Você está na página 1de 6

I

!i

Procesuf infecfios
INFECTIA

v\ Procesuf infecfios

o'.*'i|:o'"*"

Este p-dfruDdereo microorgonisnelor in orqoismul oozdd. urho?d de tixdreo Si multiplicoreo lor ?ntdsuturile -qestuia. n Postulqtele lui (och-flenle defiresc incd inir-o formd octuold.ogentulpcfogn infectios: - Agentu| infectios poote pusin > fi evidenlh mereuintr-o boold Infectioosd. pgfggl poqre fi cutiivar (izotor) 9i ?noftro 4ggnil! " orgontS|nutut bolnov. > Infecl@o uhui animolde loborctor odecvqt cu uh @nt nrcrobidh cultivot, trebuie sd prezihte un toblou clinic tioic. ! Agenful microbioh trebuie sA pootd fi din rcu izolqt din onrmotut thtectot-

Infecfiile exogene
' Sunt infecfiile unde oqentul infectios odtrunde?n corp din exferior, petblrarea se iealiieazd prin r' piele, y' mucoose, { orol, { uretral, r' vaginol gi onol. . Pot exisio infeclii exogeneexcepfionole gi onume: o infeclii introuterine. o tronsplocenfore gi o infeclio iniroporium.
' . r . .

fnfecfiif e exog,ene
!,n tryA normol nucocele gi pielea poseddheconisne locqle 5r srstehtce de oDdrorei sirot prctector, mucus, efectori utnoroli s@ celulariai ihunitdtii. Docdorganismuleste sldbit datoritd unor tulburdri qle ijll:Tlrly, Inun sou uhor leziuhi locole,pdtrundereo ogntilor rhtecltoSreste u$urotd. Zo.relefrecvente de pnefr@ oi ognlilor infecliori sunt: foliculii pilogi, gfondefesudoripore gi *bocee, minuscule leziuniole pielii.

. . ' .

Infecfiife endogene
' Sunf generatedegermenii coresunt dejo existenti?norgonis-m. . Acesteaopor lo persoanele core ou un si-stem imdnitor3ldbit,soulo persoone fn v6rstd. ' Atdt qermenii virulenticdt si cei nevirtllenti pot mulliplico orqonismul se ?n umon, fErEo db,termino'oporifio b-olii. . Atuncicdndsisfemul imun sou sil megonismele opdroee de loiold sunt defici.tare,acegti'gemeni deveni pof InTecTrosr.

fnfecfiile endogene
' Chiorgi f loro normold orqanismului o ooote devenipatogend, oles clocdprintr'-un moi occiderit, occident.souo ioienddef icitor&.oiunoe sol iqienddeficitari, aiunop.ln ln z.one nespecificd(ex. E. coli din intYestjn docdojungeinvezicourinordpoofesd gener Inteclil un nore). eze . O oltd modolitote infectie endooend de esfe ofuncic6ndun germei?simodificd ospectul potogen prin cdpdtoieo unor caroctere spoflte de Datoaenit e of (virulen!6 foxicit<ite). sou

fnfecfio
. O infeclie poote evoluo: . Lent clinice. Fdrdsimptome .9.rbclinic Pocientul prezinidsemne nu clinice, dor examenele laborotor soucontrolul de pun infecfio. medicol tn evidenfd .Clinicmonifest gi pocientul C6nd simptomele monifestd semnele cliniceole inlectiei.

Sursa de agenli potogeni \


Eslereprezentotd un orqonism de careal copocifofo qdzduioscd, osiqure sd sd subrovietuireo-si eventuol multiSlicareo si tntotdeolnodis'emi noreounuio<ient patogen, direct spreorqonismul receotiv prin intelniediulcdilordi 3oui-ndirect prezenl6ndsou nu semne trons6itere,' clinice boold. de de ' Exemple surse deagenlipotogenir ) Bolnovi forme tipicesouotipicede cu bool6.

Surso de ogenli potogeni


> Purtdtori de ogenli potogeni core pot sd nu prezinte semneclinice de boold,dor pot fi: z prrtdtori pneinfecfio5i,viiforii bolnovioflofi in perioodode incubotieo bolii; z purtdtori sdndto5i core ou un onumit grod de imunifole Si o rezistentd generoldnespecificd ridicotd gi ocegtio pot li: - temporori (cdleva zile sou sdpidm6ni), (luni, oni sou tootd viofo). - ci"onici / prrtdtor"i fogti bolnovi (dupd vindecoreo clinicd nu se sterilizeozd).

