Analiza fluxurilor de trezorerie

Lect.univ.dr. Eugeniu MERCE

Standardul International de Contabilitate IAS 7 deIineste Iluxurile
de trezorerie (denumite si Iluxuri de numerar sau cash-Ilow n unele
lucrari) drept intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar |7,
IAS 7, par.6|.
Sursa principala pentru analiza o constituie "Situatia Iluxurilor de
trezorerie", ntocmita n conIormitate cu prevederile IAS 7.
Cadrul general pentru ntocmirea si prezentarea situatiilor
Iinanciare din cadrul carora Iace parte si "situatia Iluxurilor de
trezorerie" stipuleaza ca obiectivul acestora "este de a furni:a
informatii despre po:itia financiara, performante 626r174g le si
modificarile po:itiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei
sfere largi de utili:atori in luarea deci:iilor economice" |7, Cadrul
general, par. 12|. Utilizatorii de situatii Iinanciare includ investitorii
prezenti si potentiali, personalul angajat, creditorii, Iurnizorii si alti
creditori comerciali, clientii, guvernul si institutiile acestuia, precum si
publicul. Privitor la "situatia Iluxurilor de trezorerie", IAS 7 considera
ca aceasta oIera inIormatii utile pentru evaluarea capacitatii
ntreprinderii de a genera numerar, precum si a necesitatilor
ntreprinderii de a utiliza Iluxurile de numerar, respectiv a momentului
si sigurantei generarii lor |7, IAS 7|.
n Romnia, situatia Iluxurilor de trezorerie este considerata o
componenta a situatiilor Iinanciare anuale n conIormitate cu
prevederile Ordinului Ministerului Finantelor Publice Nr. 94 din 29
ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementarilor contabile armonizate
cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate |5, par. 3.2.|. Situatia
Iluxurilor de trezorerie se ntocmeste, conIorm IAS 7, Iie utiliznd
metoda directa, Iie metoda indirecta |5, par. 4.29.; cap. III|.

n cadrul situatiei Iluxurilor de trezorerie, potrivit abordarii

Iunctionale a activitatilor ntreprinderii, Iluxurile sunt grupate n trei
categorii:
- Iluxuri provenite din activitatile de exploatare (operationale);
- Iluxuri provenite din activitati de investitii;
- Iluxuri provenite din activitati de Iinantare.
Analiza Iluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati
este utila pentru: corelarea proIitului (pierderii) cu numerarul; separarea
activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar;
evaluarea capacitatii ntreprinderii de a-si ndeplini obligatiile de
plati cash; evaluarea Iluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare
(cash-Ilow strategic) |3|. Utilitatea analizei este data de Iaptul ca
variatia globala a trezoreriei este relieIata prin soldul de trezorerie,
rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) si
prin cel rezultat din operatiunile de capital care privesc investitiile si
Iinantarile. Atunci cnd Iluxurile reale si cele monetare nu coincid, cum
de Iapt se si ntmpla, trezoreria se asigura prin decalaje de plati
asociate acestor Iluxuri |6|.
Fiecare dintre cele trei categorii de Iluxuri are impact asupra unei
surse sau a unei utilizari de lichiditati |4|.
Sunt consacrate doua metode pentru determinarea Iluxurilor de
trezorerie (generate de activitatile de exploatare, de investitii si de
Iinantare) |5, cap. III|:
- metoda directa;
- metoda indirecta.
A. Metoda directa

