REFERAT

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

BURSE DE MARFURI SI VALORI

BENCHEA CORNEL, ECTS ANUL II

Bursa de Marfuri Timisoara

Politica economica inaugurata la noi n perioada postbelica, se caracterizeaza printr-o accentuata tendinta de dirijare a comertului cu produse agricole spre acele forme, care sa asigure economiei agrare maximul de randament. n aceasta tendinta a lor guvernele, n special dela declansarea crizei agricole ncoace, au ncercat printr-o serie de mijloace sa stimuleze sustinerea preturilor, printre cari fara ndoiala ca rolul cel mai important a fost atribuit Burselor, care prin menirea lor au fost considerate ca organele cele mai apte pentru a contribui la sustinerea acestei politici. Sub noile directive ale orientarii noastre n materie de valorificare, s-a adus legea asupra Burselor din 1929, care a dat posibilitate centrelor agricole din tara sa-si nfiinteze institutii. Capitala Banatului a fost printre primele centre din tara care si-a nfiintat o astfel de Bursa si care dela punerea ei n actiune si pana n prezent, a desvoltat o prodigioasa activitate spre deplina multumire atat a cercurilor comerciale cat si a celor agricole. Concentrarea n Bursa a tuturor cererilor si ofertelor de cereale din Banat, a ntronat o disciplina si o ordine n preturi, eliminand situatia neclara de pana acum, cand n lipsa unui organ de coordonare a acestor elemente, preturile au suferit cele mai accentuate oscilatiuni. Bursa a devenit astfel un trg, unde ntreaga economie a Banatului si valorifica produsele la preturile cele mai reale, si de unde comertul local se aprovizioneaza cu marfuri pentru a le destina exportului. Configuratia geografica a Timisoarei, avantajata de calea de comunicatie fluviala a Begheiului,si are asigurat un drum liber spre centrele de desfacere ale Europei centrale,spre care se scurg principalele produse ale agriculturei Banatului, ntreg aparatul de firme comerciale, grupate n Bursa, constitue linia de unire ntre producatori si firmele importatoare de pe pietele straine, iar formarea legaturilor comerciale ntre aceste doua centre sunt asigurate prin vasta organizatie a mijlocitorilor oficiali ai Bursei, acarei activitate nu se margineste numai la valorificarea produselor Banatului ci datorita extensiunei legaturilor comerciale, piata acestei provincii s-a transformat ntr-un important centru de afaceri, n care se cimenteaza legaturii comerciale ntre firmele de pe ntreg teritorul tarii. Bursa de Marfuri din Timisoara: si concretizeaza activitatea ei prin afaceri de cereale si derivate, al caror volum se cifreaza la circa 18.000 contracte anuale, reprezentnd o cantitate de circa 20.000 vagoane cu o contravaloare totala de aproximativ un miliard lei pe an. Rezultatele pozitive obtinute pana n prezent, a determinat conducatorii Bursei sa nfiinteze si o sectie a comertului de lemne si materiale de constructie, care n scurt timp va concentra n Bursa si acest ram important al productiei nationale."

Al zecelea terminal al BRM, la Timisoara

Bursa Romana de Marfuri (BRM), impreuna cu ELBA Timisoara si Camera de Comert Industrie si Agricultura Timis, au semnat contractul privind administrarea punctului de lucru "Terminal BRM Timisoara" si organizarea procedurilor pentru vanzarea si achizitia de produse, servicii si lucrari, in conformitate cu reglementarile legale. Evenimentul a avut loc in cadrul evenimentului "Saptamana Afacerilor de Succes", organizat la Timisoara de Revista Banii Nostri, in perioada 18 - 19 mai 2004. "Odata cu infiintarea Terminalului BRM la Timisoara, companiile din regiune vor putea beneficia de avantajele unui sistem bursier transparent si eficient pentru achizitionarea de produse, servicii sau diverse lucrari", a declarat directorul general al BRM, Mircea Filipoiu.Operatiunile de tranzactionare in cadrul terminalului BRM de la Timisoara vor incepe in aproximativ o luna de zile, a spus directorul de Marketing si Relatii Publice al BRM, Liliana Paraipan. Terminalul de la Timisoara este cel de-al zecelea punct de lucru al BRM in teritoriu, dupa cele de la Galati, Constanta, Iasi, Cluj, Craiova, Prahova, Brasov, Oradea si Piatra Neamt, deschise incepand din 1999. Valoarea tranzactiilor inregistrate de Bursa Romana de Marfuri anul trecut a depasit 1,2 miliarde de dolari, fiind de sase ori mai mare decat cea realizata in anul 2002, cand s-a ridicat la peste 200 milioane de dolari. Valoarea totala a tranzactiilor realizate anul trecut de terminalele operationale ale BRM a depasit 10 milioane de dolari.

