Acustica (grecete: akuein = a auzi) este tiina sunetului.

. Ca domeniu tiinific ea trateaz ntregimea aspectelor n relaie cu sunetul, ca producerea, propagarea, influenarea i analiza sunetului. Deasemeni interaciunea sunetului cu materiale, propagarea n spaii precum i percepia sunetului i efectele asupra oamenilor i animalelor. Acustica este un domeniu de cercetare i aplicaie interdisciplinar, bazat pe diferite discipline, ca fizica, psihologia, fiziologia, tehnica transmisiei de inforamii, tiina materialelor. Sunetul se propag diferit n diverse materiale (viteza, spectrul de frecvene, suprimare, etc.). Acesta se propag i dup modul n care este construit locul de emisie. Dac acesta are de exemplu proprietile unei sli de spectacol sunetul va lovi pereii slii i se va propaga n toat sala. Fenomenul ecoului este reflectarea sunetului de ctre muni sau de stnci. Acustica se ocup cu studiul undelor sonore care pot produce senzaii auditive (cu frecvena cuprins n intervalul 20 Hz - 20 kHz) dar i cu studiul ultrasunetelor (frecvene mai mari de 20 kHz) i al infrasunetelor (frecvene mai mici de 20 Hz). Unde Unda reprezinta fenomenul de propagare din aproape in aproape, in timp si spatiu a unei oscilatii. Undele elastice sunt generate de o perturbatie mecanica intr-un mediu elastic. Undele electromagnetice sunt generate de variatia (oscilatia) campului electromagnetic.

Unde elastice

 Clasificare: Unde transversale: oscilatia este perpendiculara pe directia de propagare. Unde longitudinale: oscilatia este realizata de- a lungul directiei de propagare.

Unde longitudinale si transversale Undele longitudinale determin modificri periodice ale densitii mediului pe direcia pe care se propag i se propag n toate strile de agregare ale materiei. Undele transversale determin deformarea mediului i se propag numai n solide i la suprafaa lichidelor. Aparitia undelelor transversale este posibila doar daca schimbarea formei mediului este urmata de aparitia unor forte elastice de revenire. Viteza undelor La propagarea oscilatiilor intr-un mediu elastic se realizeaza si schimbarea fazei. Viteza de propagare a oscilatiilor intr-un mediu elastic , numita si viteza de faza este: v=u = v Experimental s-a stabilit ca viteza de faza este determinata numai de proprietatile mediului si starea sa de agregare.

/ =

Caracteristicile propagarii undelor elastice In medii izotrope undele mecanice se propaga in toate directiile cu aceeasi viteza, Viteza de propagare nu depinde de intensitatea perturbatiei, Viteza de propagare a undelor depinde de proprietatile fizice ale mediului. La trecerea undei dintr-un mediu in altul frecventa de oscilatie ramane constanta dar lungimea de unda variaza corespunzator cu variatia vitezei v. Caracteristicile propagarii undelor elastice In cazul mediilor solide viteza undelor longitudinale este mai mare decat a undelor transversale. Aceast deosebire ntre vitezele de propagare a celor dou tipuri de unde este folosit n seismologie pentru determinarea epicentrului cutremurelor. nti este perceput unda longitudinal, ca o vibraie (trepidaie) a podelei i dup ctva timp (zeci de secunde) apare unda transversal ca o vibraie sau oscilaie (legnare) orizontal.

