Você está na página 1de 5

Amaranth

Amaranth-ul este utilizat in multe civilizatii in diverse forme: - in Mexic este sfaramat si amestecat cu o solutie cu zahar pentru a obtine o bautura numita alegria (bucurie); semintele de amaranth decojite si prajite sunt utilizate pentru a obtine o bautura traditionala numita atole; - in Peru semintele de amaranth fermentate sunt utilizate pentru a obtine chicha sau bere; in zona Cusco florile sunt utilizate la tratarea durerilor de dinti si a febrei, sau la colorarea produselor alimentare din porumb sau quinoa; Atat in Mexic, cat si in Peru frunzele de amaranth sunt stranse si consumate ca vegetale, fripte sau fierte. - in Nepal semintele de amaranth sunt consumate preparate ca terci (sattoo) sau macinate, din faina preparandu-se chappatis. Amaranth-ul este o planta anuala. Se cunosc aproximativ 60 de specii si nu se face o distinctie clara intre amaranth-ul cultivat pentru frunze si cel cultivat pentru seminte. Semintele sunt mici, au forma lenticulara si culoare aurie. Fiecare planta poate produce intre 40,00060,000 seminte. Amaranth-ul poate fi gatit ca o cereala, macinat in faina, expandat precum popcorn-ul, lasat la gernimat sau prajit. Semintele pot fi gatite impreuna cu alte cereale integrale, adaugat in mancaruri sau supe, sau folosit la

mancaruri inabusite ca un ingredient bogat in agent de ingrosare. Faina de amaranth este utilizata la prepararea pastelor si in diverse copturi. Poate fi amestecata cu alte tipuri de faina pentru prepararea painii si nu contine gluten (o parte amaranth la 3-4 parti faina de grau sau alte cereale). In prepararea clatitelor, a turtitelor sau a pastelor se poate utilize faina de amaranth in proportie de 100%. Germinarea semintelor duce la cresterea nivelului unora dintre nutrienti, iar malditele pot fi folosite in salate, sandwich-uri sau pot fi consummate simple. Amaranth-ul are o textura lipicioase, care contrasteaza cu textura pufoasa acelor mai multe cereale atentie la preparare, pentru ca depasirea timpului optim duce la o textura elastica. Aroma amaranth-ului este usor dulceaga, ce aminteste de alune. Frunzele de amaranth seamana cu spanacul, putand fi preparate in acelasi fel ca acesta. Trebuiesc consummate plante tinere. Semintele de amaranth sunt bogate in proteine (15-18%) si contin cantitati respectabile de lisina si methionina, 2 aminoacizi esentiali care nu sunt de obicei intalniti in cereale. Sunt bogate in fibre si contin calciu, fier, potasiu, fosfor si vitaminele A si C: - fibre de 3 ori mai multe decat in grau; - fier de 5 ori mai mult decat in grau; - calciu de 2 ori mai mult decat in lapte. Consumarea amaranth-ului in combinatie cu grau, porumb sau orez maro are ca rezultat obtinerea de proteina completa, la fel de valoroasa nutritional precum pestele, carnea rosie sau carnea de pasare. Amaranth-ul contine de asemenea tocotrienol (o forma a vitamicei E) ce actioneava asupra nivelului colesterolului, reducandu-l. Amaranth-ul gatit este 90% digestibil si datorita usurintei cu care este digerat este recomandat persoanelor care se recupereaza dupa o boala sau celor care incheie o perioada de post. Amaranth-ul contine 6-10% ulei, care se regaseste preponderant in germeni. Uleiul este predominant nesaturat si este bogat in acid linoleic, care este important in nutritie. Semintele de amaranth au o calitate unica, aceea ca toti nutrientii sunt concentrati intr-un inel ce inconjoara centrul, care este sectiunea de amidon. Datorita acestui fapt nutrientii sunt protejati in timpul procesarii. Frunzele de amaranth sunt bogate de asemenea in nutrienti, continand mai mari cantitati de calciu, fier si fosfor decat spanacul.

