Analiza statistica a evolutiei transporturilor in

Cuprins
Aspecte generale privitoare la activitatea de transport

Analiza situatiei curente a infrastructurii de transport

Transportul si caile de comunicatii

Siguranta traficului

Transporturile si mediul incojurator

CAP I : ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA ACTIVITATEA DE TRANSPORT :

IMPORTANTA ECONOMICO-SOCIALA A ACTIVITATII DE TRANSPORT Obiectul activitatii de transport presupune deplasarea in spatiu a bunurilor, marfurilor si persoanelor de catre un transportator, activitate care este o madalitate de infaptuire a intereselor de natura socio-economica, reglementate juridic. Procesul aparitiei transporturilor ca ramura distincta a economiei nationale a inceput la sfarsitul sec XV-lea si sa desfasurat o data cu revolutia industriala. Pana la inceputul sec al XIX-lea transportul se facea numai pe cai de comunicatii terestre si pe cai navigabile Pt ca activitatile de transport sa fie considerate fapte de comert acestea trebuie sa se desfasoare in mod repetat, organizat si profesional de catre o intreprindere specializata

CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR
In functie de obiectul lor, transporturile sunt:
a)transporturi de personae b)transporturi de lucruri (marfuri)

In functie de caile de transport pe care se realizeaza, transporturile sunt:

a)

transporturi
terestre:

pe cale ferata

rutiere

b) transporturi pe apa:

c)

navale

transporturi

aeriene

In functie de ruta parcursa in interiorul tarii sau transfrontaliere:

a) trafic intern sau local b) trafic international

In functie de utilizarea succesiva a unor mijloace de transport diferite, distingem:

a)transportul combinat b)transportul multimodal

In functie de interesul satisfacut prin executarea transportului, sunt cunoscute:

a)transporturile publice efectuate de persoane juridice specializate si autorizate in acest scop in temeiul unui contract de transport b)transporturi efectuate de persoane fizice in scopul satisfacerii unui interes personal, propriu, uzand de mijloace proprii de transport

CAP II : ANALIZA SITUATIEI CURENTE A INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT

Romnia are stabilite liniile directoare ale c ilor de comunica ie de interes european i na ional prin Legea nr.71/1996 privind aprobarea PlanuluiNa ional de Amenajarea Teritoriului sec iunea I C i de comunica ie Aceasta lege define te bazele re elei na ionale de c i de comunica ie, identificnd proiectele prioritare i m surile de armonizare necesare pentru dezvoltareacesteia pe termen scurt,mediu lung.

Priorit ile de dezvoltare a infrastructurii de transport pe termen scurt si mediu orizont 2015 sunt stabilite de re eaua de transport plurimodal de pe teritoriul Romniei, care va face parte din viitoarea re ea transeuropean de transport TEN-T privind realizarea,
dezvoltarea si modernizarea re elei de transport

de

interes

na ional

european

Re eaua de c i rutiere de interes na ional

Re eaua de c i ferate

La definirea re elei au fost urm rite traseele coridoarelor pan-europene de transport :  Coridoarele terestre nr. IV si nr. IX, (rutiere si feroviare) care au ca nod comun capitala rii, Bucure ti;  Coridorul VII, fluviul Dun rea, calea navigabil leg tura ntre Marea Neagr i Marea Nordului. interioar ce asigur

Priorit ile la nivelul Uniunii Europene cu privire la re eaua TEN, avnd ca orizont anul 2011, pentru Romnia, sunt: autostrada Constanta N dlac Sibiu cu continuarea spre Bucure ti i

calea ferat Curtici Bra ov; eliminarea trangul rilor de pe Dun re.

CAP III : TRANSPORTURILE I C ILE DE COMUNICA IE

Influen ele factorilor naturali asupra dezvolt rii infrastructurii

Transportul aerian

Traficul aeroporturilor din Romania

Caracteristicile transporturilor

Transportul feroviar

Transportul naval

Transportul rutier

Analiza situatiei din Romania privind transportul de marfuri

Transportul intermodal i transportul combinat

Caracteristicile transporturilor din Romnia sunt

prezen a M rii Negre i a Dun rii a asigurat dezvoltarea transporturilor navale

principalul nod de comunica ie este capitala accesibilitatea i complementaritatea lor predominarea traficului feroviar i rutier existen a unei re ele diversificate de c i de comunica ie i mijloace de transport, condi ionate de a ezarea Romniei, relief i umanizarea teritoriului

Transportul rutier
Evolu ia re elei de drumuri: Caracteristicile re elei rutiere: sunt avantajoase pe distan e scurte i medii p trund i n zonele accidentate sunt influen ate de caracteristicile cadrului natural i factorilor socioeconomici lungimea total este de 73 400 km densitatea medie este de 31 km/ 100 km2 regiuni cu densit i reduse: Carpa ii, Delta Dun rii, N Pod. Dobrogei, Pod. Brladului n prezent se urm re te luarea unor m suri de ntre inere i repara ii n vederea racord rii re elei rutiere na ionale la marile coridoare europene IV,VII,IX re eaua de autostr zi m soar n prezent 113 km (Bucure ti-96 km, Fete ti-Cernavod -17 km), preconizndu-se pentru viitor 1 300 km

unele dateaz daco-roman

din perioada

se extind i sunt modernizate n prima jum tate a secolului XX n paralele cu refacerea i reconstruc ia re elei rutiere s-a trecut i la produc ia de mijloace de transport: camioane la Bra ov-1958, autobuze la Bucure ti-1955, autoturisme de teren la Cmpulung-1958,autoturismeColiba i (Mioveni)-1968

