Modelarea numerica a unui condensator cu trei staturi

Maria Alexandru Grupa 1141

Sec ia: SISTEME ELECTRICE

2011-2012

Cuprins

I. NOTIUNI GENERALE ALE CONDENSATORULUI ........................ Error! Bookmark not defined.-14

II UNIT

I DE M SUR . ............................................................ Error! Bookmark not defined.-21

III. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR PLAN ...................................................................... 21-24

IV. REALIZAREA MODELULUI IN MAXWELL

.24-29

V. REZULTATELE PROCES RII...................................................................................................29-31

VI. CONCLUZII...............................................................................................................................31

CAPITOLUL I

1. NOTIUNI GENERALE ALE CONDENSATORULUI Condensatoarele, dispozitive destinate nmagazinarii de cantitati de electricitate, sunt formate din doua armaturi conductoare separate printr-un izolant numit dielectric. Armaturile lor pot fi placi plane, suprafete curbe etc. sau sisteme de placi conductoare. Clasificarea condensatoarelor poate fi facuta din mai multe puncte de vedere: cele mai ntrebuintate clasificari sunt cele relative la forma armaturilor, la variatia valorilor capacitatilor sau referitoare la dielectricul ntrebuintat. Dupa forma armaturilor putem avea condensatoare plane, sferice, cilindrice, etc. Din punct de vedere al variatiei valorii capacitatilor, avem: condensatoare fixe, acelea care odata construite, nu mai dau posibilitatea

practica de a varia capacitatea lor, armaturile condensatorului fiind fixe. condensatoare variabile, acelea la care una din armaturi este mobila,

capacitatea putnd fi variata ntre orice valori cuprinse ntre doua limite, minima si maxima; de obicei la ele se indica valoarea maxima si n unele cazuri valoarea minima a capacitatii numita si reziduala

condensatoare ajustabile (trimeri). Sunt condensatoare semivariabile; li

se poate fixa o anumita valoare a capacitatilor, de obicei ntre limite destul de mici dupa care pot fi considerate fixe. La condensatoarele fixe, ca dielectric se ntrebuinteaza adesea mica n foi, hrtie impregnata, radioceramica, pelicula de polistiren sau oxidul de aluminiu. La condensatoarele variabile se pot ntrebuinta aceiasi dielectrici, nsa de obicei se prefera aerul.

1.1 SIMBOLIZAREA CONDENSATOARELOR

a.

b.

c.

d. fig1.

e.

f.

g.

h.

Condensatoarele electrice se reprezinta n diferite moduri corespunzatoare destinatiei lor. n fig.1 sunt redate simbolurile prin care se reprezinta condensatoarele n schemele electrice. Fiecare simbol are semnificatia urmatoare: a) - condensator fix n general; b) - condensator cu capacitate variabila;

c) si d) - condensator ajustabil (trimer); e), f) si g) - condensator electrolitic; h) - bloc de condensatoare cu capacitate variabila; i) - condensator de trecere. Pentru cresterea capacitatii electrice a unui condensator, se introduce ntre armaturile acestuia un dielectric (material electroizolant). Daca dielectricul are permitivitatea relativa Ir, capacitatea va creste de Ir conform relatiei: C=IrC0 , n care:

C - este capacitatea condensatorului cu dielectric Ir ; I - permitivitatea relativa a dielectricului 1.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR (CODUL CULORILOR) Marcarea n codul culorilor este aplicata mai ales condensatoarelor ceramice. Citirea indicatiilor colorate pentru condensatoarele ceramice tip "disc" sau "placheta" se face ncepnd de la terminale; pentru condensatoarele ceramice tip "tubular" citirea se face de la inelul sau banda mai groasa sau mai apropiata de extremitatea corpului condensatorului. Codul culorilor pentru marcarea condensatoarelor

Culoarea

Coeficient Cifra Factor de multiplicare Tolerante Tensiunea nominala de temp. semnificativa Conden- Condensatoare Cond. tantal Cond. satoare cu hartie stirofle C 10pF C"10pF ceramice

negru maro rosu portocal. galben verde albastru violet gri alb auriu argintiu

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 10 102 103 104 105 10-2 10-1

1 10 102 103 104 10-1

s2 s0,1 s0,25 s0,5 s1 -

s20 s1 s2 s2,5 s100 s5 -20 +30 s10

0 -33 -75 -150 -220 -330 -470 -750 -2200 +120 +100

10 1,6 4 40 6,3 16 25 2,5

630 160 63 250 25 -

1.3. LEGAREA CONDENSATOARELOR Condensatoarele electrice se leaga n diferite moduri dar uzual se ntrebuinteaza legarea serie si legarea paralel.

