CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETATII S.C. STARBYTE S.R.L.

1.1. Denumirea i obiectul de activitate

S. C. STARBYTE S.R.L. cu sediul in Bucuresti, str. Lipanesti nr. 15, sector 3, este un agent economic cu raspundere limitata, avind codul unic de nregistare RO27225145 i numarul de nmatriculare la Oficiul Registrului Comertului Bucureti J40/7723/2009, Marimea capitalului social este de 200 lei (ron), fiind subscris i vrsat n ntregime, de ctre cei doi asociati, in participatiune de 80% si respectiv 20%. Prtile sociale care compun capitalul social sunt n numr de 20 i au o valoare nominal de 10 lei, fiecare. Obiectul principal de activitate al S.C. STARBYTE S.R.L. il constituie serviciile de software orientat pe client, avand codul CAEN 6201, Societatea isi desfasoara activitatea conform statutului i contractului de societate. Este o persoana juridica romna cu raspundere limitata, constituita n baza Legii nr. 31/1990, republicata.

-1-

1.2. Structura organizatoric i forma de contabilitate utilizata la SC STARBYTE SRL

1.2.1 Structura organizatorica Societatea este condusa de cei doi actionari cu drept decizional. Firma are punct de lucru in sectorul 5. Unul dintre actionari ocupa si functia de director executiv, avand in subordine sasesprezece salariati de la punctul de lucru , angajati cu contracte de munca , cu norma intreaga pe o perioada nedeterminata, actualmente. La finele anului 2010, societatea avea 16 angajati si mai colabora in regim out sourcing cu persoane fizice autorizate. Firma este in expansiune, astfel ca functie de complexitatea si anvergura proiectelor pentru care incheie contracte, fie va mai angaja personal, fie va colabora cu persoane fizice autorizate, in regim out sourcing. 1.2.2 Forma de contabilitate utilizata la SC STARBYTE SRL Contabilitatea la S.C. STARBYTE S.R.L. este organizata si condusa in partida dubla, in conformitate cu Legea contablitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin OG 61/2001. Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Societatea din punct de vedere fiscal este platitoare de impozit pe profit. Formele de nregistrare n contabilitate sunt reprezentate de sistemul de registre, formulare i documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica i sistematica n contabilitate, potrivit normelor stabilite, a operatiilor economice i financiare ce au loc n unitate, pe tot parcursul exercitiului financiar.

1.3. Principalii indicatori economico - financiari

Principalii indicatori financiari ai activitatii S.C. STARBYTE S.R.L. din anii 2009 si 2010 sunt prezentati n urmatoarele tabele :
-2-

Nr crt INDICATORI Indicatori de rentabilitate 1 2 3 4 5 6 7 8 Rata rentabilitatii comerciale Rata rentabilitatii fnanciare Rata rentabilitatii economice Rata rentabilitatii veniturilor Rata rentabilitatii activului Rata rentabilitatii costurilor Patrimoniul net Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii generale

Formula de calcul

Anul 2009

(Profit brut / Cifra de afaceri) xl00 0,46% (Profit net / Capitaluri proprii) x100 90,95 % (Proft brut / Capitaluri pemanente) x 100 90,73 % (Profit brut / Total venituri) x 100 0,46 % (Profit brut / Total activ) x 100 4,78 % (Rezultatul exploatarii/Cheltuieli exploatare)x100 0,46 % (Total activ / Datorii) x 100 69,34 % [Active circulante / Datorii totale) x 100 69,34 %

Indicatori ai echilibrului financiar 9 Rata autofinantarii activelor (Capitaluri proprii / Total activ) xl00 Indicatori de solvabilitate 10 11 Rata indatoririi Rata autonomiei financiare 1-(Capitaluri proprii/Total activ) x100 (Capitaluri proprii / Capitaluri pemanente) x 100 Formula de calcul 0,51 % 100 % Anul 2010 0,51 %

Nr crt INDICATORI Indicatori de rentabilitate 1 2 3 4 5 6 7 8 Rata rentabilitatii comerciale Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii economice Rata rentabilitatii veniturilor Rata rentabilitatii activului Rata rentabiitatii costurilor Patrimoniul net Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii generale

(Profit brut / Cifra de afaceri) xl00 2,96 % (Profit net / Capitaluri proprii) x100 76,22 % (Proft brut / Capitaluri pemanente) x 100 76,22 % (Profit brut / Total venituri) x 100 2,96 % (Profit brut / Total activ) x 100 300,86 % (Rezultatul exploatarii/Cheltuieli exploatare)x100 3,04 % (Total activ / Datorii) x 100 101,28 % [Active circulante / Datorii totale) x 100 101,28%

Indicatori ai echilibrului financiar 9 Rata autofinantarii activelor (Capitaluri proprii / Total activ) xl00 286,67 %