Surso de ogenfi potogeni


' E i pot fi : .cunoscufi (cei careou fost spifclizofi)sou .necunoscufi cu forme otipicecoreou (cei fost trotofi tn ombulotoriu). FAnimolebolnove (inclusiv pdsdrile) pot ele fi {domestice, r'Peridomestice, r' sdlbatice.

Sursq de ogenli potogeni


Efe pot fronsmite zooontropozele (90 de molodii dintre core 20 intereseazd 9i populofic Europei). Animolele purtdtoore de agenli potogeni ou oceleqsicorqcteristici co lo oomeni. ) Artropodele Suni vectori biolooic octivi core osiourdin mod obfiqotoriu dezvoliarea cel putin oeitru un stqdiu biol59iccl ogentuluipotogeri(f6niori, pdduchele puricii gooreceluigi gobolonului omului,cdpugele,
efc.).

l{odul de tronsmifere o ogentilor potogeni


' 1!1qCul tronsmiterepoote direct sou de fi rndrrecf trModul direct de tronsmitere se realizenzl'intre surso deooent ootoqen si (inholoFeo. orqonismul receDtiv conto-cttron3ferul f izfc. sdruful.mirscdiuro. tronsplocentor, tionsfuziode sdnge). OModul indirect de trcnsmiter.e este moi complex implicd soumoimultecdide uho si trorismitire (apd,aer,sol,olimente, obiect m6ini,'insecte combinate). e, sou

Cdi de transmitere
trAerul
) l\Aeconismul fronsmitere o qqenfului Dotooen de prin_ocecstdcole o fost descriS de PfliJlgeft 1897. > In timpul expirdrii, oerul iese cu o Dresiune more. produce picdiuri seotice core vor idm6ne Suspendate?n aer Dizo durotd voriobild si vor fi disBersote?n ropoit cu dinensiunile lorldisoersia vo fi intensdcdriddimensiunile vor fi < 10p).' > Picdturileseptice sunt diseminotelo o distontd de 1,5-2 m, sou docd infervine tusea_strdnutul. ' vorbirea, cdnforeo, dispersio vo fi lo 5-10 rn, dotoritd curentilor de irer.

) Dupd timp picdturile pierdo oortedin sepfice !n opd,devinmolugoore, per3istdrhultin o'er. pe fedrmenteozd suprofefegi apoise rdspdndesc > Disemi,ndn{ ogenlipotogeni oflofi ?ninteriorul vor nucleosoli gXfitf" substonleorgonice genero D Ei se pot cupla porticule (orofuldin cu minerole sol)9i geneiazd froful septic,core3e combind cu ceteprovenate frituroreo spontond oltor din o
) Orgonismele receDtive se vor confomino si eventuol_infectaihhol6nd:picdfuri, nucle6soli sou

Cdide tronsmitere
) Aerullncdperilorpoatefi contominof cu intensitote variobild functie de: fn destinofio ocestoro, densitoteo surselorde ogentipalogeni, colifoteodecontqmindrii $i periodice. ) Prinoceostdcalese pot tronsmite: / difterio. r' gripa, / scorlof ino.
> Este o oltd cole d9 trqnsmitere q ihfecfiei, 1 grom de sol poote contine 2-5x7Qe germeni. > Solulnu.esteun nediu prielnicdezvolldriiogntilor pqtogeni. > ! In aford de bqcteriile core sporulEozh. atqrd sDoruleozd. ceilolti ooenii ooenti potogeni suprovieluiesco peiioodd linitotd di timp (zile sru l unt) > _iniol se pot int6lnir fungi, oud gi lorw de geohelminli. > Contohinareo f i erentuol infectoreo omuluise poqte fo@ pnn: / cale digestivd, consund opE sru vegetole c?ude nespdlofe, r' cole respirstorieprin inhaloreo pulberilordin solul conTomt not r' pdn'tegutrente cu infegritote pierdutd. ! Prin oceostd cole se pot ironsmite: tstomsul_ Doliohiclito. sqlmonefoz,tubercirlozq, porazilozele.

trApo
)4/5 din bolile cunoscrteli lumesunt lgotede in$lubratot@ opei. TJflilifereo ogenlifor potogeni se p@te locei ) - de h surselede ognli potogeni: delecfe (umne, onimle), oddpor@ *o,odr4 (oomenrtor onarctetor), $u depuneiea edovretor o.l:mEl:l,oo'*"", r'indirccli ore loc prin: - sol, - olirenie, - recipiente Tronsmite.eo indrrectdse producinr inundolir, oversede pl@re,cutremure, in-ocestemonenteopr defectiuni, d{rii, a6ndnu s foce sou6te Insufrcrentd deconionimra opei su utilizora nergrenicd surselorde opd. o . ?rin oc@sld.@le_ pgl trcithite: febrclc iifo--porotifoidi@, se diz.d;rio, holerc, hepotilo A, Fliomielitd dc.