C1

C1 C2

C2 a. b.

Capacitatea echivalenta a doua condensatoare legate n serie este:

C e= Iar capacitatea lor echivalenta cnd sunt legate n paralel este: Ce=C1+C2 Condensatoarele electrice se utilizeaza n circuite de curent continuu dar sunt mai raspndite n circuite de curent alternativ,. n curent continuu, condensatorul electric separa circuitul electric dar n curent alternativ se comporta ca o "rezistenta"ce se opune trecerii curentului. Aceasta rezistenta se numeste reactanta capacitiva (simbol Xc) si se masoara n ohmi (;). Expresia matematica a acestei marimi este:

Xc=

n care:

Xc - este reactanta capacitiva a condensatorului din circuit; ;=2 f - pulsatia sau frecventa unghiulara a curentului alternativ; f -

frecventa curentului alternativ; C - capacitatea condensatorului electric. n aplicatiile practice de electronica s-a observat ca nici un condensator nu este ideal. Acesta este nsotit de pierderi de energie electrica echivalente unor rezistente electrice parazite, de acumulari de energie magnetica echivalente unor

inductivitati electrice parazite sau acumulari de sarcini electrice suplimentare, corespunzatoare unor capacitati electrice parazite. 1.4. CARACTERISTICILE CONDENSATOARELOR Caracteristicile condensatoarelor sunt urmatoarele: Cn - capacitatea nominala a condensatorului a carui valoare se scrie sau se marcheaza n codul culorilor pe corpul condensatorului (F); % - toleranta capacitatii nominale; Un - tensiunea nominala care se poate aplica n mod continuu la bornele condensatorului ntr-un anumit domeniu de temperatura (V); Tn - temperatura nominala - temperatura ambianta maxima la care se poate aplica tensiunea nominala n mod permanent (0C); Riz - rezistenta de izolatie - raportul dintre tensiunea continua aplicata condensatorului si curentul ce trece prin el, masurat dupa un anumit timp si la o anumita temperatura precizata (;); If - curentul de fuga - curentul de inductie care trece prin condensator n regim permanent, atunci cnd o tensiune continua este aplicata la bornele sale (A); cu ct curentul de fuga este mai mic, cu att mai mult se pastreaza un condensator cu sarcina electrica dupa ce a fost ncarcat;

Vcc - rigiditatea dielectrica - valoarea tensiunii continue maxime pe care trebuie sa o suporte condensatorul timp de un minut fara sa apara strapungeri sau conturari (V); tgH - tangenta unghiului de pierderi - raportul dintre puterea disipata n condensator si puterea reactiva furnizata de acesta, cnd i se aplica o tensiune sinusoidala de frecventa precizata (exemplu: 1kHz) la o temperatura precizata (de exemplu: 200). Acest parametru indica pierderile n dielectricul condensatorului. Din cauza acestor pierderi, curentul din condensator nu mai este defazat cu 900 naintea tensiunii aplicate; unghiul de defazare este mai mic (fig.3) si egal cu . = 900-

ntre factorul de calitate Qc si tangenta unghiului de pierderi tgH ale unui condensator, exista relatia:

Qc= Asupra marimii pierderilor, o influenta semnificativa a au temperatura, umiditatea si frecventa; cu cresterea acestor factori, pierderile n condensatoare cresc. Condensatoarele actuale - cu exceptia condensatoarelor electrolitice - au pierderi foarte mici; tgH=(1z0,1)%; Qc=100z1000.

O alta caracteristica este constanta de timp a condensatorului; + - constanta de timp este produsul dintre rezistenta de izolatie Riz si capacitatea nominala Cn a condensatorului (s). Altfel exprimat, constanta de timp + reprezinta timpul - masurat n secunde n care se ncarca un condensator de capacitate nominala Cn cu 63% din tensiunea aplicata la borne. Aceasta marime se mai defineste si n alt mod: tensiunea aplicata la bornele unui condensator devine egala cu tensiunea sursei de alimentare dupa 5+ de la aplicare. Considernd schema echivalenta serie a unui condensator alimentata dintr-o sursa de tensiune electromotoare E, se determina constanta de timp + cu expresia: +=RizCn, n care:

Riz - este rezistenta de izolatie a condensatorului; Cn - capacitatea nominala a condensatorului. Pentru masurarea exacta a valorii capacitatii condensatoarelor, se recomanda respectarea conditiilor de lucru. Daca aceste conditii nu influenteaza valoarea capacitatii, se pot adopta si alte conditii n care sa se faca masurarea mai simplu. Totusi, n orice situatie este important sa se tina seama de urmatoarele: prezenta n apropiere a unui aparat, mna operatorului, corpuri metalice

etc. influenteaza capacitatea unui condensator iar daca masurarea se face n apropierea pamntului, situatia se complica si mai mult; adeseori se foloseste - ca

remediu - ecranarea condensatorului astfel ca ecranul sa mbrace complet armaturile condensatorului ;

-

pentru eliminarea influentei firelor de conexiune se utilizeaza masurarea

dubla cu si fara condensator (pentru C 10000pF); cnd se folosesc conectoare speciale nu mai este necesara aceasta precautie. Pierderile condensatoarelor sunt puternic influentate de frecventa; se impune utilizarea materialelor electroizolante ca dielectric pentru condensatoare n functie de frecventa.

O categorie foarte utilizata n practica este reprezentata de condensatoarele electrolitice. Dielectricul acestor condensatoare este depus pe anozi si realizat dintr-un strat de oxid de aluminiu - pentru condensatoarele cu aluminiu - sau de pentoxid de tantal, la cele cu tantal. Celalalt electrod - catodul - consta dintr-un electrolit pastrat ntr-o hrtie poroasa respectiv dintr-un semiconductor obtinut din bioxid de magneziu la cele cu tantal. Stratul de oxid al condensatoarelor electrolitice polarizate are proprietati electroizolante numai cnd tensiunea se aplica cu plusul pe anod si cu minusul pe catod. Daca se inverseaza polaritatea, se produce oxidarea catodului printr-un proces electrochimic, condensatorul se ncalzeste si apoi se distruge. Exista totusi o tensiune de polaritate inversa critica pentru care nu se oxideaza catodul. Aceasta proprietate permite folosirea condensatoarelor electrolitice la filtrarea tensiunii redresate; acestea suporta pe lnga componenta continua - care le polarizeaza normal - si o componenta alternativa.

1.5. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CONDENSATOARELOR Utilizarea n tehnica a condensatoarelor este determinata de caracteristicile constructive si n primul rnd de natura dielectricului. Grupate dupa acest criteriu, condensatoarele se mpart n mai multe categorii. Condensatoare cu dielectric din hrtie: se ntrebuinteaza n circuite de curent continuu, radioreceptoare si televizoare pentru cuplari, decuplari, filtre, circuite de baleiaj pe orizontala, instalatii de iluminat cu lampi cu descarcari n gaze, circuite de redresare, pornirea si functionarea motoarelor asincrone monofazate, antiparazitarea micromotoarelor (bormasini, ventilatoare etc.) antiparazitarea instalatiilor de alimentare a aparaturii de radiocomunicatii, circuite de defazare pentru motoare asincrone monofazate, circuite de deflexie din televiziune. Condensatoare cu dielectric din plastic - se utilizeaza n radioreceptoare, televizoare si aparatura industriala si de telecomunicatii, antiparazitarea autovehiculelor, automatizari, telecomunicatii, radioelectronica. Condensatoare electrolitice cu aluminiu si tantal se folosesc n circuite de cuplare si decuplare n aparatura speciala, radioreceptoare si televizoare, circuite de filtrare ale redresoarelor pentru alimentarea aparaturii tranzistorizate, circuite de filtrare ale redresoarelor de nalta tensiune, pentru implantare.

Condensatoare ceramice se folosesc n echipamente de telecomunicatii electronice, n domeniul radiofrecventelor (au pierderi mici si stabile cu temperatura) n circuite n care se cer gabarite reduse ale componentelor. Condensatoare cu mica - pentru ca au pierderi reduse si capacitate stabila se folosesc n circuite de radiofrecventa, n circuite de blocare, de decuplare, de filtrare, de cuplaj etc. Condensatoare variabile; sunt larg raspndite n constructia

radioreceptoarelor, radioemitatoarelor, aparatelor de masura si control. Dielectricul la aceste condensatoare poate fi aerul, mica, pertinaxul, stiroflexul etc. Condensatoare ajustabile (trimeri); sunt utilizate mai ales n domeniul radiotehnicii. Asupra lor se actioneaza foarte rar, cu ajutorul unei surubelnite sau chei speciale. Se folosesc mai ales pentru compensarea capacitatilor parazite sau n circuitele oscilante din etajele de radiofrecventa ale emitatoarelor de mica putere.