Indicatori de solvabilitate 10 11 Rata indatoririi Rata autonomiei financiare 1-(Capitaluri proprii/Total activ) x100 (Capitaluri proprii / Capitaluri pemanente) x 100 286,67 % 100 %

-3-

CAPITOLUL 2
2. ANALIZA PERFORMANTEI LA
-4-

SC STARBYTE SRL
Analiza performantei porneste de la contul de profit si pierdere si de la indicatorii economico-financiari ce se pot construi plecand de la informatiile furnizate de acesta. In anul 2010 cifra de afaceri a firmei a fost de 329.525 lei , crescand in marime absoluta cu 164.960 lei fata de anul 2009. Cresterea procentuala fata de 2009 fiind de 200,24%.

2.1 ANALIZA SITUATIILOR GENERALE LA SC STARBYTE SRL

2.1.1 Analiza structurala a rezultatului Obiectiv : stabilirea contributiilor diferitelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut, precum si evidentierea dinamicii lor in cursul perioadei studiate. In vederea prelucrarii analizei, vom prelua datele necesare din contul de profit si pierdere: ELEMENTE VENITURI DIN EXPLOATARE CHELTUIELI DIN EXPLOATARE REZULTAT DIN EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT VENITURI EXTRAORDINARE CHELTUIELI EXTRAORDINARE REZULTAT EXTRAORDINAR
-5-

2009 164565 163802 763 0 0 0 763 0 0 0

2010 329525 319774 9751 0 0 0 9751 0 0 0

ELEMENTE REZULTAT BRUT IMPOZIT PE PROFIT PROFIT NET

2009 763 122 641

2010 9751 1301 8450

ELEMENTE VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFIT

2009 164565 163924 641

2010 329525 321075 8450

In vederea indeplinirii obiectivului vom stabili contributiile diferitelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut, precum si evidentierea dinamicii lor in cursul perioadei studiate, pe care le vom evidentia in tabelele urmatoare: VENITURI
Nr. Crt. Activitati An 2009 An 2010 Ponderea Ponderea venit. in venit. in total an total an 2009 2010
4 5

Modif. venit in marime abs.

6 = 3-2

Modif. venit in marime relative.

7=(3/2)100

1 2 3

Exploatare Financiare Extraordinare Total

164565 0 0 164565

329525 0 0 329525

100 0 0 100

100 0 0 100

164960 0 0 164960

200,24 0 0 200,24

CHELTUIELI
Nr. Crt. Activitati An 2009 An 2010 Ponderea Ponderea venit. in venit. in total an total an 2009 2010
4 5

Modif. venit in marime abs.

6 = 3-2

Modif. venit in marime relative.

7=(3/2)100

1 2

Exploatare Financiare

163802 0

319774 0

100 0

100 0

155972 0

195,22 0

-6-

Nr. Crt.

Activitati

An 2009

An 2010

Ponderea Ponderea venit. in venit. in total an total an 2009 2010 0 0 100 0 100

Modif. venit in marime abs. 0 155972

Modif. venit in marime relative. 0 195,22

Extraordinare Total

0 163802

319774

Nr. Crt.

Activitati

An 2009

An 2010

Modif. venit in marime abs.

Modif. venit in marime relative.

5=(3/2)100

4 = 3-2

1 2

REZULTAT BRUT REZULTAT NET

763 641

9751 8450

8988 7809

1277,98 1318,25

- Corelatia rezultat exploatare rezultat financiar starea intreprinderi

ELEMENTE

2009 763 0 0 0 763

2010 9751 0 9751

REZULTAT DIN EXPLOATARE REZULTAT FINANCIAR REZULTAT EXTRAORDINAR REZULTAT BRUT

Indicele procentual Rezultatului brut pe anul 2010 fata de anul 2009 este de 1277,98%. Atat veniturile , cat si cheltuielile cunosc in anul 2010 o dinamica ascendenta. Totusi, dinamica superioara a veniturilor, comparativ cu dinamica cheltuielilor, reprezinta un aspect favorabil al activitatii intreprinderii.

-7-

Analiza cheltuielilor presupune o analiza a cheltuielilor fata de veniturile totale , o analiza a cheltuielilor de exploatare, un diagnostic fata de cifra de afaceri, o analiza a eficientei cheltuielilor cu personalul si cu materialele.

2.1.2. ANALIZA RATEI CHELTUIELILOR FATA DE VENITURILE TOTALE

Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este de a evidentia evolutia acestora in dinamica si pe structura , precum si factorii care influenteaza asupra nivelului lor, in scopul identificarii rezervelor de reducere acestora.