OAlimentele
> Atunci cand nu suht prelucrdte rqientc sdu otuhci c6nd hu se respectai circuitele. > Contomindreo lor loote fi: r' primor{(de loorigine)sou / (prin dejecte, oninole bolnow sou purfdtoore, oer, opb, ::fglqgrd sor, Insecte sou natni murddre). > Prin olimente seI|ot tronshite; frichin?lozo, lubcrculozo, ontuut, brucelozq, solmoncloz? eic.

tr Obiectele
> Pot consiifui o oli6 cole de tronsnitere. > Ele pot tronsmite: / direct (de lo sursd de oqenti Ddtooehi Drrn Drodugle eliminote: secretii, spuf6, urind, fecol!, s6n9Z,pdroi) bou r' indlrcct (prin oer. sol, opd, na'ni). > Prin oceostb cole se pot tronsnitei solmonloz?, tubrculozq, nepqtfo A, pomzitozc.

Cdi de tronsmitere
Trcnsniterec pdn m6ini nrurdore. Contomintraopoote fi dircctd (delo aEentiipotogeni) sou iTdircctd (prin germeni rehiculofi prin: er, opd, sol, armenf e, oDtecfe, tnsecle ). > 5 po! frohsnite: febrd tifoidd, dizent iie, hepatito A, pqirzitoz.. O lrccctds pot fi surse dc oqenti Dotooeni.oozde obliqotorii cel putin piinfru un stqdiu dd ddzioltoFe (ofduchii omrjlui cdpusdle, tAhtqrii, puricii9i olti flebotomi). > Altele sunt vectori pqsivi, ortropodelei rnuslele.oandociide bucdidrie, furnicile,'dupd ce conlomireqzdasiquid doqr tronsmitereo pe disionle gi perioode voriobile-deiimp. O > t /

Gozdele?eceptive
Este st@o orgohismuluicore nu-i conferd @esteio posibilitateq da a invinqe o cqresiure microbiqnd. Grodul ' 6rodul de receplivitote ourei Dobuldfii deoinde de receotivitolZ aurJj Dopulotii rezistenfq spebificd (inunitotba) arc erle dep,ndentE de prg3e$o.onflcorpttor s@ o urcr @lule fl copqcitofe ontilhtectioosd. ' 5@ rczistentd ncspecificd (gGrcmld) este dependentdde: Inregntateo bonerelor cutonote gi q mucooselor, Imunitoteq nqiurcli core sa reolizedd fdrd interwntia ornului$i este de: - spcie - omul Si anuhite onitndlefac arumite boli soe,cifie: - pasivd- urmce o trqnsferului trqnsplocentqr de onficorpi, - octivd - irnunitqteo core opore dupd treerea prin booli.

Gozdele receptive
trfmunitoteq ortif iciold Y 5e realizeazd dupdintervenfioomului, prin progrome prevenlionole. ts5e utilizeozd produse biologice careoferd protecliespe;ific6. ) Eopootefi: { activd, dupdodministrorea voccinurilor; r'posivd- dupdodministroreo seruri de imune de imunoglobuline ocesfcoz sou (?n orgonismul este do6r consumotor).

Gazdele?eceptive
) Rezistenfo specificd nespecificd sau poo?e fi sporitdprin utilizoreo onticorpi de: monoclonoli octiune gi cu idiofipicd o sistemelor imunomodulofoore (imunostimulotoore ribozomole octiune cu de opdroreontiinfecfioasd). ) 6rodulde recepfivitotedepinde de: gi vdrstd,olimentof profesie. ie,

Monifestoreo infecfiilor ?n colectivitdfile umane


. tn functiede: numdrul, dispersio gi spotiold unorlmbolndviri disting a se potru forme: sporodic6, endemicd, epidemicd pondemicd. 9i trin monifestoreo sporodic procesele 6,, morbide oporsubformounuinumdr de mic tmbolndviri, disfribuitepe un teritoriu ?ntins, intervolemoride timp fdrd o lo legdturd oporentd ?ntreele.

