Analiza Cost-Beneficiu Analiza Cost - Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor

si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor actiuni si/sau proiecte. Impactul trebuie sa fie evaluat in comparatie cu obiective predeterminate, analiza realizandu-se in mod uzual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectati de actiune, in mod direct sau indirect. In general, ACB trebuie sa stabileasca daca analiza se realizeaza adoptand o perspectiva locala, regionala, nationala, la nivelul UE sau globala. Nivelul de analiza potrivit trebuie determinat in relatie cu marimea si scopul proiectului, adica in relatie cu grupul/zona in care proiectul are un impact relevant. Obiectivul Analizei Cost - Beneficiu este de a identifica si cuantifica (respectiv de a da o valoare monetara) toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie, in vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare. In principiu,toate impacturile ar trebui evaluate: financiare, economice, sociale, de mediu, etc. In mod traditional, costurile si beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferentei dintre scenariul cu proiect si alternativa acestui scenariu: scenariul fara proiect (asa numita abordare incrementala). In continuare, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete si a stabili daca proiectul este oportun si merita sa fie implementat. Astfel, ACB poate fi utilizata ca instrument de decizie pentru evaluarea utilitatii investitiilor ce urmeaza a fi finantate din resurse publice. In principal, in contextul de pregatire si evaluare a proiectelor finantate din FC si FEDR, Comisia Europeana solicita realizareaAnalizei Cost - Beneficiu: (1) Pentru a stabili daca proiectul merita sa fie cofinantat Scopul este de a raspunde la urmatoarele intrebari: Proiectul contribuie la indeplinirea obiectivelor politicii regionale a Uniunii Europene? Incurajeaza cresterea economica si stimuleaza ocuparea fortei de munca? Regula este simpla:daca beneficiile nete pentru societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozitive, atunci societatea este avantajata de proiect ,deoarece beneficiile sale depasesc costurile. Prin urmare, proiectul ar trebui sa primeasca asistenta din Fonduri si sa fie cofinantat. Daca nu, proiectul va fi respins. Aceasta decizie este luata utilizand analiza economica a analizei cost-beneficiu. (2) Pentru a stabili daca proiectul necesita cofinantare Pe langa faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi si din punct de vedere financiar profitabil, caz in care nu ar trebui cofinantat din fonduri europene. Pentru a verifica daca un proiect ar trebui sa fie cofinantat, se utilizeaza analiza financiara a analizei cost-beneficiu:daca valoarea financiara a investitiei (veniturile proiectului minus costurile proiectului), fara contributia fondurilor

europene, este negativa, atunci proiectul poate fi cofinantat. In acest caz, contributia UE nu trebuie sa depaseasca suma de bani care face proiectul rentabil, pentru a nu aparea suprafinantarea. Analiza Cost - Beneficiu este necesara pentru a justifica ca un proiect care se integreaza in contextul obiectivelor politicii regionale a UE este oportun din punct de vedere economic si necesita contributia Fondurilor pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar. Etape in realizarea Analizei Cost - Beneficiu Etapele propuse pentru realizarea analizei cost beneficiu,in contextul pregatirii proiectelor de investitii, sunt urmatoarele: -Identificarea investitiei si definirea obiectivelor; - Analiza optiunilor; - Analiza financiara; - Analiza economica; - Analiza senzitivitatii; - Analiza riscului; - Prezentarea rezultatelor. 1. Definirea obiectivelor: Beneficiarul trebuie sa indice care dintre obiectivele specifice Masurii 313 se realizeaza prin proiect si modul in care implementarea acestuia duce la atingerea acestor obiective, si sa demonstreze oportunitea proiectului. Obiectivele luate in considerare trebuie sa includa componente sociale si economice conectate cu proiectul, nu doar indicatori fizici, si trebuie sa existe indicatii asupra modului in care se va masura nivelul lor de realizare cat si mentionarea surselor statistice folosite. In situatia investitiilor care implica angajamente ale potentialilor utilizatori, acestia trebuie sa cunoasca tarifele previzionate pentru utilizare si folosite in analiza costbeneficiu. Tarifele previzionate nu se pot modifica decat justificat, conform legislatiei in vigoare si trebuie sa fie similare celor practicate de institutiile publice cu acelasi obiect de activitate, cu mentionarea nominala a institutiilor la care se raporteaza tarifele.