RATA DE EFICIENTA A CHELTUIELILOR = (CHELTUIELI / VENIT) * 100 Nr. Crt. 0 1 2 3 Exploatare Financiare Extraordinare Total Activitati 1 2009 2 99,54 0 0 99,54 2010 3 97,04 0 0 97,04

In urma analizei efectuate s-a constatat ca indicele ratei de eficienta a cheltuielilor raportate la venit, in 2009 fata de 2010, este mai mare, respectiv 99,54 fata de 97,04 in 2010, ceea ce constituie un aspect pozitiv datorita cresterii in exces a unor produse sau servicii ce nu sunt purtatoare de cheltuieli legate de materiale, ponderea cea mai mare fiind legata de exploatare. In marimi relative , practic , atat veniturile cat si cheltuielile au crescut, insa o pondere mai mare o ocupa veniturile, ceea ce arata o situatie favorabila pentru firma. Rata de eficienta a cheltuielilor a scazut in anul 2010 comparativ cu anul 2009, ceea ce inseamna ca veniturile au crescut mai mult decat cheltuielile , acoperind cheltuielile din exploatare folosite pentru obtinerea veniturilor. Cheltuielile din exploatare detin ponderea , in total cheltuieli, suma lor fiind in stransa dependenta cu realizarea obiectului de activitate al firmei.

-8-

2.1.3. ANALIZA EFICIENTEI CHELTUIELILOR SALARIALE

In acest cadru se analizeaza cheltuielile cu personalul in sensul de salarii personal si asigurari si protectie sociala. O atentie aparte se va acorda salariilor de baza in care se reflecta calitatea factorului uman (calificarea) si diferitele forme de adaosuri. Ca si in cazul altor cheltuieli examinate mai inainte, si eficienta cheltuielilor salariale totale sau partiale se pune in evidenta prin indicatori, cum ar fi: rata cheltuielilor salariale fata de veniturile din exploatare [(cheltuieli salariale/venituri din exploatare)*100]

Nr Crt 0 1 2 3 4 5

Indicatori

An 2009

An 2010 3 329525 329525 97800 137021 16

Ponderea 2010/2009 4=3/2 2 2 0 0 0

Variatia 2010-2009 5=3-2 164960 164960 97800 137021 16

1 Venituri din exploatare Cifra de afaceri Cheltuieli cu personalul (exclusiv protectia sociala) Cheltuieli cu personalul (inclusiv protectia sociala) Numarul salariati mediu de

2 164565 164565 0 0 0

Nr Crt 6

Indicatori

An 2009

An 2010

Ponderea 2010/2009

Variatia 2010-2009

Rata cheltuielilor salariale (exclusiv protectia sociala) fata de : Venituri din exploatare Cifra de afaceri 0,00% 0,00%
-9-

6.1 6.2

29,68% 29,68%

0 0

29,68 29,68

Nr Crt 7

Indicatori

An 2009

An 2010

Ponderea 2010/2009

Variatia 2010-2009

Rata cheltuielilor salariale (inclusiv protectia sociala) fata de : Venituri din exploatare Cifra de afaceri Salariul mediu pe un salariat (exclusiv taxe) 0,00% 0,00% 0 41,58% 41,58% 6112,5 0 0 0 41,58 41,58 6112,5

7.1 7.2 8

Din calculele de mai sus se observa ca atat indicatorul CA , cat si indicatorul veniturilor din exploatare sunt mai mari decat indicatorul cheltuielilor salariale, respectiv 2 > 0 si 2 > 0, cifra de afaceri fiin egala cu venitul din exploatare. Se observa o crestere a eficientei cheltuielilor cu salariile prin reducerea fata de veniturile din exploatare si cifra de afaceri. Dinamica salariului mediu pe un salariat este in crestere , ceea ce rezulta ca practic, intrucat in anul 2009, nu am avut salariati cu contract de munca , ci numai colaborare cu terti. Prin prisma factoriala se constata ca salariul mediu pe un salariat a anului 2010 comparativ cu 2009 cunoaste o variatie pozitiva, dar irelevanta datorita faptului ca in anul anterior nu am avut salariati si prin urmare nu putem avea o baza reala de estimare.Variatia veniturilor din exploatare cunoaste o crestere de 164960 lei, ca si cea a cifrei de afaceri . Variatia cheltuielilor salariale , exclusiv cele legate de protectia sociala, cunoaste o crestere de 97800 lei, ceea ce denota o crestere a productivitatii muncii fara a modifica calitatea produselor si-a serviciilor prestate si faptul ca politica firmei de extindere in vederea ascensiunii firmei este pe cai bune.

