, adic[ VBE este o tensiune continu[. Din rela\ia lui se poate separa valoarca Ue ob\in`nd rela\ia:

Ue =

V + VBE(T 3) 1 (VREF + ) = REF K K

Deoarece m[rimea K reprezint[ o parte din tensiunea Ue ]i cum elementul cu ajutorul c[ruia se culege aceast[ tensiune este divizorul poten\iometric R1P1R2 se poate materializa aceast[ valoare K judec`nd @n felul urm[tor: not[m rezisten\a dintre borna -Ue ]i cursorul lui P1, adic[ R9 @nseriat cu rezisten\a ce revine por\iunii din poten\iometru. Curentul care strabate cele doua rezistoare r1 ]i r2 va fi:

id

Ue r1 + r2

Tensiunea aplicat[ la baza lui T3, deci tensiunea preluat[ dintre cursorul lui P1 ]i Ue este tensiunea de la bornele lui r2 ]i are valoarea:

U r 2 = id r2
sau

Ur2 =

Ue r2 r1 + r2

Cum aceast[ tensiune aplicat[ la borna lui T3 am notat-o mai @nainte cu expresia KUe se poate scrie egalitatea:
4/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

sau de aici rezult[: .

Revenind la expresia lui Ue de mai @nainte ]i introduc`ndu-l pe K cu valoarea g[sit[ ob\inem:

Aceast[ expresie ne arat[ c[ modificarea m[rimii r2 respectiv deplasarea cursorului lui P1 conduce la ob\inerea la bornele de ie]ire a diferite m[rimi pentru +Ue. Valoarea minim[ pentru Ue se ob\ine atunci c`nd r1=0 adic[ atunci c`nd cursorul poten\iometrului se afl[ spre borna +Ue. #n aceast[ siiua\ie: Cum @n cazul nostru 0,7V rezult[: , iar VBE are valoare medie de

Valoarea maxim[ pentru Ue se ob\ine c`nd r20, @ns[ valoarea Ue max nu poate dep[]i valoarea tensiunii redresate Ured. Curentul de colector al tranzistorului T3, care este comandat de m[rimea , comand[ la r`ndul lui tranzistorul T2, iar acesta mai departe comand[ pe T1 cu care se afl[ conectat @n montaj Darlington. Din schema de principiu se observ[ c[ tranzistorul T1 care este elementul regulator serie, nu asigur[ trecerea curentului de ie]ire (de colector) Iie dec`t dac[ i se furnizeaz[ bazei un curent: , h21E fiind factorul de amplificare @n curent al tranzistorului T1. Curentul IB1 este furnizat la r`ndul lui de tranzistorul T2 care este un tranzistor de medie putere. M[rirea sau mic]orarea tensiunii de ie]ire Ue se ob\ine datorit[ tranzistorului regulator T1 care lucreaz[ ca o adevarat[ rezisten\[ @nseriat[ @n bra\ul barei plus, @ntre ie]irea din redresor ]i borna de ie]ire +Ue. Astfel dac[ aceast[ rezisten\[ are o valoare mare, ceea ce corespunde situa\iei c`nd T1 este adus prin polarizarea bazei @n apropierea zonei de blocare atunci tensiunea de ie]ire va fi mic[, restul de tensiune c[z`nd pe tranzistorul T1; din contra c`nd T1 este deschis (curent de baz[ mare), atunci tensiunea de ie]ire Ue este mare pe tranzistorul T1, c[z`nd o tensiune mic[. Procesul de stabilizare a tensiunii de ie]ire, fa\[ de diferi\i factori destabilizatori are loc astfel: S[ presupunem c[ exist[ tendin\a de cre]tere a tensiunii de ie]ire Ue Aceast[ tendin\[ de cre]tere se va resim\i ]i la baza tranzistorului T3, ceea ce se traduce printr-o cre]tere a tensiunii de eroare . Datorit[ cre]terii tensiunii de baz[, curentul de colector al tranzistorului va cre]te, cre]tere ce are loc @n detrimentul curentului de baz[ a lui T2. Mic]orarea curentului de baz[ al lui T2 conduce ]i la mic]orarea curentului de colector ]i implicit ]i a curentului de baz[ a tranzistorului regulator T1. Efectul mic]or[rii curentului de baz[ al lui T1 este cre]terea rezisten\ei interne proprii, ceea ce conduce la cre]terea tcnsiunii @ntre emitorul ]i colectorul tranzistorului regulator ]i ca efect imediat revenirea tensiunii de ie]ire Ue la valoarea ini\ial fixat[.
5/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