ConIorm acestei metode se opereaza cu ncasari si plati brute n

numerar |8|.
a) Fluxurile de numerar provenite din activitatile de exploatare.
- ncasarile n numerar din vnzarile de bunuri si prestarile de servicii;
- ncasarile n numerar provenite din redevente, onorarii,
comisioane si alte venituri (care se pot estima pe baza marimii ciIrei de
aIaceri realizate, corectate cu modiIicarea soldului creantelor
comerciale din exercitiul Iinanciar);
- plati n numerar catre Iurnizorii de bunuri si servicii (materii
prime si materiale consumabile, ct. 601 602 - 7412; alte cheltuieli
materiale, ct. 603 604 606 608; alte cheltuieli din aIara, cum sunt
cele cu energia si apa, ct. 605 - 7413; cheltuieli privind marIurile, ct.
607; cheltuieli privind prestatiile externe, ct. 611 612 613 614
621 622 623 624 625 626 627 628 - 7416). Marimea
acestora se ajusteaza cu variatia soldului stocurilor de materii prime,
materiale consumabile si marIuri prin adaugarea diIerentei dintre stocul
Iinal si cel initial, respectiv cu variatia soldului datoriilor comerciale
(ct. 401403) prin scaderea diIerentei dintre soldul Iinal si cel initial al
exercitiului Iinanciar;
- plati n numerar catre si n numele angajatilor (cheltuieli cu
personalul ajustate cu variatia soldurilor conturilor necorespunzatoare);
- plati n numerar sau restituiri de impozit pe proIit, doar daca nu
pot Ii identiIicate n mod special cu activitatile de investitii si de
Iinantare (se reIera la cheltuielile privind impozitul pe proIit, ct. 691-
791, daca se presupune ca ntregul impozit pe proIit este aIerent
activitatii de exploatare).
b) Fluxurile de numerar provenite din activitatile de investitii.

- platile n numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace

Iixe, active necorporale si alte active pe termen lung. Se pot determina
pe baza cresterilor de active imobilizate prezentate n nota 1 la situatiile
Iinanciare si se ajusteaza cu variatia datoriilor ntreprinderii catre
Iurnizorii de imobilizari;
- plati n numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu
si de creante ale altor ntreprinderi. Se pot identiIica n valoarea
cresterii elementelor de activ respective prezentate n nota 1 la situatiile
Iinanciare;
- ncasari n numerar din vnzarea de terenuri si cladiri, instalatii si
echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;
- ncasari n numerar din vnzarea de instrumente de capital propriu
si de creante ale altor ntreprinderi;
- avansuri n numerar si mprumuturile eIectuate catre alte parti;
- ncasari n numerar din rambursarea avansurilor si mprumuturilor
eIectuate catre alte parti.
c) Fluxurile de numerar provenite din activitatile de finantare.
- venituri n numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de
capital propriu. Se determina pe baza cresterii capitalului social,
inclusiv a primelor de capital (ct. 1041 1042 1043 1044) si se
ajusteaza cu variatia creantelor privind capitalul subscris si nevarsat;
- platile n numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a
rascumpara actiunile ntreprinderii. Se regasesc n scaderea capitalului
social si a rezervelor;
- veniturile n numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci
si alte mprumuturi. Sunt constituite din cresterea mprumuturilor si
datoriilor asimilate, nregistrate de ntreprindere n conturile aIerente,

veniturile din dobnzi si alte cheltuieli Iinanciare oglindite n contul de

proIit si pierdere;
- platile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor
legate de o operatiune de leasing Iinanciar. Se determina pe baza
analizei contractelor de leasing.
luxurile de numerar - total
- Numerar la nceputul perioadei;
- Numerar la Iinele perioadei.
Rezultanta Iluxurilor de numerar din activitatile de exploatare, de
investitii si de Iinantare reprezinta trezoreria neta.
B. Metoda indirecta
IAS 7 si OMFP nr. 94/2001 prezinta metoda indirecta ca alternativa
la metoda directa de determinare a Iluxurilor de trezorerie.
Particularitatea acestei metode consta n Iaptul ca proIitul net (sau
pierderea neta) este
ajustat(a) cu eIectele tranzactiilor ce nu au natura monetara,
amnarile sau angajamentele de plati sau ncasarile n numerar din
exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli
asociate cu Iluxurile de numerar din activitatile de investitii sau de
Iinantare.
Situatia Iluxurilor de numerar prin metoda indirecta se prezinta n
Ielul urmator |5, cap. III|:
a) Fluxuri de numerar din activitati de exploatare.
- rezultatul net;
- modiIicarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

- ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse n

activitatile de investitii sau de Iinantare.
b) Fluxuri de numerar din activitati de investitii.
- platile n numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace
Iixe, active necorporale si alte active pe termen lung;
- ncasarile n numerar din vnzarea de terenuri si cladiri, instalatii
si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;
- platile n numerar pentru achizitia de instrumente de capital
propriu si de creanta ale altor ntreprinderi;
- ncasarile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu si creanta ale altor ntreprinderi;
- avansurile n numerar si mprumuturile eIectuate catre alte parti;
- ncasarile n numerar din rambursarea avansurilor si
mprumuturilor eIectuate catre alte parti.
c) Fluxuri de numerar provenite din activitati de finantare.
- veniturile n numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente
de capital propriu;
- platile n numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a
rascumpara actiunile ntreprinderii;
- veniturile n numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci
si alte mprumuturi;
- rambursarile n numerar ale unor sume mprumutate;
- platile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor
legate de o operatiune de leasing Iinanciar.