2.1.4. ANALIZA DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR MATERIALE

Cheltuielile materiale detin o pondere mai putin importanta decat cea a salariilor, insa nu de neglijat. Cheltuielile materiale sunt compuse din cheltuieli cu materiale consumabile si a celor nestocate ce intra in costul prestarii de servicii.
- 10 -

Nr Cr t 0 1 2 3 4 5 6

Indicatori

An 2009

An 2010 3 329525 329525 1274

Ponderea 2010/2009 4=3/2 2 2 2,04

Variatia 20102009 5=3-2 164960 164960 651

1 Venituri din exploatare Cifra de afaceri Cheltuieli cu materialele Rata cheltuielilor materiale fata de : Venituri din exploatare Cifra de afaceri

2 164565 164565 623

0,38% 0,38%

0,39% 0,39%

1,03 1,03

0,01 0,01

In total cheltuieli din exploatare ponderea cheltuielilor legate de materiale este de 1,03%, ceea ce denota ca in ciuda procentului mic , orice variatia influenteaza in mica masura cresterea profitului , materialele utilizate fiind in proportie mica si la o valoare ce este acoperita de manopera.

2.1.5. ANALIZA DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA

Cheltuielile cu amortizarea detin o pondere mai putin importanta decat cea a salariilor, insa nu de neglijat. Cheltuielile cu amortizarea se calculeaza pentru mobilierul achizitionat de firma.

- 11 -

Nr Crt 0 1 2 3 4 4.1 4.2

Indicatori

An 2009

An 2010 3 329525 329525 524

Ponderea 2010/200 9 4=3/2 2 2 0

Variatia 2010-2009 5=3-2 164960 164960 524

1 Venituri din exploatare Cifra de afaceri Cheltuieli cu amortizarea Rata cheltuielilor amortizarea fata de : Venituri din exploatare Cifra de afaceri cu

2 164565 164565 0

0,00% 0,00%

0,16% 0,16%

0 0

0,16 0,16

Cheltuielile cu amortizarea nu detin o pondere importanta in total cheltuieli, insa o achizitie valorica mai mare ar putea sa influenteze nefavorabil profitul firmei. Variariatia cheltuielilor cu amortizarea in marime absoluta a crescut cu 524 lei, ponderea cheltuielilor in veniturile din exploatare, precum si in cifra de afaceri nu depasesc 1%.

2.1.6 Soldurile intermediare de gestiune

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Indicatori Venituri din vanzarea marfurilor (707) Cheltuieli privind marfurile (607) Marja comerciala (rd1-2) (MC) Productia vanduta (701-706+708) Variatia stocurilor Productia imobilizata
- 12 -

Pozitie in CPP Poz,03 Poz.13 Poz,02 Poz,05/poz,06 Poz,07

2009 0 0 0 164565 0 0

2010 0 0 0 329525 0 0

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Productia exercitiului (4+5+6)(Qe) Consumuri intermediare (gr.60 exclusiv Poz,13+14+15+17 607, gr,61 si gr,62 exclusiv 621) Valoarea adaugata (rd,3+7-8) (VA) Venituri din subventii de exploatare aferente CA Cheltuieli cu impozitele si taxele (63) Cheltuieli cu personalul Excedentul/deficitul brut din exploatare (9+10-11-12)(EBE) Alte venituri din exploatare si venituri din provizioane Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli cu amortizarea Rezultatul din exploatare (13+14-15-16) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat curent (17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar (21-22) Rezultat brut al exercitiului (20+23) Impozit pe profit Rezultat net al exercitiului (24-25) Poz,65 Poz,57 Poz,58 Poz,45 Poz,52 Poz,10+23+34 Poz,27-29 Poz,18+21+28 Poz,04 Poz,29 Poz,18

164565 1420 163145 0 0 0 163145 0 162382 763 0 0 763 0 0 0 763 122 641

329525 2764 326761 0 375 137021 189365 0 179090 524 9751 0 0 9751 0 0 0 9751 1301 8450

Marja comerciala (MC) Marja comerciala , este un indicator ce reflecta rezultatul obtinut din vanzarile de marfuri. In cazul de fata marja comerciala este zero intrucat firma presteaza la cererea clientului servicii de mentenanta si rescriere soft la comanda. Practic nu exista comert.

Productia exercitiului (Qe) Productia exercitiului reprezinta valoarea productiei globale a societatii intr-un an financiar, insumata la pret de vanzare, fara TVA, iar pentru productia imobilizata la valoarea costului de productie.