Dac[ lu[m @n discu\ie situa\ia invers[, c`nd tensiunea de ie]ire are tendin\a s[ scad[ vom ajunge din aproape @n aproape la constatarea c[ @n final va cre]te curentul de baz[ al tranzistorului T1 ceea ce va conduce la cre]terea tensiunii de ie]ire p`n[ la valoarea fixat[. Puterea maxim[ disipat[ pe tranzistorul regulator serie T1 este dat[ de rela\ia: , unde: UT max tensiunea maxim[ ce cade pe tranzistorul T1 Iie max curentul maxim de ie]ire. In cazul nostru, consider`nd UT max=35V, iar Iie max=2A va rezulta: Pd=70W. Pentru aceast[ valoare a lui Pd se alege drept tranzistor regulator tipul 2N3055 montat pe radiator. Pentru alimentarea colectorului tranzistorului T3, care @ndepline]te rolul amplificatorului de eroare, nu s-a folosit cuplarea colectorrului acestuia printr-o rezisten\[ direct la tensiunea +Ured, ci s-a folosit un prestabilizator realizat sub forma unui generator de curent; @n compunerea acestuia intr[ tranzistorul T4, dioda Zener D5 ]i rezistoarele R1, R2, R3 ]i R4. Dup[ cum reiese din schem[, curentul de colector al lui T4 este egal cu suma dintre curentul de colector al lui T3 si curentul de baz[ al tranzistorului T2. Cum acest curent IC4 este constant, fiind furnizat de generatorul de curent, reiese c[ orice varia\ie a curentului de colector al tranzistoiului T3 va modifica curentul de baz[ al lui T2 ]i implicit ]i al tranzistorului regulator T1, procedeu care contribuie la procesul de stabilizare. Alimentarea bazei lui T4 se face cu o tensiune stabilizat[ de dioda Zener D5, care @n cazul schemei noastre este de tipul DZ308, practic put`nd fi folosite ]i alte tipuri care s[ asigure o tensiune intre 7 ]i 9V. Datorit[ prezen\ei @n circuit a diodei stabilizatoare tensiunea aplicat[ bazei lui T4 preluat[ prin divizorul R2-R3 este men\inut[ la o valoare constant[ fa\[ de varia\iile de tensiune ale re\elei sau ale altor cauze. Din caracteristica Ic=f(Uc) a tranzistorului rezult[ c[, pentru situa\ia c`nd tensiunea de baz[ este men\inut[ constant[ atunci ]i curentul de colector se men\ine la o valoare aproape constant[, indiferent dac[ tensiunea de colector variaz[. Prin aceasta se asigur[ pe l`ng[ stabilizarea necesar[ ]i o atenuare pronun\at[ a pulsa\iilor re\elei. Impedanta de ie]ire a prestabilizatorului este de asemenea foarte mare, deoarece: , unde ,

element ce asigur[ schemei un mare avantaj @n ceea ce prive]te factorul de stabilizare. Capacitorul C2 din schema este montat @n scopul prevenirii apari\iei oscila\iilor din circuit. Protec\ia alimentatorului la scurtcircuit sau la suprasarcini este asigurat[ de etajul pe care l-am denumit de autoprotec\ie. Utilitatea acestui etaj este justificat[ de faptul c[ asigur[ protec\ia elementelor componente ale alimentatorului ]i @n special a tranzistorului regulator serie ]i a pun\ii redresoare. }tim cu to\ii c[ este foarte posibil ca pe timpul experiment[rilor, alimentarea s[ fie cuplat[ gre]it sau s[ fie pus[ accidental @n scurtcircuit. De asemenea, este posibil ca un montaj exterior alimentat s[ solicite de la surs[ un curent mai mare dec`t cel pe care aceasta poate sa-l asigure. #n toate aceste cazuri exist[ posibilitatea ca alimentatorul s[ se defecteze. Solu\ia de a monta o siguran\[ fuzibil[ @n scrie cu cir6/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