CAPITOLUL II
2. UNIT I DE M SUR

Valoarea capacitatii electrice se exprima cu ajutorul urmatoarelor unitati de masura: coulomb. farad (simbol F) este capacitatea unui condensator electric care sub o

tensiune de un volt ntre armaturile lui se ncarca cu o sarcina electrica de un

1farad=

sau

1F=

n sistemul International SI este unitate derivata. Submultiplii farad-ului sunt: milifarad (simbol mF); este egal cu 10-3F, 1mF=10-3F; microfarad (simbol QF); este egal cu 10-6F, 1QF=10-6F; nanofarad (simbol nF); este egal cu 10-9, 1nF=10-9F; picofarad (simbol pF); este egal cu 10-12F. ILOR ELECTRICE

2.1.MIJLOACE DE M SURAT ALE CAPACIT

Capacitatea condensatoarelor electrice se masoara - ca si inductivitatile electrice - cu diverse mijloace si aparate de masurat. 2.1.1. CONDENSATOARE ETALON Se ntrebuinteaza la verificarea instrumentelor de masurat, la compararea lor cu condensatoare a caror capacitate trebuie determinata.

Capacitatea condensatoarelor etalon trebuie sa prezinte o buna stabilitate la variatii de temperatura si de frecventa. Pentru eliminarea acestor influente nedorite se adopta diferite solutii constructive (dielectrici de calitate, ecranarea condensatoarelor etalon etc.). Din punct de vedere al dielectricului ntrebuintat, condensatoarele etalon sunt cu dielectric gazos si dielectric solid. Stabilitatea acestora n timp este determinata de deformarile armaturilor, pieselor de sustinere etc. sau de schimbarea compozitiei si proprietatilor gazului dielectric precum si de alterarea suprafetelor armaturilor metalice. La condensatoarele nenchise etans, cu dielectric aer, o influenta nefavorabila asupra modificarii capacitatii o are aerul. Pentru alti dielectrici gazosi, condensatoarele etalon se ermetizeaza si se pastreaza n ncaperi fara variatii de temperatura. Cele mai bune condensatoare etalon cu dielectric gazos sunt realizate din aliaje care nu se dilata - invar - nchise etans si umplute cu azot uscat. Precizia condensatoarelor etalon cu dielectric este ridicata, variind cu frecventa, temperatura si n timp prin procesul de mbatrnire. Condensatoarele etalon cu dielectric solid sunt caracterizate printr-o stabilitate ridicata, variatia redusa n functie de temperatura si a unghiului de pierderi n functie de frecventa. Daca sunt neetanse, se observa o influenta mare a umiditatii asupra capacitatii condensatorului care se constata dupa doua zile sau saptamni. Ca materiale dielectrice se ntrebuinteaza mica, polistiren plasticizat (stiroflex), cuart topit. De exemplu, condensatoarele cu dielectric constituit din cuart topit prezinta valori de la 10pF la 100pF si o stabilitate anuala de 106.10-7.

Din acest motiv se ntrebuinteaza ca etaloane de mare precizie n laboratoare de metrologie. O atentie deosebita trebuie acordata constructiei condensatoarelor etalon pentru frecvente nalte. Aceste condensatoare etalon trebuie sa nu prezinte inductante parazite iar conectarea lor n circuit trebuie facuta cu multa grija pentru nlaturarea capacitatilor parazite. Se foloseste n acest scop un conector coaxial de precizie cu capacitate parazita foarte mica. 2.1.2. CUTII DE CAPACIT I

Sunt realizate din serii de capacitati cu valoare mica dispuse decadal. Combinatia de valori se realizeaza prin intermediul unor comutatoare cu zece pozitii. Dielectricul condensatoarelor din cutie este constituit din mica iar armaturile din argint depus pe placutele de mica. Laboratorul de metrologie utilizeaza o cutie decadica de capacitati produsa de firma GenRad din S.U.A. Domeniul de masura este cuprins de la 1,11111QF. Prezinta o stabilitate anuala des(0,01%+0,1pF). Se ntrebuinteaza ntr-un domeniu de frecvente de la 0 la 1MHz. Are sase decade cu urmatorii pasi: 1, 10, 100, 1000pF si 0,01; 0,1QF. 2.1.3. FARADMETRUL Este aparat electric de tip logometric asemanator megaohmmetrului. Aparatul indicator de tip logometric este alcatuit din doua bobine cu miezurile

mobile fixate pe acelasi ax cu acul indicator; n serie cu o bobina se monteaza un condensator etalon iar pe aparat se afla bornele pentru conectarea n serie cu cealalta bobina a condensatorului de capacitate necunoscuta. Unghiul de deviatie E al echipajului mobil este functie de raportul curentilor din bobine I1 si I2. Dar: I1=UCx[ si I2=UC0[ n care:

U - este tensiunea alternativa a sursei de alimentare; [ - pulsatia tensiunii alternative; C0 - capacitatea condensatorului etalon; Cx - capacitatea condensatorului necunoscut.

Rezulta:

E=[? E=f(Cx)

sau

Aparatul are scara gradata n microfarazi (QF). 2.1.4. CAPACIMETRU Este alimentat dintr-o sursa G1 de joasa frecventa (50.120Hz) care genereaza o tensiune n dinti de fierastrau. Aceasta tensiune se aplica condensatorului de

masurat Cx la bornele inversoare ale unui amplificator operational cu montaj derivativ. Tensiunea u0 de la iesirea aparatului - de forma dreptunghiulara - are amplitudinea proportionala cu Cx si cu suma pantelor de crestere m1 si descrestere m2 a tensiunii n dinti de ferastrau: u0=(m1+m2)RCx=KCx Tensiunea u0 se pastreaza pe condensatoarele C1 si C2 fiind transmisa prin ntrerupatoarele 1 si 2 constituite din tranzistoare cu efect de cmp, comandate sincron de semnalul furnizat de sursa de alimentare. Cu ajutorul acestui instrument se pot masura capacitati de la 0,01pF la 200QF cu o precizie de 0,1 la 1%.

2.1.5. PUN I ELECTRICE Cu ajutorul acestora se masoara capacitatile electrice; sunt punti alimentate n curent alternativ. Indicatorul de nul este de asemenea pentru curent alternativ. Puntea Sauty este ntrebuintata pentru masurarea capacitatilor

condensatoarelor cu pierderi mici n dielectric. Condensatorul de masurat se echivaleaza cu o capacitate Cx - fara pierderi n serie cu o rezistenta Rx echivalenta pierderilor iar condensatorul etalon C0 - fara pierderi - se nseriaza cu o rezistenta de precizie variabila, R0.

Pentru echilibrarea puntii se variaza rezistenta R0 si capacitatea C0 dupa ce sa fixat n prealabil un anumit raport La echilibrare, se obtin valorile capacitatii Cx si a rezistentei Rx:

C x=

si Rx=

Tot pentru masurarea capacitatilor electrice ale condensatoarelor se folosesc si puntile prezentate n continuare. Puntea Wien se recomanda a se utiliza atunci cnd se masoara capacitati ale condensatoarelor ce pierderi mijlocii n dielectric. Puntea Schering se foloseste la masurarea capacitatii si unghiului de pierderi al condensatoarelor de nalta tensiune, a cablurilor, izolatoarelor, a nfasurarilor de nalta tensiune ale transformatoarelor, n acest scop, puntea se alimenteaza la o sursa de nalta tensiune. Puntea lucreaza cu frecvente industriale, audio sau radio. Puntea Nernst se foloseste la masurarea capacitatii condensatoarelor cu pierderi mari n dielectric care se poate echivala printr-o capacitate Cx (fara pierderi) n paralel cu o rezistenta Rx echivalenta pierderilor.

Puntea pentru masurarea capacitatii condensatoarelor electrolitice. Puntea se alimenteaza de la o sursa de curent alternativ G, la frecventa de 50Hz nsotita de o componenta continua, furnizata de sursa E (sursa de polarizare). Rolul condensatorului C este de a permite trecerea curentului alternativ, evitndu-se astfel trecerea acestuia prin sursa de polarizare.

