APA DIN ORGANISMUL UMAN Prof.

Popovici Elena

Determinarea apei totale din organism s-a fcut de mult vreme. Primul care a ncercat, nc din secolul trecut sa calculeze proporia de apa din organismul uman a fost fiziologul Claude Bernard. Cum a procedat ? El a cntrit mumiile egiptene care erau complet deshidratate . Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeai nlime i cu trsturi fizice ct mai asemntoare mumiilor respective . Prin acest procedeu , el a determinat c apa are o proporie de 90 % n organismul uman . Cifra este prea ridicat . Acest lucru se explic pentru c uscarea prelungit a mumiilor a dus i la pierderea unor substane solide din corpul lor alturi de apa . Ulterior s-au fcut cercetri mai precise , care au artat nu numai ct ap este n organismul uman , dar i chiar ct ap conin esuturile din care este alctuit . n medie , un om care cntrete 65 de kilograme poate fi sigur c aproximativ 41 de kilograme ( 63-70 % ) din organismul su este ap . Actualmente exista posibilitatea determinrii cu precizie a apei din organism, inclusiv, a celei din esuturi i grsimi, prin utilizarea unui analizator de impedana bioelectrica. Apa este principalul constituent a tuturor fiinelor vii; este mediul intern in care se distribuie toate substanele solubile, organice si anorganice; are rol in transportarea produselor de excreie rezultate in urma diverselor metabolisme; transport substanele nutritive spre toate organele; alimenteaz traseele nervoase; asigur capacitatea de funcionare i de reproducere a tuturor celulelor; ajut sngele i limfa s-i ndeplineasc misiunea i regularizeaz temperatura corpului; reprezint substana de baz a fluidelor corporale: sucuri digestive, snge, urin, limf, transpiraie; joac de asemenea un rol important n dizolvarea i transportul diverilor nutrieni cum ar fi: vitaminele, mineralele sau chiar hidraii de carbon i oxigenul i contribuie la eliminarea toxinelor prin rinichi, intestin, piele i plmni; poate fi considerata un aliment indispensabil care asigura in organism desfurarea normala a metabolismului tuturor celorlalte principii nutritive. Majoritatea apei ingerate provine din lichide(1500ml), din constituia alimentelor solide(800ml), din oxidarea principiilor imediate in urma metabolizrii lor. Astfel: 1g proteina genereaz 0.41g apa, 1g lipid genereaz 1.07g apa metabolica si 1g glucid(amidon) genereaz 0.6g apa . Coninutul de apa din organismul omului: - se afla in raport direct cu suprafaa corporala; - este funcie de adipozitate: la un om adult cu adipozitate normala(22%) organismul cuprinde apa in proporie de circa 60% din greutate; cu cat cantitatea de grsime este mai redusa cu att proporia de apa este mai mare si invers ; oamenii de tip atletic cuprind proporii mai mari de apa in corp, fata de celelalte tipuri constituionale; - este influenata de vrsta: scade ncet cu vrsta, meninndu-se in limitele specificate(58-66%); astfel, un embrion de cteva zile conine 97% apa; ftul de 3 luni conine 94% iar organismul copilului la natere cuprinde 66%; - variaz cu sexul: femeile avnd un coninut mai redus de apa (cu 10%), comparative cu brbaii. Repartiia apei din corp in diverse organe sau lichide se face n proporii foarte variate. Astfel , scheletul conine 22% apa, esuturile cca. 80% , lichidele(afara de snge) cuprind intre 96-99% , sngele cuprinde intre 78 si 83% , muchii cuprind intre 73 si 76% apa. Dei coninutul n ap al muchilor nu depete pe cel a

celorlalte esuturi moi sau pe cel al sngelui, totui, din cauza masei musculare mari din corp, apa cuprinsa n muchi reprezint jumtate din coninutul global al apei din organism. Apa , in organism este repartizata in vase sanguine si limfatice, celule si spatii intercelulare. In afara de localizarea lor, aceste domenii se deosebesc prin compoziie si roluri funcionale. Datorita diferenierilor existente, ele sunt grupate in doua sectoare hidrice: sectorul intracelular care reprezint aproape 50% din greutatea corpului si sectorul extracelular care reprezint 20% din greutatea corpului. Cele doua sectoare hidrice sunt separate prin membrana celulara a crei permeabilitate selective determina deplasrile apei si electroliilor. Aceasta membrana este impermeabila pentru cationii Na+ si anionii mari si este permeabila pentru cationii K+ si anionii mici. Lichidul extracelular este o soluie de clorura de sodiu, pe cnd lichidul intracelular este o soluie de fosfai i proteinat de potasiu i cuprinde o cantitate foarte mica de Cl si practic , deloc Na+, in schimb, conine o cantitate foarte mare de ioni K+ si HPO4 , precum si o proporie mare de proteine, ioni Mg2+, SO4 , HCO 3 Sectorul extracelular este constituit , la rndul sau, din: - lichidul interstiial (ocupa spatiile intercelulare; cuprinde concentraii mari de ioni Na+ si Cl,puine proteine, concentraii reduse de ioni de K+,Ca2+, Mg2+, HPO42- , SO4 , concentraii apreciabile de HCO3 ; reprezenta 16% din greutatea corpului) ; plasma sangvina ( cuprinde concentraii mari de ioni Na+,Cl-, concentraii apreciabile de proteine, si ioni HCO3 , concentraii reduse de ioni K+,Ca2+, Mg2+, HPO4 ; reprezint 4% din greutatea corpului); - limfa - fluidele din esuturile conjunctive - fluidele din oase - fluide transcelulare In ceea ce privete echilibrul apei in organism, este de remarcat faptul ca, in organism exista n permanenta, un echilibru intre apa ingerata si cea excretata, volumul total al apei din organismul unui om sntos este constant iar variaiile lui zilnice sunt totdeauna mai mici dect 1% din greutatea corpului. Pstrarea acestui echilibru este cu att mai remarcabila cu cat se tie ca ingerrile si excreiile zilnice variaz de la individ la individ, iar la aceeai persoana de la o zi la alta. Pierderile de apa au loc in mod obinuit prin piele, urina, plmni i tract gastrointestinal. Independent de aportul hidric, un anumit volum de apa este necesar totdeauna pentru excreia substanelor osmotic-active; in special ureea si clorura de sodiu . Cantitile excretate din aceste substane depind de aportul proteic i al srii din raie. In aceste condiii, calculele au artat ca fiecare gram de proteina dietara corespunde la 5 mosm(1mosm=1 mmol substana solubilizata x n; in care n=numrul particulelor produse prin disociere), si fiecare gram de sare genereaz 34 mosm. O raie obinuita care conine 100 g proteine si 10 g sare genereaz(100 x 5)+(10 x 34)=840 mosm. innd seama de faptul ca rinichiul poate concentra urina la aprox. 1400/L, rezulta ca numai excreia acestor substane solubile este necesar un volum de 840:1400=600ml apa. Att pierderea excesiva de apa cat si acumularea excesiva de apa determina dezechilibrul apei in organism, antrennd astfel tulburri grave in organism. De fapt aceste situaii nu au loc in mod obinuit, datorita bunei funcionri a hipofizei posterioare, rinichiului i adrenalelor. Reglarea normala este posibila numai in anumite limite de variaie ale apei din organism. Cnd acestea sunt depite, echilibrul se strica si apar fie pierderi masive, fie acumulri excesive.
2222-