cuitul dc ie]ire din alimentator, nu rezolv[ problema, deoarece timpul necesar atingerii punctului de topire a materialului din care este realizat find fuzibil este foarte mare @n compara\ie cu timpul @n care are loc strapungerea jonc\iunilor tranzistorului serie T1. #n practica curent[, aceast[ problem[ este rezolvat[ apel`ndu-se tot la solu\ii electronice, solu\ii care pe l`ng[ faptul c[ asigur[ o rapiditate mare de r[spuns, prezint[ o mare stabilitate, nu se autodistrug pe timpul intr[rii lor @n func\iune, totul revenind la normal dup[ dispari\ia cauzei care a produs scurtcircuitul sau suprasarcina. De asemenea, exist[ ]i posibilitatea ca prin reglaj de pe panou, alimentatorul s[ intre @n regim de autoprotec\ie, pentru diferi\i curen\i solicita\i la bornele de ie]ire, procesul fiind semnalizat optic sau acustic. Schema alimentatorului prezentat @n figura 10 beneficiaz[ de toate aceste "automate" de]i, a]a dup[ cum vom vedea, elementele cu care se realizeaz[ aceast[ protec\ie sunt destul de simple. Principiul folosit este cel al traductorului de curent, adic[ a sesiz[rii cre]terii peste masur[ a curentului absorbit la bornele de ie]ire. Elementul traductor de curent @n cazul nostru este rezistorul R6, montat @n serie cu tranzistorul T1. Elementele din schem[ care formeaz[ sistemul de autoprotec\ie propriu-zis, @n afar[ de R6, sunt: tranzistorul T5, rezistoarele R7, R8 ]i poten\iometrul P2. Pentru semnalizarea optic[ a intrarii @n func\iune a autoprotec\iei @n schema apare tranzistorul T6 cu R12 ]i becule\ele de semnaiizare L1 ]i L2. Atunci c`nd constructorul alimentatorului nu dore]te ca apari\ia scurtcircuitului s[ fie semnalizat[ ]i optic, aceste ultime componente pot lipsi. Autoprotec\ia functioneaz[ @n felul urm[tor: S[ presupunem c[ alimentatorul a fosst cuplat la re\ea ]i c[ este fixat pentru a debita o tensiune de ie]ire de 9V, pe o sarcin[ care necesit[ un curent Id=0,1A. Din schema de principiu se observ[ c[ Id=0,1A trece ]i prin rezistorul R6=0,8. La bornele acesteia apare o c[dere de tensiune Aceast[ tensiune se aplic[ bazei lui T5 prin divizorul format din R7-P2-R8. Tranzistorul T5 va sta @n acest tot timp blocat, deoarece tensiunea de 0,08V este cu mult sub valoarea de 0,65V necesar[ bazei spre a-i asigura deschiderea. #n momentul @n care datorit[ unei cauze oarecare de exemplu un scurtcircuit curentul solicitat de la alimentator atinge, s[ spunem, valoarea de 3,5A, atunci la bornele lui R6 apare o tensiune de 2,8V (3,5x0,8). 0 parte din aceast[ tensiune culeas[ de cursorul lui P2 este aplicat[ bazei lui T5. Dac[ func\ie de pozi\ia acestui cursor tensiunea aplicat[ dep[]e]te 0,65V, atunci T5 se deschide, rezisten\a sa intern[ scade foarte mult, ceea ce asigur[ aducerea poten\ialului bazei lui T2 aproape de poten\ialul emitorului lui T1. #n aceast[ situa\ie, T2 tinde s[ se blocheze ]i implicit va tinde s[ se blocheze ]i tranzistorul T1. Practic, @ns[ blocarea total[ nu va aparea, deoarece @ntr-un astfel de caz ar disparea curentul din circuit ]i ca atare ar disp[rea ]i tensiunile destinate protec\iei. #n realitate, se constat[ c[ @n circuit se stabile]te un echilibru, @n sensul c[ va circula un curent de scurtcircuit a c[rui valoare este determinat[ de men\inerea automat[ @ntre baza ]i emitorul tranzistorului T5 a unei tensiuni ce nu depa]e]te 0,65V. Aceast[ situa\ie de echilibru se stabile]te foarte rapid, elementele circuitului nefiind periclitate. Din schem[ se observ[ c[ tensiunea aplicat[ bazei lui T5 este culeas[ poten\iometric de la cursorul lui P2, ca atare, ea va depinde de pozi\ia acestuia. Astfel, c`nd cur7/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