2. Analiza optiunilor Beneficiarul trebuie sa demonstreze ca alegerea scenariului recomandat este optima din punct de vedere socio-economic. Analiza optiunilor se realizeaza parcurgndu-se urmatoarele etape: a) stabilirea unei liste lungi de alternative care fac posibila atingerea obiectivelor specifice; b) analizarea listei lungi n functie de o serie de criterii calitative (care vor fi stabilite pe baza orientarilor politicilor de investitii si/sau a consideratiilor tehnice) si stabilirea unei liste scurte de alternative potrivite si fezabile; c) ierarhizarea alternativelor din lista scurta, utilizndu-se analiza economica sau metodologia celui mai scazut cost. n cazul n care n cadrul analizei optiunilor va fi utilizata metodologia celui mai scazut cost, trebuie realizati urmatorii pasi aditionali; d) analizarea faptului daca alternativele difera ntre ele n ceea ce priveste impactul extern posibil asupra societatii (de exemplu, perturbarea traficului la reabilitarea drumurilor); e) daca sunt identificate diferente ale impactului extern al alternativelor, se va ajusta metodologia celui mai scazut cost pentru a ncorpora externalitatile identificate. Pentru a stabili o ierarhie finala a alternativelor, impactul extern identificat va trebui monetizat. Se vor analiza urmatoarele variante: - Varianta zero (varianta fara investitie), reprezinta alternativa de continuare a activitatii fara nicio interventie; - Varianta medie (varianta cu investitie minima), care include toate costurile realiste necesare pentru ntretinere/mentenanta plus o valoare minima a costurilor de investitie sau de mbunatatiri necesare evitarii sau ntrzierii deteriorarii sau atingerii unui nivel minim n respectarea conformitatii cu standardele de securitate. - Varianta maxima (varianta cu investitie maxima), implica implementarea integrala a investitiei propuse n vederea atingerii obiectivelor asteptate; Analiza optiunilor astfel realizata va identifica alternativa care asigura atingerea obiectivelor stabilite la un cost total minim pentru societate.

3. Analiza financiara Analiza financiara va evalua in special: 1. profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in proiect 2. cantitatea optima de interventie financiara din partea fondurilor structurale

3. durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale. 1.Profitabilitatea financiara a investitiei se determina cu indicatorii VANF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investitie) si RIRF/C (rata interna de rentabilitate calculate la total valoare investitie). Total valoare investitie include totalul costurilor eligibile si neeligibile din Devizul de cheltuieli. Pentru ca proiectul sa necesite interventie financiara din partea fondurilor structurale,VANF/C trebuie sa fie negativ iar RIRF/C mai mica decat rata de actualizare (RIRF/C < 8). Proiectele care au acesti indicatori buni se pot sustine si fara interventia din partea Fondurilor structurale, deci nu vor fi finantate. Profitabilitatea contributiei proprii investite in proiect se determina considerand numai contributia proprie la proiect si se masoara prin VANF/K si RIRF/KAnaliza financiara are drept scop calculul urmatorilor indicatori specifci: Valoarea Actualizata Neta (VAN) Rata Interna de Reabilitare (RIR) Analiza economica Analiza economica masoara impactul economic, social si de mediu al proiectului si evalueaza proiectul din punctul de vedere al societii. Nu intotdeauna un proiect necesar este i dorit. De aceea, unde este cazul, analiza economic va fi insoit i de un studiu asupra disponibilitii grupurilor int (populaia) de a plti pentru serviciile oferite de infrastructura construit / reabilitat / modernizat prin proiect. Trebuie considerate, acolo unde este cazul, elemente de natura suportabilitii tarifului pentru populaie sau costurile de mediu (aplicarea principiului poluatorul pltete). Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performanelor economice, sociale i de mediu ale proiectului este necesar s fie fcute o serie de corecii, atat pentru costuri, cat i pentru venituri. a) Coreciile fiscale: taxele indirecte, dac au fost incluse in costuri (de exemplu TVA, atunci cand a fost inclus in costurile eligibile i / sau in costurile de operare i intreinere, ca i obligaiile angajatorului relative la salarii, sau orice subvenii, dac au fost incluse in costuri). Aceasta deoarece ele constituie venit la nivelul bugetului de stat / local, cu alte cuvinte, dac judecam la nivelul societii, ele reprezint doar o mutare dintr-un buzunar in altul.