CAPITOLUL III

3.1. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR PLAN Cel mai simplu tip de condensator plan este acela format din doua placi plane, conductoare si paralele, separate ntre ele printr-un dielectric omogen. Capacitatea unui astfel de condensator se calculeaza cu relatia:

C=

(reg. rat.)

n care:

S reprezinta suprafata unei placi; d distanta dintre ele; Daca S se masoara n m2, iar d n m, capacitatea C rezulta n farazi. n practica se prefera calculul cu formula ce rezulta din relatia:

C=8,84Ir

10

-2

(pF)

n aceasta relatie, S se va lua n cm2, iar d n cm. Daca condensatorul plan este format din n placi paralele (pentru obtinerea de capacitati mai mari), membrul drept al relatiilor de mai sus se va multiplica cu n-1. Relatiile de mai sus neglijeaza scaparile de linii de cmp electric de la marginile armaturilor de aceea ele dau capacitati ceva mai mici dect cele reale. 3.2. CAPACITATEA ELECTRIC A UNUI CONDENSATOR SFERIC Un astfel de condensator este format din doua sfere conductoare, izolate ntre ele, sferele reprezentnd armaturile condensatorului. Se poate demonstra ca pentru calculul acestui condensator se poate ntrebuinta relatia:

C=0,5556

(pF)

d1 si d2 n cm.

3.3. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR CILINDRIC CONCENTRIC Un condensator cilindric concentric este alcatuit din doi cilindri conductori coaxiali, ce formeaza armaturile, separati ntre ei printr-un dielectric . Presupunnd un astfel de condensator ca fiind foarte lung, capacitatea sa pe metrul de lungime se calculeaza cu relatia de mai jos, n ipoteza ca diametrul sau este neglijabil fata de lungimea sa:

C=

(F/m)

(reg. rat.)

Transformnd aceasta relatie, se ajunge la formulele practice:

C=

(QF/km)

C=

(pF/m)

n ultima relatie nefacndu-se apel la logaritmul natural al raportului dintre diametrul exterior D si cel interior d ai condensatorului, ci la logaritmul zecimal. Formulele de mai sus sunt utile la calculul capacitatii cablurilor coaxiale folosite n nalta frecventa.

CAPITOLUL IV 4. Realizarea modelului n Maxwell

a) nceputul unei noi sesiuni n Maxwell prin invocarea butonului Projects. b) Pe pagin nou , se selecteaz regimul de func ionare Electrostatic respectiv sistemul de axe XY Plane.

c) Se trece la definirea modelului prin comanda Define Model: dimensiunile modelului studiat sunt cele prezentate n figura 6. d) Se ncepe prin desenarea a 2 dreptunghiuri care reprezinta cele doua armaturi ale condensatorului. Pentru acest lucru se selecteaz din bara de instrumente butonul Rectangle , urmnd ca apoi cu ajutorul mouse-ului s se aplice pe suprafa a de desenare. e) Pentru specificarea dimensiunilor : n fereastra Rectangle aparut se introduc datele n cmpurile ap rute (punctul de coordonate(u,v) respectiv width / height ). f) Apoi se construieste si cele trei dielectrice impreuna cu cele doua armaturi.

Set ri fizice a) n meniul Setup se alege subdomeniul Setup Materials se atribuie propriet i de material celor doua armaturi ( copper) , iar pentru dielectrice se creeaza un material nou cu permitivitati diferite ( 1=2, (vacuum). 2=4, =3),iar suprafe ei exterioare i se atribuie

b) Definirea surselor : Setup Boundaries/Sources: Trebuie impuse condi iile la limit : selectam cadrul exterior (frontiera), iar din meniul Assign se alege subdomeniul Boundary, de unde select m Balloon, specificnd tipul acestuia, Voltage Adaug o sursa pentru armature din meniul Assign se alege subdomeniul Source de unde selectam Solid si aplicam o tensiune de 1 V respectiv -1V pentru cele doua armaturi

c) Compunerea solu iei: - Se apas butonul Solve din bara de meniu pentru a genera solu ia, iar pentru afi area rezultatelor procesate se apas butonul Post Procces.

V. REZULTATELE PROCES RII

Postprocesare i vizualizare: - se face click pe butonul Post Process - se acceseaz tab-ul de Plot,se alege din list butonul de Field dup care se acceseaz rezultatul dorit.

1. Reprezentarea varia iei poten ialului electric (V) n dielectricul g1:

2. Reprezentarea grafic

i vectorial a intensita ii cmpului electric (E) in dielectric:

VI. CONCLUZII
Scopul proiectului :  reprezentarea grafic i vectorial a intensita ii cmpului electric (E) in dielectric;  reprezentarea varia iei poten ialului electric (V) n modelul analizat; Etapele pe care le-am parcurs:  alegerea geometriei aplica iei;  alegerea regimului de func ionare i axele de coordonate ;  desenarea geometriei;  alegerea materialului ;  stabilirea condi iilor de frontier ;  rezolvarea aplica iei;  vizulalizarea rezultatelor.