sorul se va afla c[tre cap[tul rezistorului R8 bazei lui T5 i se va transmite cea mai mic[ tensiune; c`nd va fi adus @n cap[tul opus, adic[ @nspre R7 va fi transmis[ tensiunea cea mai mare. Elementele montajului de autoprotec\ie pentru schema de fa\[ au fost calculate pentru a asigura protec\ia pentru mai multe valori ale curentului, valoarea maxim[ fiind Id=3A. Pentru aceast[ valoare maxim[, Id=3A, rezult[ pentru Up valoarea de 2,4V (Up=IdxR6). Cum tensiunea Up se afl[ ]i la bornele divizorului R7-P2-R8, rezult[ c[ prin aceasta va trece curentul: , unde: Rp2 rezisten\a poten\iometrului P2. #nlocuind valorile, conform schemei rezult[: . Cunosc`nd curentul IS putem determina ce tensiune cade pe fiecare element al divizomlui; practic avem pe R7 o tensiune de 0,3V, pe R8 o tensiune de 0,6V, iar pe P2 vom avea 1,5V. Rezult[ a]adar c[ atunci c`nd cursorul lui P2 se va gasi la cap[tul lui R8 pe baza lui T5 va fi aplicat[ o tensiune de 0,6V, tensiune foarte aproape de tensiunea necesar[ deschiderii acestuia; o cre]tere foarte mic[ a curentului Id peste 3A, va asigura valoarea de 0,65V necesar[ amors[rii procesului de autoprotec\ie. S[ consider[m acum situa\ia c`nd cursorul lui P9 este adus @n cap[tul opus c[tre R7; @n acest caz bazei lui T5 i se aplic[ o tensiune culeas[ de la bornele lui P2 inseriat cu R8 adic[ de la o rezisten\[ ce @nsumeaz[ 1400, (1000+400) ]i o tensiune de 2,1V (1,5+0,6). Practic, la o asemenea tensiune jonc\iunea BE a lui T5 ar urma s[ se distrug[; @n schem[ @ns[ acest lucru nu se @nt`mpl[, deoarece pe masur[ ce curentul cre]te de la o valoare mic[ c[tre 3A la un moment dat trece ]i prin valoarea care creaz[ la baza lui T5 tensiunea de 0,65V; ca atare schema intr[ automat @n regim de autoprotec\ie. S[ vedem deci pentru ce curent @n aceast[ pozi\ie a poten\iometrului P2 schema se autoprotejeaz[. Judec[m @n felul urm[tor: Pentru a ob\ine 0,65V pe valoarea de 1400 va fi necesar ca prin circuitul divizorului s[ circule un curent . La bornele @ntregului divizor prin care trece acest curent exista tensiunea: va

Curentul care va trebui s[ str[bat[ rezistorul R6 pentru a asigura valoarea de 0,736V va fi . Func\ie de pozi\ia poten\iometrului vom putea deci ob\ine situa\ii pentru care schema s[ se autoprotejeze pentru orice valoare de curent cuprins[ @ntre 0,92A ]i 3A. Pentru a avea acest control al curentului de autoprotec\ie este suficient s[ fixam pe axul poten\iometrului P2 un disc sau un ac indicator, cu ajutorul c[ruia s[ insemn[m valorile curen\ilor de protec\ie. #n cazul c`nd constructorul acestui alimentator dore]te ca schema s[ se autoprotejeze pentru o singur[ valoare, atunci poten\iometrul poate lipsi, @n locul lui introduc`ndu-se rezistorul necesar; astfel, dac[ dorim s[ asigur[m alimentatorul de la 3A @n sus, @n locul lui P2
8/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