- 13 -

Productia exercitiului in cazul de fata , este compusa din valoarea totala a serviciilor prestate de catre firma. Prin urmare Productia exercitiului este aceeasi cu cifra de afaceri, pentru ambii ani, 2009 si 2010. In anul 2010, fata de anul 2009, cunoaste o dinamica ascendenta, valoarea procentuala fiind de 2,0024%, iar in marime absoluta este de 164960 lei. Valoarea adaugata (VA) Valoarea adaugata masoara rezultatul creat de catre societate, si are ca destinatie remunerarea factorului uman, a statului si investitorilor in capital tehnic si financiar. Valoarea adaugata in cazul de fata este obtinuta din prestarea de servicii. De regula, valoarea adaugata obtinuta din prestari de servicii este extrem de ridicata, un aport important avandul dependenta limitata fata de terti. Pentru societatea noastra valoarea valorii adaugata este de 163145 lei in anul 2009 si de 326761 lei in 2010. In anul 2010, fata de anul 2009, cunoaste o dinamica ascendenta, valoarea procentuala fiind de 2,0029%, iar in marime absoluta este de 163616 lei. Excedentul (deficitul) brut din exploatare (EBE) EBE este un rezultat obtinut dupa plata statului si a personalului. EBE este un sold intermediar de gestiune important pentru investitorii , independent de sistemul de amortizare, politica de provizioane, financiara sau fiscala. Totodata, influenteaza in mod direct potentialul firmei de a sustine activitatea din surse proprii, respectiv capacitatea de autofinantare. O diferenta intre valoarea adaugata si excedentul brut din exploatare denota o cheltuiala cu personalul , practic este influentat puternic de factorul uman implicat. In anul 2009 valoarea EBE este egala cu VA ceea ce denota o neimplicare a factorului uman, ceea ce nu putem vorbi si pentru anul 2010. In anul 2009 EBE a ajuns la un rezultat de 163145 lei, iar in anul 2010 valoarea lui este de 189365. Fata de anul 2009, EBE cunoaste o dinamica ascendenta, masurata in valoare absoluta de 26220 lei, iar in valoare procentuala de 116,07%. Fiind un factor important necesita o aprofundare a analizei EBE, cu ajutorul ratelor de structura:

Nr crt 1 2

Descriere rata Ponderea amortizarii Ponderea provizioanelor

Formula de calcul Cheltuieli cu amortizarea/EBE * 100

2009 0

2010 0,27% 0

Cheltuieli cu provizioanele din exploatare/EBE * 0 100 Cheltuieli cu dobanzile/EBE * 100 Dividende/EBE * 100
- 14 -

Ponderea cheltuielilor cu dobanzile Ponderea dividendelor

0 0

0 0

Rate de rentabilitate :
Nr crt 1 Descriere rata Rata marjei brute Rata rentabilitatii economice brute 3
4

Formula de calcul EBE/CA * 100 EBE/At * 100

2009 99,13 1023,36 0,46 0,46

2010 57,46% 57,45 2,95 2,95

Rata rentabilitatii veniturilor din RE/Ve*100 exploatare Rata rentabilitatii veniturilor curente Rcrt/Vcrt*100

2.2 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale societatilor, permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. Ele se calculeaza ca aport intre efect (diferite marje de acumulare) si efort ( activ total, capital investit, capital economic). Astfel, vom analiza cu ajutorul ratelor rentabilitatea societatii din punct de verdere comercial, economic si financiar.

Tip de rata de Denumire rentabilitate Comerciala Rata marja comerciala Rata marjei brute de exploatare Rata marjei nete Rata marjei nete de exploatare

Formula de calcul

2009

2010

MC/Vmf*100 EBE/CA*100 Rnet/CA*100 Rexpl/CA*100

0,00 99,00 0,39 0,46 99,06 100,00

0,00 57,00 2,56 2,96 57,07 57,95

Rata marjei brute de autofinantare CAF/CA*100 Rata marjei asupra valorii adaugate Economica Rentabilitatea activului economic EBE/Aec(Capital angajat)*100 Rentabilitatea economica bruta
- 15 -

EBE/VA*100

0,00 19398,93

2038,16 2038,16

EBE/Cap.ec.brut*100

Rentabilitatea economica neta Tip de rata de Denumire rentabilitate Financiara Rentabilitatea financiara neta Rentabilitatea financiara inainte de impozitare Randamentul capitalurilor proprii

Re/Cap.ec.net*100 Formula de calcul

90,73 2009

104,95 2010

Rnet/Cap.proprii*100 Rcrt inainte de impozitare/Cap.proprii*100 Dividende/Cap.proprii*100

76,22 100,00 0,00

90,95 100,00 0,00

Determinare CAF (capacitatea de autofinantare) CAF = EBE+Vfin-Chfinanc-Sold exceptional a operat.de gestiune-Impozit profit CAF 2009 = 163145-0-0-122 = 163023 CAF 2010 = 189365-0-0-1301=188064 Cap. ec.brut = Capital propriu+Datorii financiare Rezultatele obtinute in urma analizei ratelor comerciale duc la o degradare valorica a ratei marjei brute de exploatare, a ratei marjei brute de autofinantare precum si a ratei marjei asupra valorii adaugate, precum si o apreciere valorica a ratei marjei nete si a ratei marjei nete de exploatare. Prin analiza ratei de rentabilitate economica se observa in 2010 fata de 2009 se remarca o degradare a ratei de rentabilitate a activului economic si a ratei de rentabilitate economica bruta, precum si o aprecierea ratei de rentabilitate economica neta. Din punctul de vedere al rentabilitatii financiare, se observa o apreciere, in marime absoluta de 0,1473.