b) Coreciile pentru externaliti: impacturile proiectului in economia i mediul su trebuie luate in considerare. Acestea pot fi: i. Impacturi negative, ce se includ in analiz la poziia costuri economice. Putem avea astfel de costuri: Pe perioada construciei. De exemplu: pe perioada construirii unui drum este deviat circulaia, ceea ce duce la intarzieri de or pentru toate categoriile de vehicule; Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: un nou drum va duce la creterea polurii prin emisiile de gaze ale vehiculelor ce vor trece pe acest drum, similar in orice situaie de cretere a traficului; ii. Impacturi pozitive, ce se includ in analiza la poziia beneficii. Putem avea astfel de beneficii: Pe perioada construciei. De exemplu: numr de locuri de munc temporare, pe perioada construciei; Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: reducerea emisiilor de gaze, reducerea consumului energetic in cazul unei reabilitri termice a unui spital sau coli, creterea valorii terenului datorit proiectului, creterea nr. de IMM-uri etc.; Aceste impacturi pozitive se regsesc in indicatorii de impact (cei afereni obiectivelor generale). Toate aceste impacturi se impart in: economice (creterea unor venituri indirecte, costuri indirecte suplimentare), sociale (reducerea omajului, nr. de locuri de munc pstrate, nr. de locuri de munc pierdute, nr. populaie strmutat etc) de mediu (creterea / reducerea polurii, dup caz) O parte din aceste impacturi pot fi monetarizate (msurate in bani, dup o anumit metodologie ce trebuie prezentat in analiz). Ele vor fi incluse in tabelele analizei economice. Dar o parte din acestea nu pot fi exprimate in bani. Acestea nu trebuie ignorate, ci prezentate explicit intr-un subcapitol al analizei. c) Coreciile pentru transformarea preurilor de piaa in preuri contabile (preurile umbr): in

multe cazuri preurile de pe piaa nu reflect preurile adevrate ale mrfurilor, fiind distorsionate de diferite politici protecioniste sau de subvenionare. Astfel valorile incluse in analiza financiar ascund aceste aspecte i imaginea format este eronat din punct de vedere al societii. Aceste elemente de distorsionare a pieei, cum ar fi taxele vamale, trebuie eliminate in cadrul analizei economice. Pe de alt parte preurile umbr trebuie s reflecte i costul de oportunitate i disponibilitatea de a plti a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de infrastructura respectiv. Preturile umbr se calculeaz prin aplicarea unor factori de conversie asupra preurilor utilizate in analiza financiar. Acetia se determin separat pentru fora de munc (luand in consideraie i rata omajului din zona) i pentru bunurile care sunt comerciabile (luand in consideraie taxele vamale i diferitele subvenii pentru export, de exemplu). Rata de actualizare utilizat in analiza economic se numete rat social de actualizare. Pentru fiecare proiect trebuie determinai urmtorii indicatori economici, pentru intreaga valoare a proiectului: actualizat economic (VNAE). Acesta trebuie s fie pozitiv; de rentabilitate economic (RIRE). Aceasta trebuie s fie mai mare sau egal cu rata social de actualizare (5,5%); fie mai mare decat 1. Proiectele care nu indeplinesc aceste condiii nu au un impact relevant, deci nu sunt importante i nu vor primi finanare din fondurile structurale. 1. Analiza de senzitivitate Pentru fiecare proiect trebuie determinai urmtorii indicatori economici, pentru intreaga valoare a proiectului: -Venitul net actualizat economic (VNAE). Acesta trebuie sa fie pozitiv;