Re eaua de drumuri publice din Romnia, n perioada 2000-2009

n anul 2009, lungimea total a re elei drumurilor publice din Romnia a fost de 79.454 km, distribu ia acestora fiind relativ uniform pe ntreg teritoriul rii, cu excep ia regiunii Bucure ti-Ilfov, care dispune de o densitate mai mare a drumurilor publice. Reteua rutiera publica este alcatuita din drumuri nationale, drumuri judetene si drumuri comunale) de ine 26,3% (20.880 km) drumuri modernizate, 24,4% (20.200 km) drumuri cu mbr c min i u oare rutiere i 48,3% (38.374 km) drumuri pietruite i de p mnt. De i n perioada 2000-2009, re eaua drumurilor publice modernizate din Romnia a nregistrat cre teri, densitatea drumurilor publice (33,3 km/100 kmp n 2009) continu s fie foarte sc zut comparativ cu media rilor UE (116 km/100 kmp n 2007) sau chiar cu unele dintre noile state membre (79,9 km/100km n Polonia).

TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI

In Romania, in anul 2009, piata in sectorul transportului de marfuri se prezenta astfel: din punct de vedere al volumului transportat total tone transportate transport rutier: 73,6% Transport pe cale ferata: 19,7% transport fluvial: 3,7% transport maritim: 0,4% transport aerian: 0,1%

TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI

Din punct de vedere al parcursului marfurilor total tone-km :

transport pe cale ferata: 41,1% transport rutier: 33,7% transport maritim: 15,5% transport fluvial: 6,3%

Concluzii
marfurile transportate in folos propriu reprezinta 71,1% din total, cele publice 28,9% iar pe destinatii, transportul national reprezinta 97,4% si cel international 2,6% din total; ponderea import/export este in favoarea importului, fapt ce se regaseste si in indicatorii comertului extern al Romaniei; pentru transportul in folos propriu, ponderea transportului national este covarsitoare

Transportul feroviar
Pentru realizarea compatibilit ii re elei feroviare romne ti cu cele ale Uniunii Europene este necesar luarea urm toarelor m suri: integrarea Romniei n cele trei coridoare transeuropene IV (Berlin-AradBra ov-Bucure ti-Constan a-Istambul) , IX (Helsinki-Moscova-Kiev-Chi in uBucure ti-Plovdiv) respectiv Berlin-Timi oara-Calafat-Sofia-Salonic alinierea tehnic a infrastructurii la trenurile de mare vitez incluse n TER (Re eaua Transeuropean de C i Ferate) extinderea trenurilor Intercity crearea unor servicii la standarde europene introducerea trenurilor expres de noapte pe rutele lungi interne i interna ionale Tara noastra a beneficiat de cai ferate cu mare intarziere fata de alte tari ale lumii.In Romania constructia de cai ferate a inceput in secolul XIX. Reteaua feroviara di n Romania are o lungime de 11 300 km, o densitate de 48,1 km, iar 33% este electrificata. Lucrarile de cale ferata au fost realizate pe doua retele separate, una pe teritoriul Tarii Romanesti si Moldova si alta in Transilvania. La acea vreme podul de la Cernavoda purta numele suveranului Carol I, fiind cel mai lung pod din Europa si avea cea mai mare deschidere(190m) din Europa Continentala, iar complexul celor trei poduri feroviare era cel mai lung de pe glob

Transportul aerian
Principalele caracteristici ale transporturilor aeriene sunt: rapiditatea (distan e mari sunt parcurse n timp record, pe rute directe, neinfluen ate de condi iile geografice) convertibilitatea, respectiv posibilitatea pe care o ofer avioanele n privin a adopt rii operative la diversele categorii de transport (transport de marf , de pasageri, po t , mixte...) oportunitatea, respectiv transportul al locul i timpul oportun n diverse puncte ale globului eficacitatea, respectiv posibilitatea realiz rii de curse aeriene n condi ii constante de regularitate i frecven accesibilitatea, respectiv transportul la pre uri rezonabile al m rfurilor i al c l torilor confortabilitatea caracteristica esen ial a transporturilor de c latorii siguran a zborurilor.

n compara ie cu traficul rutier i feroviar, ce au nregistrat un declin constant, transportul aerian prezint unele fluctua ii, tendin a general fiind, ns, de scdere. Traficul de mrfuri a sczut n perioada 1990-2001 cu 81%, iar traficul de pasageri cu 53%. Pe de cealalt parte, strategia de modernizare a aeroportului interna ional Bucure ti-Otopeni are n vedere triplarea capacit ii de transport, pentru a atinge 15 milioane pasageri n 2015 i 20 milioane pasageri n 2025.
In Romania exist 17 aeroporturi n urmatoarele ora e Arad, Bac u, Baia Mare, Bucure ti, Cluj-Napoca, Caransebe , Craiova, Constan a, Ia i, Oradea, Satu Mare, Timi oara, Suceava, Sibiu, Trgu-Mure i Tulcea. Aeroportul Bucure ti-Otopeni e cel mai important, acoperind aproximativ 75% din traficul interna ional de m rfuri i pasageri.