quinoa

In mod normal ne gandim la quinoa ca la o cereala, ea fiind de fapt samanta unei plante inrudite cu spanacul sau sfecla. Aceste seminte bogate in aminoacizi nu sunt numai foarte nutritive, dar deasemenea foarte gustoase. Gatite, semintele de quinoa sunt cremoase si usor crocante, avand o usoara aroma de alune. In timp ce cea mai populara varietate de quinoa are o culoare galbuie transparenta, exista varietati de culoare portocalie, roz sau neagra. Greu de gasit pe piata, frunzele de quinoa au gust similar spanacului sau sfeclei. Recent redescoperita, provenind din America de Sud, quinoa a fost numita aurul incas, datorita celor care i-au recunoscut proprietatile in trecut. Bogata in proteina, furnizeaza proteina completa, lucru ce inseamna ca include toti cei 9 aminoacizi esentiali, intr-o proportie bine balansata. Quinoa este in special bogata in lisina, un aminoacid esential pentru cresterea si repararea tesuturilor. Pe langa proteina quinoa este bogata in nutrienti, fiind o sursa buna de magneziu, fier, cupru, fosfor, fiind recomandata persoanelor cu dureri de cap, diabet sau ateroscleroza.

Ajutor in caz de migrene

In cazul in care sunteti predispus la migrene incercati sa adaugati quinoa in dieta dumneavoastra. Quinoa este o sursa buna de magneziu, mineral ce ajuta la relaxarea vaselor de sange, prevenind constrictia caracteristica migrenelor. Quinoa este de asemenea o sursa de riboflavina (vitamina B2), necesara pentru buna productie a energiei in celule. S-a demonstrat ca aceasta reduce frecventa migrenelor, imbunatatind metabolismul energetic in creier si in celulele musculare.
Sanatate cardiovasculara

Quinoa este o foarte buna sursa de magneziu, mineral ce relaxeaza vasele de sange. Cum dietele sarace in magneziu sunt asociate cu o rata crescuta de hipertensiune, boala cardiaca ischemica si aritmie, aceasta cereala ofera un alt mod de a obtine sanatate cardiaca pentru cei ingrijorati de ateroscleroza. De cand s-a demonstrat ca o dieta bogata in cereale integrale si fibre reduce riscul de tensiune ridicata a sangelui si atac de inima, cercetatorii de la Harvard au decis sa urmareasca efectul consumului de cereale asupra riscului de insuficienta cardiaca rezultatul a aratat ca simplul consum al unui bol de cereale integrale nerafinate la micul dejun diminueaza cu 29% riscul de insuficienta cardiaca.
Beneficii cardiovasculare pentru femeile la menopauza

Consumarea cerealelor integrale precum quinoa de cel putin 6 ori pe saptamana este o ide buna pentru persoanele la menopauza cu nivel ridicat al colesterolului, tensiune ridicata sau alte simptome de boli cardiovasculare.
Protectie antioxidanta

Quinoa este o sursa buna de mangan si cupru, 2 minerale ce actioneaza ca si cofactor pentru enzima superoxide dismutase aceasta este un antioxidant ce protejeaza mitocondria de deteriorarile oxidative create in timpul producerii de energie, protejand alte celule (celulele rosii) de actiunea radicalilor liberi.
Fibrele din cereale integrale si fructe protectie impotriva cancerului de san

In urma unui studiu realizat in UK pe 35,972 participanti s-a constatat ca: - femeile cu o dieta bogata in fibre (> 30 gr zilnic) au un risc scazut cu 52% in dezvoltarea de cancer la san fata de femeile care au o dieta saraca in fibre (< 20 gr zilnic); - fibrele provenite din cerealele integrale sunt cele mai sanatoase o dieta bogata in fibre din cereale (> 13 gr/zi) reduce cu 41% riscul de cancer la san in comparatie cu persoanele cu o dieta saraca in fibre din cereale (< 4 gr/zi); - fibrele din fructe ofera de asemenea protectie - o dieta bogata in fibre din fructe (> 6 gr/zi) reduce cu 29% riscul de cancer la san in comparatie cu persoanele cu o dieta saraca in fibre din cereale (< 2 gr/zi).
Cerealele integrale si pestele protejeaza impotriva astmului din copilarie