2.4 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Analiza pragului de rentabilitate, mai este denumita si analiza cost-volum-profit sau analiza riscului de exploatare. Pragul de rentabilitate sau punctul critic reflecta aceea dimensiune a activitatii la care veniturile din vanzareea bunurilor, a marfurilor, din prestarea de servicii si lucrari sunt egale cu cheltuielile fixe plus cheltuielile variabile, rezultatul fiind nul.

- 16 -

Utilitatea analizei este regasita in faza de investire, in intocmirea planurilor de afaceri sau in activitatea de diagnosticare. Nu putem vorbi de o analiza a pragului de rentabilitate pe produs intrucat societatea momentam nu are nici un produs scos pe piata, ea obtinand venituri prin suport de mentenanta si rescriere de soft. Pentru analiza pragului de rentabilitate vom utiliza urmatorii indicatori: cifra de afaceri critica (CAcr) CAcr= Ch fixe / (1-(Ch v/CA)) Pentru anul 2009 : CAcr2009= 1420/(1-(0/164565) = 0 Pentru anul 2010 : CAcr2010= 3288/(1-(137021/329525)= 5628,20 cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri Ch v/CA Pentru anul 2009 : = 0/164565 = 0 Pentru anul 2010 : = 137021/329525= 0,5842 perioada critica (Pcr) Pcr= CAcr/CA*T Pentru anul 2009 : Pcr2009= 0/164565*360 = 0 Pentru anul 2010 : Pcr2010= 137021/329525*360= 151,76

indicatori de pozitie ( )

in marime absoluta = CA-CAcr Pentru anul 2009 : 2009= 164565-0 = 164565 Pentru anul 2010 : 2010= 329525-5628,20= 323896,80 in marime relativa (CA-CAcr)/CAcr*100 Pentru anul 2009 : 2009= 164565-0/0*100 = 0 Pentru anul 2010 : 2010= 329565-5628,20/5628,20*100= 5755,60

- 17 -

CAPITOLUL 3
3. ANALIZA POZITIEI FINANCIARE LA SC STARBYTE SRL
3.1 Analiza structurii patrimoniale
In vederea ducerii la indeplinire a analizei, ca suport vom utiliza bilantul contabil, mai exact. Prin analiza structurii patrimoniale se urmareste analiza diferitelor elemente patrimoniale. Metoda mai este denumita si metoda ratelor. Aceste situatii sunt foarte utile in compararea unor firme de dimensiuni diferite sau pentru a examina tendinta de-a lungul timpului pentru o anumita societate. De asemenea, ele ne permit observarea rapida a importantei activelor lichide in total active. Analiza structurii patrimoniale o vom face cu ajutorul ratelor de structura ale activului, utilizand rata activelor imobilizate, rata activelor circulante, precum si a ratelor

- 18 -

de structura a surselor de finantare, in acest ultim scop utilizand rata stabilitatii financiare, rata autonomiei globale , rata datoriilor pe termen scurt, a datoriilor totale. In vederea calcularii acestor date vom folosi urmatoarele date informative din formularul 10 al situatiilor financiare ale anilor 2009 si 2010:

Nr. crt, 1 2 3 4 5 6 7 8

Denumire element Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Active imobilizate (1+2) Casa si conturi la banci Active circulante total (4) Datorii pe termen scurt Active circulante nete/ Datorii curente nete (5-6) Total active Datorii curente (3+7) Denumire element Capital Capital subscris si varsat Profit reportat Profitul exercitiului curent Capitaluri proprii (10+11+12) Capitaluri total (13)

Nr. rnd. F10 01 02 04 08 09 11 12 13

2009 1000 6889 7889 15942 15942 22900 -7048 841

2010 1000 8250 9250 3241 3241 3200 41 9291

Nr. crt, 9 10 11 12 13 14

Nr. rnd. F10 22 23 32 34 37 39

2009 200 200 0 641 841 841

2010 200 200 641 8450 9291 9291

Ponderea imobilizarilor necorporale si corporale in Total active imobilizate

Nr. Crt. 1 2 3 4

Denumire rata Rata activelor imobilizate Rata imobilizarilor necorporale Rata imobilizarilor corporale Rata imobilizarilor financiare

Formula

2009

2010

Imob.necorp/ Aimob.total*100 Imob corp/ A imob.total*100 Imob financ/ A imob.total*100