n anul 2009, transportul aerian de pasageri a fost de 1.336.500 pasageri, nregistrnd o cre tere de cca 14,1% fa de anul 2008, dar aflndu-se cu mult sub media rilor UE. Astfel, n anul 2009 au fost transporta i 62 pasageri/1000 de loc. fa de media comunitar de 1.396 pasageri/1000 de loc., num r foarte sc zut i fa de noile state membre (606 pasageri/1000 de loc. n Cehia, 451 pasageri/1000 de loc. n Ungaria, 455 pasageri/1000 de loc. n Slovenia) sau candidate (323 pasageri/1000 de loc. n Bulgaria i 355 pasageri/1000 de loc. n Turcia)

Anul

Total (mii pasageri 2785717 2446901 2390999 2404052 2420344 2287110

Parcursul pasagerilor (mii pas/km) 1857 1827

Transport aerian de pasageri

2500

2004 2005 2006 2007 2008 2009

1500

parculsul de pasagerii miipas/km

2000

2008 2004 2005 2006 2009 2007

1887
1000

2212
500

2020
0

1843

2785717 Total mii de pasageri

Transportul naval
Caracteristici:
transportul este asigurat de nave de pasageri sau marf , remorchere, mping toare, barje, lep-uri se realizeaz pe Marea Neagr , Dun re, Bega (par ial), Prut (par ial pn la Prut) Romnia se ncadreaz n axa fluviilor i canalelor care traverseaz Europa de la NV la SE (Rhin-Main-Dun re), legnd Marea Nordului (portul Rotterdam cel mai mare din lume) de Marea Neagr (portul Constan a cel mai mare) pe viitor se preconizeaz integrarea rii noastre n axa m rilor: Marea Caspic Marea Neagr -Marea Mediteran Canalul Dun re-Marea Neagr dat n folosin n 1984, n lungime de 64 km, scurtnd distan a cu 400 km cuprind transporturile fluviale maritime i cele

Avantaje :
asigur transportul unor cantit i mari de marf la un singur voiaj; este mult mai pu in poluant; costurile de transport pe ap sunt mai mici dect cele din transportul rutier i feroviar; amenajarea i ntre inerea infrastructurii necesit costuri relativ reduse; constituie o verig important n dezvoltarea sistemului de transport combinat.

CAP V : TRANSPORTURILE Sl MEDIUL INCONJURATOR

Transporturile, mai ales cele rutiere si urbane, au un impact negativ, care tinde, din ce in ce mai mult, sa fie perceput ca atare si in Romania. Principalele consecinte negative sunt zgomotul, poluarea (in special, cea generata de motoarele cu combustie), consumarea unei energii nerecuperabile, riscurile unor accidente tehnologice majore, ploile acide, intruziunea vizualaetc. Avantajul sistemului feroviar comparativ cu cel ru-tier - consum de energie redus, grad de poluare minim, siguranta in circulatie maxima piata de transport din Romania are procente mereu crescande pentru zona rutiera. Calea ferata este cu siguranta cel mai nepoluant mijloc de transport in-trucat, de exemplu, in transportul de calatori pentru aceeasi capacitate, emanatia de substante periculoase pentru sanatatea oamenilor de 8,3 mai mica decat in transportul cu autoturisme si de 3,3 mai mica decat in transportul naval.

CONCLUZII
Efectul direct al transporturilor n economie porne te de la premisa cre terii ponderii activit ii de transport n PIB de la 7% n prezent la minimum 10% n anul 2015. De asemenea, ritmul mediu anual de cre tere al volumului total de transport (tone transportate) va fi cu 2-3 puncte procentuale mai mare dect ritmul mediu de cre tere al PIB-ului, ceea ce nseamn c la un ritm mediu anual al PIB-ului de 5% activitatea de transport va cre te cu 7-8% pe an. Aceasta se va reflecta i n efectul propagat al eficien ei transporturilor asupra celorlalte ramuri economice La nivel intra-regional, re eaua de transport neadecvat este un obstacol al dezvolt rii ora elor mici i mijlocii i satelor. Multe zone au re eaua de transport ntre localit i foarte slab dezvoltat (satele din Delta Dun rii), situa ie ce determin chiar izolarea unor localit i. Localizarea Romniei la intersec ia a numeroase drumuri care leag Europa de Vest i cea de Est, ca i Europa de Nord cu cea de Sud, precum i situarea rii pe axele de tranzit ntre Europa i Asia, subliniaz importan a existen ei unei infrastructuri dezvoltate. Accesul Romniei la Marea Neagr i la Dun re reprezint o oportunitate i un argument pentru a cre te volumul transporturilor pe ap , lundu-se n considerare costurile sc zute ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.