Alzheimer

La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz pentru prima dat o pacient, Auguste D. , n vrst de 51 de ani, internat n "Spitalul pentru Bolnavi psihici i Epileptici" din Frankfurt pentru tulburri cognitive progresive, halucinaii, idei delirante i degradare a personalitii sociale. Alzheimer noteaz la nceput undiagnostic vag: "Boal a uitrii" (Krankheit des Vergessens). Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma unei infecii, creierul obinut n urma autopsiei este examinat cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute pn atunci.

Simptome
Tulburri de memorie. Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru noiuni simple. Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii. Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.

Factori de risc
- Vrsta naintat este factorul de risc cel mai important, dar nu exist nicio dovad c boala Alzheimer ar fi cauzat de procesul biologic de mbtrnire. - Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterial, nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea c nicotina ar fi protectiv mpotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondat)[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii]. - Nivel crescut de homocistein n snge, asociat cu un nivel sczut de vitamin B12 i acid folic. - Expunerea la metale uoare (de ex. deodorani cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptat. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se gsete adesea n cantiti mari n creierele bolnavilor decedai cu demen Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relaie cauzal.