U.S.A.M.V.

Bucuresti Facultatea de Horticultura Masterat: Managementul conservarii biodiversitatii

Biodiversitatea speciilor periclitate din Carpati

2011

Introducere

Peisajul montan si alpin, precum si diversitatea biologica a Carpatilor n Romnia sunt greu de gasit n alta parte a Europei. Acesta este un adevar care atesta o mostenire unica din punct de vedere ecologic si cultural si care implica o atentie deosebita n contextul n care tara noastra parcurge un proces rapid de transformari, unele dintre acestea mai putin planificate avnd implicatii majore n ceea ce priveste bogatia naturala si activitatile traditionale din agricultura si silvicultura. Cele mai recente ameninitari sunt legate de procesul prelungit de retrocedare a terenurilor agricole si forestiere, dezvoltarea infrastructurii de transport, extinderea localitatilor, abordarea pur comerciala a activitatilor de administrare cinegetica si silvica, turismul n masa si exploatarea resurselor naturale. Romnia prezinta un cadru natural deosebit de divers datorat formei reliefului i poziiei pe glob ce permit existena unor influene asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud i componente continental europene dinspre nord-vest. Acest fapt rezult n biodiversitate caracterizat prin existena unor populaii de animale disprute sau rar ntlnite n restul Europei i prin existena unor plante unice (endemice) pe acest continent sau chiar n lume. In acest context aprofundarea si continuarea studiilor referitoare la biodiversitatea speciilor de plante si animale intalnite pe teritoriul Muntilor Carpati sunt imperative in a stabili masuri de conservare si protejare a speciilor care se intalnesc in acest areal unic.

1.Biodiversitatea speciilor de plante periclitate din Carpati Flora Carpatilor a fost studiata de generatii de botanisti austriaci, cehi, polonezi, romani, rusi, slovaci si ucrainieni, toate aceste studii concretizandu-se intr-un numar mare de documente incluzand determinatoare si liste de verificare, unele fiind finalizate iar altele in curs de finalizare/cercetare. Aceste publicatii, sau concentrat in general pe studiul florei la nivel de tara din regiunea Carpatica unde se regasea. Nici un fel de data nu era disponibila referitor la compozitia sau structura cantitativa proprie, specifica florei din Carpati, pana in momentul in care nu a fost publicata o lista de verificare a speciilor de plante vasculare native (Anexa 2) in Carpati (Tasenkevich 1998). In aproape toate tarile europene de-a teritorul carora se intinde lantul Carpatic, care au avut ca scop identificarea numarului de specii ce necesita conservare si statul de care beneficiaza acestea din punct de vedere legal, au fost intocmite listele rosii in care sunt precizate, impreuna cu gradul de periclitare pe care il manifesta la nivel de tara ( Convention 1973, Council Directive 1992) Carpatii si in special flora Carpatilor romanesti, adaposteste inca o mare varietate de taxoni endemici, periclitati, vulnerabili sau rari; in zona montana si alpina vegeteaza numeroase plante rare (Anexa1). Flora Carpatilor este una dintre cele mai bogate de pe continentul European fiind compusa din 3988 specii apartinand unui numar de 131 de familii si 710 genuri insumand aproximativ 30% din flora totala a Europei (12500 specii) (Tasenkevich 1998), datorita unei suprafete majoritare a lantului Carpatic in Romania, 90% din speciile identificate la nivelul acestuia regasindu-se la noi in tara. In ceea ce priveste flora, in Romania au fost identificate 3.700 de specii de plante, dintre care, 62 endemice, 12 subendemice, 23 declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile si 35 rare. Din numarul estimat al taxonilor identificati in Romania, o proportie semnificativa (aprox.60 %) este reprezentata de catre speciile caracteristice pajistilor alpine si subalpine, pasunilor si fanetelor montane. Diversitatea floristic ecosistemelor alpine si subalpine este foarte mare, datorit unui complex de factori, printre care se numr: - relieful muntos, care ocup o parte nsemnat a teritoriului, favoriznd meninerea vegetaiei naturale, care n aceste arii nu a putut fi nlocuit de culturile agricole datorit reliefului accidentat; - frecvena mare a calcarelor la zi, marcat n relief prin sectoare de chei i mici masive izolate cu versani abrupi, hornuri, fisuri, vi seci, grohotiuri, care adpostesc o flor deosebit de interesant; - climatul relativ blnd, cu influene submediteraneene, care a favorizat rspndirea unor specii relativ termofile;

