Camelia Stnculescu, Director General al Manpower Romnia afirm c "dei numrul de companii care ntmpin dificulti n acoperirea poziiilor

cheie s-a redus simitor n 2011 fa de 2010 datorit schimbrilor aprute n raportul cerere/ofert, deficitul de talente rmne nc o problem important pentru peste o treime din angajatorii din Romnia. Acest rezultat al studiului confirm faptul c nu att numrul candidailor disponibili pe piaa muncii este important, ct mixul i nivelul competenelor acestora. Creterea numrului de persoane aflate n cutarea unui loc de munc nu elimin nevoia confirmat n ultimii ani de investiii n oameni att n timpul anilor de studiu, ct i n cadrul companiilor angajatoare." Soluia pe care angajatorii o au n acest moment este s i extind cutrile ctre acei candidai care pot migra de la un sector de activitate la altul, dintr-un ora n altul, ctre cei care i doresc o schimbare de roluri n cadrul companiei lor i ctre candidaii nou intrai pe piaa muncii. Programele de instruire i de dezvoltare sunt cheia de acces ctre aceast surs de candidai. Medici. Pacientii considera ca meseria de medic este cea mai importanta, releva un studiu comandat de Colegiul Medicilor din Iasi. In topul profesiilor in societate, pacientii considera ca meseria de medic este cea mai importanta, urmata de cea de cadru didactic si apoi de cea de preot, se arata in studiul de evaluare a gradului de satisfacere profesionala a medicilor si a pacientului in relatie cu medicul. Dintr-un numar de 384 de pacienti chestionati, 35% considera ca medicii sunt platitisuficient, iar 38% putin. Cand merg la medic, romanii pun pe primul plan nevoia de bani (cea mai mare nota data acestui aspect - 3,58), apoi relatiile (3,36), nevoia de informatie fiind nesemnificativa. Aceasta situatie este specifica unei tari cu mari probleme economice si sociale, releva studiul. In ceea ce priveste informatia furnizata de medici, atat persoanele cu venituri sub 50 de euro pe luna (47%), cat si cei cu peste 300 de euro (70%), s-au declarat multumiti. Exista discrepante salariale notabile in randul medicilor, cei tineri aflandu-se extrem de dezavantajati fata de cei cu un anumit trecut in sistemul sanitar, iar aceasta situatie predispune la o migratie a medicilor in UE, unde sunt aproape normal sau satisfacator platiti, se mai arata in studiu. Cea mai mica nota acordata de medici vizeaza lipsa conditiilor de practicare a meseriei. Principala problema din sanatate vazuta de medici este subfinantarea (48%), apoi organizarea sistemului (40%), managementul unitatilor sanitare (8%) si calitatea actului medical (4%). Ritmul reformei sanitare din Romania este perceput negativ de medici, 21,2% considerand ca reforma merge intr-o directie gresita. Doar 18% sustin ca aceasta

merge intr-o directie buna. De asemenea, 72% dintre respondenti cred ca gestionarea fondurilor colectate de la asigurari este dezastruoasa, 13% cred ca este total gresita, iar 15% o considera eficienta. Oferta sistemului sanitar romanesc este in crestere, salariul este numai unul din argumentele care determin ca migraia medicilor s devin un exod, a declarat prof. dr. Vasile Astrstoae, preedintele Colegiului Medicilor din Romnia (CMR). "Am ajuns n situaia periculoas ca, din 2007 i pn n prezent, s avem peste 9.000 de medici care au plecat. Iar din rezideniat pe piaa muncii sunt aproximativ 7.000. Deja avem un deficit de medici. Pentru fiecare medic care a plecat, statul romn a cheltuit 80 de milioane lei vechi, pe an, pentru ase ani de zile, i 210 milioane lei vechi pe an la rezideniat, iar rezideniatul este minim trei ani. Am produs pentru Europa i nu am primit nimic n schimb", a explicat preedintele CMR. Plecarea in strainatate a medicilor si asistentelor medicale, precum si dezvoltarea puternica a domeniului medical privat, au creat un deficit acut de personal medical in momentul de fata. Potrivit analistilor, piata serviciilor medicale private se va dezvolta in continuare in urmatorii 4-5 ani, in conditiile in care fondurile de investitii au pariat chiar in acest an pe domeniul sanatatii. Salariile medicilor in clinicile private pot ajunge pana la 3.500 de euro lunar. Unul dintre domeniile care vor creste semnificativ in urmatorii 5 ani este acela al stiintelor biologice. Tot ce tine de ingrijirea corpului, estetica si genetica se afla intr-o continua dezvoltare, nu doar in Romania, ci la nivel global. Potrivit unor studii la nivel international, numarul joburilor care se refera la crearea si testarea produselor de mentinere a sanatatii vor creste cu 72% in urmatorii 8 ani.

Concluzie:
Resursele umane fac obiectul preocuparii stiintelor economice in virtutea faptului ca sunt o ,,resursa ca oricare alta,indispensabila productiei,cresterii economice. Perfectinarea managementului resurselor umane se impune si in practica economica romaneasca drept o coordonata principala de pregatire a Romaniei

Bibliografie: Ziarul Financiar; Revista Capital; Constanta;Iulia Grecu-Managementul resurselor umane