12,68 87,32 0

10,81 89,19 0

3.2 Analiza structurii activului

- 19 -

Nr crt Denumire rata A. Rata activelor imobilizate Rata imobilizarilor necorporale Rata imobilizarilor corporale Rata imobilizarilor financiare

Formula Aimob/ Atotal*100 Imob.necorp/ Atotal*100 Imob corp/ Atotal*100 Imob financ/ Atotal*100

2009 33,1 4,19 28,91 0

2010 71,48 7,73 63,75 0

Din tabelul de mai sus se observa o crestere in anul 2010, fata de anul 2009 a ponderii in activ total a imobilizarilor atat per ansamblu, cat si defalcat pe tipuri de imobilizari, ceea ce denota o crestere a activelor societatii.
Nr crt Denumire rata B Rata activelor circulante Rata stocurilor Formula Acirc/Atotal*100 Stocuri/Atotale*100 2009 66,89 0 2010 25,04 0

3.2.1Analiza structurii surselor de finantare

Nr crt Denumire rata Rata autonomiei globale Formula Cap.propriu/ Ptotal*100 2009 3,53 3,53 96,09 96,09 2010 71,79 71,79 24,72 24,72 Rata stabilitatii financiare Cap.perm/ Ptotal*100 Rata datoriilor pe termen Dat.ts/ Ptotal*100 scurt Rata datoriilor totale Dat.totale/ Ptotal*100

3.3 ANALIZA ACTIVULUI NET

Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele societatii, dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora, ca urmare a implicarii capitalurilor in activitatea sa. Activul net se poate determina pe baza a doua metode, si anume: metoda sintetica, valoarea patrimoniala obtinindu-se prin diferenta intre activul total constituit si datoriile totale contractate. Ant=At-D, unde: Ant = activ net; At= activ totalitate D=datorii totale
- 20 -

 metoda aditiva, valoarea patrimoniala se obtine prin insumarea surselor proprii de finantare a societatii : capital social, rezerve, rezultat reportat si rezultatul exercitiului, corectat cu rezultatul repartizat in cursul exercitiului respectiv. In tabelul urmator, prezentam analiza activului net prin cele doua metode, pentru anii 2009 si 2010.
Metoda Sintetica Aditiva Formula de calcul Ant=At-D Ant=Cap soc+Rezerve+Rez reportat+Rez ex-Rez repartizat 2009 841 841 2010 9291 9291

Se observa o apreciere a activului net, o pondere importanta avand rezultatul exercitiului pozitiv al anului 2010, de 8450 lei. Ponderea activului net in 2010 cunoaste o crestere in marime procentuala de 1104,76% si in marime absoluta de 8450 lei.

3.4 ANALIZA CORELATIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT NEVOIA DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA
Principalii indicatori utilizati in analiza echilibrului financiar sunt: fondul de rulment; necesarul de fond de rulment; trezoreria neta, sunt determinati in acceptiune patrimoniala, pe baza bilantului financiar, iar in acceptiune patrimoniala, pe baza bilantului functional.

3.4.1 In acceptiune patrimoniala :

Fondul de rulment patrimonial - indicator ce exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi ( pe termen scurt): FR=Cap.perm-Aimob FR= Cap.proprii+DTL-Aimob FR=Acirc-Dts FR=FRpropriu+FRimprumutat, unde: FR propriu = Cap.proprii-Aimob Frimprumutat=DTL
- 21 -

Nevoia de fond de rulment element de natura de activ si reprezinta aceea parte a activelor circulante care trebuie finantate pe seama fondului de rulment: NFR= (Active circulante-Disponibilitati-Investitii financiare)-Obligatii pe termen scurt NFR=(Stocuri+Creante)-(Datorii pe termen scurt-Credite pe termen scurt) Trezoreria neta indicatorul care pune in corelatie fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, si exprima: TN=FR-NFR valoarea pozitiva, excedent de numerar la sfarsitul unui exercitiu financiar; valoarea negativa, nevoia de numerar la finalul exercitiului financiar, acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)

Informatiile din tabelul urmator ne vor fi de folos in vederea calcularii indicatorilor:

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Explicatie Capitaluri proprii Datorii pe termen lung Capitaluri permanente (1+2) Active imobilizate Stocuri Creante Disponibilitati Active circulante (5+6+7) Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt

2009 841 0 841 7889 0 0 15942 15942 22990 0

2010 9291 0 9291 9250 0 0 3241 3241 3200 0

Nr.crt. Explicatie 1 2 3 Fond de rulment Nevoia de fond de rulment Trezoreria neta

2009 -7048 -22990 15942

2010 41 -3200 3241

3.4.2 In acceptiune functionala :

- 22 -

FR mai este denumit si FR net global (FRNG) si reprezinta un element de pasiv, practic sursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile (imobilizarile). El reprezinta indicatorul ce caracterizeaza ciclul de finantare comparativ cu ciclul de investitii. FRNG= Resurse stabile(aciclice)-Resurse stabile (aciclice) In situatia in care FRNG are valoare pozitiva (resursele stabile> active stabile), denota ca societatea are resurse stabile si prin urmare acestea pot fi utilizate pentru alte nevoi ale societatii. In situatia in care FRNG are valoare negativa (resursele stabile< active stabile), denota ca societatea are o insuficienta de fond de rulment.