luxuri de numerar - total

- Numerar la nceputul perioadei;
- Numerar la Iinele perioadei.
Rezultatul obtinut prin aplicarea metodei indirecte este acelasi ca si
cel obtinut prin metoda directa, diIera nsa structura Iluxurilor de
numerar reIeritoare la activitatile de exploatare. Fluxurile de numerar
din activitatile de investitii si cele din activitatile de Iinantare sunt
determinate prin metoda directa.
Prin metoda indirecta, pornind de la valoarea contabila a
rezultatului exercitiului Iinanciar, sunt eIectuate ajustari pentru
determinarea Iluxului de numerar. Se are n vedere ca prin practicarea
unei contabilitati de angajament sunt nregistrate veniturile si
cheltuielile n momentul Iacturarii lor si nu n momentul ncasarii sau
platii, iar n calculul proIitului sunt luate n considerare unele elemente
de venituri si cheltuieli nemonetare, care nu presupun intrari sau iesiri
de numerar din trezorerie, ceea ce Iace sa creasca diIerenta dintre
marimea rezultatului realizat si marimea numerarului din trezorerie |2|.
Prin eIectuarea ajustarilor se urmareste:
- eliminarea eIectelor contabilitatii de angajament prin luarea n
considerare a capitalului de lucru net. Ca atare, din rezultatul
exercitiului se scade variatia stocurilor (materii prime si materiale
consumabile, productia n curs de executie, produse Iinite si marIuri,
avansuri pentru cumpararea de stocuri), variatia creantelor (creante
comerciale si alte creante) si se adauga variatia datoriilor de exploatare
(decalajele de plati Iavorabile ntreprinderii puse n evidenta de variatia
soldurilor conturilor corespunzatoare);
- eliminarea veniturilor si cheltuielilor nemonetare (amortizarile si
provizioanele constituite sau reluate pe venituri) prin adunarea
cheltuielilor calculate cu amortizarea si provizioanele constituite si

scaderea veniturilor din reluarea provizioanelor (practic, se aduna toate

rubricile de ajustari din contul de proIit si pierdere: ajustarea valorii
imobilizarilor corporale si necorporale; ajustarea valorii activelor
circulante; ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
ajustarea valorii imobilizarilor Iinanciare si a investitiilor Iinanciare
detinute ca active circulante);
- eliminarea acelor elemente de venituri si cheltuieli care nu sunt
legate de activitatea de exploatare.
Privind metoda de calcul a Iluxurilor de trezorerie IAS 7
recomanda metoda directa, aceasta Iurniznd inIormatii utile pentru
estimarea Iluxurilor viitoare de trezorerie, iar prin metoda indirecta
aceste inIormatii nu sunt disponibile. n practica nsa, ntreprinderile
preIera metoda indirecta ntruct are o logica de calcul mai apropiata de
Iormatul raportarilor contabile.
ote bibliografice
|1| Brezeanu, Petre (coordonator), iagnostic financiar, Bucuresti,
Editura Economica, 2003.

|2| Dragota, Victor, Ciobanu, Anamaria, Obreja, Laura, Dragota,

Mihaela, anagement financiar, Bucuresti, Editura
Economica, 2003, pp. 224-225.
|3| Gheorghiu, Alexandru, Anali:a economico-financiara la
nivelul microeconomic, Bucuresti, Editura Economica,
2004, p. 234.
|4| Halpern, Paul, Weston, Fred, J., Brigham, Eugene, F.,
Finante manageriale, Bucuresti, Editura Economica, 1998,
p. 97.
|5|
***
, Ordinul inisterului Finantelor Publice Nr. 94 din 29
ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
armoni:ate cu irectiva a IJ-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate,
publicat n Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, Nr. 85
din 20 Iebruarie 2001.
|6| Stanciu, Ion, Finante, Bucuresti, Editura Economica, 1997,
p. 490.
|7|
***
, Standardele Internationale de Contabilitate 2000,
Bucuresti, Editura Economica, 2000.
|8| Vlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu N., Anali:a economico-
financiara, Bucuresti, Editura Economica, 2004, p. 381