Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza, ntiul domnitor al Romniei Alexandru Ioan Cuza, (Alexandru Ioan I) - (n. 20 martie 1820 n Galai / Brlad (dup alte surse) Romnia - d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), a fost fondatorul Romniei moderne, domnul Unirii, primul domn al Romniei (1859 - 1866).
o

Cronologie (1856 - 1873)

1859
La 5 ianuarie, la Iai, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie, la Bucureti, tot el este ales domn al Munteniei. Astfel romnii, dei nu au clcat dorina marilor puteri de a avea dou ri cu doi domnitori, dou conduceri, dou parlamente, etc, profitnd de absena precizrii ca aceti domnitori trebuie s fie persoane diferite, au ales deliberat i calculat pe unul i acelai domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care va efectua, de fapt, unirea Principatelor Romne. Acest relativ tnr militar de carier s-a dovedi a fi, un talentat conductor, politician, diplomat, vizionar, executant remarcabil al unor seculare ale romnilor.

Imediat ncep a se crea n principalele centre ale rii instituii de cultur general i instituii de nvmnt mediu, urmnd ca n anul urmtor, 1860, s se creeze primele instituii de nvmnt superior.

1860
n acest an se nfiineaz, la Iai, Universitatea, Conservatorul de muzic i se ntocmete un Proiect de lege organic pentru instrucia public n Principatele Unite, n care se prevede obligativitatea nvmntului primar la sate i orae. n bugetul anului 1860, se prevede o real cretere a numrului colilor steti. n aceti primi ani s-au ncheiat convenii i relaii diplomatice cu diferite state. Tot n acest an se nfiineaz la Paris o agenie diplomatic a Principatelor Unite i se ncheie o convenie telegrafic cu Rusia, "cea dinti convenie internaional a Principatelor Unite".

1861
La 24 decembrie, dei cele dou principate unite se aflau nc sub suzeranitatea otoman, Alexandru Ioan Cuza declar existena statului Romnia cu capitala la Bucureti.

1862
n acest an se stabilesc nelegeri i legturi telegrafice cu Austria. Are loc revoluia ranilor condus de Mircea Mlieru.

1863
Alexandru Ioan Cuza formeaz un singur guvern sub conducerea lui Mihail Koglniceanu. Noul guvern prezint Adunrii i realizeaz proiectul legii privind secularizarea averilor mnstireti, lege prin care s-a dat o lovitur puternic feudalismului. De asemenea, se supune poporului, spre aprobare prin plebiscit, o nou contribuie, o nou lege electoral. Naionalizeaz pota i telegraful de capitalul grec.

1864
n acest an se decreteaz Legea Rural, prin care se desfiineaz iobgia. Reforma agrar din 1864, a crei aplicare s-a ncheiat n linii mari n 1865, a satisfcut n parte dorina de pmnt a ranilor, a desfiinat servituile i relaiile feudale, dnd un impuls nsemnat dezvoltrii capitalismului. Tot acum se nfiineaz Universitatea Bucureti, se creeaz coala de arte frumoase, la Bucureti, la conducerea creia este desemnat Theodor Aman i se realizeaz, n premier, o coal de medicin veterinar. Nu exist domeniu de activitate economic, social-politic, cultural, administrativ, militar din ar, n care Cuza s nu fi adus mbuntiri i nnoiri organizatorice pe baza noilor cerine ale epocii moderne.

A fost silit sa abdice la 11 februarie 1866. Aceast abdicare silit putea avea consecine grave, pentru c: 1. dup nlturarea lui Cuza satele au fost nspimntate c reforma agrar nu va mai avea loc. 2. la 3 aprilie 1866 la Iai - Micarea Separatist - ducea la anularea unirii Moldovei cu ara Romneasc, 3. Poarta Otoman mobilizeaz armat la Dunre pentru a interveni n Romnia, unirea fiind recunoscut doar pe timpul domniei lui Cuza. A fost nmormntat iniial la Biserica Domneasc de lng Palatul de la Ruginoasa, aa cum a dorit el, iar dup al doilea rzboi mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iai.

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national Romnia (1862-1866). Sub domnia sa, s-au pus bazele dezvoltarii moderne a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural. A participat la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, iar dupa aceea la miscarea pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie si al Tarii Romnesti, infaptuindu-se astfel unirea celor doua tari. Devenind domnitor, Cuza a obtinut, prin demersurile sale, recunoasterea unirii din partea marilor puteri. In domniei lui Cuza, a fost desavarsita Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernamant, ca: contopirea adunatorilor de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic, numirea unui singur guvern si fixarea capitalei noului stat la Bucuresti (1862). Intmpinand rezistenta guvernului si a Adunarii legiuitoare, alcatuite din reprezentanti ai boierimii si marii burghezii, precum si a bisericii, in infaptuirea unor reforme burgheze, Cuza formeaza in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizeaza secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863) si dizolva Adunarea legiuitoare (2 mai 1864). In acelasi an, Cuza supune aprobarii poporului, prin plebiscit, o noua constitutie (statut) si o noua lege electorala, menita sa asigure parlamentului o baza mai larga, si decreteaza (14 august 1864) legea rurala conceputa de Kogalniceanu, care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment insemnat in dezvoltarea capitalismului, desfiintand iobagia multiseculara. In timpul domniei lui Cuza au fost eliberate eliberate codul civil si codul penal, legea pentru obligativitatea invatamantului primar s-au infiintat universitatiile de la Iasi (1860) care ii poarta azi numele si de la Bucuresti (1864), a fost dezvoltata armata nationala etc. Infaptuirea celor doua mari reforme agrara si electorala, a indirjit pe reprezentantii boierimii conservatoare, ca si pe exponentii aripii de dreapta a burgheziei, care, uniti intro coalitie cunoscuta in istorie sub denumirea de monstruasa coalitie, l-au silit sa abdice (11 februarie 1866) si au adus in locul sau pe printul strain Carol de Hohenzollern. Expulzat, ex-domnitorul si-a petrecut restul vietii in Germania, unde a si murit (1873). A fost inmormntat la mosia sa de la Ruginoasa (reg. Iasi). Cuza a intrat in istorie ca o figura de domnitor progresist.