NFR = Active ciclice-Resurse ciclice NFRE=Active ciclice din exploatare-Resurse ciclice din exploatare = (Stocuri+Creante)-Obligatii Pentru cazul in care NFRE>0, denota ca societatea are valoarea stocurilor si creantelor mai mari decat obligatiile. Pentru cazul in care NFRE<0, avem resurse mai mari decat necesarul. In acesata situatie se afla acele societati care platesc cu numerar, creantele sunt egale cu zero, stocuri resuse si obligatii foarte mari la furnizori care sunt toleranti la plata facturilor datorita faptului ca au asigurata desfacerea produselor lor. NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii-Resurse ciclice in afara exploatarii Din afara exploatarii sunt considerate acele activitati care au caracter intamplatorexceptional. TN=FRNG-NFR TN=TA-TP Trezoreria neta poate atinge valori pozitive, ceea ce denota o degajare a unui surplus de monetar sau valori negative, si atunci se apeleaza la finantarea. Informatiile bilantiere le vom transforma in bilant functional.
Nr.crt. 1 ACTIVE Active imobilizate Active stabile 2009 7889 7889 2010 9774 9774

- 23 -

1 2 3 4 5

Active imobilizate Stocuri Creante Active ciclice de exploatare (2+3) Creante in afara exploatarii Active ciclice in afara exploatarii (4) Disponibilitati Trezoreria de activ TOTAL ACTIV

7889 0 0 0 0 0 15942 15942 23831 2009 841 0 841 22990 22990 0 0 0 0 0 23831

9774 0 0 0 0 0 3241 3241 13015 2010 9291 524 9815 3200 3200 0 0 0 0 0 13015

Nr. crt. 1 2 3
4

PASIVE Capitaluri proprii Amortizari si provizioane Resurse stabile (1+2) Datorii de exploatare Resurse ciclice de exploatare (3) Datorii fiscale in afara exploatarii Resurse ciclice in afara exploatarii Credite curente Efecte ajunse la scadenta Trezorerie de pasiv Total resurse

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL (FNRG)

Nr.crt. Explicatie 1 2 3 Resurse stabile Active stabile Fond de rulment net global (FNRG)(1-2) 2009 841 7889 -7048 2010 9815 9774 41

Se constata o crestere a fondului de rulment net global in valoare pozitiva pentru anul 2010, fata de anul de referinta 2009, in valoare absoluta de 7099, sustinuta de o crestere a profitului, a rentabilitii societatii.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFRE)

Nr.crt. 1

Explicatie Active ciclice de exploatare

- 24 -

2009 0

2010 0

2 3 4

Resurse ciclice de exploatare NFRE (1-2) (a) Active ciclice in afara exploatarii Resurse ciclice in afara exploatarii NFRAE(3-4) (b) NFR (a+b)

22990 -22990 0 0 0 -22990

3200 -3200 0 0 0 -3200

Aferent ciclului de exploatare se constata o lipsa nevoie suplimentara de finantare a societatii in anul 2009 in valoare de 22990 lei, pe cand in anul 2010, acesta lipsa a nevoii suplimentare scade la 3200 lei. TREZORERIA NETA In tabelul urmator vom calcula TN ca diferenta intre trezoreria de activ si cea de pasiv, mai exact intre suma disponibilitatilor si efectele ajunse la termen, si valoarea creditelor.
Nr.crt. 1 2 3 Explicatie Trezoreria de activ (TA) Trezoreria de pasiv (TP) Trezoreria neta (TN) (1-2) 2009 15942 0 15942 2010 3241 0 3241

Trezoreria neta mai poate fi calculata folosind ca indicatori fondul de rulment net global si necesarul de fond de rulment.
Nr.crt. 1 2 3 Explicatie FNRG NFR Trezoreria neta (TN) (1-2) 2009 -7058 -22990 15942 2010 41 -3200 3241

Prin ambele metode s-a ajuns la acelasi rezultat si anume un excedent de trezorerie neta , ceea ce denota o putere de acoperire necesarului de fond de rulemnt de exploatare in vederea continuitatii activitatii , chiar si a unei posibile expansiuni.

- 25 -