]i a lui T7 se va monta un rezistor de 1200, leg[tura cu baza lui T3 efectu`ndu-se din punctul de @nseriere. Exist[ ]i posibilitatea cupl[rii lui T5 direct pe R6 cu emitorul la borna plus, a]a cum este ]i pentru situa\ia descris[ mai @nainte, iar baza la cel[lalt cap[t a lui R6. De data accasta R6 fi va trebui redimensionat plec`nd de la curentul maxim admis pentru autoprotec\ie folosindu-se rela\ia: . Pentru semnalizarea optic[ a intr[rii @n func\iune a p[r\ii de autoprotec\ie, @n schem[ s-a introdus un tranzistor, T6, cu rol de releu electronic, av`nd ca sarcin[ becule\ele L1-L2. Baza lui T6 este cuplat[ prin R12 la cursorul lui P2, respectiv va primi acela]i poten\ial ca ]i baza lui T5. C`nd tensiunea la baza lui T6 va ajunge la tensiunea de 0,65V, acesta se deschide ]i becule\ele se vor aprinde. Deoarece colectorul lui T6 este alimentat direct de la +45V, tensiunea care se p[streaza chiar c`nd T1 intr[ @n autoprotec\ie, rezult[ c[ becule\ele de sarcin[ trebui[ s[ suporte aceast[ tensiune de 45V. Cum becule\e pentru 45V @n ideea de a folosi unul singur nu se pot procura usor, s-a recurs la solu\ia de a @nseria dou[ becule\e de 26V/0,1A, u]or de procurat; unul din acesta va fi scos pe panou, cel[lalt urm`nd s[ fie fixat @n interiorul cutiei. Mai exist[ o variant[ de semnalizare optic[, prin folosirea unei diode electroluminiscente montate @n serie cu colectorul lui T5, caz @n care T6 ]i cu toate elementele aferente lui nemaifiind necesare. Date constructive: #ntregul montaj va fi realizat pe o plac[ de textolit simpl[ sau pe una de sticlotextolit placat, efectu`nd un cablaj imprimat. #n primul caz fixarea pieselor se va face cu ajutorul unor capse, av`nd diametrul de 2...3mm. Pe panoul frontal care se poate incadra @n dimensiunile de 120x 250mm, realizat din tabl[ groasa de 2...3mm se ver fixa: @ntrerup[torul I1 ]i I2, corpul de siguran\[ Sig.1, becule\ele L1 ]i L3, poten\iometrele P1 ]i P2 ]i bornele + ]i . Nu se recomand[ conectarea bornei minus la masa scheletului metalic, deoarece @n timpul experiment[rilor putem avea situa\ii c`nd lucram fie cu plusul la mas[, fie cu minusul. Transformatorul Tr1 se va realiza cu un pachet de tole av`nd o sec\iune de minim 10cm2. #nf[]urarea primar[ va fi realizat[ cu s`rm[ de CuEm cu diametrul de 0,3...0,35mm, iar @n secundar, pentru @nf[]urarea de 32V, s`rm[ de CuEm cu diametrul de minimum 1mm. Secundarul ce va da 2V va fi realizat cu s`rm[ de CuEm, cu diametrul de 0,4...0,5mm. Tranzistorul T1 se va monta pe un radiator confec\ionat din tabl[ de aluminiu groas[ de 1...2mm ]i va trebui s[ aib[ o suprafa\[ radiant[ de minimum 200cm2. Diodele D1-D4 se vor monta pe un radiator cu o suprafa\[ de minim 30cm2 pentru fiecare. O aten\ie deosebit[ va trebui acordat[ conexiunilor dintre piesele componente. Este absolut necesar ca at`t conexiunea de minus, c`t ]i cea de plus, @ncep`nd de la ie]irea din puntea redresoare D1-D4 s[ fie realizate cu conductor din cupru cu diametrul de minimum 1mm. #n cazul folosirii cablajului imprimat va fi necesar ca aceste trasee s[ fie mult @ngro]ate ]i @nc[rcate cu cositor @n scopul realiz[rii sec\iunii necesare. Acela]i lucru se impune ]i pentru legatura dintre diodele D1-D4, c`t ]i @ntre acestea ]i @nf[]urarea secundar[ a transformatorului de re\ea. Dup[ preg[tirea materialului necesar ]i verificarea fiec[rei componente @n parte se va trece la efectuarea montajului propriu-zis, @ncep`nd cu partea redresoare; dup[ montarea lui Tr1, a puntii D1-D4 ]i a
9/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