Studiul international despre alergii si astmul din copilarie (Tabak C, Wijga AH, Thorax) mentioneaza ca un consum ridicat de cereale integrale si peste reduce cu 50% riscul de astm in copilarie. Probabilitatea de astm cu hiperresponsivitate bronsica, definit ca o sensibilitate crescuta la factori ce cauzeaza ingustarea cailor respiratorii, a fost redusa cu 72%, respective 88% la copiii ce au un consum ridicat de cereale integrale si peste.
Prevenirea calculilor de vezica biliara

Consumul de alimente bogate in fibre insolubile, precum quinoa, ajuta prevenirea pietrelor de vezica biliara conform unui studio publicat in American Journal of Gastroenterology. Persoanele cu un consum ridicat de fibre insolubile au un risc mininuat cu 17% in a dezvolta calculi biliari fata de persoanele cu dieta saraca in fibre.

Ce fac alimentele bogate in fibre insolubile pentru a preveni calculi biliari? Cercetatorii cred ca fibrele insolubile nu numai ca grabesc tranzitul intestinal, dar reduc secretia de acizi biliari (secretia excesiva contribuie la formarea calculilor), cresc sensibilitatea la insulina si reduc trigliceridele (grasimile din sange). Din abundenta in cerealele integrale, fibrele insolubile se regasesc si in nuci, in pielita fructelor si a legumelor (rosii, castraveti, mere, pere).
Actiune de sustinere a sanatatii mai puternica decat a fructelor si legumelor

Cercetatori de la Cornell University au aratat ca cerealele integrale, precum quinoa, contin multi fitonutrienti puternici, a caror activitate nu a fost recunoscuta deoarece cercetatorii nu s-au concentrate asupra lor. In ciuda faptului ca de-al lungul anilor cercetatorii au masurat puterea antioxidanta a unei plaje largi de fitonutrienti, ei de obicei au masurat doar forma libera a acestor substante, ce se dizolva repede si sunt imediat absorbite in circuitul sangvin. Nu s-au uitat la formele compuse, ce sunt atasate de peretii celulelor plantelor si sunt eliberati de catre bacteria intestinala pe parcursul digestiei inainte de a fi absorbite in sange. Fenolii, antioxidanti puternici ce lucreaza in diverse moduri pentru a preveni bolile, sunt o clasa majora de fitonutrienti, ce a fost intens studiata. In aceasta categorie intra componente precum quercetina, curcumina, acidul ellagic, catechinele si altele ce apar frecvent in starile legate de sanatate. Cand a fost masurata cantitatea relativa de fenoli si daca ei sunt prezenti in forma libera sau compusa, in fructe sau legume precum: mere, struguri rosii, broccoli, spanac, s-a constatat ca prezenta in forma libera reprezinta 76% din totalul numarului de fenoli din aceste alimente. In cerealele integrale forma compusa reprezinta 99% din total. In ciuda formei libere sau compuse, activitatea totala antioxidanta in toate cele 3 tipuri de alimente este similara.
Lignanii protejeaza impotriva bolilor de inima

Un tip de fitonutrient prezent din abundenta mai ales in cereale integrale precum quinoa o reprezinta lingnanii din plante, care este transformat de catre flora intestinala in lignani mammalian, incluzand enterolactina ce protejeaza impotriva cancerului de san, cat si impotriva bolilor de inima. Aditional alunele, semintele si fructele de padure sunt surse bogate de lignani de plante. Varza si legumele frunzoase sunt o sursa de enterolantina.
Quinoa si alte cereale integrale reduce substantial riscul de diabet de tip 2

Quinoa si alte cereale integrale sunt o sursa bogata de magneziu, mineral ce are rol de cofactor pentru mai mult de 300 enzime, incluzand enzimele implicate in secretia de insulina si in consumul organismului de glucoza. In multe studii consumul de cereale integrale precum quinoa a fost legat de protectia impotriva aterosclerozei, atacurilor ischemice, diabet, rezistenta la insulina, obezitate si deces prematur.