Analizatorul vizual

Elevi: Florescu Lucian Mihai Murgan Radu

Alcatuirea globul ocular

Tunica externa - posterior prezinta sclerotica. Aceasta este fibroasa, ocupa 5/6 din tunica externa, pe ea se insera muschii extrinseci si este perforata posterior de nervul optic si artera oculara. - anterior prezinta corneea. Aceasta este transparenta, ocupa 1/6 din tunica externa, este avasculara si inervata.

 Tunica medie - posterior prezinta coroida care incepe de la ora serata (intre coroida si corpul ciliar), prezinta posterior un orificiu pentru nervul optic, este foarte vascularizata si pigmentata. - anterior se afla corpul ciliar (format din procesele ciliare capilare si muschiul ciliar fibre netede circulare si radiare) si irisul care este situat in fata cristalinului si are un orificiu numit pupila care regleaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi.

 Tunica interna (retina) - se afla posterior, de la ora serata - regiuni importante : - pata galbena (macula lutea) in dreptul axului vizual, cu o concavitate in centrul ei foveea centralis - pata oarba sub pata galbena, locul de iesire al nervului optic si intrarea arterelor - structura: 10 straturi, 3 tipuri celule functionale (fotoreceptoare, bipolare, multipolare), celule de sustinere si de asociatie

Aparatul dioptric: corneea cu o putere de refractie de 40 dioptrii cristalinul cu o putere de refractie de 20 dioptrii poate fi considerat o lentila de 60 dioptrii cu centrul optic la 17 mm in fata retinei

Receptorii: - celulele cu conuri: - neuroni modificati; 6-7 mil.; pentru vederea fotopica; - mai numeroase in pata galbena; - in fovee sunt doar celule cu conuri; - sunt pentru vederea diurna, colorata, cu sensibilitate mai mica; - au substanta fotosensibila iodopsina de 3 tipuri; - celulele cu bastonas: - neuroni modificati; 125 mil.; pentru vederea scotopica; - au ca substanta fotosensibila rodopsina; - mai numeroase la periferia retinei; - au sensibilitate foarte mare (pragul excitant 1 cuanta de lumina)

Segmentul de conducere (calea optica): - protoneuronul neuronii bipolari din retina; - deutoneuronul neuronii multipolari din retina; - axonii acestora formeaza nervul optic ce iese din globul ocular, posterior; - axonii proveniti din campul intern al retinei(nazal) se incruciseaza formand chiasma optica, iar din campul extern(temporal) raman in aceeasi parte; - de la chiasma optica pleaca tracturile optice ce contin fibre de la ambii ochi fac sinapsa cu al 3-lea neuron in corpii geniculati laterali din metatalamus; - din tracturi se formeaza colaterale catre: - nucleii motori ai nervilor craniei III, IV, VI; - nucleul accesor al oculomotorului; - coliculii cvadrigemeni superiori.

Segmentul central: - aria de proiectie vizuala in jurul scizurii calcarine in lobul occipital; - aria de asociatie in jurul celei primare (celei de proiectie); - fiecarui punct de pe retina ii corespunde un punct de proiectie corticala, cea mai intinsa reprezentare avand macula care ocupa regiunea posterioara a lobului occipital; - in ariile vizuale se realizeaza senzatia si perceperea vizuala, adica transformarea stimulilor electrici de la receptori in senzatie de lumina, culoare, forma.

Defectele ochiului: a) hipermetropia: - retina mai aproape de 17 mm de centrul optic; - diametrul globului este mai mic de 24 mm; - imaginea se formeaza in spatele retinei; persoana departeaza obiectele; - se corecteaza cu lentile convergente;

b) miopia (hipometropia): - retina la distanta mai mare; - diametrul globului este mai mare; - imaginea se formeaza in fata retinei; - se corecteaza cu lentile divergente; - persoana apropie obiectele;

c) astigmatismul: - viciu de refractie; - curbura corneei sau a cristalinului nu este perfecta, are mai multe raze de curbura, putere optica anormala, imagine neclara.

d) prezbitismul: - Cu varsta puterea de convergenta a cristalinului scade care devine mai gros, mai putin elastic.

Bolile ochiului: a) nictalopie: lipsa vitaminei A, scade vederea nocturna; b) hemeralopie: lipsa vitaminei A, scade vederea diurna; c) daltonism: - genetica, lipsa uneia din cele 3 tipuri de conuri duce la vederea in cenusiu in locul uneia din culorile fundamentale; - cel mai frecvent lipseste conul verde si rosu; - se manifesta la 8 % din barbati. d) cataracta: opacifierea cristalinului; e) glaucom: umoarea apoasa nu este drenata; creste presiunea intraoculara si poate produce orbirea.

Acomodarea se realizeaza in functie de distanta la care privim obiectul: - se realizeaza intre punctul remotum (la 6 m de ochi, punctul cel mai apropiat de ochi de la care se vede clar fara acomodare) si punctul proximum (la tineri 25 cm, punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar cu effort de acomodare maxim)

Adaptarea receptorilor a) adaptarea la lumina: - prin expunere indelungata la lumina cantitatea de pigmenti scade deoarece se descompun in ropsine si retinen care la randul lui se descompune in mare parte in vitamina A; - sensibilitatea ochiului la lumina scade; - timp de adaptare 5 min. b) adaptarea la intuneric: - cand ochiul este la intuneric, retinenul si opsinele sunt transformate in pigmenti vizuali, vitamina A in retinen; - cantitatea de pigment creste; - sensibilitatea bastonaselor creste de 10 ori mai mult; - timp de adaptare 20 min.

b) adaptarea la intuneric: - cand ochiul este la intuneric, retinenul si opsinele sunt transformate in pigmenti vizuali, vitamina A in retinen; - cantitatea de pigment creste; - sensibilitatea bastonaselor creste de 10 ori mai mult; - timp de adaptare 20 min.