lui C1 montajul se va alimenta de la re\ea @n scopul de a fi verificat. Folosind un voltmetru de c.c. (MAVO35; TL4; T2145 etc.) se va urm[ri dac[ tensiunea @ntre punctele CD din schema de principiu are o valoare de 45V cu abateri de sub 0,5V. #n continuare se monteaz[ grupul D5R1R2-R3, dup[ care se efectueaz[ o nou[ m[suratoare ]i c`nd trebuie s[ g[sim la bornele diodei D5 o tensiune @n jur de 8V. Va trebui s[ fim aten\i la montarea acestei diode, urm[rind ca punctul colorat sau inelul de recunoa]tere marcat pe corpul ei s[ fie c[tre borna plus. Se va trece apoi la montarea restului de piese dup[ care schema va fi din nou alimentat[ urm`nd s[ m[sur[m mai @nt`i tensiunea de la bornele diodei D6, unde va trebui s[ g[sim o valoare de 0,65V. M[sur`nd tensiunea dintre cursorul lui P1 ]i borna minus va trebui s[ g[sim o tensiune de circa 0,12V (c`nd cursorul se afl[ c[tre borna minus) ]i de circa 1,3V c`nd acesta se afla adus c[tre borna plus. Cu aparatul de m[sur[ fixat pe scara 100V se va m[sura tensiunea de ie]ire Ue dintre bornele plus ]i minus aflate pe panou. La un capat al cursei poten\iometrului vom gasi circa 1,35V, iar la celalalt cap[t circa 42V. Pentru a verifica func\ionarea etajului de autoprotec\ie vom scurtcircuita folosind un conductor pentru scurt[ durat[ bornele de ie]ire; @n acest caz becule\ele L1L2 vor trebui s[ lumineze. Testul la scurtcircuit se poate face pentru orice valoare a tensiunii de ie[ire. Pentru fixarea tensiunii de ie]ire putem fie s[ montam pe panou un voltmetru de mici dimensiuni, fie s[ fix[m pe axul lui P1 un cursor indicator sau un disc, urm`nd s[ @nscrip\ion[m prin scriere valorile de tensiune func\ie de pozi\ia poten\iometrului. Pentru aceast[ opera\ie se va folosi un voltmetru de c.c., foarte bine etalonat. Pentru etalonarea pozi\iei cursorului lui P2 @n valori de curent (1...3A) se va proceda @n felul urm[tor: pentru stabilirea pozi\iei corespunz[toare protec\iei la 1A se confec\ioneaz[ din s`rm[ de nichelin[, av`nd diametrul de minim 0,5mm, un rezistor cu valoare de 10. Se fixeaz[ tensiunea de iesire Ue la valoarea de 10V, iar P2 se trece cu cursorul c[tre rezistorul R8. Se conecteaz[ rezistorul de nichelin[ de 10 la bornele de ie]ire ]i se cupleaz[ alimentatorul la re\ea. Se rote]te lent axul lui P2 p`n[ @n momentul c`nd becule\ele L1-L2 se aprind. Pentru aceast[ pozi\ie pe discul lui P2 se va inscrip\iona valoarea "1A". #n continuare se @njum[t[\e]te firul de nichelin[ pentru a ob\ine un rezistor de 5. Se trece din nou P2 c[tre cap[tul dinspre R8. Se execut[ acelea]i opera\ii, urm[rind din nou aprinderea becule\elor. Aceast[ nou[ pozi\ie a lui P2 va fi marcat[ cu valoarea de "2A".Pentru determinarea pozi\iei de 3A, din aceea]i s`rm[ vom confec\iona un rezistor de 3, iar tensiunea se va regla la 9V. Se va constata c[ pu\in dup[ plecarea de la cap[tul cursei vom ob\ine liniu\a pentru 3A. Pe timpul folosirii alimentatorului, P2 va fi adus @n pozi\ia pentru care dorim ca dep[]irea curentului consumat s[ ne fie semnalat[. Rezistorul R11, din schema de principiu este necesar pentru a ajuta desc[rcarea mai rapid[ a lui C4, precum ]i pentru asigurarea unui mic curent prin T1. Intrerup[torul Intr2 este util pe timpul experiment[rilor, c`nd pentru schimbarea unei componente sau pentru ad[ugarea alteia este necesar[ @ntreruperea aliment[rii: pentru a nu se efectua aceasta opera\ie din @ntrerup[torul Intr1 c`nd sunt solicitate componentele schemei sau pentru a nu dezlipi firul de legatur[ dintre alimentator ]i montajul experimentat, este mai indicat s[ mont[m @ntrerupatorul Intr2 ]i s[-l ac\ion[m la nevoie. Stabilitatea tensiunii Ue pentru diferite sarcini, respectiv pentru diferi\i curen\i consumati @n limita de 2A, este foarte buna, practic asigur`ndu-se valoarea de sub 1%.
10/11

material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

Acest parametru poate fi verificat prin m[surarea tensiunii la ie]ire pentru diferi\i curen\i. Un test facut cu un alimentator construit dupa schema din figura 10 este dat in tabelul 6.

M[sur[torile efectuate @n leg[tur[ cu stabilitatea tensiunii de ie]ire func\ie de varia\iile tensiunii re\elei de 220V au ar[tat c[ pentru varia\ii ale acesteia @ntre 180 ]i 245V, tensiunea Ue se men\ine constant[.
Cheltuielile pentru realizarea unui astfel de alimentator sunt destul de mici, fa\[ de utilitatea oferit[.

11/11