- n cadrul reliefului muntos exist o diversitate mare a tipurilor de habitat (entitate ecologic ce indic mediul de via al speciilor, n acelai timp abiotic, dar i biotic) Acest complex de factori, corelat cu poziia fa de centrele genetice i cile de migraie a florei, a determinat existena unor elemente foarte diferite: eurasiatice, europene i centraleuropene, alpinocarpatice, submediteraneene, carpato-balcanice, ca i o serie de specii endemice sau subendemice Bogia i diversitatea lumii vii din Carpati aflati pe teritoriul Romaniei. cu numeroase rariti, specii endemice, periclitate, rare, vulnerabile sau pe cale de disparitie precum i asociaiile vegetale unice (Anexa 2), a determinat nfiinarea de rezervatii ale biosferei, parcuri si rezervaii naturale, menite a ocroti anumite biocenoze i peisaje specifice acestor muni. In Romania sunt 3 rezervatii ale biosferei (dintre care 2 se regasesc in Muntii Retezat 54.400 hectare si Muntii Rodnei - 56.700 hectare), 12 parcuri nationale ce totalizeaza 396.760 hectare (in ordinea suprafetelor: Domogled - Valea Cernei, Cheile Nerei, Muntii Apuseni, Muntii Bucegi, Muntii Semenic - Cheile Carasului, Munti Ceahlau, Muntii Cozia, Muntii Calimani, Muntii Piatra Craiului, Cheile Bicazului - Muntii Hasmas, Gradistea de Munte Cioclovina, ), precum si cele 571 de rezervatii naturale, care insumeaza 151.206 hectare. Toate acestea avand rolul de protectie a diversitatii faunistice si floristice aflate pe teritoriul tarii noastre. Datorit dispunerii i conformaiei, aici vegeteaz numeroase plante rare, att specii de clim cald, submediteranean, ct i specii relicte, glaciare, endemisme, care, n consecin, trebuie ocrotite. Pentru a preciza msura i modul n care speciile sunt ameninate sunt folosite o serie de categorii difereniate, dintre care menionm urmtoarele categorii difereniate de I.U.C.N. (I.U.N.C 1994): specii periclitate (En) specii vulnerabile (Vu) specii rare (Cr) specii neameninate (+) specii disparute (EX) specii disparute in salbaticie (EW) (Anexa 1). O alt categorie de specii, care au o semnificaie naional sau mondial, o reprezint endemitele, specii cu o arie restrns la o anumit regiune natural (Anexa 2). Un total de 13 specii au disparut pana in prezent din aria Carpatilor, dintre acestea 3 taxoni relicve glaciare, 7 specii endemic iar 2 dintre specii se mai regasesc doar in cate o locatie in Carpati. Numarul speciilor critic amenintate, este in continua crestere in present 41 de specii si subspecii apartinand acestei categorii necesita o atentie sporita si implementarea de urgenta a unor masuri de protejare, multe dintre plantele ce se regasesc in aceasta categorie avand una sau

cateva relicve existente in numai in Carpati. Sapte specii sunt endemice, 2 subendemice, 12 taxoni relicve glaciare si 4 din era tertiara. Un total de 135 de taxoni sunt clasificati ca fiind amenintati (EN) si 155 subspecii considerate vulnerabile(VU). Acestei statici alarmante alaturandu-i-se printre alte specii si 65 de specii endemice si subendemice, 71 de relicve (majoritatea din era glaciara), 76 de specii la limita geografica de raspandire. In concluzie 9,9% din flora vasculara nativa a Carpatilor este periclitata. Disparitia eventuala a acestor specii din Carpati ar fi o mare pierdere nu numai pentru flora regionala cat si pentru flora la nivel mondial. 2.Specii de animale periclitate intalnite in Carpati. Carnivorele (ursul brun, lupul, rsul eurasiatic, pisica salbatica) sunt ambasadori ai splendorilor Carpatilor, gasindu-se nca n numar semnificativ n Romnia. n mare masura, acestea sunt specii cheie pentru pastrarea altor valori ecologice din Carpati. Teritoriile lor ntinse si existenta lor stabila n populatii semnificative care au comunicat permanent si au fost functionale din punct de vedere ecologic au acoperit zonele de distributie a multe alte specii din habitatele forestiere sau de pasuni si pajisti ale Romniei. In Romania lupul (Canis lupus) a supravietuit in pofida diversilor factori neprielnici exercitati asupra lor (distrugerea si fragmentarea habitatului, braconajul etc.) in diferite zone ale tarii intr-un numar destul de ridicat comparativ cu restul Europei. Numarul oficial estimat al populatiei curente de lup situandu-se in jurul valorii de 2750 de exemplare, o cifra destul de ridicata comparative cu alte tari pe al carui teritoriu se intinde lantul Carpatic (Polonia 250, Slovacia 300-450, Ucraina 350). Populatia de lupi a Romaniei reprezentand aproximativ 40% din populatia europeana, numai Spania (1500-2000) si Grecia (500) avand o populatie relevanta, excluzant populatiile mari din Caucaz si Rusia. La nivel mondial populatia de lupi din Romania reprezentand 2% din populatia de lupi. Ursul brun (Ursus arctos), se intalneste pe teritoriul Carpatilor din vremuri preistorice, de mult cohabita cu ursul pesterilor. Populatia de ursi din Carpatii romanesti este estimata ca avand 4500 de exemplare (acest numar fiind considerat de catre specialist supraestimat cu 25%, deoarece theoretic 4500 este numarul ideal de indivizi tinand cont de suprafata toatala a Carpatilor romanesti si suprafata arealului necesar dezvoltarii atribuit fiecarui exemplar), reprezentand 35% din populatia de ursi la nivel european. Rasul (Lynx lynx), estimarile oficiale incluzand 1800 de animale (2003), probabil si acest numar supraestimat, numarul real situandu-se undeva in jurul valorii de 1500 exemplare.