- Rata interna de rentabilitate economica (RIRE). Aceasta trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata sociala de actualizare (5,5%); - Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie sa fie mai mare decat Proiectele care nu indeplinesc aceste conditii nu au un impact relevant, deci nu sunt importante si nu vor primi finantare din fondurile structurale. Pentru a stabili viabilitatea deciziilor din punct de vedere al eficientei economice in conditii de risc si incertitudine se utilizeaza analiza de senzitivitate. Analiza de senzitivitate reprezinta o tehnica de studiu a modificarilor unor concluzii , rezultate in urma unor cercetari, fata de variatiile posibile ale valorilor factorilor sau fata de erorile diferitelor marimi continute in estimarile facute. Analiza de senzitivitate permite identificarea variabilelor care au cel mai mare impact asupra principalilor indicatori calculati in cadrul analizei financiare. Aceasta permite o mai buna intelegere a riscului pe care il comporta diferite variante de actiune, cat si a stabilitatii deciziei pentru care am optat. Ca avantaje ale metodei se pot enumera: Ajuta decidentii in luarea deciziei si in formularea de recomandari deoarece: - testeaza robustetea solutiei optimale; - identifica valorile critice sau valorile punctului critic cand au loc schimbari ale strategiei; - identifica variabilele sensibile; - faciliteaza comunicarea prin faptul ca: face recomandarile mai credibile, usor de inteles; ajuta decidentul sa incorporeze si alte perspective asupra problemei, precum cele culturale, politice, psihologice etc in recomandarile manageriale stiintifice, ajuta managerii sa isi selecteze o anumita abordare a problemelor decizionale. - creste puterea de intelegere a sistemelor intrucat: estimeaza relatiile intre variabilele de intrare si de iesire; dezvolta testarea ipotezelor - ajuta la dezvoltarea modelelor, prin faptul ca: testeaza acuratetea si validitatea modelelor; identifica erorile in model, simplifica si calibreaza modelul. Metoda analizei de senzitivitate descrie riscul proiectelor de investitii, dar nu ofera criterii de decizie. Aceasta nu indica daca trebuie sau nu acceptat un proiect pentru care indicatorii de eficienta sunt foarte sensibili la modificarile variabilelor determinate si pot lua chiar valori neadmise. Analiza de senzitivitate expliciteaza evolutiile posibile ale indicatorilor, dar decizia este dependenta de functia de utilitate a investitorului sau, mai concret, de atitudinea sa fata de risc.

Analiza de risc: se va lua in calcul si probabilitatea ca acea variabila critica sa evolueze asa cum am estimat in analiza de senzitivitate. Vor fi utilizate diferite metode statistice si se va determina distributia probabilistica a indicatorilor financiari sau economici. Nu intotdeauna se poate determina probabilitatea modificarii cu un anumit procent a valorii unei variabile critice. Si deci nu intotdeauna putem dezvolta o analiza de risc pe baza analizei de senzitivitate. In aceste cazuri se va efectua o analiza de risc calitativa (evaluare calitativa a riscurilor prezentata narativ). Se va efectua o analiza de risc calitativa (prezentata descriptiv), pentru variabilele critice identificate in analiza de senzitivitate, precum si pentru celelalte riscuri care pot aparea pe parcursul implementarii investitiei (tehnice, de mediu, financiare, institutionale si legale) si masuri de diminuare a acestora. Riscul ca indicatorii calculati mai sus sa nu se indeplineasca poate aparea in urma executiei defectuasa a investitiei, care se poate elimina printr-o urmarire calificata a fazelor de executie a proiectului; De asemenea acesta poate aparea si ca urmare a unei exploatari defectuoase pentru care se va incheia un contract de service cu firma care livreaza utilajele necesare precum si pentru externalizarea unor servicii. In abordarea clasica, prin risc se intelege posibilitatea de a inregistra o pierdere din cauza aparitiei unor evenimente neprevazute in derularea unei anumite activitati. In cadrul diferitelor domenii, riscul este definit in mod diferit, unul dintre elementele de diferentiere fiind unitatea de analiza, adica entitatea pentru care riscul este analizat si evaluat. In cazul proiectelor de investii unitatea de analiza este proiectul. Evolutia cercetarilor asupra riscului, a trecut de la o abordare axata pe dimensiunea negativa a riscului la una complexa, in care riscul este vazut, atat ca o amenintare cat si ca o oportunitate. Cea mai recenta publicatie, care include, explicit, dimensiunea pozitiva in definirea riscului, este ghidul managementului de proiect, publicat de Project Management Institute. In acesta, riscul este considerat ca " un eveniment sau o conditie incerta care, daca apare, are un efect pozitiv sau negativ asupra obiectivului proiectului. Riscul proiectului include atat amenintarile asupra obiectivelor proiectului cat si oportunitatile de a imbunatati aceste obiective". Drept criteriu general, Comisia Europeana recomanda sa se ia in considerare acei parametri pentru care o variatie (pozitiva sau negativa) de 1 % provoaca cresterea cu 1 % a ratei interne de rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete.