Você está na página 1de 2

Ars poetica (..arta poetica") este un text, de multe ori o poezie.

in care autorul isi exprima conceptia despre arta. Poezia Testament" deschide volumul de debut al lui Tudor Arghezi - Cuvinte potrivite" (1927). Optiunea autorului pentru plasarea acestei creatii in fruntea celui dintai volum al sau, denota caracterul ei programatic, vizibil in fiecare secventa a textului. l7k1810lx92yyd Testament" este alcatuita din cinci strofe de intindere inegala, cu rima imperecheata si cu masura versului de unsprezece silabe. O particularitate a acestei creatii lirice este faptul ca ideile poetice nu se succed, ci se reiau in diferite structuri ale textului. Bunaoara, ideea legaturii dintre poet si strabunii sai apare in prima si a treia strofa, dar si in versul final; ideea ca poetul este un artizan al cuvantului apare in sintagma cuvinte potrivite" (din strofa a IlI-a), dar si in sintagma slova jaurita", din secventa finala. Tot asa, estetica uratului este enuntata in strofele a IlI-a si a IV-a. Incipitul este o formula/secventa cu un anume relief, prin care incepe o opera literara si ale carei semnificatii se extind asupra intregului text. Incipitul poeziei Testament" cuprinde primele doua versuri ale acesteia: Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. " Aici se concentreaza ideile de baza ale intregii poezii: succesiunea generatiilor, truda indelungata a creatorului, importanta cartii" (operei) pentru urmasi. Inca de acum, se contureaza prima opozitie a textului, cartea" asigurand dainuirea creatorului, chiar daca acesta va tree in moarte. In strofele urmatoare, mai apar relatii de opozitie intre termenii care definesc uratul {bube", mucegaiuri", noroi") si cei care sugereaza frumosul {muguri", coroane", frumuseti"). Universul operei releva o seama de particularitati apartinand modernismului. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care include, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expresionismul, dadaismul. Definit de criticul literar Eugen Lovinescu, modernisrnul inseamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila, atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. Astfel, orientarea spre actual si spre citadin, adancirea lirismului, o anume ambiguitate a limbajului. innoirea metaforica, imaginile socante, versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului. In literatura romana, modernismul se manifesta inca din perioada antebelica, pentru a ajunge la valori notabile intre cele doua razboaie mondiale. Comentariul poeziei Testament", de Tudor Arghezi, releva o ideatie bogata, metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elementemoderniste). Prima strofa este alcatuita din opt versuri. in primele doua versuri, poetul i se adreseaza fiului (urmasilor) carora le lasa Cartea sa (opera), asa cum strabunii ne-au lasat textele sacre. Intre cei doi termeni care incheie versurile 1 si 2 (moarte", carte") se stabileste o opozitie: in vreme ce fiinta poetului se va intoarce in lut, opera va dainui mereu. Tot aici, epitetul individual nume adunat" contine ideea ca opera a fost zamislita printr-un proces trudnic si indelungat, la capatul caruia poetul isi va aduce partea lui de contributie la urcusul" in timp al omenirii. Versurile 3-8 ale primei strofe ofera o viziune de sus a germinatiei antropologice" (Calinescu), poetul coborand in timp pana in clipa in care s-au nascut primii oameni. Astfel, metafora seara razvratita" reprezinta, ca si la Eminescu, intunericul anterior nasterii lumii; aparitia razvratita" a vietii este uriasa forfota universala din ziua cea dintai a omenirii, continuata cu urcusul in timp al generatiilor. Imaginea halucinanta a strabunilor care urca prin rapi si gropi adanci" (metafore) sugereaza acest suis pe branci", care va sfarsi in mormanele de oseminte. Poetul si fiul nu sunt decat doua momente ale eternei curgeri a raului" de oameni. Integrat acestei legi cosmice, poetul stie ca este bolnav de vreme", ca va veni clipa cand va muri. De aici, se naste hotararea de a se inscrie, prin Cartea sa, intr-un timp fara limite. In prima strofa, opera este vazuta ca ..o treapta" in marea trecere" universala, un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar, cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului constituie elemente moderniste. In strofa a H-a, Cartea" devine hrisovul vostru cel dintai", act al innobilarii prin munca, daruit urmasilor

spirituali. Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in metafora osemintelor varsate" in sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit. In strofa a IlI-a (alcatuita din 18 versuri) se concentreaza o ideatie densa. In aceste versuri, ideea legaturii dintre generatii castiga noi semnificatii: batranii" autorului sunt taranii (care au mentinut, prin truda lor, viata planetei incadrand-o in ritmurile cosmice); metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani, avand drept consecinta aparitia unor generatii de intelectuali. Poetul face parte din chiar prima serie de oameni ai spiritului (metafora sapei preschimbate in condei si cea a brazdei prefacute in calimara), iar rostul sau in lume li se datoreaza stramosilor-tarani. Ridicati la rangul de Creatori, batranii" sunt sacralizati, iar memoria lor (metafora cenusa mortilor din vatra") devine Dumnezeu de piatra". In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru, frust al batranilor" tarani, caruia poetul ii da noi straluciri. Tot aici, apare si sintagma cuvinte potrivite" (care constituie si titlul primului volum arghezian).Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste" cuvintele in vers, printr-o activitate migaloasa si grea, desfasurata in mii de saptamani". Decantate din graiul simplu si rudimentar (aspru si pur ca insusi pamantul) al inaintasilor tarani, cuvintele sunt prefacute" in versuri si-n icoane", devenind arta. in versul al X-lea din strofa pe care o discutam, este enuntata estetica uratului: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos, adica in poezie. Pe un plan mai profund, uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. in acest sens, poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta, poezia devenind o ipostaza a Logosului . Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a: Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi" O seama de verbe din strofele a IIl-a si a IV-a subliniaza rolul poetului in aceasta transfigurare:am ivit", le-am prefacut", facui", l-am preschimbat", iscat-am". In aceste versuri, tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de artizan, poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala, o lume" a tuturor cuvintelor(frumoase si urate). Strofa a IV-a reliefeaza rolul purificator al creatiei poetice: aceasta este armonie (metafora cantecului la vioara) care incanta, dar si pedepseste, in scopul curatirii lumii (Pe care ascultand-o a jucat / Stapanul ca un tap injunghiat"). Transfigurata in poezie, durerea ancestrala are menirea de a izbavi, de a spala de pacate pe cei care reprezinta raul, astfel incat lumea sa-si recapete puritatea pierduta. r In ultima strofa, autorul isi sintetizeaza opiniile asupra viitoarei sale creatii. Alcatuita din slova de foc" (cuvantul fierbinte, inspirat) si slova faurita" (cuvantul ales cu migala si truda), Cartea" este darul pe care Robul" (autorul) i-1 ofera domnului" (cititorul, urmasul). In aceasta secventa (ultimele doua strofe) se observa o anume obscuritate a textului, astfel incat metafore cum ar-fi Stapanul ca un tap injunghiat", ciorchin de negi" sau Domnita sufera in cartea mea" se- lasa greu descifrate. De asemenea, observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite, contrastele sunt izbitoare, iar sintaxa frazei poate fi rupta(elemente moderniste).
1