Datorita gradului alert de disparitie din Europa, populatia de rasi din Romania joaca un rol important la nivel european si mondial, in sustinerea si mentinerea unui numar constant de exemplare in salbaticie. Pisica salbatica se mai intalneste doar in Romania (1200 exemplare) si Ucraina (200 exemplare), principalele cauze al reducerii numarului intr-un ritm rapid este imperecherea cu pisicile domestice si braconajul. Conform listei rosii elaboratela nivel mondial de I.U.C.N.(1996), toate aceste specii sunt mentionate ca fiind vulnerabile, fiind listate ca specii strict protejate in Apendix-ul al-II-lea al conventiei de la Bern al consilului European (Conventia asupra conservarii habitatelor naturale si al supravietuirii in salbaticie, din 19/09/1979). Desi Romania a aprobat si aderat in 1993 (Monitorul Oficial 13/2/1993), toate aceste specii sunt inca vanate in mod excesiv (probabil din acest motiv aparitia supraestimarilor la nivel de inventariere al numarului de exemplare). Mamiferele erbivore mari amenintate care se mai regasesc in libertate in Carpati sunt reprezentate de Capra neagra (Rupicapra rupicapra) si cerbul carpatin (Cervus Elaphus L.) populatiile acestora avand momentan un numar stabil, aceasta nescotandu-le din categoria speciilor vulnerabile, numarul acestora scazand seminificativ de la an la an. Trebuie mentionata de asemeni prezenta pasarilor, mamiferelor mici (in aceasta categorie fiind inclusi si liliecii), pestilor si amfibienilor dar si a nevertebratelor pe cale de disparitie, toate aceste specii intalnindu-se pe intreaga suprafata a Carpatilor. Desi comparativ cu restul tarilor europene Romania se planseaza printre primele locuri ca efectiv de animale periclitate sau disparute. Fara o gestionare rationala a resurselor de aceasta natura si fara abordarea unor masuri rapide la nivel legislativ in primul rand, dar si practice care sa reduca din factorii responsabili de scaderea populatiilor, riscul diminuarii efectivelor intr-un ritm alert pe teritorul tarii noastre este ridicat. Protejarea patrimoniului variat al faunei si florei mostenite ar trebuie materializat in studiul si gasirea unor solutii practice, viabile si eficiente de protejate si integrare in contexul societatii si a nevoilor contemporane, din simplul considerent ca fara existenta biodiversitatii nu putem vorbi despre viata la nivel de individ indiferent de specie .

Bibliografie

1.Krzysztof Kukua, Henryk Okarma, Jerzy Pawowski, Kajetan Perzanowski, Tomas Ruzicka, Judit Sandor, Viera Stanova, Lydia Tasenkevich, Mojmir Vlasin- Carpathian List Of Endangered Species, Published by: WWF International Danube-Carpathian Programme, Vienna, Austria; and Institute of Nature Conservation, Polish Academy of Sciences, Krakow, Poland, Copyright 2003 WWF, 2. Natura 2000 (European Comission DG ENV nature Newsletter)/numarul 23-Decembrie 2007, ISSN 1026-6151 3. Erwin van Maanen, Rogier Klaver, Wibe Altenburg, George Predoiu, Marius Popa, Ovidiu Ionescu, Ramon Jurj, Serban Negus, Georgeta Ionescu, Professor Michael Soul (200) Safeguarding the Romanian Carpathian ecological network(A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe), ICAS / A&W ecological consultants, 4.Conf.Dr. Iuliana Florentina Gheorghe, Conservarea biodiversitatii la nivel national, in concordanta cu cerintele CBD si politicile UE 5. Legea nr. 389 din 19 octombrie 2006 pentru ratificarea Conveniei-cadru privind protecia i dezvoltarea durabil a Carpailor, adoptat la Kiev la 22 mai 2003, Conventia cadru din 22 mai 2006 privind protecia i dezvoltarea durabil a Carpailor 6. Nicolae Doni, Aurel Popescu, Mihaela Pauc-Comnescu, Simona Mihilescu, Iovu Adrian Biri, (2005) Habitatele din Romania, Editura Tehnic Silvic, Bucureti, 2005 7. J.J. Hopkins, H.M. Allison, C.A. Walmsley, M. Gaywood, G. Thurgate ; Conserving biodiversity in a
changing climate, Crown Copyright 2007

8. http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/conservarea-biodiversitatii.html 9. http://www.icbcluj.ro/proiecte/proiecte-in-desfasurare/carpatobiodiv 10. http://ebooks.unibuc.ro/biologie/asarbufinal/9.htm 11. http://www.geobotany.uaf.edu/teaching/biol475/ 12. http://www.jstor.org/