Pentru ca o und elastic s provoace senzaii auditive trebuie s ndeplineasc trei condiii: S aib o durat mai mare de 0,06 s. S aib o intensitate peste pragul de audibilitate 10-12 W/m2 S aib o frecvent cuprins n intervalul 20 Hz v 20 kHz Regiunea din spaiu n care se propag undele sonore poart numele de cmp sonor. n mediile solide elastice se propag att unde longitudinale ct i transversale. Prin lichide i gaze (atmosfer) se pot propaga numai undele longitudinale. Unde acustice Sunetul reprezinta o miscare oscilatorie a particulelor unui mediu eleastic care produce o senzatie auditiva. Acustica studiaza fenomene produse de vibratiile mecanice si de propagarea lor sub forma de unde elastice. Urechea omeneasca este un receptor remarcabil, capabil sa analizeze sunetul perceput, la fel ca un aparat spectral, descompunndu-l n spectrul oscilatiilor armonice simple. Unde acustice Urechea omeneasca percepe sunetele cu frecventele cuprinse n intervalul 16Hz 20kHz. Dupa spectrul frecventelor, sunetele se clasifica n : zgomote: sunete cu spectrul continuu, sunete muzicale: sunete cu spectru discontinuu. Aceste vibratii se impart in mai multe categorii in functie de frecventa lor: Oscilatiile mecanice cu frecventa sub 16 Hz se numesc infrasunete, Oscilatiile cu frecventa peste 20 kHz se numesc ultrasunete. Infrasunetele sunt percepute de pasari si pesti, care simt astfel, producerea cutremurelor si apropierea furtunilor. Ultrasunetele sunt percepute de catre lilieci. Din cauza lungimii de unda foarte mici, ultrasunetele au o directivitate remarcabila si animalele respective se pot orienta n spatiu si pot percepe deplasarea obiectelor pe care se reflecta ultrasunetele. Organismele vii sunt surse de vibratii mecanice si acustice, medii de propagare pentru ele si sisteme de receptionare. Ca surse acustice organismele vii produc sunete si zgomote. Gama acestora este larga:

 Bataile inimii Zgomotele zborului pasarilor, al insectelor, etc.

Calitile sunetelor nlimea sunetelor este determinat de frecvena lor, sunetul fiind cu att mai nalt cu ct frecvena lui este mai mare. Sunetele ale cror frecvene sunt un multiplu ntreg al unei frecvene 0 poart numele de armonice ale acestui sunet. Timbrul sunetelor este determinat de numrul, nlimea i intensitatea armonicelor care nsoesc sunetul fundamental. Calitile sunetelor Intensitatea sunetului reprezint energia medie a undelor sonore, ce strbate pe direcie normal, unitatea de suprafa, n unitatea de timp: I=dE/dS*dt [I]si=W/m2 Domeniul de audibilitate n mod experimental, s-a constatat c sunetele sunt percepute de urechea omeneasc dac au intensiti ce depesc anumite limite, limite ce depind de frecvena lor. De asemenea tot experimental s-a constatat c sunetele foarte intense a cror intensitate depete o limit superioar (ce de asemenea depinde de frecvena lor) provoac doar o senzaie de durere. Cele dou limite, cea inferioar i cea superioar reprezint pregurile de audibilitate delimitnd domeniul de audibilitate. Limita inferioar reprezint pragul auditiv inferior i pentru frecvena de 1.000Hz intensitatea are valoarea cea mai mic I0 = 10-12 W/m2. Curba superioar reprezint pragul auditiv superior, sau pragul senzaiei de durere, i intensitatea atinge valoarea maxim de Imax = 102 W/m2, la aceeai frecven de 103 Hz. Pentru aprecierea cantitativ a semnalelor sonore nu se folosete intensitatea sonor ci raportul acesteia fa de pregul auditiv inferior deoarece noi percepem sunetele ntr-o scar logaritmic. Se definete astfel, nivelul intensitii sonore Ns prin expresia : Ns=k* logI/I0 I0 = 10-12 W/m2, este intensitatea de referin,

 I este intensitatea sunetului msurat. k este o constant ce poate lua valorile 1 sau 10. Pentru k=1 nivelul intensitii sonore se exprim in beli (B), iar pentru k = 10 nivelul intensitii sonore se exprim in decibeli (dB). Notificm cteva valori ale nivelului intensitii sonore: vorbirea n oapt are 20 dB conversaia normal tare are 60 dB zgomotul unei strzi aglomerate are 70 dB zgomotul produs de o motociclet are 100 dB zgomotul produs de un turboreactor are 120 dB