Monifestoreoinfecfiilor

(t

temporold,care pot duce lo izbucnireounbr' epidemii.Ele se bot int6lni in mod constonfin ohumite.grupe.d! populoJi din unele zone i, geogrofice, sub formo dd cozuri dispersoie core periodic pot creste co frecvenid (hiootito virold. dizenteria bocilord, 9u9a endemicd). ' Prin luoreounor m6suri eficiente.o morbidiioie endemjcdse poate tronsformo intr-o morbiditote sporodicdsou poote fi erodicotd pe teritoriul respecfiv. ' 5qu.c6nd nu se iou mdsuri se.p.ootetronsformo ?n

Q in monifestcreoendemicd. mo.6iditot"o \\ redus6, reouso,imbolnEvirile ou JeodturE rmootnovtnte ou teooturoooorentd nu nu oDorentd "tt"?ntri Thtr efe,dor e:istd tendinlode c6ncentrdre efe, dor existd tendinto de c6ncentrdre sootiold s gi spotiold

estoreo infecfiilor rlAonif


tr li\onifestoreo epidemic6 se corocterizeozd prin: notura debutului (exploziv,lent), extensivitote, severiiote (complicoiii9i morfolitote), duroto de evolufie (scurtd, medie sou lungd),rnodulde stingere (brusc, lenf sou trenont) 9i perioodo infeiepidemicd (scurtd, medie sou luttgd).Ex. epidemii hidrice, oerogene,olimentore etc. tr li\onifestoreo pondemicd este o ocumulore de epidemii cu corocter extensiv, interesqzd orii niqri de oe olob sou continenfe?nfreqi5i in toote cozurile'delmbolndviri existd legdtuii ividente. tr Ex. noi ne oflom in o 7 o pondenie de holero.

Infecfio de spitcl
> fnfectiileintrosoitolicesti ofectiuni sunt surveriite infei.iorul ln unuispitol,of<ict6nd bolnovii spilolizofi. F Elese moinumesc infeclii nosocomiole ai souiotrogene infecfii fncruci5ote sou (cross infection). ) Acesteinfecfiiopor?ntimpulspitolizdrii, tn moiror dupd soitolizore. conditiile c'.eale ipithllzore gi de octul medicol de souchirurgicol

) Evolutivinfecfio de spitol o porcurs trei etoPe: \ . oreoosteuriond (orevolentd crescufd si lor etiblogicdd germeni inolt [rreilominon]o potogenr), . posteuriond (datoritd impleme.ntdriiosepsiei 9i prevotenlo), onllsepslero scozul semnf rcqTrv . modernd Si.co4temporondpu prevolenfdin o crestere 9r rmP.lrcoreo PredomrnonTo unor bociefl | condrlonql pologene. ) Corocteristiciletulpinilor core dou oceste infecfii sunt: - rezistento multipld la ontibiotice gi ontisepiice, - copdcitoteode colonizore5 - virulentd crescutd.

Infecfio de spitol
)Cefe moi ?nf6lnite bocterii core dou acesleinfe< gi core olcdiuiesc fondul microbionde spitol sunt:

pneumonioe, ' enterobocteriile(E. Klebsiello coli, trnreroDocrer spp.J, . Pseudomonos oeruginoso, coogulozo stofilococi ' Stophylococcus oureus, negafrvr; poroqripol, cu'tropism respirotor (gripol, ' virusuri vofl odenovrrusun, fl novrrusun, ruJeolrc, celos) mol ror (polio, Coxsochie, ECHO); ' enterovirusurile . fungi(Condido, Aspergillius); (Pneumocystis corinii, ' protozoore bxoolosmo cursul ?n frovoliului.

Infecfio de spitol
este mdrit ) Riscul infecliei introspitolicegti prin investigofiile sou medicole chirurgicole (puncliiexplorotoriisau ogresive covitdfilor)souprin octele endoscopio (respiro!ieosistof6, teropeutice moderne i ntervenfii chirurgicole agresiv Perf uzii, e, prelungite, ie coteterisme venoose medicof imunosupresiv6).

Infecfiife emergente
o 5unt boli tronsmisibile, recentidenfificote gi gi closif icotetoxonomic clinicoepidemiologic. o Lo sf6rgitul secolului eroupeste30 de XX ostfel de boli core pot sd declongeze peniculooseonume: epidemii Si . infecliocu HIV, . febnoEbolo. . sindromul pulmonor Hontovirus, cu

Infecfiife emergente
' . . . . o f ebre virale hemoragice, infectiocu Compylobocter, Helicobacter, encefolopotiile spongiforme tronsmisibile, boololegionarilor, boolo Lyme( Borrelioburgdorferi). Unele sunt boli Jrou opdrute, oltele existou de secolg,5i fost iecunoscutedoor ou recentdin couzo unorschimbdriecolooice souambientole coreou crescutrisculinfecfiilor umone.

Infecf iile ?eemergente


DSunt boli infecfioase vechica: )tuberculozogi Fsifilisul, care au?nregistrato recrudescentd semnif icotivE couza din schimbdri lbr complexului condilii gazdd-agent, d.e eTrotogte-mecltu.

Você também pode gostar