Terminalul Timisoara al Bursei de Marfuri Bucuresti estimeaza tranzactii de peste 15 milioane de euro in 2011
Relocat in urma cu patru ani intr-un sediu nou pus la dispozitie de conducerea intreprinderii Elba , Terminalul Timisoara al Bursei Romane de Marfuri (BRM) si-a crescut, treptat, volumul de activitate, trendul pozitiv fiind mentinut, paradoxal, chiar si in perioada crizei economice. Daca in iunie 2007, peste 90% din licitatiile derulate prin terminalul bursier de la Timisoara aveau ca unici beneficiari CFR si Posta Romana, in prezent situatia s-a schimbat radical, iar cei mai importanti beneficiari ai tranzactiilor pe bursa sunt cateva zeci de primarii din zona Banatului. Atragerea administratiilor locale inspre contractarea de servicii prin intermediul bursei a fost anuntata ca strategie de perspectiva, inca de la mijlocul anului 2007, de directorul executiv Grigore Zoiade. In acest fel s-a reusit relansarea tranzactiilor pe bursa la Timisoara.

Cei care detin produsele de vanzare vor anunta la bursa disponibilitatea de tranzactionare, pretul de pornire si cantitatea, iar cumparatorii interesati vor licita de aici. Acest sistem va completa procedura actuala de licitatie, in care cel interesat sa achizitioneze produse sau servicii isi anunta intentia, iar furnizorii liciteaza, oferind pretul cel mai avantajos , a propus la vremea respectiva directorul Zoiade, inversand, practic, rolul actorilor in cadrul tranzactiilor.Practic, nu mai mergeau beneficiarii catre furnizori, ci furnizorii de servicii si materiale catre institutiile interesate. In acest fel, inca din primul an plin de activitate, respectiv 2008, volumul tranzactiilor a sarit la peste 25 milioane de lei, in acest fel Terminalul Timisoara ajungand pe locul VII in topul celor 33 de terminale ale Bursei Romane de Marfuri din toata tara. Afaceri cu 35 de primarii din Banat Anul trecut am organizat peste 100 de proceduri de achizitii! Am avut tranzactii chiar si de 1,4 milioane de euro sau 850.000 euro. In total, cred ca volumul nostru de activitate a depasit suma de 10 milioane de euro. Dupa activitatea din primele trei luni, cred ca anul acesta mergem catre 15 milioane de euro. Aceasta dezvoltare a activitatii poate fi pusa pe seama schimbarii partenerilor nostri traditionali, CFR si Posta, care nu au mai avut atat de multi bani pentru achizitii, cu primariile din Timis, Arad si CarasSeverin. Lucram cu circa 35 de primarii din Timis, doua sau trei din Arad si una din Caras-Severin, si avem contracte pentru achizitii de materiale necesare la refacerea drumurilor, lucrarilor de canalizare, renovarea unor cladiri publice , a declarat Grigore Zoiade. Un alt factor important care a favorizat dezvoltarea Terminalului Timisoara a Bursei de Marfuri Bucuresti a fost si desfiintarea terminalului Bursei de Marfuri Timisoara care functiona la Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timis. Gata, ne-am luat gandul de la acel terminal! Nu stiu ce s-a intamplat, nu au vrut sa lucreze, nu au gasit clienti, insa nu au derulat nici o tranzactie. Am incercat sa facem tot ce a depins de noi pentru ca afacerea sa mearga, dar eforturile noastre nu au fost impartasite si de cei de la Camera , ne spunea in 2008 Daniel Rasnoveanu, directorul Bursei de Marfuri Timisoara.